Universul, decembrie 1892 (Anul 10, nr. 282-306)
1892-12-08 / nr. 288
Universul AO. 233. felul Baine-Sant-Paul. Niște indivizi necunoscuți au pus un cartuș cu dinamită sub poarta casei unui comerciant cu numele Vot^uenue. Cartușul a făcut explozie. Poarta a fost prefăcută în țăndări. Doi trecători nevinovați, un bărbat și o fetiță au fost omorâți imediat. Detonațiunea a fost puternică. O parte din zidul casei a fost găurit și crăpat. Toată lumea din oraș a alergat la locul sinistrului. Emoțiunea era foarte mare. Jandarmeria și poliția din Louviere a venit acolo și au deschis o anchetă. Se crede că atentatorii sunt niște anarhiști. O descoperire lugubră O crimă oribilă a fost constatată Marți dimineața lângă Vilvorde, în comuna Konings Hogcht. Vecinii văzând că bătrânul Louis Baeck, în vârstă de 70 de ani și femeia sa, nu mai ies — ca de obiceiu— din casă afară, au pătruns în odaia lor. Un spectacol oribil li s’a prezentat. Cadavrele bătrânilor erau întinse la pământ. Capetele lor, retezate de tot cu un instrument ascuțit, erau puse unul lângă altul in colțul odăii. Dulapurile din casă erau sparte. Mobilul acestei groaznice crime a fost furtul. Bătrânii aveau 10.000 de fi. strânși cu multă caznă, după o viață întreagă de muncă. S’a deschis îndată o anchetă, dar nici până acum n’au putut fi descoperiți asasinii. Van Stan. r. _ ___ Sanetate asigurata HAPURILE de PATRABHNĂ ale doctorului A. Bertelli, se întrebuințează cu mare succes în contra a orice fel de tuse, astmă, laringita, stingerea vocii, durere de gât, răceală, bronhiză, catar, inflamații intestinale. Aceste capuri sunt brevetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul Sanitar Superior din România și din Italia. Sutimi de scrisori de mulțumire din partea bolnavilor vindecați în România sunt la dispoziția publicului. O col de costă, lel C3.TS. Depozitul principal pentru toată România al adevăratelor dapurî de catramină este la Drogheria Centrală MIHAIL STOENESCU, farmacist No. 2, Strada Academiei, — No. 2 (Casa Stainei) București. Se trimet în orice parte a țerei după primirea costului lor. A SE PĂZI DE CONTRAFACERI înștiințez publicul din România că adevăratele Biele hapuri de Catrasamă trebue să poartă în interiorul ambalagiului o instrucție în limba română cu pecetea administrațiunei ziarului „Universul“; aceeași ștampilă o va purta fiecare cutia asupra ei pe din afară.—Toate acele cutii cari nu vor conține această instrucție, precum și ștampila administrației ziarului „Universul“ pe din afară, se vor considera ca falsificate. Un bolnav mi s’a plâns că, întrebuințând 4 cutii de capuri de catramină cumpărate de la o farmacie din București (și cari nu conțineau această instrucție) nu i-au acut nici un efect. Am cerut să mi se trimită acele cutii și am constatat că nu erau fabricate de mine. Cum se vede, se vend în România Hapuri de Catramină falsificate; prin urmare, rog publicul pentru a fi sigur de a cumpăra adevăratele mele hapuri, să se adreseze la depozitul general pentru toată România. Brogherea M. Stoesrescu, Farmacist, Strada Academiei No. 2, București. Rog publicul de a mă înștiința când va găsi că vreun farmacist vinde aceste hapuri fără instrucția de mai sus, pentru a putea da în judecată pa cel farmacist care vinde hapuri falsificate sub numele meu. Ur. BERTEEM. Din R-Velei! (Corespondența part. a ziar. „Universului“) O crimă oribilă 4 Decembre. Cititorii noștrii știu despre o dramă, o oribilă petrecută la R.Velcii. Grigore Cazac omorîse cu 3 gloanțe de revolver pe soclu-sau Costică Stelian. Faptul a produs cea mai mare emoțiune la întreg orașul. Cauza crimei Grigore Cazac, mecanic, în vârstă cam de 37 de ani, s’a însurat in luna lui Februarie 1892 cu Maria Stelian. O lună după căsătorie, lucrurile se schimbară și 49 d-na Maria a plecat acasă la tatăl său, din cauză că nu mai trăia bine cu Cazac. Acesta vezând lipsa ei, stătui prin mai mulți cunoscuți făcând-o să se întoarcă înapoi la bărbatul ei. Lucrurile sa împăcară. Intr’o zi Cazac plecase în țară, isprăvind treaba mai iute se întoarse acasă în oraș. Cum intră în casă găsi pe soția lui trîntită în pat, iar pe masă observă o șapcă, întrebată fiind ce caută șapca călfii lui din atelier pe masă, ea răspunse c’a șezut de vorbă cu el căci ’î era urît. Cazac înghite și tace. Un prieten al lui ce lucra tot in atelier la el ’i spune că soția lui nu e tocmai credincioasă. Atunci el convingându-se că așa este ’i dete drumu să se ducă acasă. Cum s’a comis crima In ziua de 27 Iunie, după trei zile de la isgonirea ei, acea calfă, a cărui șapcă se găsise pe masă, ’i ceru lui Cazac 50 bani ca să se tundă, care imediat ’o dete. După un interval de timp, aflându-se Cazac și cu prietinul lui singuri, zise prietenul lui Cazac, me Cazac de ce stai tu aci? de ce nu te duci la soție căci acum o găsești cu calfa, ce a plecat d’aci. Cazac ca să se poată convinge pe deplin plecă, luându-și revolverul și cu cartușiera și îmbrăcându-se cu un pardesiu lung. Ducându-se la socrul său, găsi pe calfă șezând în poartă cu soția lui. El ’i dete două palme și rupse și un baston. Densa începu să țipe cerând ajutor tatălui său. Ștefan auzind țipetele fiicei lui eși afară cu un cumnat al lui, cari se luară după Cazac. Acesta somându-l să stea și nevrând să stea, el începu să dea cu revolverul în vânt, din care două gloanțe străpunse pieptul lui Ștefan, temeind mort. Curtea a condamnat pe Cazac numai la 2.000 de amendă. De închisoare a fost achitat. C. S. P. Descoperirea zilei Vasele pentru flori de hârtie. — Furăm între cei d’intuiți care anunțarăm această invențiune folositoare. Vasele de hârtie nu sunt fragile ca cele de pământ, cântăresc mai puțin și durează mai mult. Acum ziarul „Petit“ arată modul de fabricare al acestor vase. Se face un amestec din 85 părți de pastă de lemn și din 13 părți de pastă de cârpă. Cu acest amestec se modelează vasul, fie cu un model de compresiune, fie cu un cilindru de vase. După ce se usucă bine obiectul se înmoie într-un preparat special făcut din: Esență de petroliu .... 100 părți. Colofoniîi ....... 25 „ Uleiü de lin ..... . 35 „ Parafină ....... 2,5 „ Acest amestec se încălzește până la temperatura de 75 de grade. Atunci când materia vasului este bine îmbibată de preparat se pune vasul să se usuce la temperatura de 100 grade. Spre a sfîrși mai curând operațiunea se uscază de a-1 expune la un curent de aer electizat sau mai bine zis ozonizat, care solidifică mai repede materiile grase și reșinoase. El a omorît 2 femei și 2 băieți, sfărămându-le capetele. Panica a fost foarte mare în teatru. Publicul a început să fugă îngrozit afară, îmbulzeala fiind teribil de mare 12 oameni au fost foarte greu răniți. Representația a încetat numai decât. Nebunul a fost legat cu lanțuri și transportat într-o pușcărie întunecoasă. © CONSERVE FRANCEZE ® — calitate superioară — a premiatei fabrici NOUVALLE din Bordeaux (25 medalii la diferite expoziții) MAZERE.......................Cutia de >/, kilo Le! 1.50 FASOLE . . . . . „ „‘an „ 1.50 CIUPERCI .... „ „ Va „ „ 150 De vânzare numai la administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 11, București. B5»W888a8gBOKB8«gSgl3a8BW!l B8BB9Bg5gm Revuirea Constituției Bulgare (prin fir telegrafic) Sofia, 5 Decembre. Proiectul de modificare a Constituției a fost prezintat ieri Camerei: 246 deputați erau prezenți și 3 miniștri, lipseau 47 deputați. Două discursuri au susținut lipsa de motiv pentru revizuire și zic că poporul ar putea să interpeleze orice modificare ca o atingere a drepturilor sale. D. Stransky, , fost ministru al afacerilor streine, a vorbit contra. D. Petroff, vicepreședintele Sobraniei, susține proiectul. In urmă d. Stambaloff a luat cuvîntul. Discursul seu a durat un ceas. El a combătut toate aserțiunile opozițiunei și a trecut în revistă diferitele articole ale proiectului, arătând necesitatea revizuirei. Modificările nu aduc nici o atingere drepturilor poporului. El a amintit că atunci când s-a elaborat Constituția de la 1879, nu erau persoane competente cari să cunoască trebuințele țerei; citează cazul unui deputat liberal de atunci, care a propus ca Constituția să fie revizuită după 5 ani. D. Stambuloff se întreabă dacă nu este timpul acum, după unirea și după alegerea prințului, ca să se facă legale unele usuri adoptate. Să i se arate punctul dnn proiect care se atinge de drepturile poporului. Primul ministru insistă asupra faptului că al treilea prinț va fi ortodox. El zice că chestiunea prințului trebuie resolvată un ceas mai înainte. El preferă să vază pe tron un prinț catolic sau protestant mai bine decât un ortodox (aplause vii). Terminând zice deputaților: „Veți face un act de patriotism votând modificările“. Proiectul e luat în considerațiune cu toate voturile afară de 5, în urmă a fost trimes unei comisiuni. Un nebun în teatru 4 morți—13 răniți Din Birmingam ni se scrie următoarele : Intr’una din serile trecute s’a dat în asilul de alienați de acolo o mare reprezentație teatrală. La această reprezentație au luat parte toți nebunii liniștiți. Intre aceștia se afla și unul, despre care doctorii credeau, că-i foarte rezonabil, decât că avea și el câteodată momente de furia. In seara aceia, imediat ce începuse reprezentația, nebunul, despre care vorbim, fiind apucat subit de o furie nemaipomenită, a apucat un picior de fier al unei sobe și a început să dea în spectatori. 2 - XI O regulă de tocmeți pe zi Nu se cuvine a vorbi într’o societate, încet cu vreunul din vecini, și dacă ceea ce vrei să spui nu poate să fie spus în fața celor l’alțî așteaptă până ce ocasiunea ți se presintă. Mort In zăpadă Ion Ghiță Ciubuc, din Bădenii Pământeni, (jud. Muscel) plecase din zori la valea hotarului ca să ia lemne, din raionul comunei Dragoslovile. Așezase morman mai multe lemne, dintr’un cărucior, când de o dată, fiind ghețiș pe ele, se rostogoliră peste om și-l omerira. A fost găsit, sermanul, îngropat în zăpadă și zdrobit de greutatea lemnelor. O cugetare pe zi Sublima abnegațiune care te face să trăesci într’o altă persoană mai mult decât în tine însuți, sa numesce amor. Lucruri din tota lumea Din viața unui filosof.—Despre celebrul filosof Spencer se povestește următorele anecdote interesante: Intr’o zi doctorul îi spusese că pentru un om ca el, vecinie cugetător și serios ar fi foarte folositoare distracțiile Spencer are obiceiul că și când mănâncă cugetă și scrie. Doctorul i-a spus că obiceiul ăsta e foarte vătămător sănătății și de aceia l’a îndemnat să se aboneze la un restaurant unde desigur o să-i mai distreze glumele și conversațiile mesenilor. Spncer l’a ascultat. După vre-o câteva zile însă se plictisise grozav mâncând la otel. El avea ca „visa-vis“la masă o femeie foarte frumoasă. După vre-o câteva zile auzise de la un prieten că femeia aceasta zicea următorele lucruri despre el: — „Nu pot* suferi pe vecinul meu Spencer. Omul ăsta își închipue că se pricepe în chestii științifice și filosofice. In toată ziua trebue să ’l corectez în sfîrșite un fanfaron și jumătate.“ Spencer trăiește liniștit între cărțile sale. Adeseori el nu mănâncă acasă și vizitează când și când localuri de petrecere. Prietenii lui intimi compun anume pentru el opere comice numai ca să-l distreze. Spencer poartă zilnic cu el o umbrelă veche și totdeauna are în buzunar o pereche de dopuri mici. Când îl plictisește vre-o conversație oarecare, își vîră repede dopurile in urechi și atunci se face „n’aude“, „n’a vede“—dar mai ales n’aude. El ride atunci de oamenii cari îl întreabă câte ceva sau îi cer părerea. Atunci ridică din umeri și zice, că n’aude. O Cum au ajuns unii oameni iluștri.— Homer a intrat in istorie prin poesie, Herostrat prin foc , Neroue prin nebunie cesarică, Marc Aurel prin Filosofie, Columb prin corabie, Franklin prin fulger, Watt prin abur, Cesare Borgia prin crime, Loyola prin fanatism religios, Talleyarnd prin minciună, Napoleon I prin genialitate, Pitt prin elocință, Humboldt prin călătorii, Kant prin critică, Cavour prin diplomație, Ivan cel cumplit prin tiranie, Bismark prin brutalitate teutonică, Metternich prin absolutism, Luther prin dispută, Huss prin rug, Rafael prin pictură, Michel Angelo prin piatră sculptată, Paganinii prin vioară, Liszt prin piano și Patti prin voce, etc. Un proverb pe zi Nu poți mânca usturoii și să nu-ți pută gura. _____________(Bulgăresc). Regele falsificatorilor Un oarecare Massieu, supranumit regele falsificatorilor, căutat de mai multă vreme de poliție, s’a sinucis într’una din zilele trecute la Paris, trăgându-și un glonț de revolver în tâmpla dreaptă, în momentul, când era să fie arestat. El a locuit succesiv într’o mulțime de orașe din Europa, sub ada nume diferite. Massieu s-a născut la Bordeaux, în 1851; a fost deja condamnat de 5 ori, iar acum în urmă fusese condamnat în lipsă la 5 ani de închisoare. Massieu era căutat de mai multă vreme de către poliția din toată Europa. El făcuse peste o sută de escrocherii și banii furați de el în chipul acesta, se ridică la peste 10 milioane fr. In anul trecut locuia la Paris sub numele de contele de Boulemont și Faucher, și într’o singură lună făcuse escrocherii de 500.000 de fr. Massieu se purta totdeauna galant îmbrăcat; el făcea întâiă cunoștință cu reprezentanții băncilor mari din Europa, cu cari încheia afaceri importante. Apoi le vindea hârtii de valore fabricate de el. Când se descoperia escrocheria, Massieu, era totdeauna departe. Când s’a împușcat, trăia cu o femee foarte frumoasă cu care fugise din Anvers. Ea era nevasta unui mare comerciant din acel oraș. Marti, 8 (20) Decembre 1332 -AZ O tânără doamnă trimite o poesie întitulată : „Nu’l pot face să surîdă,“ unei reviste literare. Editorul își exprimă părerea că ar fi reușit numai de i-ar fi arătat poesia. UNT DE-LEFFIN FRANȚUZESC — calitate superioară — garantat curat de măsline, 20 la sută mai eftin decât oriunde. Litru.........................................................Lei 2.75 Tinichea de 1 litru. ....... 2.85 Tinichea de 1 kilo și 280 grame. . . 3.15 Unt-de-lemn, calitatea II-a, garantat curat de măsline, Litru................................ 2.26 Idem, în tinichele de 900 grame ... Biso De vânzare la administrația ziarului „Universul“, Strada Brezoianu No. 11, București. __ Știri prin poștă ------- i Franța. — O slujbă solemnă pentru odihna cardinalului Lavigerie, mort la Tunis, s’a celebrat la catedrala Notre- Dame din Paris. Peste cinci mii de oameni se îngrămădiseră în biserică. Cardinalul-archiepiscop al Parisului a citit prohodul. — La Lille au fost arestați 7 anarhiști germani, italieni și francezi. La ei s’au găsit 28 bombe cu dinamită. — La Bordeaux a scăpat dintr’o menagerie un tigru. Bestia furioasă a sfîșiat 4 cal de la 2 trăsuri. Păzitorii au tras asupra tigrului 17 focuri de pușcă și l’a fi omorît. Un proprietar bogat i-a cumpărat pielea cu 3000 fr.* * * Italia—Se scrie din Roma că Sfintul Scaun a adresat observații guvernului englez din cauză că amenință să nu țip seamă de convenția pentru călătoriile mixte în insula Malta. — Marele duce de Genova care e desemnat să ia comanda escadrei, la marile manevre navale, va sta pe vapor un an de zile, făcând o escursie în jurul lumei. — Prințul Odescalchi, deputat, a căreia alegere a dat naștere la o discuție, a arătat o scrisoare a directorului unui ziar mare care-i propunea să facă să i se valideze alegerea, în schimbul unei sume de 100.000 fr. Se prevede un mare scandal. * * ❖ Germania.—Celebra moară Schwanenmuehle a fost distrusă de un incendiu, 9000 de tone de grâu au fost distruse. —Pagubele sunt de peste 700.00 de fr. — O femeie in verstă de 50 de ani, a fost tăiată în bucăți la Gostlitz. Asasinul după ce a omorît-o, a tocat-o cu un safir. — Din Hamburg se anunță că în Kiel s’a cufundat vaporul german „Heising“ 3 marinari s-au înecat. In golful militar al Kielului sunt, de mai multă vreme, furtuni violente. * * * Austro-Ungaria.—Se scrie din Viena, că în luna ianuarie, se va începe o operație de conversiune a valorilor de hârtie în metal. — Comandant al regimentului de infanterie austriac No. 6 „Regele României“ a fost numit colonelul Gört, în locul colonelului Ulmansky, care a fost avansat ca comandant de brigadă. * ❖ * Anglia.—Un general de stat-major englez publică un articol dovedind că cu toată superioritatea numerică a armatelor franco-ruse, tripla alianță ar învinge, într’un războiu, din cauza mai marii întinderi teritoriale de apărat de către cele două puteri. — Regina Angliei a dăruit, din averea sa particulară, 40,000 lire Sterlinge universității din Liverpool. — Se scrie din Londra că guvernul britanic a hotărît să reducă oștirea engleză din Egipt, din cauza prosperărea armatei egiptene.* * * CENUȘĂREASĂ PARTEA A DOUA AMARIA-AMAGDALENA Vila de pe tem Cele două vase de cari vorbia Paul erau puse de ambele părți ale unui ceasornic vechin care reprezenta pe Meii inspirând gustul muzicei unui leu. D-na Melville care avea cultul suvenirului, ținea cu o adevărată pietate la tot ce aparținuse altă dată părinților ei. Din primii ani ai căsătoriei ea vorbise cu bărbatul ei să răscumpere îndată ce va putea, casa părintească pe care armatorul Giiioux o construise pe vârful unei iine în apropierea portului. In momentul când armatorul ruinat vindea tot ce putea pentru a amâna catastrofa comercială, casa sa de pe țărm căzuse în mâinile unui creditor. In cele din urmă d-na Melville trebui să renunțe la răscumpărarea casei, căci de câte ori vorbia despre asta cu bărbatul ei, acesta califica dorința ei ca o sentimentalitate copilăroasă. Mai târziu, când fusese părăsită de nevrednicul ei bărbat, Branșa avu alte griji decât răscumpărarea casei părintești. Dar la sfîrșit, orizontul se luminase, d-na de Melville învinsese toate dificultățile. Casa ei prospera și dedea în fiecare an beneficii superbe. După zece ani ea strînsese deja destul ca să se poată retrage din afaceri și să trăiască din veniturile însemnate ale capitalului ei. Paul își terminase studiile cu cel mai mare succes și sosise pentru densul momentul de a-șî alege o carieră. De un caracter plin de foc și omragios, tenerul ar fi dorit să îmbrățișeze cariera militară. Avea o mare predilecțiune pentru marina militară și manifestă dorința de a se prezenta la concursul de admitere în școala navală. D-na Melville nu’șî putu ascunde durerea ce simția la ideea de a se despărți de fiul ei. Paul pricepu că trebue să’șî sacrifice preferința ce avea pentru cariera armelor. Intr’o zi el anunță mamei sale că s’a înscris la școala de drept. D-na Melville nu’șî putu reținea lacrimile. — Vei rămânea așa dar lângă mine, zise ea îmbrățișând cu frăgezime pe noul student. „E bine ceea ce faci pentru mama ta care nu trăește decât pentru tine... Ți-ași spune că te iubesc acum mai mult, dacă n’ai ocupa deja inima mea întreagă. După ce isprăvise dreptul și’și trecuse în mod strălucit teza, Paul se gândi să se facă advocat. Dar d-na Melville nu se putu împăca cu ideea că fiul ei va trebui să apere mizerabilii de toate categoriile. Ea se gândia la bărbatul ei criminal. — Iubitul meu copil, zise ea, mi-a sacrificat deja cariera de soldat , fă astăzi pentru mama ta o nouă jertfă. „Ași vrea să te faci notar, și dacă vrei vei putea succeda d-lui Verneuil, notarul meu. Deja după două săptămâni, Paul făcea parte din personalul de studiu al d-lui Verneuil. Dacă n’ar fi fost teribilul trecut, d na Melville, astăzi milionară, s’ar fi putut considera ca absolut fericită. De când o părăsise bărbatul ei, totul îi reușise. Una din dorințele ei cele mai vii era pe punctul de a se realisa. D. Verneuil venise într’o zi să anunțe că proprietatea care aparținuse armatorului Giroux era de vânzare. In numele clientei sale, notarul cumpără micul domeniu. D-na Melville simți una din cele mai dulce emoțiuni din câte simțise vre-o dată, când se văzu stăpână pe casa părintească. Paul, trebuie să o recunoaștem numaidecât pentru a fi sinceri, ar fi preferat vre-o vilă frumoasă pe țărmul Senei, dar văzu pe mama sa atât de fericită încât se bucură și el cu densa. El vru chiar să ia in grija lui toate reparațiile de cari casa avea nevoie pentru a putea fi locuită. — Ia seama să nu se schimbe nimic din interiorul casei. O vreau așa cum am locuit-o când eram copilă. De atunci, de câte ori Paul avea un concediu de câteva zile, el se ducea cu mama sa, să petreacă în vechea casă de pe țărmul mării. In anul în care se petrece evenimentele pe cari le povestim aci, tenorul se grăbise mai mult încă decât în anii precedenți de a-și lua concediu pentru vacanții. Voia să dea casei un aer de sărbătoare căci aștepta pe Maria Magdalena, înainte de toate vru ca ea să aibă o odaie frumoasă. — Acum, zise el, Maria Magdalena numai e o copilă, trebuie să o tratăm ca pe o domnișoară. Doamna Melville zîmbi și lăsă pe fiul ei să facă ce voia. Imediat fu adus un tapițer din Harrt, pentru a mobila odăia într-un mod corchet. — Cât de fericită va fi mica noastră învățătoare ! zise Paul arătând mamei sale odaia aranjată cu mult gust. Și adaugă: — Sunt nerăbdător să văd mâine sur*a prinderea Măriei Magdalene. (Va urma),