Universul, decembrie 1893 (Anul 11, nr. 284-308)
1893-12-08 / nr. 290
Universul No. 290, . fl* ■ fss^^&3&BS3&&S mor al marinei franceze, acuzații au putut să se asigure de imperfecțiunea hărților coastelor germane. Ei au hotărit să le complecteze, aprobați de șefii lor, de la cari au primit 4.400 franci. „______...-— DIN GALAȚI Criminali prinși Iaralamb Vasilato și Nicoli Andreii, cârciumari în satul Angreli, din Chefalonia, au ucis în ziua de 1 Februare anul trecut, pe un consătean al lor Jani Penzini, în timpul unei petreceri. Fugiți din satul lor, ei au stat ascunși într-o pădure și mai apoi reușind să capete două pașapoarte străine, au venit la noi în țară, stabilindu-se in Brăila. Veniți de câteva zile în Galați, prin apucăturile lor, au atras atenția poliției și, fiind luați la cercetare au mărturisit faptele de mai sus. Arabii au fost înaintați parchetului și nu curând vor fi expulsați. Arestarea unui falsificator Un comerciant angrosist din orașul nostru, Costinidas, fabricând mai multe polițe false, a amăgit și pe unii și pe alții din cei cu bani cu vr’o 60 mii lei și în urmă a fugit. La 28 Noembre, dispărutul s’a internat la locuința sa pe sub ascuns, spre a pune la cale oarecare afaceri, poliția însă care îl urmărea l'a prins și Ta dat pe mâna d-lui prim-procuror care la rîndul său l’a recomandat d-lui judecător de instrucție. Cerere respinsă D. N. Lunguceanu, mare chiristigist din Galați, a convenit cu creditorii d-lui Leon Lobel ca polițele neplătite de acesta, să le plătească d-sa cu 450 mii lei, lucru care s’a și primit de toți creditorii d-lui Lobel și de către acesta, acordându-se și termine d-lui Lunguceanu pentru plata treptată a sumei de 450 mii lei. Lichidatorii însă fără sa aștepte venirea termenilor de plată, de și d. Linguceanu făcuse chiar plăți anticipate, a cerut de la tribunalul local declararea încetărea plăților d-lui Linguceanu. Tribunalul a respins cererea. O nenorocire la docuri Vineri, 3 c., pe când mai multe vagoane de marfă manevrară pe liniile din docuri, femeia Zlata Constantinescu (Chioara), a fost strânsă între tampoanele a două vagoane. Spectatorii intervenind pentru trimiterea ei în căutarea medicală, ea auzind aceste a avut destulă forță să o ia la fugă, făcându-se nevăzută. În furt îndrăzneț Intr’una din nopțile trecute, de către necunoscuți făcători de rele s’au furat locuitorului Ioan Chiriac, din Badalan, «urna de 400 lei și mai multe rînduri de haine. Se presupun că autorii sunt mai mulți vecini. Poliția cercetează. Mișcarea portului Pe ziua de 3 Decembre a sosit în portul nostru un singur bastiment «Donau», care încarcă scânduri. Din zilele precedente mai sunt încă în port 3 vase: «Massalia», descarcă coloniale, «Howick», încarcă cereale și «Daventry» descarcă șine, iar în docuri sunt 4 bastimente : Oscar Linfeld, Chios și Ayreshire, cari toate încarcă lemne. Cu plecarea acestora se va închide compania anului 1893. O copilă arsă de vie Vineri seară a încetat din viață o copilață în etate de 6 ani, a d-lul Sara Christoforato, din acest oraș, din cauza rănilor ce a căpătat aprinzându-se de la o lumânare cu care se jucase împreună cu un frate al său mai mic. -Acte oficiale D. Victor A. Nestor, s’a numit referendar clasa II la înalta curte de corupturi. * D. Achil I. Constantinescu este numit șef 249 de lucrări pe lângă catedra de patologie generală, anatomie patologică, etc., de la școala superioară de medicină veterinară. * D. D. Kiriac, verificator de măsuri și greutăți metrice al urbei Fălticeni, a fost permutat în aceeași calitate la Tecuciîi în locul d-lui Cazi Dimitriade, care trece verificator al urbei Fălticeni. NENOROCIREA din MUSCEL Locuitorul Niță Creață, din comuna Vulturescu, jud. Muscel, avusese deunăzi niște daraveri în comuna Bărdesci. S’a dus acolo și după ce și-a isprăvit afacerile a apucat o drept spre cârciumă. — Dă-mi un rachiu ! — Nu ți-l dau, că-i bei, respinse cârciumarul în glumă. — • Mai dă-mi unul! Și așa mai departe. Niță’Creață tot trase la măsea, până se îmbăta cum se cade. Ispravindu-și paralele pornește spre casă, clătinându-se. Ajungând la ríni Argeșelul se încearcă să-l treacă. In locul acela era aruncat peste rîu un anin lung, care servia de punte. Creata încreți sprîncenele și apucă înainte pe puntea aceia primitivă. Ajungând însă la mijlocul ei, deodată își perde echilibrul și cade în apă. Apa era adâncă și Niță Creață, beat fiind și neștiind să înoate s’a înecat. Intr’un târziu iată că sosește și locuitorul Niță Bică. Acesta, când să treacă și el puntea, observă deodată un cadavru plutind pe deasupra apei. Era a lui Creață. Rică a scos cadavrul la țărm și a dat de știre autorităților. ■■■ ..wînniwrTnaHfflii^^ UN PROVERB PE Zi Nedreptatea face rea și pe un miel. (Bulgăresc.) .................................... mii-T»sig!»Bragoi^^ UN NOU PROCES aL „TRIBUNEI“ Citim în «Tribuna» : «Sâmbătă pe la orele 8 dimineața s’a început pertractarea în procesul «Tribunei» și «Foii Poporului», intentat de către judecătoria cerc. Sibiu. Citați sunt d-nii Cornel Scurtu, în calitate de redactor responsabil al «Tribunei», George Moldovan ca răspunzător pentru «Foaia Poporului» și Ioan Popa-Necșa în calitate de editor responsabil pentru amîndouă foile. «Sub cuvânt că numele de Eugen Brote ca proprietar și editor, al foilor «Tribuna» și «Foaia Poporului» nu figurează pe foaie, judecătoria cerc. mi-a intentat proces. Tendința e vădită: stăpânirea vrea cu orice preț să suprime amândouă foile, și după ce prin procesele politice vede că nu isbutește, crede că’șî va putea ajunge scopul pe calea aceasta. Pertractarea a durat toată înaintea amezii și în momentul când scriem aceasta continuă. Acuzator public, este procurorul tribunalului reg. din Cluj. _______ _________________ O CUGETARE PE ZI In amor ca și la vînătoare, neprevăzutul se întâmplă întotdeauna. ÎNTÂMPLĂRI din capitală Onomastică la secție «Numai cine-și respectă părinții și numele e om !»—Aceasta e deviza lui Nicolae Mihăescu, din strada Ecoului No. 25. Lui tata-sau oamenii îi ziceau Nicolae, bunicului său tot Nicolae și așa mai în sus, așa că Mihăescu susținea morțiș că sfîntul Nicolae îi era strămoș. Se apropia sărbătoarea de ieri și Nicolae Mihăescu n’avea bani de cheltuială, ca să-și cinstească sfîntul nume. Nevoind să calce tradiția și obiceiul, Mihăescu a furat un icosar de aur de la stăpânul său și, veni să târguiască cu el în piața Sf. Anton. Insă a fost prins de poliție. Vai! Vai! Niculae! Ce petrecere maial? Un bine-voitor al publicului Sunt mulți oameni egoiști, cari nu se gândesc decât la bunăstarea trupușorului lor . Mâncărică, îmbrăcăminte, încălțăminte... să nu le lipsească nimic. De lume, treaba ei! Altfel de om e Iacob Schifer, din strada Bordeiului No. 12. El citi prin «Universul» și alte gazete o polemică între negustorii de galeși . Pollak zice că ai lui sunt mai buni, altul că ai lui vin «direct» din fundul Siberiei, și așa mai departe. Ce se gândi el și se socoti ? — Șarlatanii de negustori înșală lumea, căci pe cine să crezi când fiecare zice că «numai la densul» e marfă bună. O să fac lumii un bine. Să încerc pe rând galoșii din diferite fabrici, ved caii sunt cei buni și apoi public prin toate gazetele din România de dincoace și de dincolo de Dunăre rezultatul. In acest scop, luă o pereche de șoșoni-galoși de la d. Ițic Schwartz, din strada Carol I și plecă cu dânșii. Poliția nu ia lăsat să-și facă experiența, spre marea pagubă a celor nedumeriți de unde să-și cumpere galeși. DESCOPERIREA ZILEI Planta veseliei. — Omer vorbește în Odissex, de o plantă care avea virtutea de a face să înceteze toate preocupațiunile și neplăcerile și de a șterge din memorie orice grijă. «Când gustăm din sucul ei — zice Omer—toată acea zi suntem siguri că nici o lacrămă nu va curge pe obrazul nostru.» Și Pausania vorbește de o plantă care crește în insula Sardi și care are proprietatea de a face să rîdă pe cei ce gustă din rădăcina ei. Această plantă care 'ii procură veselie și fericire a fost în fine descoperită. Ea este ranunculus bulbosus, și este foarte veninoasă, dar contractează mușchii gur.ei în așa chip încât cei cari au gustat, pare că ar fi apucați de un neînfrînat rîs, chiar dacă veninul plantei—și asta se întîmplă mai întotdeauna—’î ucide. Crimele în județul Argeș De la 15 luna curent până azi trei acte criminale s’au efectuat de către făcătorii de rele : unul în comuna Bădiceni-Mălureni, altul în comuna Bűneset, ambele din plasa Pitești Argeș și unul în comuna Vâlsănesci. In Bădiceni s’a consumat prin foc hanul locuitorului Marin Paraschiva, după ce-l încărcase cu marfă pentru timpul de iarnă. La Bunesci, după ce locuitorul Toma M. Cucu ’șî vânduse cantitatea de aproape două sute de vedre țuică, și cumpărătorii rămăseseră aci ca pe-a doua zi să o încarce; noaptea 8—10 locuitori (făcători de rele) cu un sfredel au găurit prin peretele magaziei zăcătoarea cu țuica vândută și până la ziuă a curs toată țuica pe câmp! Iar la Vâlsănești, pl. Argeș, s’a pus foc la fânul locuitorului Gh. N. David UN SFAT PE ZI Un nou procedeu ca să curățim singuri mănușile e următorul: Le punem într’o formă. Apoi frecăm cu puțin săpun alb, uscat o flanelă pe care de asemenea o frecăm cu altă flanelă ca să egalizăm săpunul. Apoi cu flanela unsă, frecăm mănușile și murdăria de pe ele va rămâne pe flanelă. Procedeul e cu atât mai bun că nu e nevoe să se ude deloc mănușile. —^^cw»aatagpit^fi Bwasaa BiaBBMBBB^ LUCRURI DIN TOATA LUMEA Premiul curios al unui ziar.—Un ziar caricaturist din Londra numit «Half Holiday» dă un premiu într’adevăr curios cititorilor săi. Acest premiu constă în a se da 150 de lire sterline, moștenitorilor acelor persoane care vor fi fost victime ale vreunui accident de drum de fier și aceasta numai în cazul când în vre unul din buzunarele cadavrului se va fi găsit vre-un număr al acestui ziar. Confratele nostru din Londra anunță că pînă azi a plătit opt indemnizații de acest fel. Desigur că toate nevestele în Anglia au grijă ca îndată ce bărbații lor plec în călătorie să le pue în buzunar, un număr al ziarului umoristic «Half Ho-Un duel într’o biserică.—Două tineri și bogați moșieri din comitatul Macon (Albania), anume Joung Riddle și George Alien, cari se arată de moarte de mai mult timp, nu se știe bine pentru ce, și cari deciseră, acum câteva luni, de a regula diferendul ce exista între ei, printr’un duel cu revolverul, făcut la cea d’întâiă ocazie când se vor întâlni, din întâmplare s’au întâlnit pentru prima oară în biserica din localitate. Cei două dușmani nu uitaseră convenția lor, și îndată ce s’au zărit neținând nici unul seamă nici de caracterul locului în care se aflau, nici de prezența numeroșilor credincioși, ei și-au scos revolverele din buzunare și au început să tragă unul asupra celui l alt mai multe gloanțe fără a spune nici o vorbă. E ușor de închipuit panica care a urmat în biserică. Mai multe feme au leșinat, dar din norocire niciunul din asistenți n’a fost rănit. Fiecare din cei două adversari și-a descărcat pe deplin revolverul și Riddle a fost lovit de trei gloanțe și rănit de moarte. După duel, Alien, care nu fusese atins de nici un glonț, s’a dus foarte liniștit de s’a constituit prizonier. înmormântarea lui David Belgrad. 5 Decembre. Toți reprezentanții puterilor străine au exprimat în numele guvernului lor, generalului Gruhî condoleanțe pentru perderea ce a încercat Serbia prin mortea d-lui Dokhî. Corpul ministrului Dokici a sosit la 12. La gară a așteptat și regele, care a asistat la serviciul funebru foarte emoționat. Regele a urmat corpul împreună cu miniștrii și reprezentanții străini, cu toate că ploua tare, până la mormânt. .S’au tras salve de tunuri și de puști, fiindcă defunctul a luat parte la războiul sârbo-turc. — Prin fir telegrafic — O părere a lui Păcală: — Un program electoral e un fals în acte publice, dar procurorul nu intervine, știind că partida adversă nu crede nici o vorbă dintr’însa. Miercuri, 8 (20) Decembre 189. ȘTIRI PRIN POSTA Franța. — Un anarhist care se pocnește e în adevăr ceva rar. Celebrul anarhist Marios care a făcut atâtea isprăvi la Paris, cunoscut sub numele de «revoluționarul cu picior de lemn, s'a călugărit, intrând în ordinul franciscanilor. Acolo crede el, D-zeu îl va ierta. Anarhistul Vaillant, autorul atentatului de la Camera franceză, a fost operat. Doctorul i-a scos un cuibt din coapsa dreaptă care începea să se învenineze. Peste câteva zile anarhistul va fi vindecat definitiv. Vaillant trăia după cum s'a constatat, cu bani din Germania și făcea parte dintr’o sectă secretă furată ca să silească pe burghezi să o capituleze față cu forța. Italia.—Poliția din Veneția învestită cu dreptul de cenzură a interzis noua dramă a celebrului scriitor Bărbieri, pentru că vorbindu-se de Iisus Christos, din desfășurarea dramei, rezultă că Christos s'a născut omenește. Sunt oameni foarte ciudați la Roma. Aci s’a format un comitet ca să ofere o pușcă de onoare lui Tiburzzi, un brigand care a înspăimântat lumea și pe care poliția îl caută mereu. Un loc de deputat fiind vacant în cartierul II din Roma s-a răspândit un manifest susțiind candidatura banditului. Germania.Lunea trecută profesorul prințului imperial al Germaniei și al prinților regali de Prusia se înfurii la lecție și începu să ocărască pe elevii săi. El a fost arestat imediat. S’a constatat că bietul om înebunise. Doctorul Stephan era foarte mult iubit la curte. * Antisemiții n’o duc tocmai bine in Prusia. Sunt unii cari își fac rente și capătă mandate de deputați, dar sunt și alții cari zac în închisoare. Pentru un articol, d. A. Scfaroop, redactorul șef al ziarului Neue Deutsche Zeitung, a fost osândit la 50 de zile închisoare. Austro-Ungaria.O d-șoară cu numele Paula, în virată de 21 ani, fiica archi misionarului Wilhelm Frakl, din Pojon s’a aruncat în Dunăre și s’a înecat. Cadavrul ei n’a fost găsit încă. Ea era de o rară frumusețe. Se înamorase de un ofițer sărac și tatăl său nu voia s’o dea după el. Sinuciderea aceasta a produs o mare senzație în tot orașul. * In orașul industrial de lângă Praga Heresovițe, s’a prăbușit o casă nouă cu 4 etaie ; 41 de persoane au fost îngropate sub ruine. Până acum au fost scoși 4 morți și 6 greu răniți. Anglia. Îndemnați, pesemne de cele petrecute în Franța, anarhiștii irlandezi au ridicat din nou capul. Ei au răspândit avizuri în tot regatul, prin care se anunță că în curând vor fi aruncate în aer toate cazărmile. S’au găsit deja câteva bombe la Berlin. * învățații n’au altceva de lucu, decât să inventeze noul instrumente de distrugere. Un chimist din Londra, Liardet, a murit într’un chip îngrozitor. El descoperi un explosiv de zece ori mai puternic decât toate celelalte, dându-i numele dinamo. La o încercare, s'a produs o explozie care a transformat pe învățat în cenușă. Rusia. Din cele 49 de studenta tinere arestate și duse la Moscova când s’a descoperit complotul anarhist, 18 au fost liberate, neaflându-se absolut’ nimic grav împotriva lor, 4 din ele însă sunt bolnave de moarte în urma emoțiunei și a râului tratament pe care l au suferit în pușcărie. * 2 regimente de soldați din Caucaz au pornit deja spre Polonia rusească; tot acolo vor fi trimise și trei regimente de cazaci de Don. Construirea cazarmelor mai continuă cu multă activitate. Manevrele mici parțiale vor începe peste o lună. Turcia.Din nou se vorbește în cercurile politice din Constantinopol despre o alianță ofensivă și defensivă a Turciei cu Bulgaria, în contra Rusiei. Se zice că agentul Bulgariei la Constantinopol face demersuri serioase pe lângă Poartă în privința aceasta. DIN CAMERA FRANCEEA Prin fir telegrafic Paris, 4 Decembre, D. Viviani, socialist, a întrebat la Cameră pe ministrul de interne în privința arestării arbitrare la Amiens, a directorului unui ziar socialist din Calais. Persoana arestată era culpabilă numai că a vorbit într’o cafenea cu socialiștii. D. Raynal a răspuns că comisarul de poliție a voit numai să se asigure de identitatea ziaristului, care vorbea cu niște socialiști tulburători. (Exclamațiuni la extrema stângă). Incidentul e închis. ONOAREA RĂPITĂ Roman de mare sensație PARTEA A DOUA XXVII Furtul — Crez într’adevĕr că n’are de gînd Să se însoare cu complicea lui, îndată după obținerea divorțului. — Sunt convinsă de acest lucru. La propunerea ce-l făcu dna Thévenin, am auzit glasul lui tremurând și am observat pe obrazul său un aer desilusionat. — Dar ea vrea divorțul.!... Și pentru c T obținea se va servi de portretul acesta fatal, a zis: , Ah! Ce ași da ca să se nimicelSăm dovada asta covîrșitoare ? reluă Blanșa cu un oftat dureros. .Margareta aștepta, tremurând, Blanșa reluă deodată. Și știi unde e acest portret.., Fermeea asta n’a spus hadosi ține ascuns ?, — Da ! E în săltarul șifoniere! din odaia ei de culcare. — Și cheea? — E aproape întotdeauna într’o geantă atârnată alături de șifonieră... Urmă un moment de tăcere grozavă. Blanșa ridică capul, — Margarete, zise ea în sfârșit cu un glas sugrumat, acest portret e în mâna dnei Thévenin o armă teribilă cu care poate nimici pe tatăl tău... Să’l trimită poate la munca silnică ca falsificator... Sau să obție internarea lui vecinică într’un ospiciu de nebuni... — Cred și eu, mamă... murmură tînăra fată, dar ce e de făcut ?... Blanșa ridică capul, cu ochii plini de energie. — Copila mea, nu te speria de vorbele mele, căci simt că ceea ce îți propune drept!... Trebuie, Margarete, auzi, trebuie să furi acest portret și să-l distrugi ... — Să fur acest portret... să-l distrug, murmură Margareta... Așadar, tu, sfânta și buna mea mamă, mă sfătuești să fac așa ceva... — Iți poruncesc, copila mea...D-zeu va judeca!... — Ei bine, mamă, această acțiune, am săvârșit-o! Am furat portretul și mam distrus!... «Tatăl meu nu mai are de ce să se teamă... «Acum odată ce mama mea ma iartă, D-zeu poate să mă condamne !» Și mama și fiica căzură una în brațele alteia plângând. XXVIII Femeia lui Duverney Pentru Hermania lucrul era stabilit, hotărât, să ne divorțeze ! Nu se mai temea nici de scandal. De almintre mea, advocatul ei putea aranja afacerea în modul cel mai discret, mai ales că culpabilul fiind nebun nu putea fi condamnat la închisoare. Dar de ce Arthur părea a nu fi tocmai grăbit ? De ce o sfătuia să mai aștepte ancheta relativă la starea mintală a bărbatului ei înainte de a depune cererea de divorț. Nebun sau nu, Carol comisese o crimă care atrage după sine divorțul ; era așadar de prisos de a pierde timp. Nebunia bărbatului ei nu putea fi decât un argument mai mult pentru a face cauza ei să triumfeze. Căci de rezultat era sigură. Mărturisirea culpabilului, scrisă de el însuși în dosul portretului, se afla în mâinile Hermaniei. Dispariția Branșei și a Margaretei întărea și mai mult această dovadă. Hermania, singură în acest moment în odaia ei de culcare, se ridică din fotoliul în care era adîncită. In fața focului, Ea voia să citească încă odată aceste rânduri cari constituiau, în mâinele ei, o armă atât de teribilă. Ea luă din geanta mică cheiță de aramă și deschise săltarul și foaiete!... Ea băgă mâna căutând portretul. Nimic!... Poate se înșela!... Unde era acest portret?.... Acolo îl pusese!... Știa bine !... Ea goli săltarul... Nimic!... Nimic!.... S’a ascuns oare în altă parte? Nu-și aducea aminte !... Nu se putea. Ea răscoli toate sălt areîe și foniete!... In scrin poate?... Dar și aci căută în zadar... I s’a furat oare portretul ?...... Dar cine ?.... Cu ce scop ?... O servitoare pentru a avea o armă de șantagiut ?.... Bănuială absurdă!... înainte de toate, era sigură de onestitatea servitorilor pe cari ’l avea în casă de mult, și apoi, pentru un străin, liniile scrise în dosul fotografiei n’aveau nici un sens!... Să fi furat Carol singur dovada care’î condamna... Mai intuia că el nu știa că portretul se află în șifonieră, și apoi, de zece ani încoace el nu intrase în odaia Hermaniei... Toată noaptea, ea căută răscolind toate mobilele... Atunci fu apucată de o desperare nebună !... Proectele ei se nimniciau deodată!... Divorțul nu mai era posibil!... Arthur va lua o altă femee, văduvă, pe care ea o ura atât de mult...Va urma )