Universul, iulie 1892 (Anul 10, nr. 152-178)

1892-07-31 / nr. 178

O FillBlE GRATIS ggIT“ Cine se va abona la ziarul „Uni­versul“ politic, pentru 3 luni, cu începere de la 1 August, plătind lei 7 în capitală și lei 9 în provincie, va primi ca pre­miu gratis și franco. O frumoasă pălărie de pâslă pentru vară, ultima noutate, neagră, grie sau maron, după alegere. (Această pălărie nu cântă­rește mai mult de 55 grame). 1 frumos ac ne cravată, imitația dia­mantului, care se vinde cel puțin 10 lei, sau o broșă, sau un ac de per, imitația diamantului, 1 mic evantaliu și 2 romane de câte un volum. Cine se va abona pentru 6 luni, plătind lei 13 în capitală și lei 16.50 în provin­cie, va primi toate premiile de mai sus plus o pereche de cercei, imitația diamantului, puse într'o cutie elegantă. Cine se va abona pentru un an plătind lei 24 în capitală și 31 în județe va primi tote premiile de mai sus plus portretul marelui poet Alexandri, un inimos lanț, un frumos evantaliu mare, colorat. N.B.—Abonații din provincie ne vor tri­mite mărimea capului pentru ca să le tei­­mitem pălăria dupe măsură și ne vor in­dica culoarea ce doresc. Hi gpgr Toți notiți abonați, cari ||| fl vor plăti, peste costul abo­ SS Éi­namentului, lei 6 în capi­ ||| B tain, și lei 7.59 în provincie, §1 il| vor pi­ i­sii franco, afară de li 111 premiile de mai sus și un 11§ III frumos „ceasornic“ pentru ijjlj­ff| masă cu deșteptător, minu- §|| |H tar și opritor.^ ^ ||j Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administra zia­rului UMIVERSUL, str. Brezoianu r­v. 11 (casa proprie), București. fi.h­ Cine nu va lua premiul până în­­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu CALENDAR PE 1892 ORTODOX Jouî 30 Iulie. — Ap. Lila și Silvan. CATOLIC Joui 11 August. — Tiburțiu. Soarele răsare la 4.59 . Apune la 7.10. * * București, 30 iulie 1892. Se duc artiștii... După cei bătrâni, tinerii... Mare durere îți coprinde inima când erî rînd pe rînd, ducându-se aceia cari au făcut țara româneasca . Bătrânii din pleiada glorioasă de la 1848. Cu atât mai mult te doare, cu cât, de­prins de ani și ani cu ființa oamenilor ca Ion Brătianu, C. A. Rosetti, Kogălniceanu și ceî­ l’alțî, s’ar fi părut că patronagiul lor în dezvoltarea neamului, ar ‘fi trebuit să fie vecînică. Dar vârsta înaintată, atrage fatalminte moartea; de aceea, sfîșietoare fiind dure­rea, ea nu e pe neașteptate. Pe alt tărâm, mai puțin întins, al lite­raturii și al artelor, am avut tot în a­­cești ani pierderi foarte mari. Bardul de la Mircești, ilustrul Vasile Alexandri,­reia viitorul poeziei populare, a­rgurit, era mai bătrân, și toți se așteptau­­ la un sfîrșit mai mult sau mai puțin a­­­­propiat. I Alta e însă impresia pe care ți-o pro­­­­duce moartea unui poet, a unui artist încă­­ tener, care de la începutul carierei lui a­­ devenit deja celebru. Vezi un om plin de viață, care privește în viitor și s-a pregătit numai de luptă— , și totuși a cucerit deja lauri— și­ se duce, pleacă dintre noi... Această nesfîrșit de tristă impresie ne-a făcut’o moartea lui M. Eminescu, acela care „a dat o nouă viață Umbei românești“. Tenor de abia de 40 de ani, deja ajun­sese nemuritor pentru literatură­—dar prea curând nemuritorii precoci mor,—căci după o boală groaznică, Eminescu moare. * * * Ieri a fost înmormântat corpul lui Gr. Manolescu, un artist care făcea gloria Tea­trului românesc. Artist în cea mai pură idee a cuvîn­­tului, acest tânăr de 35 ani, talentat dar împedicat de defectuozități fizice, a muncit ca un nebun și—ceea ce era în fond—a devenit în formă, un artist genial. S’a trudit omul acesta, ani și ani ca să ajungă ce a ajuns, a învins natura. Dar aceasta și-a răzbunat cu o cruzi­me cumplită. D’abia trecuse Manolescu pragul celebrității și a murit! Cine ’1 va înlocui și când ? Oameni de acest fel nu se produc de două ori în­­tr’un veac.—Tinerimea noastră nu se a­­rată în stare a produce poeți prematuri ca Eminescu, artiști ca Manolescu, Const. Bărcănescu și alții..... Se duc artiștii. Să’î plângem, dar să îndemnăm tineri­mea să muncească, și să imiteze mai ales pe Manolescu, om care n’a alergat cu alți artiști români după câștig în străinătate, ba chiar în America, unde putea și el să facă parale, dar a stat aci în țară și is­­gonit de la Teatrul național, a jucat la baraca de la Dacia, la Iași, preferând mi­zeria­ expatrierii! Din Germania (Corespondența parte a ziarului „Universul”) Berlin, 27 iulie. Politica externă.—Germania și Rusia S’a vorbit foarte de multe ori, că Ger­mania voește să încheie o legătură de pri­etenie cu Rusia, fie pe terenul economic­­financiar, fie pe cel al unei alianțe tacite în chestia Orientului. S’a zis de ex. că Rusia voește să con­tracteze un mare împrumut în Germania. Negreșit că acest împrumut odată fiind realizat, diplomații ruși, cu tot franco­fi­­lismul lor de contrabandă, ar fi trebuit să plece urechea și să „țină seamă“ de cererile politice ale Germaniei. In politica externă, nu dau ton de obi­­ceiu decât interesele țării și prin urmare Germania e foarte dispusă să fie prietenă cu Rusia. Dar s’a pus un alt nod în papură. Vizita împăratului Wilhelm II în An­glia a sfărâmat toate aceste iluzii. împrumutul pe care guvernul rus îl cere de la bancherii germani nu se poate face. De ce ? Fiind­ că cei mai mulți sunt de părere că Rusia face cu ochiul Germaniei numai pentru că are trebuință de parale, iar nici de­cum în vederea unei cooperațiuni a a­­cestor două țări în chestiile exterioare ale politicei europene. Germania și Anglia „St. James Gazzette“ și „Pall-Mall-Gaz­­zette“ au discutat, din punct de vedere politic prezența împăratului Wilhelm II la Londra. Cel d­’întâi iî a zis, că nu e de­cât o vizită familiară, pe când „P. M. Gaz­zette“ e de părere, că împăratul voește să fie lămurit dacă, venind la putere, d. Gladstone va inaugura o politică ostilă Triplei­ Alianțe. Nimic nu se știe pozitiv până acum, dar se presupune că cercurile politice engleze sunt pentru o politică Ruso-Italiană-Fran­ceză și nici­decum pentru o politică Ger­m­ano-Austriaco-Italiana. ^ si ^ Un discurs al principelui Bismark Au­ primit știri despre călătoriile ex­­cancelarului de ier și despre memorabilele lui discursuri. Când a trecut acum de curând prin gara Berlinului, principele a fost întâm­pinat de peste 4000 de oameni. El a zis între altele: „Am aflat pretutindenea că amintirea de la 1866 (răsboiul între Prusia și Austria) e cu totul stinsă, pe când 1870 (răsboiul dintre Germania și Franța) e vie în amintirea Germaniei și Austriei. Pe lângă alte cuvinte, cari au stârnit strigăte entusiaste de „ura“, cele mai re­marcabile sunt cele de sus. Principele a voit să zică, că toți Ger­manii se bucură de înfrângerea Franței (1870) dar nici un german nu-și mai a­­duce aminte de dezastrul de la Königraetz, când armatele Austriei au fost făcute praf de Prusieni. Oare așa descrie istoria? Inlăuntrul țării Retragerea d-lui de Herrfurth e consi­derată ca o schimbare a întregului sistem de guvernare administrativă, care s’a fă­cut până acum. Se spune că d-na Herrfurth n’a putut obține majoritate în sînul Camerii, după cum d. Michel a obținut-o cu proiectele sale școlare. Lucrul nu-e adevărat. Căci sistemul de opresiune și de centralizare, de care era entuziasmat de Herkfurth, a fost întâmpinat cu dispreț de toate clasele sociale și mai ales de democrați, republi­cani și socialiști. Englezește! Trenul care mergea în zilele trecute din Berlin spre Colonia a pățit-o cât de bună. Mașinistul aude sunând semnalul de oprire. Toți pasageri rămân uimiți, aleargă în­coace și în colo prin vagoane, crezând că s’a întâmplat o mare nenorocire. Trenul se oprește în loc. Toată lumea era desperată. Când colo ce să vezi ? întrebat un englez, care se afla în tren, fiind din toate părțile, răspunsa liniștit și „flegmatic“ că a făcut încercare ca să vază dacă trenul se oprește când se sună alarma... Mayer: întâmplări din țară Scandalul din Giurgiu Acum o săptămână se ivise un conflict între șeful vămeș din Giurgiu și niște guarzi ai regiei. D. inspector vamal Gănescu a fost în an­chetare. Cazul e foarte nostim și de aceia ’1 împărtășim cititorilor. Doi guarzi de ai regiei se plimbau pe marginea Dunărei, unul din ei prea beat turtă. In diumnul lor, văd un om pescuind.­­ Guardul beat îl înhață, vroind să’l aresteze,­­ sub cuvânt că pescuitul este oprit. La un­­ moment dat, cel­ l’alt guard îi face vânt.­­ Când bețivul se întoarse și nu mai văzu pe­­ arestat, o luă la fugă crezând să’l prinză. Primul om care ’î­­și înainte fu înhățat de ceafă, ca fiind cel ce pescuia, și ast­fel dus la șeful vămei acasă, și declarat de con­trabandist. După oare­care cercetări, șeful se convinse cum stau lucrurile și dete or­din­area gelosului guard să libereze pe a­­restat. Atunci bețivul se înfurie, acuză de trădare și de complicitate cu contrabandiș­tii pe­ șeful vămeî, ba voi să’l și lo­vească. Atunci șeful vămeî ’i dete o lo­vitură, care ’1 resturnă. Imediat guardul dete­ telegrame la București, cerând an­chetă. Mare furtună în Botoșani Pe teritoriul­­ comunei Zlătunoaia, din județul Botoșani, a fost o furtună mare cu ploae și grindină măruntă, care a cau­zat stricăciune la popușoiul locuitorilor din cătuna Costugeiu și Zlătunoaia, a desco­perit cu desevîrșire vre o 10 case din Zlă­tunoaia și a distrus acoperișul la vre-o 15 case și mai mulți pomi­ roditori ; asemenea și biserica veche, ce era construită din lemn, a fost distrusă cu desevîrșire. In cătuna Stănești, au fost descoperite câte­va case ce erau­ în curentul furtunei. Grâul, orzul și cele­l­alte plante, ce au fost pe coaste au­ suferit mult din cauza vijeliei Pagubele sunt de 4.000 lei aproximativ Aprinderea unui puț Lucrătorii de la puțul de petroliu al d-lui Vasilache Dumitrescu, din comuna Glodeni, județul Dâmbovița, lucrau la trei mașini, pentru a scoate aerul dintr’ânsul. De­odată, puțul s’a aprins și cu un zgo­­mot ca al unei lovituri de tun, se pro­duse o explozie grozavă. Flacăra care ieșia cu un balaur din puț, a fript pe 5 lucrători, cari au fost duși la spital în stare foarte rea; pagu­bele sunt de peste 1500 de lei. Explozia a provenit din focul ce ești dintr’un bordeiu din apropiere de puț, unde’șî făceau oamenii mâncare. Sinucideri Constantin Moraru­, de la Brailița (jud. Ialomița) suferea rea de pelagră. Decât să ducă o viață mizerabilă, el preferă să moară, și într’o noapte se spânzură în graj­dul de lângă casa sa. Din cauza boului, da mai multă vreme el se arăta a fi nebun.­­ Tot așa femeea Nastasia, soția lo­cuitorului Alecu Popa din comuna Godi­­nești, județul Tecuciu, fiind bolnavă de mai mult timp, s’a găsit în grădina ei strangulată de un prun. Cazul s’a comunicat parchetului. Copil ucis de o vacă Copilul Ion de 8 ani, fiul lui Vasile Ursu, din Câlinești, jud. Botoșani, fusese trimis de tată-soi la pășiune cu o vacă. Băiatul făcu prostia de legă frânghia da la vacă de mână. Pe când mergea, de­odată vita s’a spe­riat și a rupt’o de fugă. Bietul băiat, legat de mână, fu tîrît ast­fel pe jos în timp de două ore, până ce vita furioasă putu­se fia oprită. As­pectul copilului care maurise, JiagfW

Next