Universul, decembrie 1892 (Anul 10, nr. 282-306)

1892-12-08 / nr. 288

Universul AO. 233. felul Baine-Sant-Paul. Niște indivizi ne­cunoscuți au pus un cartuș cu dinamită sub poarta casei unu­i comerciant cu nu­m­ele Vot^uenue. Cartușul a făcut explozie. Poarta a fost prefăcută în țăndări. Doi trecători nevinovați, un bărbat și o fetiță au fost omorâți imediat. Detonațiunea a fost puternică­. O parte din zidul casei a fost găurit și crăpat. Toată lumea din o­­raș a alergat la locul sinistrului. Emoțiunea era foarte mare. Jandarme­ria și poliția din Louviere a venit acolo și au deschis o anchetă. Se crede că aten­­tatorii sunt niște anarh­iști. O descoperire lugubră O crimă oribilă a fost constatată Marți dimineața lângă Vilvorde, în comuna Ko­­nings Hogcht. Vecinii văzând că bătrânul Louis Baeck, în vârstă de 70 de ani și femeia sa, nu mai ies — ca de obiceiu— din casă afară, au­ pătruns în odaia lor. Un spectacol oribil li s’a prezentat. Ca­davrele bătrânilor erau întinse la pământ. Capetele lor, retezate de tot cu un instru­ment­ ascuțit, erau puse unul lângă altul in colțul odăii. Dulapurile din casă erau sparte. Mobilul acestei groaznice crime a fost furtul. Bătrânii aveau 10.000 de fi. strânși cu multă caznă, după o viață în­treagă de muncă. S’a deschis îndată o an­chetă, dar nici până acum n’au putut fi descoperiți asasinii. Van Stan. r. _ _­__ Sanetate asigurata HAPURILE de PATRABHNĂ ale docto­rului A. Bertelli, se întrebuințează cu mare succes în contra a ori­ce fel de tuse, astmă, laringita, stingerea vocii, durere de gât, răceală, bronh­iză, catar, inflamații intestinale. Aceste capuri sunt bre­vetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul Sanitar Superior din România și din Italia. Sutimi de scrisori de mulțumire din partea bolnavilor vindecați în Româ­nia sunt la dispoziția publicului. O c­ol­ d­e costă, lel C3.TS. Depozitul principal pentru toată România al ade­văratelor dapurî de catramină este la Drogh­eria Centrală MIHAIL STOENESCU, farmacist No. 2,­­ Strada Academiei, — No. 2 (Casa Stainei) București. Se trimet în ori­ce parte a țerei după primirea costului lor. A SE PĂZI DE CONTRA­FACERI înștiințez publicul din România că adevăratele Biele hapuri de Catrasam­ă trebue să poartă în interiorul ambalagiului o instrucție în limba română cu pecetea administrațiunei ziarului „Uni­versul“; aceeași ștampilă o va purta fie­care cutia asupra ei pe din afară.—Toate acele cutii cari nu vor conține această instrucție, precum și ștampila administrației ziarului „Universul“ pe din afară, se vor considera ca falsificate. Un bolnav mi s’a plâns că, întrebuințând 4 cu­tii de capuri de catramină cumpărate de la o far­macie din București (și cari nu conțineau această instrucție) nu i-au acut nici un efect. Am cerut să mi se trimită acele cutii și am constatat că nu erau fabricate de mine. Cum se vede, se vend în România Hapuri de Catramină falsificate; prin urmare, rog publicul pentru a fi sigur de a cumpăra adevăratele mele hapuri, să se adreseze la depozitul general pen­tru toată România. Brogherea M. Stoesrescu, Farmacist, Strada Academiei No. 2, București. Rog publicul de a mă înștiința când va găsi că vre­un farmacist vinde aceste hapuri fără instruc­ția de mai sus, pentru a putea da în judecată pa cel farmacist care vinde hapuri falsificate sub numele meu. Ur. BERTEEM. Din R-Velei! (­Corespondența part. a ziar. „Universului“) O crimă oribilă 4 Decembre. Cititorii noștrii știu despre o dramă, o o­ribilă petrecută la R.­Velci­i. Grigore Ca­­zac omorîse cu 3 gloanțe de revolver pe soclu-sau Costică Stelian. Faptul a produs cea mai mare emoțiune la întreg orașul. Cauza crimei Grigore Cazac, mecanic, în vârstă cam de 37 de ani, s’a însurat in luna lui Fe­bruarie 1892 cu Maria Stelian. O lună după căsătorie, lucrurile se schimbară și 49 d-na Maria a plecat acasă la tatăl său, din cauză că nu mai trăia bine cu Cazac. Acesta vezând lipsa ei, stătui prin mai mulți cunoscuți făcând-o să se întoarcă înapoi la bărbatul ei. Lucrurile sa împă­­cară. Intr’o zi Cazac plecase în țară, isprăvind treaba mai iute se întoarse acasă în oraș. Cum intră în casă găsi pe soția lui trîn­­tită în pat, iar pe masă observă o șapcă, întrebată fiind ce caută șapca călfii lui din atelier pe masă, ea răspunse c’a șezut de vorbă cu el căci ’î era urît. Cazac în­ghite și tace. Un prieten al lui ce lucra tot in atelier la el ’i spune că soția lui nu e tocmai credincioasă. Atunci el con­­vingându-se că așa este ’i dete drumu să se ducă acasă. Cum s’a comis crima In ziua de 27 Iunie, după trei zile de la isgonirea ei, acea calfă, a cărui șapcă se găsise pe masă, ’i ceru lui Cazac 50 bani ca să se tundă, care imediat ’o dete. După un interval de timp, aflându-se Cazac și cu prietinul lui singuri, zise prietenul lui Cazac, me Cazac de ce stai tu aci? de ce nu te duci la soție căci acum o gă­sești cu calfa, ce a plecat d’aci. Cazac ca să se poată convinge pe de­plin plecă, luându-și revolverul și cu car­tușiera și îmbrăcându-se cu un pardesiu lung. Ducându-se la socrul său, găsi pe calfă șezând în poartă cu soția lui. El ’i dete două palme și rupse și un baston. Densa începu să țipe cerând ajutor tatălui său. Ștefan auzind țipetele fiicei lui eși afară cu un cumnat al lui, cari se luară după Cazac. Acesta somându-l să stea și ne­­vrând să stea, el începu să dea cu revol­verul în vânt, din care două gloanțe stră­punse pieptul lui Ștefan, temeind mort. Curtea a condamnat pe Cazac numai la 2.000 de­ amendă. De închisoare a fost achitat. C. S. P. Descoperirea zilei Vasele pentru flori de hârtie. — Furăm între cei d’intuiți care anunțarăm această invențiune folositoare. Vasele de hârtie nu sunt fragile ca cele de pământ, cântăresc mai puțin și durează mai mult. Acum ziarul „Petit“ arată modul de fabricare al acestor vase. Se face un a­­mestec din 85 părți de pastă de lemn și din 13 părți de pastă de cârpă. Cu acest amestec se modelează vasul, fie cu un model de compresiune, fie cu un cilindru de vase. După ce se usucă bine obiectul se în­­m­oie într-un preparat special făcut din: Esență de petroliu .... 100 părți. Colofoniîi ....... 25 „ Uleiü de lin ..... . 35 „ Parafină ....... 2,5 „ Acest amestec se încălzește până la temperatura de 75 de grade. Atunci când materia vasului este bine îmbibată de preparat se pune vasul să se usuce la temperatura de 100 grade. Spre a sfîrși mai curând operațiunea se uscază de a-1 expune la un curent de aer electizat sau mai bine zis ozonizat, care solidifică mai repede materiile grase și re­­șinoase. El a omorît 2 femei și 2 băieți, sfără­­mându-le capetele. Panica a fost foarte mare în teatru. Publicul a început să fugă îngrozit afară, îmbulzeala fiind teribil de mare 12 oameni au fost foarte greu­ ră­niți. Representația a încetat numai decât. Nebunul a fost legat cu lanțuri și tran­sportat într-o pușcărie întunecoasă. © CONSERVE FRANCEZE ® — calitate superioară — a premiatei fabrici NOUV­ALLE din Bordeaux (25 medalii la diferite expoziții) MAZERE.......................Cutia de >/, kilo Le! 1.50 FASOLE . . . . . „ „‘­a­n „ 1.50 CIUPERCI .... „ „ Va „ „ 1­50 De vânzare numai la administrația ziarului „U­­niversul“, strada Brezoianu No. 11, București. B5»W888a8gBOKB8«gSgl3a8BW!l B8BB9Bg5gm Revuirea Constituției Bulgare (prin fir telegrafic) Sofia, 5 Decembre. Proiectul de modificare a Constituției a fost prezintat ieri Camerei: 24­6 deputați erau prezenți și 3 miniștri­, lipseau­ 47 deputați. Două discursuri au susținut lipsa de mo­tiv pentru revizuire și zic că poporul ar putea să interpeleze ori­ce modificare ca o atingere a drepturilor sale. D. Stransky, , fost ministru al afacerilor streine, a vor­bit contra. D. Petroff, vice­președintele So­­braniei, susține proiectul. In urmă d. Stambaloff a luat cuvîntul. Discursul seu a durat un ceas. El a com­bătut toate aserțiunile opozițiunei și a tre­cut în revistă diferitele articole ale pro­iectului, arătând necesitatea revizuirei. Mo­­­­dificările nu aduc nici o atingere dreptu­rilor poporului. El a amintit că atunci când s-a elaborat Constituția de la 1879, nu erau persoane competente cari să cu­noască trebuințele țerei; citează cazul u­­nui deputat liberal de atunci, care a pro­pus ca Constituția să fie revizuită după 5 ani. D. Stambuloff se întreabă dacă nu este timpul acum, după unirea și după alege­rea prințului, ca să se facă legale unele­­ usuri adoptate. Să i se arate punctul dnn­­ proiect care se atinge de drepturile popo­­rului.­­ Primul ministru insistă asupra faptului că al treilea prinț va fi ortodox. El zice­­ că chestiunea prințului trebuie resolvată­­ un ceas mai înainte. El preferă să vază pe tron un prinț catolic sau protestant mai bine de­cât un ortodox (aplause vii). Terminând zice deputaților: „Veți face un act de patriotism votând modificările“. Proiectul e luat în considerațiune cu toate voturile afară de 5, în urmă a fost trimes unei comisiuni. Un nebun în teatru 4 morți—13 răniți Din Birmingam ni se scrie următoarele : Intr’una din serile trecute s’a dat în asilul de alienați de acolo o mare repre­zentație teatrală. La această reprezentație au­ luat parte toți nebunii liniștiți. Intre aceștia se afla și unul, despre care doc­torii credeau, că-i foarte rezonabil, de­cât că avea și el câte­odată momente de furia. In seara aceia, imediat ce începuse re­prezentația, nebunul, despre care vorbim, fiind apucat subit de o furie nemai­pome­nită, a apucat un picior de fier al unei sobe și a început să dea în spectatori.­ ­ 2 - XI O regulă de toc­meți pe zi Nu se cuvine a vorbi într’o societate, încet cu vre­unul din vecini, și dacă ceea­­ ce vrei să spui nu poate să fie spus în fața celor­ l’alțî așteaptă până ce ocasiunea ți se presintă.­­ Mort In zăpadă Ion Ghiță Ciubuc, din Bădenii Pămân­teni, (jud. Muscel) plecase din zori la valea hotarului ca să ia lemne, din ra­ionul comunei Dragoslovile. Așezase morman mai multe lemne, din­­tr’un cărucior, când de o dată, fiind ghe­­țiș pe ele, se rostogoliră peste om și-l o­­­­merira.­­ A fost găsit, sermanul, îngropat în ză­padă și zdrobit de greutatea lemnelor. O cugetare pe zi Sublima abnegațiune care te face să trăesci într’o altă persoană mai mult de­­­cât în tine însuți, sa numesce amor. Lucruri din tota lumea Din viața unui filosof.—Despre cele­brul filosof Spencer se povestește următo­­rele anecdote interesante: Intr’o zi doc­torul îi spusese că pentru un om ca el, vecinie cugetător și serios ar fi foarte fo­lositoare distracțiile Spencer are obiceiul că și când mănâncă cugetă și scrie. Doc­torul i-a spus că obiceiul ăsta e foarte vă­tămător sănătății și de aceia l’a îndemnat să se aboneze la un restaurant unde de­sigur o să-i mai distreze glumele și con­versațiile mesenilor. Sp­ncer l’a ascultat. După vre-o câte­va zile însă se plictisise grozav mâncând la otel. El avea ca „vis­­a-vis“l­a masă o femeie foarte frumoasă. După vre-o câte­va zile auzise de la un prieten că femeia aceasta zicea următorele lucruri despre el: — „Nu pot* suferi pe vecinul meu Spen­cer. Omul ăsta își închipue că se pricepe în chestii științifice și filosofice. In toată ziua trebue să ’l corectez în sfîrșit­e un fanfaron și jumătate.“ Spencer trăiește liniștit între cărțile sale. Adese­ori el nu mănâncă acasă și vizitează când și când localuri de petre­cere. Prietenii lui intimi compun anume pentru el opere comice numai ca să-l dis­treze. Spencer poartă zilnic cu el o um­brelă veche și tot­deauna are în buzunar o pereche de dopuri mici. Când îl plictisește vre-o conversație oare­care, își vîră re­pede dopurile in urechi și atunci se face „n’aude“, „n’a vede“—dar mai ales n’aude. El ride atunci de oamenii cari îl în­treabă câte ceva sau îi cer părerea. Atunci ridică din umeri și zice, că n’aude. O Cum au­ ajuns unii oameni iluștri.— Homer a intrat in istorie prin poesie, He­rostrat prin foc , Neroue prin nebunie ce­­sarică, Marc Aurel prin Filosofie, Columb prin corabie, Franklin prin fulger, Watt prin abur, Cesare Borgia prin crime, Lo­yola prin fanatism religios, Talleyarnd prin minciună, Napoleon I prin genialitate, Pitt prin elocință, Humboldt prin călăto­­rii, Kant prin critică, Cavour prin diplo­mație, Ivan cel cumplit prin tiranie, Bis­­mark prin brutalitate teutonică, Metter­nich prin absolutism, Luther prin dispută, Huss prin rug, Rafael prin pictură, Mi­chel Angelo prin piatră sculptată, Paga­ninii prin vioară, Liszt prin piano și Patti prin voce, etc. Un proverb pe zi Nu poți mânca usturoii­ și să nu-ți pută gura. _____________(Bulgăresc). Regele falsificatorilor Un oare­care Massieu, supra­numit regele falsificatorilor, căutat de mai multă vreme de poliție, s’a sinucis într’una din zilele trecute la Paris, trăgându-și un glonț de revolver în tâmpla dreaptă, în momentul, când era să fie arestat. El a locuit succesiv într’o mulțime de orașe din Europa, sub a­­da nume di­ferite. Massieu s-a născut la Bordeaux, în 1851; a fost deja condamnat de 5 ori, iar acum în urmă fusese condamnat în lipsă la 5 ani de închisoare. Massieu era căutat de mai multă vreme de către po­liția din toată Europa. El făcuse peste o sută de escrocherii și banii furați de el în chipul acesta, se ridică la peste 10 milioane fr. In anul trecut locuia la Paris sub nu­mele de contele de Boulemont și Faucher, și într’o singură lună făcuse escrocherii de 500.000 de fr. Massieu se purta tot­dea­una galant îmbrăcat; el făcea întâiă cu­noștință cu reprezentanții băncilor mari din Europa, cu cari încheia afaceri im­portante. Apoi le vindea hârtii de valore fabricate de el. Când se descoperia escro­cheria, Massieu, era tot­deauna departe. Când s’a împușcat, trăia cu o femee foarte frumoasă cu care fugise din An­vers. Ea era nevasta unui mare comer­ciant din acel oraș. Marti, 8 (20) Decembre 1332 -­AZ O tânără doamnă trimite o poesie înti­tulată : „Nu’l pot face să surîdă,“ unei reviste literare. Editorul își exprimă părerea că ar fi reușit numai de i-ar fi arătat poesia. UN­T­ DE-LEFFIN FRANȚUZESC — calitate superioară — garantat curat de măsline, 20 la sută mai eftin­ decât ori­unde. Litru.........................................................Lei 2.75 Tinichea de 1 litru. ....... 2.85 Tinichea de 1 kilo și 280 grame. . . 3.15 Unt-de-lemn, calitatea II-a, garantat cu­rat de măsline, Litru................................ 2.26 Idem, în tinichele de 900 grame ... B­i­so De vânzare la administrația ziarului „Univer­sul“, Strada Brezoianu No. 11, București. __ Știri prin poștă ------- i Franța. — O slujbă solemnă pentru odihna cardinalului Lavigerie, mort la Tunis, s’a celebrat la catedrala Notre- Dame din Paris. Peste cinci mii de oameni se îngrămă­diseră în biserică. Cardinalul-archiepiscop al Parisului a citit prohodul. — La Lille au fost arestați 7 anar­h­iști germani, italieni și francezi. La ei s’au găsit 28 bombe cu dinamită. — La Bordeaux a scăpat dintr’o mena­gerie un tigru. Bestia furioasă a sfîșiat 4 cal de la 2 trăsuri. Păzitorii au tras asupra tigrului 17 focuri de pușcă și l’a fi­ omorît. Un proprietar bogat i-a cumpărat pielea cu 3000 fr.* * * Italia—Se scrie din Roma că Sfintul­­ Scaun a adresat observații guvernului en­glez din cauză că amenință să nu țip seamă de convenția pentru călătoriile mixte în insula Malta.­­ — Marele duce de Genova care e desem­nat să ia comanda escadrei, la marile ma­nevre navale, va sta pe vapor un an de zile, făcând o escursie în jurul lu­mei.­­ — Prințul Odescalchi, deputat, a că­reia alegere a dat naștere la o discuție, a arătat o scrisoare a directorului unui ziar mare care-i propunea să facă să i se valideze alegerea, în schimbul unei sume de 100.000 fr. Se prevede un mare scandal. * * ❖ Germania.—Celebra moară Schwanen­­muehle a fost distrusă de un incendiu, 9000 de tone de grâu au­ fost distruse. —Pagubele sunt de peste 700.00 de fr. — O femeie in verstă de 50 de ani, a fost tăiată în bucăți la Gostlitz. Asasinul după ce a omorît-o, a tocat-o cu un safir. —­ Din Hamburg se anunță că în Kiel s’a cufundat vaporul german „Heising“ 3 marinari s-au înecat. In golful militar al Kielului sunt, de mai multă vreme, fur­tuni violente. * * * Austro-Ungaria.—Se scrie din Viena, că în luna ianuarie, se va începe o operație de conversiune a valorilor de­ hârtie în metal. — Comandant al regimentului de in­fanterie austriac No. 6 „Regele României“ a fost numit colonelul Gört, în locul co­­­lonelului Ulmansky, care a fost avansat ca comandant de brigadă. * ❖ * Anglia.—Un general de stat-major en­glez publică un articol dovedind că cu toată superioritatea numerică a armatelor franco-ruse, tripla alianță ar învinge, în­­tr’un războiu, din cauza mai marii întin­deri teritoriale de apărat de către cele două puteri. — Regina Angliei a dăruit, din averea sa particulară, 40,000 lire Sterlinge uni­versității din Liverpool. — Se scrie din Londra că guvernul britanic a hotărît să reducă oștirea en­gleză din Egipt, din cauza prosperărea ar­matei egiptene.* * * CENUȘĂREASĂ PARTEA A DOUA AMARIA-AMA­GD­ALENA Vila de pe tem Cele două vase de cari vorbia Paul erau puse de ambele părți ale unui ceasornic vechin­ care reprezenta pe­­ Meii inspirând gustul muzicei unui leu. D-na Melville care avea cultul suveni­­rului, ținea cu o adevărată pietate la tot ce aparținuse altă dată părinților ei. Din primii ani ai căsătoriei ea vorbise cu bărbatul ei să răscumpere îndată ce va putea, casa părintească pe care arma­torul Giiioux o construise pe vârful unei i­ine în apropierea portului. In momentul când armatorul ruinat vin­­dea tot ce putea pentru a amâna catas­trofa comercială, casa sa de pe țărm că­zuse în mâinile unui creditor. In cele din urmă d-na Melville trebui să renunțe la răscumpărarea casei, căci de câte ori vorbia despre asta cu bărbatul ei, acesta califica dorința ei ca o senti­mentalitate copilăroasă. Mai târziu­, când fusese părăsită de ne­vrednicul ei bărbat, Branșa avu alte griji de­cât răscumpărarea casei părintești. Dar la sfîrșit, orizontul se luminase, d-na de Melville învinsese toate dificul­tățile. Casa ei prospera și dedea în fie­care an beneficii superbe. După zece ani ea strînsese deja destul ca să se poată retrage din afaceri și să trăiască din veniturile însemnate ale ca­pitalului ei. Paul își terminase studiile cu cel mai mare succes și sosise pentru densul mo­mentul de a-șî alege o carieră. De un caracter plin de foc și omragios, tenerul ar fi dorit să îmbrățișeze cariera militară. Avea o mare predilecțiune pen­tru marina militară și manifestă dorința de a se prezenta la concursul de admitere în școala navală. D-na Melville nu’șî putu ascunde dure­rea ce sim­ția la ideea de a se despărți de fiul ei. Paul pricepu că trebue să’șî sacrifice preferința ce avea pentru cariera armelor. Intr’o zi el anunță mamei sale că s’a înscris la școala de drept. D-na Melville nu’șî putu reținea lacri­mile. — Vei rămânea așa dar lângă mine, zise ea îmbrățișând cu frăgezime pe noul student. „E bine ceea ce faci pentru mama ta care nu trăește de­cât pentru tine... Ți-ași spune că te iubesc acum mai mult, dacă n’a­i ocupa deja inima mea întreagă. După ce isprăvise dreptul și’și trecuse în mod strălucit teza, Paul se gândi să se facă advocat. Dar d-na Melville nu se putu împăca cu ideea că fiul ei va trebui să apere mi­zerabilii de toate categoriile. Ea se gândia la bărbatul ei criminal. — Iubitul meu copil, zise ea, mi-a­ sa­crificat deja­ cariera de soldat , fă astă­zi pentru mama ta o nouă jertfă. „Ași vrea să te faci notar, și dacă vrei vei putea succeda d-lui Verneuil, nota­rul meu. Deja după două săptămâni, Paul făcea parte din personalul de studiu al d-lui Verneuil. Dacă n’ar fi fost teribilul trecut, d na Melville, astă­zi milionară, s’ar fi putut considera ca absolut fericită. De când o părăsise bărbatul ei, totul îi reușise. Una din dorințele ei cele mai vii era pe punctul de a se realisa. D. Verneuil venise într’o zi să­­ anunțe că proprietatea care aparținuse armatorului Giroux era de vânzare. In numele clientei sale, notarul cum­pără micul domeniu. D-na Melville simți una din cele mai dulce emoțiuni din câte simțise vre-o dată, când se văzu stăpână pe casa părintească. Paul, trebuie să o recunoaștem numai­de­cât pentru a fi sinceri, ar fi preferat vre-o vilă frumoasă pe țărmul Senei, dar văzu pe mama sa atât de fericită în­cât se bucură și el cu densa. El vru chiar să ia in grija lui toate reparațiile de cari casa avea nevoie pen­tru a putea fi locuită. — Ia seama să nu se schimbe nimic din interiorul casei. O vreau așa cum am locuit-o când eram copilă. De atunci, de câte ori Paul avea un concediu de câte­va zile, el se ducea cu mama sa, să petreacă în vechea casă de pe țărmul mării. In anul în care se petrece evenimen­tele pe cari le povestim aci, tenorul se grăbise mai mult încă de­cât în anii pre­­cedenți de a-și lua concediu pentru vacanții. Voia să dea casei un aer de sărbătoare căci aștepta pe Maria Magdalena, înainte de toate vru ca ea să aibă o odaie frumoasă. — Acum, zise el, Maria Magdalena nu­mai e o copilă, trebuie să o tratăm ca pe o domnișoară. Doamna Melville zîmbi și lăsă pe fiul ei să facă ce voia. Imediat fu adus un tapițer din Harrt, pentru a mobila odă­ia­­ într-un mod cor­chet. — Cât de fericită va fi mica noastră învățătoare ! zise Paul arătând mamei sale odaia aranjată cu mult gust. Și adaugă: — Sunt nerăbdător să văd mâine sur*a prinderea Măriei Magdalene. (Va urma),

Next