Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)

1893-10-24 / nr. 252

ANUL XI. —­No. 252 Duminecă, 24 O­ctom. (5 Noem.) 1993 S’a deschis, pe lângă administrația ziarului «UNIVERSUL», Str. Brezoianu No.­u­, Bucu­rești (casa proprie) O Agenție GENERALA Sub direcțiunea unei persoane speciale adusa intr’adins din străinătate UB Pentru cumpărări, vânzări și arendări de moșii, păduri, case, locuri virane și ori­ce fel de proprietăți. SEES Pentru închirieri de case, de camere mo­bilate, prăvălii, bi­rouri, magazii de mărfuri, locuri virane, etc. SSU Pentru împrumuturi de bani­ cu ipotecă. HU Pentru a procura profesori și profesoare, institutori și institutoare, guvernante, bone de copii, etc. KB Pentru a da ori-ce informațiuni asupra industriei și comerțului din țară și străinătate, precum asupra lucrărilor publice și a ori­ ce licitații pentru construcții și aprovizionări din R­omânia. OM Pentru facerea de planuri și a redacta acte publice de către un personal competent într’adins angajat și traduceri din ori­ ce limbă. CBI Pentru publicitatea în toate ziarele din țară și străinătate, ■iri- c Ori­ce persoană din provincie care va cere vr’o informație, va trimite și o marcă de 15 bani pentru­ răspunsul 3'Soarele secrete 3cf>isîh­if si Băpl­âtoase si Se vindecă după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după experiența de 23 ani de specialitate în boli lumești. SF. THOR — No. 1, STRADA EMIGRAȚII,_ No. 1. - Intrarea numai prin Strada Sfinții Voevozi. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara. Loc separat de așteptare pentru fie­care, de limba franceză dispunând de câte­va ceasuri pe zi do­rește a da secțiuni particulare. A se adresa la f. rA­ Strada Polonă No. 58. 1033 (8) O doamnă profesorarci Dr. OCTAV BOBULESCU MEDIC DE COPII Consultațiuni gratuite de la 1—3 ore, Calea Victoriei No. 73, și Model No. 1. 1038 _______ (10) Ori­ce tuse vindecata Ori­ce tuse se vindecă repede și sigur cu renumitele capuri «Ie fiatra­mina ale d-rului Bertelli, aprobate de consiliile sanitare din Italia și Romania și premiate la 6 congrese medicale. Adevăratele capuri de catramină vor avea în interiorul cutiei o instrucție în limba română cu pecetia administrației ziarului «Universul.» Depozit general la Drogheria centrală Mihail Stoenescu, strada Academiei No. 2, București. Lei 3,75 cutia. DE VÂNZARE estin nemai pomenit Material vechiü, cărămidă groasă, ferestre, scânduri, grinzi, tablă, piatră, bolovani de calda­râm. Adresa Hotel Atena, Bulevardul Carol, coltul cu Olari. 10-14__________ Câștig de milioane garantat Nici o afacere din lume nu poate da un beneficiu nemărginit ca exploatarea celor mai bogate surse de petrol din țară care sunt în posesiunea subsemna­tului. Pentru continuarea exploatării lor se caută un asociat cu un capital relativ mic. Informațiuni detailate de la d-na BA­­GERU str. Trandafir, No. 255, Ploești. 1095 ________________(2) | í /"’"în 1T—1 o­r o pr­ăvălie nouă, L'g lil^llll leu­ modernă, cu 5 încăperi și pimnițe boltite, cu instalații de gaz și sonerie, în strada Popa-Tatu, colț cu str. Fântânei. A se adresa la proprietar, str. Popa- Tatu No. 6. 1108—(3) DE VENZARE O frumoasă casă de țară cu șapte odăi și bucătărie, grajd, șopron, magazii și pătule în comuna Cojocaru, județul Dâmbovița, între gă­rile Găescu și Mătăsaru, fosta proprietate a d-lui Căpitan Ioan Cantz. împreună cu casa se vinde și grădina cu pomi roditori, cele mai frumoase specii de peri, meri, viță franceză, etc.— Grădina are o întin­dere de patru pogoane, iar totalul căminului de casă este de zece pogoane pământ de prima calitate. Doritorii se vor adresa la proprietar­i. Va­sile Dimitropol. Avocat în Târgoviște. 1110_______________________ (6) Lei 5.60 un ceasornic de tanar La adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, și în Calea Victoriei No. 150, se află spre vânzare ceasor­nice de buzunar numai cu lei 5.60 bucata.— Un frumos lanț de ceasornic numai bani 70. CALENDAR PE 1893 Ortodox Sâmbătă, 23 Octombre. — Ap. Iacob fratele Domnului. Catolic Sâmbătă, 4 Noembre.— Carol Borzom. Râs. soarelui 6.43; Ap. soarelui 4.44 București 23 Octombre. O LEGE NEDREAPTĂ De abia aplicată, noua lege prin care copiii «necetățeniți» sunt supuși la o taxă pentru ca să învețe în școalele publice, a dat rezultate foarte rele. Noi prevăzuserăm aceasta și rațional era să combatem o dispoziție legală, prin care o sumă de copii al locuito­rilor din țară, sunt privați de învăță­mânt în școalele românești. Interesul nostru ar fi ca toți străinii să știe limba țârii,­ iar nu să le luăm și mijlocul de a învăța gratuit. Alt­fel fac ungurii, germanii, rușii,­ toate popoarele cu conștiință de sine. Acolo, tocmai din cauză că copiii stră­inilor sunt siliți să învețe limba patriei, se produc atâte protestări din partea părinților lor. Noi, în loc să-i atragem, îi izgonim din școale. Noi, în loc de a ne sili de a da o față cât mai mult «românească» popo­­rației din țară, pare că am vrea, cu ase­menea taxe ciudate, să confirmăm pă­rerea «americanului» care venise în Iași și întreba cu curiozitate pe un localnic : — Aici nu se vorbește românește. E Palestina ?* * $ Da, la aceasta vom ajunge dacă vom lipsi pe străini de putința de a învăța românește. Punerea unei taxe pe copiii de stră­ini, face pe aceștia să se strângă între dânșii, să se depărteze prin sentimente și prin moravuri de neamul românesc, în loc să se apropie de țară. Sunt francezi, italieni, români din ță­rile subjugate chiar, cari vor trebui să plătească taxa cea nouă. Pentru omul care are un copil,—ca­lea valea. Dar sunt alții cu 4—5 copii, cari plătind asemenea taxe și-ar știrbi în chip simțitor micul buget,și ar tre­bui să aleagă între mizerie sau­ lăsarea în ignoranță a copiilor. Un mic spor de cheltueli în bugetul instrucției în școalele primare, pentru ca toți locuitorii țării înainte de toate să învețe românește, e absolut necesar. Când știi limba țării în contact, ca co­pil, cu românii, de sigur că prinzi mai multă dragoste de poporul în mijlocul că­ruia trăești. * # sf. Afară de aceasta, legea trebuie abro­gată, fiindcă e contrară constituției, care zice că învățământul public e gra­tuit și chiar «obligatoriu­». 111 constitu­ție nu e nici o prevedere prin care s’ar zice că străinii nu sunt supuși acestei obligativități sau n’au dreptul să se fo­losească de această gratuitate. Toate aceste considerații ne fac să rugăm pe ministrul de instrucție să se gândească la chipul reformării acestei nedrepte... reforme.* E într’adevăr o chestie de dreptate elementară. Școalele publice sunt întreținute din contribuțiile tuturor locuitorilor țării, fără deosebire de naționalitate. Ei au, prin urmare, «dreptul» de a se folosi de avantagiile instrucției gra­­tuite și iau pot fi obliga­țî nu­ plătească pentru școală fără ca să se bucure co­piii lor de banul pe care-1 dați statului. 5 bani în capitală—10 bani în j­ucheto Redacția și Administrația: SADA BREZOIANU 11, BUCURESC! bătuți rev. La Bâle, Geneva, în cantoa­nele Vaud și Neucchatel, toți candidații lor au căzut. Cu toate acestea camerile federale au votat un mare număr de reforme în fa­voarea lor, ca : ziua de repaus, o lege, care protege pe lucrătorii din fabrici, ziua normală de lucru, crearea umui se­cretariat urb­er, plătit din bugetul fe­deral, ajutoare pentru școlile profesio­nale, etc. Socialiștii nu s’au mulțumit cu atâta. Ei au adresat consiliului federal o pe­tiție acoperită cu 54.000 de iscălituri prin care cer să se înscrie în constitu­ție dreptul la muncă, adică statul în caz de nevoe să fie silit să dea de lucru la ori­ce lucrător și că în Elveția să nu mai fie oameni fără ocupație. Chesti­unea aceasta de o importanță foarte mare va fi discutată în curând; acolo nu există nici un Kentner­ , înștiințate polițiile din toate de mari, dându-li-se câte­va amă­nunte asupra acestei afaceri. ________ Hern. -^.d­e oficia­ le D. dr. Th. Susu, medic al orașului Slatina, es­te numit medic și conferențiar de igienă și medicină populară la școala practică de agri­cultură de la Strihareț, județul Olt. * D- Stan Rădulescu, este numit suprave­ghetor în serviciul exterior al vămilor. * D-nii Gheorghe Rădulescu, Vasile I. Pe­­trovici, Ion Pădurescu, Constantin Corozel și Ion Palada, sunt numiți supraveghietori în serviciul exterior al vămilor. Drama din ffundătura Spitalului O teribilă scenă conjugală. — Bărba­tul spânzurat. Se vede că Alois Marian, locuitor în fundătura Spitalului, cunoștea multe câr­ciumi în București și în multe consuma peste măsură. Destul că, întorcându-se acasă, era mai în­tot­d’a­una beat. Om cu nevastă și cu copii, venia pe la două sau trei ceasuri după miezul nopții și n’avea altă treabă, în loc să se culce, de­cât să bea înainte și să zbiere. Biata femeie îl tot zicea: — Mă, bărbate, de ce nu te culci ? Vezi, copiii nu pot dormi... N’ai milă de copiii tăi? In loc de răspuns, Alois își lua la bătaie femeia, care era nevoită mai in fie­care seară să fugă din casă, până ca bărbatul se potolea. Ieri, pe la orele 3 și jumătate noap­tea bărbatul se întoarse și mai beat. Nici una, nici două, se și apucă la harță cu biata nevastă. Femeia plecă din casă, cu copiii, ca să se culce în magazie. După vre­o jumătate de oră, biata nevastă veni să vadă dacă barbatu­ s nu adormise. O scenă îngrozitoare! Alois Marian adormise, nu pentru pu­țin timp însă, ci de veci. El era spânzurat cu o frânghie de un cuibt. Spaima femeii se înțelege. Ea începu să țipe și copiii de asemenea. Vin vecinii, vin agenți ai poliției, dez­leagă, pe cel spânzurat. Era mort. U­N­S­A. Coi­esp. particulară a ziarului UNIVERSUL Berna, 18 Octombre. Alegerea consiliului național Alegătorii elvețieni au fost convocați Duminecă la alegerea a 147 de depu­tați în consiliul național, fiind­că legis­latura de la 1890—1893 se terminase. Acești 147 de deputați au­ fost aleși în 52 de arondismente federale, împăr­țite în teritorii cantonate. In consiliul național, fie­care deputat reprezintă 20.000 de locuitori. De multă vreme nu s’a văzut o mai mare liniște la alegeri ca de astă-dată. Intr’un mare număr de cantoane n’a fost luptă de partide; alegătorii se învoiseră să rea­leagă pe foștii deputați; în altele s’au ales deputați noi; în câte­ va arondis­mente s’au cedat scaune și opoziției. A fost o luptă la Geneva, Tessin și în unele arondismente berneene, zurichiene și argoviene. In cantoanele Thurgovie și Soleure, conservatorii s’au obținut; în cantonul Vaud radicalii și conserva­torii au mers mână în mână la urnă. Alegerile s’au făcut în niște condi­­țiuni excepționale de apatie. Noul con­­siliu național nu diferă de cel vechi­ ; partidul radical și democrat a rămas acelaș. Socialiștii de vre­o câți­va ani socialiștii elve­țieni fac mare zgomot prin ziarele prin­cipale : «Vorwaertz», «Grath­aner», «Ar­beiter Stimme» și «Tagwacht». Ei zic, că viitorul e al lor și Elveția va avea în curând o organizație socia­listă. In ultimele alegeri însă au fost Emigrarea­­ din Elveția In decursul lunei Septembre trecut, 424 de per­soane au plecat din Elveția, în țările de peste ocean. Numărul total al emigranților elveți­eni pentru țările de peste ocean în pe­rioada de la 1 Ian. — 30 Sep. 1893 s’a ridicat la 5197 adică cu 659 mai mult de­cât în perioada corespunzătoare a anului 1892. Primar condamnat în Elveția ca și în alte țări se fac diferite escrocherii și falsuri în alegere. Deosebirea e însă că în Elveția contra­venienții de felul acesta sunt pedepsiți aspru. Astfel, într’una din zilele trecute, Schmid, primarul comunei Birsfelden, cantonul Bale a fost condamnat la 3 luni închisoare pentru că a falsificat în avantagiul său niște buletine’ într’un scrutin contestat. Primarul care fusese și președintele biuroului, la alegeri avea doi complici. Aceștia au fost condamnați la câte 15 zile de închisoare. E de notat că cei trei condamnați, sunt oameni bogați. O afacere misterioasă Intr’una din serile trecute au descins la un otel din Geneva, un domn și o doamnă. Ei s’au înscris în listă: ’ M. Kenther și Ana Kenther din Berlin. Ei aveau­ vre-o 3 geamantane mari. A doua zi dimineața amândoi a ieșit pe rând din otel și până în ziua de azi nu s’au mai întors. Proprietarul otelului a înștiințat poliția. Deschizându­se odaia lor s’a aflat în­ pat mort un băiat ca de o lună. In geamantane nu se aflau de cât rufe murdare și câte-va haine sdren­­tuite. S’a depeșat la Berlin, dar s’a răs­ ID’ale ș­coalelor D. Ilarian Velculescu, actual revizor școlar al județului Dolj, se transferă în aceeași cali­tate, la­ județul Ilfov. — D. C. Teodorescu, actual revizor școlar al județului Romanați, se transferă în aceeași ca­litate, la județul Dolj. "­­ —■ D. A. Bărbulescu-Linișteanu, institutor de­finitiv al clasei II de la școala de băeți No. 15 din București, se numește revizor școlar al ju­dețului Romanați. — D. Gr. Crăescu­-Colodinschi, se numește revizor școlar al județului Tutova. — D-nil Toma Dicescu, actual revizor școlar al județului Râmnicu-Sărat, și Ion Conea, ac­tual revizor școlar al județului Vlașca, se mută unul în locul altuia. SINUCIDEREA DIN IAȘI In No. nostru de erl am dat știrea, că Mercuri dimineață s’a găsit strangu­lat în podul locuinței sale din strada A­IUN AT~ Cil TVTEI­ • iIao LXI KJ cu IAV» ( J i.­i UUU.10 jljl*. GVUibU de 40 ani. Sufrin, care mai înainte făcea negoț de manufactură, lipscănie, a pierdut tot ce a avut­ și ajunsese total. O bizară coincidență : acum câte­va luni s’a strangulat un anume Sufrin,a fost calfă la magazia de manufactură a d-lui Artur Löbel; și acest Sufrin, care s’a strangulat astă­zi, a fost de asemenea în serviciul magaziei d-lui Löbel. LIGA III CONTRA BEȚIEI Românii noștri din Bucovina vor să­ facă divorț de tata Noe cel bătrân, de­și a fost pus de român, de­și. El a născut veselia Căci a descoperit via. In țara aceasta, s’au organizat liga serioase—nu glumă!—pentru ca lumea să se lase de acest «vin­ă». Dar, se procedează sistematic. Mai intâiu se lasă de țuică, de rachiu, apoi de vin, apoi de bere, apoi... cine știe­­ de apă. In comuna Horodnicul de sus, vre-o 150 de gospodari, sfătuiți de parochul și exarcul Tit Turturean și primarul Zaharia Zub, s’au hotărît să se lepede de rachiu. Pentru acest eveniment mare, s’a dat un praznic mare la gospodarul Popescu. Otrava cârciumarului din Bucovina— rachiul—a lipsit cu desăvârșire. Dar nu venise încă rândul ca să se lepede de vin și au turnat pe gât la vin până ce mai toți s’au dus pe patru poteci acasă. Un confrate din Cernăuți ne spună că: «Mișcarea se sporește, și Îi pare bine de ce fac Horodnicenii, și speră să audă știri bune ca aceste, despre alta sate». Zeul Bacchus jubilează. d.ixx Buccovixia.

Next