Universul, iunie 1893 (Anul 11, nr. 127-152)

1893-06-25 / nr. 148

Universul No. 148. Eliseum Luther IN TOATE ZILELE CONCERT MILITAR O dirigent personal de d. Capelmaistru KRATOCHWIL (senior) BEBE ESCELENTA ȘI MÂNCĂRÎ BECI­­UII (89) DE VÂN­ZARE Casele cu locul lor din strada Olari No. 13, în fața Rontului cu două baso­­nuri, după Bulevardul Carol, 50 pași până în linia tramvaiului, lumina elec­trică luminează toată curtea. Doritorii să se adreseze în strada Plantelor No. 28 vecinii. Tudorache Iontacu. 713 (u) Nu vom avea h­oleră dacă fie­care familie va fi aprovisionată cu renumitul Desinfectant concentrat NAVA care este «te «le «Jrs anal Bleîebs, mai puternic și mai economic de­cât — ACIDUL eenic — A­cest nou­. Ee^innectant este pre­miat cu medalia de aur la Expoziția din Bruxel 1893 și cu diploma de onoare la Expoziția inter­națională din Marsilia (Franța) 1893, aprobat de consiliul sanitar superior din România, analizat și recunoscut compus din elemente, eminamente efi­cace de către domnul Doctor Bernard, directorul institutului chimic universitar din ^ București.^ Acest desinfectant este antib­oleric, ne­vătămător, parasicid, cu miros plăcut, recunoscut fără rival pentru desinfectarea apartamentelor cazărmilor, spitalelor, localurilor de școala privaților, vagoa­nelor, jufu­riei bolnavilor și morților, etc. etc., foarte eficace pentru : gSS Desinfectarea sudoarei de la picioare, gSSS Toaleta secretă a Damelor, 18S3 Desinfectarea generală a trupului pe calea Innilor, ISS Desinfectarea dinților și a gurei, ISS Distrugerea părăsiților vitelor și pomilor. SHS Dstru­gerea insectelor, omizilor, gândacilor, țânțarilor, păduchilor, ploșnițelor, puricilor, etc. Folositor și trebuincios ori­câteă fa­milii! Depozitul se află la Drogheria 3SS- SXOE­­WESISCilI, Strada Academ­iei No. 2, București. IX cna­tie d­ e X îCg­r. ULei­­a. — Prețul X sticlă, ele­m» n­s ! X „ a lU ■n­ii O probă irefutabilă despre superioritatea desin­­fectantului concentrat „Nava“, este faptul că, di­­solvat în apă, în proporție de unu la mie, face să dispară ori­ce miros de putregai, pe când acidul fenic, disolvat în proporție de unu la sută, nu produce nici un efect.­­ Ds­feri­te contrafaceri.! se exigia tot­d’a­una marca fabrice!. De închiriat în totalsau­ în parte Hss apar tamerat csa sema msalte camea*e, curte se­parată posiția cea mai frumoasă în șo­seaua Jianu, No. 10, lângă Pensionul Bolintineanu la bariera Victoriei. 675_(5) Fotograf­i. NiciliesCU Ori-ce tuse vindecata Ori-ce tuse se vindecă repede și sigur cu renumitele magsaira «3« C!» tra­sa iasă ale d-rului Bertelli, aprobate de consiliile sanitare din Italia și România și premiate la 6 congrese medicale. Adevăratele hapuri de catramină vor avea în interiorul cutiei o instrucție în limba română cu pecetia administrației ziarului «Universul.» Depozit general la Drogheria centrală Mihail Stoenescu, strada Academiei No. 2, București. Lei 3,75 cutia. CAUȚI pentru PREMII Librăria Universală Leon Alcalay este asortată cu toate cărțile didactice și li­terare pentru premii. 668 (2) iur. 19.8. Budinai demisionând din postul de medic primar al județului Constanța anunță onor­ pu­blic că continuă a da consultațiuni (ora 4—6 p. m.) Strada Apolodor No. 15 Bu­­c­uresti. 620 (21) 64 ACTE OFICIALE D. doctor Al. Calalb, este numit la plasa Șo­­muz-Moldova, din județul Suceava. Se recunoaște d-iul Ghica Georgescu, dreptul de expeditor pe lângă biuroul vamal Zimnicea. D. Fandele Anastasia s’a numit copist în ser­viciul casieriilor generale de județe. TURBURĂR­IE DIN PARIS Prin fir telegrafic Paris, 22 iunie. Un comitet de studenți a lansat două manifeste prin care invită studenții la liniște și îi sfătuește să se păzească de agenții provocatori, cari sunt adevărații autori ai desordinelor de ieri. Tulburările au­ continuat azi, îmbul­zeli și învălmășeli enorme s’au­ produs în împrejurimile spitalului Carității unde se află corpul lui Nuger, amploiatul o­­morât Sâmbătă. In timpul dimineții, trei agenți de poliție cari veneau­ în­spre bulevardul St. Michel au­ fost loviți cu bucățele de sticle ; ei au­ fost răniți. De asemenea, la 1 și lunie, un agent care voia să îm­prăștie adunarea ce se formase în jurul unui deputat al lucrătorilor, a fost de­­zarmat și rănit grav. De la 2 ceasuri o mulțime enormă s’a îngrămădit pe bulevard­urile St. Mi­chel și St. Germain și în împrejurimile spitalului Carității. Gardele municipale împingeai­ îndărăt pe curioși în mijlo­cul unor mari desordine. La 4 era cu neputință de a circula prin împrejurimile Carității și în stră­zile vecine, din cauza mulțimei ce se îngrămădise. In zadar s’a așteptat fur­gonul, care trebuia, se zice, să trans­­porteze corpul lui Nuger la gara Lyon. La 5, o învălmășală violentă între poliție și mulțime. Sunt vr’o 20 răniți, între cari 10 mai grav. Garda republicană a restabilit or­dinea. La 6, mulțimea compusă în mare parte de greviști și de negustori de mărunți­șuri s’a îndreptat în spre piața Sf. Ger­main des­ Prés, ră­sturnând tranvaiurile și trăsurile; ea a fost împrăștiată de gar­da republicană și de poliție. La 8 seara, mare mișcare pe malul stâng al Senei. O mulțime de omnibu­­suri și trăsuri au­ fost răsturnate. Studenții reprobează dezordinele, care sunt opera unor oameni fără capötații. Se asigură că îngroparea lui Nuger se va face mâine la 7 dimineața. In culoarele palatului Burbon, depu­tații sunt foarte indignați de făptuitorii — 2 — UN SFAT PE ZI Ca să păstrăm florile mai multe luni de zile, să le mutăm, cu grijă, în apă gumată foarte limpede. După ce se usucă câte­va minute, le așezăm intr’un vas. Guma, formând o cojiță pe flori, le păstrează forma și culoarea multă vreme după ce ele s’au­ uscat. & execuții capitale «Curierul» din Madagascar aduce știrea despre o execuție dramatică, ce a avut loc în insula aceia. La Antamalaza au­ fost executați 5 con­damnați, dintre care doi guvernatori de districte, un șef civil și doi complici ai lor. Monștrii aceștia, împinși de un fana­tism ne­mai­pomenit, aveau­ obiceiul să fure copii mici să-i spintece și să le smulgă inima din pept. Pedeapsa, ce li s’a dat acestor indi­geni sălbatici a fost oribilă. Călăul a legat mai întâiul la spate mâinile con­damnaților , apoi cu un boț puternic și gros i-a lovit peste fluerile picioarelor, doborându-i jos. După aceia le-a spin­tecat nițel gâtul cu un cuțit, ca să curgă sângele. Când tăișul cuțitului se umplea de sânge închegat el ii ștergea de limba condamnatului. După vre­o câte­va momente călăul a întins pe cei 5 condamnați cu fața la pământ. Aceasta e ca de obiceiti mo­mentul solemn. Călăul și-a împlântat cuțitul în gâtul victimelor. Adese­ori se întâmplă că tăișul nu e așa de ascuțit și gâtul nu e retezat din­­tr’o singură dată, după cum s'a întâm­plat la cei 5 condamnați. Călăul s’a apucat a doua oară să le tae gâturile și la operația aceasta s’a servit de propriul lui cuțit. desordinelor; ei se arată dispuși a spri­jini guvernul în toate măsurile pentru a împedica întoarcerea desordinelor. ....... a. Atentatul în contra unui jude­cator la palatul de justiție din Geneva s’a întâmplat deună­zi o dramă. Pe la orele 8 și ceva, d. Pauly, pre­ședintele tribunalului de prima instanță, se ducea în­spre cabinetul său­, când de­odată în curtea palatului îi ese în cale un individ cu numele Jean-Marc-Baud, pictor și trage asupra lui un glonț de revolver. La zgomotul detunăturei, aleargă la fața locului o mulțime de oameni între cari judecătorul Navazza, portarul pa­latului și câți­va geandarmi. Baud, fără să facă zgomot s-a dus în localul geandarmeriei, în primul etaguu­ și a declarat brigadierilor de servietii, că a tras asupra lui Pauly și că a ve­nit să se constitue prizonier. Tot­ de odată Baud a pus pe masă re­volverul, cu care se servise la săvîrși­­rea atentatului. Suindu i-se interogatoriul el a răspuns că a voit să omoare pe Pauly. Când i s’a spus că judecătorul n’a fost grav atins, atentatorul s’a înfuriat și a în­ceput să înjure. De altmintrelea Baud dă semne de a­­lienație mintală. El a fost condamnat acum 20 de ani la 5 luni de închisare pentru că a dat cu oue clocite în capul unui judecător de pace din Carouge, în plină ședință. Adevărata cauză a atentatului nu se știe. O X3: OLSE — Prin fir telegrafic — Cholera crește la Podolia. Kiev, 22 Iunie. Smirna, 22 Iunie. Trei decese prin hholeră s’au­ produs pe bordul unei corăbii engleze venind din Marsilia. Corabia se află în laza­retul din Klasomen. Djeddah, 22 Iunie, 490 cazuri de hholeră și 260 decese au­ fost constatate ieri la Meca. Madrid 22 Iunie. Cinci cazuri suspecte de boală au­ fost constatate la din Germ­a. Parafurgel în provincia O CUGETARE PE ZI Un șoarece trăește cu un grăunte de grâu­, omul și cu mai puțin, cu o spe­ranță. —■••~««-««E«3!«aSE®3eS^SK®!fá9 K2t5íS?3!a6atX*rí«E»Beae5 »*nr«.-...i — -— Dibacea lioțle da la poșta dia Capital Ana Ion, servitoare la d. Herman Braunstain din calea Victoriei 136, tri­metea regulat acasă, în Ardeal, ceva din câștigul ei. Ieri, se duse la poște ca să trimeată 20 de fiorini, agonisiți cine știe cu câtă muncă. Banii îi pusese într’un plic. Prezintându-l amploiatului de la ghi­­șeu­, acesta­ î zise că nu e pusă pecetea pe plic. — Du-te și pune pecetea și ți-l pri­mesc. D’abia se întoarse femeia și apucă să iasă în curtea poștei, când un individ îi ieși înainte. — De ce nu’ți primește plicul? — N’are pecete. — Dă-l nițel încoace, că-î pun cu­ pecete, ca­ să nu faci 2 drumuri. O aduse după dînsul în sala poștei și luăndu-i-l din mână îi zise : — Așteaptă puțin femeie, că mie-mi place să fac bine ori­cui. .*raeww«ra*». După aceia dispăru. II așteptă biata servitoare un sfert de ceas, o jumătate de ceas... dar indi­vidul nu se mai arăta. S’a dus de s’a jeluit la poliție,—dar ce folos ? Cine știe unde a petrecut «generosul» necunoscut cu paralele... ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ Gh­eorghe Ismail, servitor la otelul­ Bulevard, nu ferește bine cu lucrătorul Gheorghe Pascal de la cofetăria otelului. Mereu acești doi oameni se certau. Ieri pe când Pascal priveghia, la facerea unui sirop, din nou­ se iscă ceartă. Israil furios folosindu-se de ocazie dădu brânei lucrătorului de cofetărie care căzu peste cazanul în care serbea siropul. La țipetele lui, îl săriră în ajutor alți servitori El fusese opărit la mâni, la piept și puțin la obraz. Din fericire, rănile nu sunt grave, ast­fel că Pascal a rămas să fie căutat la hotel. Gheorghe Israil e în cura arestului secției a 6-a. Nu se știe care e cel mai... fript dintre amândoi. Lepădat și rătăcit In fundătura Cârlanii s’a găsit lepădată o copilă de vre­o opt luni. Ea a fost dusă la secția 21. — La secția 5-a e un copil de doi ani. Negustorie sau­ foc? Mai mult foc de­cât alișveriș a avut d. Margue­lies, negustor de ghete de pe strada Carol. Un domn intră în prăvălie, însoțit de încă doi. — O pereche de ghete... I se dă. După ce se încearcă întrebă de preț. Băiatul din prăvălie îi face un preț; cumpără­torul dă altul și, din tocmeală ajunse lucrul ca Gh. M. Gica să apuce la bătae pe băiat. Lumea începu să se adune, la zgomotul bătăii și mușteriul a fost arestat. Dar, povestea vorbei: „Când dor se ceartă al treilea câștigă. In îmbulzeală, curioșii cari năvăliseră să asiste la această scenă, au furat negustorului marfă în valoare de 47 de lei. UN PROVERB PE ZI Ce faci sä fii gata sä spui. Ce spui sä fii gata sä faci. (francez). Opărit cu sirop LUCRURI DIN TOATA LUMEA Un roman spano-cri­ntal.—In fie­care seară, la apusul soarelui, pe va­porașul care face serviciul de transpor­tare între Scutari și Stambul, traver­sând marea atât de mult cantata pe care poeții și geografii o numesc Bos­forul, se îmbarca un robust om, cu pa­rul lung și negru căzându-i pe umeri, cu ochii negrii, și cu o manta lungă până la picioare. O pălărie mare și neagră , acoperea capul și aproape și fața. Acest om avea mișcările încete și grave. Cine t să fi fost acel pasager, așa de punctual și misterios în m­area trecere­ de la coasta Asiei la acea a Europei la o oră­­ fixă­­ nimeni nu știa. — Este un popă—ziceazi cel mai bine informați, cari nu știau­ nimic mai mult. Și misteriosul personagist desbarca spre a se îmbarca odată cu ivirea zilei. Misterul de care el se înconjura ar fi trebuit să ațâțe curiozitatea vânăto­rilor de știri... în ori­ce altă parte... nu însă în orient, țară senină a inerției și a fericitelor contemplațiuni. Ast­fel că nici la Stambul, nici la Galata, nici la Pera nu se putuse afla nimic... și ducerile și întoarcerile peste Bosfor ale acestui om, care saluta soa­rele apunând când se ducea și soarele răsărind când se întorcea se succedau­ cu o immultabilă regularitate. Intr’una din zilele trecute misterio­sul papă nu mai fu revăzut. De un an aproape pentru prima oară el lipsia de a trece pe coasta Asiei. Trei zile după aceea un conductor al unul «calc» găsi părăsite pe coaste man­taua, peruca neagră și pălăria presupu­sului popă. In același timp următoarele 3 știri se răspândi prin Constantinopol: «O frumoasă odaliscă din haremul imperial înșelase supravegherea gărzilor eunuci și fugise». «Un calc având pe bordul seu două persoane se depărtase în noaptea pre­cedentă de coastă spre Egule și aci de o dată se înecă în urma unei furtuni Vineri, 25 Iunie (7 August) 1893 cu tot ce avea pe dânsa fără să i se mai poată da de urmă.» * «Pictorul spaniol Pascal Morero, de­­ un an domiciliat la Scutari pentru stu­diile sale artistice dispăru într’un mod misterios». Cititorii cred că au­ înțeles deja cheia enigmei. Pictorul se înamorase de o stea ori­entală, reuși de a învinge greutățile ce zidurile și sentinelele din Ildiz-Kio se o­­puneau­ flăcărilor amorului seti. Pentru acest scop el luase haina de popă­rus evitând de a da ochi cu popii autentici din Galata și Pera. Sunată era fericită, un calc culese perechea amoroasă.... Maria însă nu vru să dea mână de­ ajutor acestei dragoste și sfărîmă calcul, îngropând în valuri pe cei două amanți.­­v Misterul odalistei fugite era să se țină“ în secret, dar ambasadorul spaniol a co­municat la Madrid sfîrșitul prematur al­­ pictorului, care era dintr’o familie foar­te nobilă Spaniolă. Cununia a douî bărbați. — Iaut din ,,Neue Freie Presse“ istorioara urmă­toare, care vine din Belgrad și mĕ face , mult sä mǎ gândesc : ,,Un comersant, anume Nicole Lu­­kitch, din Valjevo, a descoperit, după săvîrșirea cununiei sale, că d-șoara ce el condusese la altar, era... un bărbat. ..Examenul medical a confirmat că; d-na Dreja­a Lukitch era un tiner per­­­fect constituit. „Bărbatul a cerut tribunalului anu­larea acestei căsătorii.“ Toată responsabilitatea autenticități acestei istorioare o las să cază asupra ziarului sus­citat. ȘTIRI PRIN POSTR a Franța. — Un număr de deputați, făcând parte di­n grupul bulangist și din par­tidul muncitorilor din cameră au­ hotărît ca prin toate mijloacele, să lupte pentru desființarea fondurilor secrete. * In urma conflictului între explora­torul Nifon și compania engleză de la Niger, guvernul francez a rechemat pe Nifon și a dat comanda misiunii lui Ne­­bour, vice comandant al expediției. Des­pre Nifon se zice lucruri foarte grave; e acuzat că ar fi comis cruzimi nejus­tificate asupra sălbaticilor și ar fi au­torizat pe sub mână negoțul cu robii. m Italia. — Se depeșează din Roma, că la Monte­ Caracino, lângă Foggia, s’a simțit un cutremur violent de pământ, cauzând pagube serioase. S’au­ dărîmat câte­va case. ^1 ] Guvernul italian a decis să trans­forme cu totul partea meridională a Romei. Se vor cheltui pentru aceasta 2 mi­lioane șirurn. Restul cheltuielilor le va face comuna. ES Germania. — «Gazeta Coloniei» a­­nunță, că la reîntoarcerea Țare­viciului din Londra, va avea loc o întâlnire în­tre el și împăratul Wilhelm II. Tot în apropiere de Colonia se va întâlni ex­­regele Milan cu fiul său Alexandru, re­gele Serbiei.­­ Se scrie din Ntttenbu­rg, că 3 de­zertori din al 14-lea rege de infanterie, fugiți de mai multe zile din armată au­ fost găsiți morți într-un șanț de lângă tir. Nenorociții s’au­ sinucis din cauza mizeriilor suferite în armată.­­ Austro-Ungaria. — Sâmbătă au­ fost la Lemberg 3 sinucideri. Căpitanul de artilerie Mitem­ovici s’a împușcat de desperare, că-i urmăreau­ creditorii; prie­tenul soft Herold, tot căpitan de artile­rie, de asemenea a voit să se împușce ; glonțul nu l’a atins bine și el s’a spân­zurat. Motivul e melancolia. Văduva a­­vocatului Allerhand s’a otrăvit. * Vestitul pungaș Groschl, care de ani de zile a comis o mulțime de fur­turi cu spargere, cauzând pagube de sute de mii de fr. și arestat deună­zi, s’a aruncat jos într’un moment când era supraveghiat, fiind tocmai timpul ONOAREA RĂPITĂ Mare roman d­e senzație PARTEA ÎNTÂIA XXIV O rochie de călătorie — Oh ! ce femeie rea ! strigă Rosetta indignată. — Stăpânii sunt mai res de­cât slu­gile, continuă Irma. Nici­o­dată n’ași ba­te un copil, mai ales pe al meu­. — Oh! D-zeul meu­, se întrerupse de o dată, d-ra Blanșa leșină!... Durerea într’adevăr învinsese energia sărmanei mamei. Mânia, indignarea, lacrimile o înă­­bușiază, și nenorocita leșinase. XXV Revoltată Cu toată starea ei, Rosetta nu vru să lase pe amica ei, al cărei leșin din fe­ricire fusese destul de scurt, să se î­n­toarcă singură acasă. Trimise după o trăsură și o conduse la locuința ei. Pe drum, Blanșa rămăsese tăcută, dar era de o paloare extremă. — Nu e nimic, zise ea Rosette­ și Irme­i cari o rechemaseră în simțiri. —­Nu e nimic!... Căldura fără îndoială și o in­dispoziție trecătoare. Dar Rosetta nu se lasă să fie păcălită prin scuza asta. Ghicea că tânăra femee e în prada unei dureri crude pe care căuta să o ascundă. Rosetta știa că d. Thévenin fusese a­­mantul Branșei și că mai era poate și acum... Dar nu pricepea de ce voiagiul d-nei Thévenin în Bretania și intrarea fiicei sale într’o mănăstire putea să emoțio­neze atât de mult pe amica ei. Aștepta o confidență... Blanșa întorcându se în apartamentul ei din strada Fénelon se culcase. Ro­setta rămase acolo până ce prietena el adormi. Când fu însă singură, Blanșa se re­­zămă de pat și plânse de mânie și in­dignare, vărsă lacrimi de durere și luă rînd pe rînd hotărîrile cele mai ciudate. —­ Trebuie să dațt­oare o importan­ță reală vorbelor unei servitoare ? se gândi ea... Servitoarele de obiceiti vorbesc de rău­ de stăpânii lor. Poate că băgarea Margaretei într’o mănăstire nu e încă lucru hotărât. Poate că într'un moment de supărare d-na Thévenin a vrut nu­mai să sperie pe copilă... Totuși vorbele cameristei­­ reveneau­ mereu­ în gând. Situația nu data de el! sau­ alaltă­ eri. Aversiunea d-nei Thévenin pentru Mar­gareta dura deja de mult. Copila era maltratată, persecutată, bătută ?.. O mânie fără margini cuprinse pe Blanșa în contra lui Thévenin. — Oh ! Ce amant vrednic de dispreț! Ce tată ticălos! strigă ea. Să exileze pentru tot­dea­una pe copila sa!.. Nu’și iubea el oare pe fiica sa ?.. Avea poate o preferență hotărîtă pentru copila ce-i fusese dăruită de femeea sa legitimă... Margareta era totuși copila lui !.. Blanșa adormi abia în spre ziuă. Pe la 9 ore ca de obice­i fu în pră­vălie. . Trebuie să văd pe Carol! își zise ea. Va trebui să’mi smite adevărul. Dacă fiica mea suferă, dacă fiica mea e ne­fericită, dacă într*’adevăr o trimit să trăiască—sau­ să moară—departe de fa­milie, atunci vom vedea dacă nu sunt în stare să o apăr. Abia trecu pragul saloanelor și ob­servă o agitație neobicinuită printre personal. Nici o amploiată nu era la locul ei. Vânzătoarele, încercătoarele și chiar amploiații de la cortabilitate formau­ o grupă în jurul unei bătrâne așezate în mijlocul marelui salon de așteptare. — Ad ! iată d-ra Blanșa! zise un glas. O să hotărască ce e de făcut până când vine el. Thévenin. Bătrâna se ridică repede și alergă în­tru întâmpinarea tinerei femei. Blanșa cunoscu imediat pe o bătrână domnișoară, verișoară cu d­na Laura. — D­na Laura m’a rugat, domnișorii, să’ți spun că e indispusă astă­zi și de aceea nu va putea veni la magazin. Te roagă să o înlocuiești astă­zi. — Oh! spune-I d-nei Laura, că voți­ face tot posibilul ca să-’I uiti locul. Cred că indispoziția ei e trecătoare. — Mă tem domnișoară că nu e a­cum vorbă de o absență de câte­va zile. «Vara mea e greu­ bolnavă... e chiar în pericol de moarte... — In pericol de moarte!... — Medicul mi-a mărturisit că o con­sideră ca perdută... — Oh! D-zeul metic..! Ce spui ?...B D-na Laura!... Cum se poate?... Alaltă­­eri părea pe deplin sănătoasă.­­— Vara mea a comis era o impru­dență gravă... «Invitată la un suport la niște prieteni s’a întors târziu de tot, într’o trăsură deschisă și a răcit..... Printr’o întâm­plare fatală, camerista primise voia de a lipsi de acasă și eu­ de asemenea nu bănui­ nimic... «Abia azi de dimineață am intrat în odaia ei. «O găsii aproape fără cunoștință. Me­dicul chemat numai de­cât, a găsit-o într’o stare desperată. A vorbit despre­ o aprindere de plămâni și precum [I- am spus se teme de un sfârșit funest.... ^ O va urma),

Next