Universul, decembrie 1893 (Anul 11, nr. 284-308)

1893-12-08 / nr. 290

Universul No. 290, . fl*­­ ■­­ fss^^&3&BS3&&S m­­or al marinei franceze, acuzații au putut să se asigure de imperfecțiunea hărților coastelor germane. Ei au­ hotă­­rit să le complecteze, aprobați de șefii lor, de la cari au primit 4.400 franci. „______...­-­— DIN GALAȚI Criminali prinși I­aralamb Vasilato și Nicoli Andreii, cârciumari în satul Angreli, din Chefa­­lonia, au ucis în ziua de 1 Februare anul­ trecut, pe un consătean al lor Jani P­enzini, în timpul unei petreceri. Fugiți din satul lor, ei au stat ascunși într-o pădure și mai apoi reușind să capete două pașapoarte străine, au ve­nit la noi în țară­, stabilindu-se in Brăila. Veniți de câte­va zile în Galați, prin apucăturile lor, au atras atenția poliției și, fiind luați la cercetare au mărturisit faptele de mai sus. Arabii au fost înaintați parchetului și nu curând vor fi expulsați. Arestarea unui falsificator Un comerciant angrosist din orașul nostru, Costi­nidas, fabricând mai multe polițe false, a amăgit și pe unii și pe alții din cei cu bani cu vr’o 60 mii lei și în urmă a fugit. La 28 Noembre, dispărutul s’a inter­nat la locuința sa pe sub ascuns, spre a pune la cale oare­care afaceri, poliția însă care îl urmărea l'a prins și Ta dat pe mâna d-lui prim-procuror care la rîndul său l’a recomandat d-lui judecă­tor de instrucție. Cerere respinsă D. N. Lunguceanu, mare chiristigist din Galați, a convenit cu creditorii d-lui Leon Lobel ca polițele neplătite de a­­cesta, să le plătească d-sa cu 450 mii lei, lucru care s’a și primit de toți cre­ditorii d-lui Lobel și de către acesta, acordându-se și termine d-lui Lungu­ceanu pentru plata treptată a sumei de 450 mii lei. Lichidatorii însă fără sa aștepte ve­nirea termenilor de plată, de și d. Lin­guceanu făcuse chiar plăți anticipate, a cerut de la tribunalul local declararea încetărea plăților d-lui Linguceanu. Tribunalul a respins cererea. O nenorocire la docuri Vineri, 3 c., pe când mai multe va­goane de marfă manevrară pe liniile din docuri, femeia Zlata Constantinescu (Chioara), a fost strânsă între tampoa­­nele a două vagoane. Spectatorii inter­venind pentru trimiterea ei în căutarea medicală, ea auzind aceste a avut des­tulă forță să o ia la fugă, făcându-se nevăzută. έn furt îndrăzneț Intr’una din nopțile trecute, de către necunoscuți făcători de rele s’au­ furat locuitorului Ioan Chiriac, din Badalan, «urna de 400 lei și mai multe rînduri de haine. Se presupun că autorii sunt mai mulți vecini. Poliția cercetează. Mișcarea portului Pe ziua de 3 Decembre a sosit în portul nostru un singur bastiment «Do­nau», care încarcă scânduri. Din zilele precedente mai sunt încă în port 3 vase: «Massalia», descarcă coloniale, «Howick», încarcă cereale și «Daven­­try» descarcă șine, iar în docuri sunt 4 bastimente : Oscar­ Linfeld, Chios și Ayreshire, cari toate încarcă lemne. Cu plecarea acestora se va închide compania anului 1893. O copilă arsă de vie Vineri seară a încetat din viață o co­­pilață în etate de 6 ani, a d-lul Sara Christoforato, din acest oraș, din cauza rănilor ce a căpătat aprinzându-se de la o lumânare cu care se jucase îm­preună cu un frate al său mai mic. -A­cte oficiale D. Victor A. Nestor, s’a numit referendar clasa II la înalta curte de corupturi. * D. Achil I. Constantinescu este numit șef 249 de lucrări pe lângă catedra de patologie ge­nerală, anatomie patologică, etc., de la școala superioară de medicină veterinară. * D. D. Kiriac, verificator de măsuri și gre­utăți metrice al urbei Fălticeni, a fost permu­tat în aceeași calitate la Tecuciîi în locul d-lui Cazi Dimitriade, care trece verificator al urbei Fălticeni. NENOROCIREA din MUSCEL Locuitorul Niță Creață, din comuna Vulturescu, jud. Muscel, avusese de­­ună­zi niște daraveri în comuna Băr­­desci. S’a dus acolo și după­ ce și-a is­prăvit afacerile a apucat o drept spre cârciumă. — Dă-mi un rachiu ! — Nu ți-l dau, că-i bei, respinse cârciumarul în glumă. — • Mai dă-mi unul! Și așa mai departe. Niță’Creață tot trase la măsea, până se îmbăta cum se cade. Ispravindu-și paralele pornește spre casă, clătinându-se. Ajungând la ríni Argeșelul se încearcă să-l treacă. In locul acela era aruncat peste rîu un anin lung, care servia de punte. Creata încreți sprîncenele și apucă înainte pe puntea aceia primitivă. Ajun­gând însă la mijlocul ei, de­odată își perde echilibrul și cade în apă. Apa era adâncă și Niță Creață, beat fiind și neștiind să înoate s’a înecat. Intr’un târziu iată că sosește și lo­cuitorul Niță Bică. Acesta, când să treacă și el puntea, observă de­odată un ca­davru plutind pe de­asupra apei. Era a lui Creață. Rică a scos cadavrul la țărm și a dat de știre autorităților. ■■■ ..wînniwrTnaHfflii^^ UN PROVERB PE Zi Nedreptatea face rea și pe un miel. (Bulgăresc.) .....................­­............... mii-T»sig!»Brago­­i^^ UN NOU PROCES aL „TRIBUNEI“ Citim în «Tribuna» : «Sâmbătă pe la orele 8 dimineața s’a început pertractarea în procesul «Tri­bunei» și «Foii Poporului», intentat de către judecătoria cerc. Sibiu. Citați sunt d-nii Cornel Scurtu, în calitate de re­dactor responsabil al «Tribunei», George Moldovan ca răspunzător pentru «Foaia Poporului» și Ioan Popa-Necșa în cali­tate de editor responsabil pentru amîn­­două foile. «Sub cuvânt că numele de Eugen Brote ca proprietar și editor, al foilor «Tribuna» și «Foaia Poporului» nu fi­gurează pe foaie, judecătoria cerc. mi-a intentat proces. Tendința e vădită: stă­pânirea vrea cu ori­ce preț să suprime amândouă foile, și după­ ce prin proce­sele politice vede că nu isbutește, crede că’șî va putea ajunge scopul pe calea aceasta. Pertractarea a durat toată îna­intea amezii și în momentul când scri­em aceasta continuă. Acuzator public, este procurorul tribunalului reg. din Cluj. _______ _________________ O CUGETARE PE ZI In amor ca și la vînătoare, neprevă­zutul se întâmplă în­tot­dea­una. ÎNTÂMPLĂRI din capitală Onomastică la secție «Numai cine-și respectă părinții și nu­mele e om !»—Aceasta e deviza lui Ni­­colae Mihăescu, din strada Ecoului No. 25. Lui tata-sau oamenii îi ziceau Nicolae, bunicului său tot Nicolae și așa mai în sus, așa că Mihăescu susținea morțiș că sfîntul Nicolae îi era strămoș. Se apropia sărbătoarea de ieri și Ni­colae Mihăescu n’avea bani de chel­tuială, ca să-și cinstească sfîntul nume. Nevoind să calce tradiția și obiceiul, Mihăescu a furat un icosar de aur de la stăpânul său și, veni să târguiască cu el în piața Sf. Anton. Insă a fost prins de poliție. Vai! Vai! Niculae! Ce petrecere mai­al? Un bine-voitor al publicului Sunt mulți oameni egoiști, cari nu se gândesc de­cât la bună­starea trupușo­­rului lor . Mâncărică, îmbrăcăminte, în­călțăminte... să nu le lipsească nimic. De lume, treaba ei! Alt­fel de om e Iacob Schifer, din strada Bordeiului No. 12. El citi prin «Universul» și alte gazete o polemică între negustorii de galeși . Pollak zice că ai lui sunt mai buni, altul că ai lui vin «direct» din fundul Siberiei, și așa mai departe. Ce se gândi el și se socoti ? — Șarlatanii de negustori înșală lu­mea, căci pe cine să crezi când fie­care zice că «numai la densul» e marfă bună. O să fac lumii un bine. Să încerc pe rând galoșii din diferite fabrici, ved caii sunt cei buni și apoi public prin toate gazetele din România de dincoace și de dincolo de Dunăre rezultatul. In acest scop, luă o pereche de șo­­șoni-galoși de la d. Ițic Schwartz, din strada Carol I și plecă cu dânșii. Poliția nu ia lăsat să-și facă expe­riența, spre marea pagubă a celor ne­dumeriți de unde să-și cumpere galeși. DESCOPERIREA ZILEI Planta veseliei. — Omer vorbește în Odissex, de o plantă care avea virtutea de a face să înceteze toate preocupa­­țiunile și neplăcerile și de a șterge din memorie ori­ce grijă. «Când gustăm din sucul ei — zice Omer—toată acea zi suntem siguri că nici o lacrămă nu va curge pe obrazul nostru.» Și Pausania vorbește de o plantă care crește în insula Sardi și care are proprietatea de a face să rîdă pe cei ce gustă din rădăcina ei. Această plantă care 'ii procură ve­selie și fericire a fost în fine descope­rită. Ea este ranunculus bulbosus, și este foarte veninoasă, dar contractează muș­chii gur.ei în așa chip în­cât cei cari au gustat, pare că ar fi apucați de un neînfrînat rîs, chiar dacă veninul plan­tei—și asta se întîmplă mai în­tot­dea­­una—’î ucide. Crimele în județul Argeș De la 15 luna curent până azi trei acte criminale s’au efectuat de către făcătorii de rele : unul în comuna Bă­­diceni-Mălureni, altul în comuna Bű­neset, ambele din plasa Pitești Argeș și unul în comuna Vâlsănesci. In Bădiceni s’a consumat prin foc ha­nul locuitorului Marin Paraschiva, după ce-l încărcase cu marfă pentru timpul de iarnă. La Bunesci, după ce locuitorul Toma M. Cucu ’șî vânduse cantitatea de a­­proape două sute de vedre țuică, și cumpărătorii rămăseseră aci ca pe-a do­ua zi să o încarce; noaptea 8—10 lo­cuitori (făcători de rele) cu un sfredel au găurit prin peretele magaziei zăcă­­toarea cu țuica vândută și până la ziuă a curs toată țuica pe câmp! Iar la Vâlsănești, pl. Argeș, s’a pus foc la fânul locuitorului Gh. N. David UN SFAT PE ZI Un nou procedeu ca să curățim sin­guri mănușile e următorul: Le punem într’o formă. Apoi frecăm cu puțin săpun alb, uscat o flanelă pe care de asemenea o frecăm cu altă fla­nelă ca să egalizăm săpunul. Apoi cu flanela unsă, frecăm mănu­șile și murdăria de pe ele va rămâne pe flanelă. Procedeul e cu atât mai bun că nu e nevoe să se ude de­loc mănușile. —^^cw»aatagpit^fi Bwasaa BiaBBMBBB^ LUCRURI DIN TOATA LUMEA Premiul curios al unui ziar.—­Un ziar caricaturist din Londra numit «Half Holiday» dă un premiu într’adevăr cu­rios cititorilor săi. Acest premiu constă în a se da 150 de lire sterline, moștenitorilor acelor persoane care vor fi fost victime ale vre­unui accident de drum de fier și a­­ceasta numai în cazul când­ în vre­ unul din buzunarele cadavrului se va fi gă­sit vre-un număr al acestui ziar. Confratele nostru din Londra anunță că pînă azi a plătit opt indemnizații de acest fel. De­sigur că toate nevestele în Anglia au grijă ca îndată ce bărbații lor plec în călătorie să le pue în buzunar, un număr al ziarului umoristic «Half Ho-Un duel într’o biserică.—Două tineri și bogați moșieri din comitatul Macon (Alb­­ania), anume Joung Riddle și George Alien, cari se arată de moarte de mai mult timp, nu se știe bine pentru ce, și cari deciseră, acum câte­va luni, de a regula diferendul ce exista între ei, printr’un duel cu revolverul, făcut la cea d’întâiă ocazie când se vor în­tâlni, din întâmplare s’au întâlnit pen­tru prima oară în biserica din locali­tate. Cei două dușmani nu uitaseră conven­ția lor, și îndată ce s’au zărit neținând nici unul seamă nici de caracterul lo­cului în care se aflau, nici de prezența numeroșilor credincioși, ei și-au­ scos re­volverele din buzunare și au început să tragă unul asupra celui­ l­ alt mai multe gloanțe fără a spune nici o vorbă. E ușor de închipuit panica care a ur­mat în biserică. Mai multe fem­e­ au le­șinat, dar din norocire nici­unul din asistenți n’a fost rănit. Fie­care din cei două adversari și-a descărcat pe deplin revolverul și Riddle a fost lovit de trei gloanțe și rănit de moarte. După duel, Alien, care nu fusese a­­tins de nici un glonț, s’a dus foarte li­niștit de s’a constituit prizonier. înmormântarea lui David Belgrad. 5 Decembre. Toți reprezentanții puterilor străine au exprimat în numele guvernului lor, generalului Gruh­î condoleanțe pentru perderea ce a încercat Serbia prin mor­tea d-lui Dokh­î. Corpul ministrului Dokici a sosit la 12. La gară a așteptat și regele, care a asistat la serviciul funebru foarte e­­moționat. Regele a urmat corpul îm­preună cu miniștrii și reprezentanții străini, cu toate că ploua tare, până la mormânt. .S’au tras salve de tunuri și de puști, fiind­că defunctul a luat parte la războiul sârbo-turc. — Prin fir telegrafic — O părere a lui Păcală: — Un program electoral e un fals în acte publice, dar procurorul nu inter­vine, știind că partida adversă nu crede nici o vorbă dintr’însa. Miercuri, 8 (20) Decembre 189.­ ȘTIRI PRIN POSTA Franța. — Un anarh­ist care se po­­cnește e în adevăr ceva rar. Celebrul anarh­ist Marios care a fă­cut atâtea isprăvi la Paris, cunoscut sub numele de «revoluționarul cu pi­cior de lemn, s'a călugărit, intrând în ordinul franciscanilor. Acolo crede el, D-zeu îl va ierta.­­ Anarh­istul Vaillant, autorul aten­tatului de la Camera franceză, a fost operat. Doctorul i-a scos un cuibt din coapsa dreaptă care începea să se în­venineze. Peste câte­va zile anarh­istul va fi vindecat definitiv. Vaillant trăia după cum s'a constatat, cu bani din Germania și făcea parte dintr’o sectă secretă furată ca să silească pe bur­ghezi să o capituleze față cu forța.­­ Italia.—Poliția din Veneția înves­tită cu dreptul de cenzură a interzis noua dramă a celebrului scriitor Băr­bieri, pentru că vorbindu-se de Iisus Christos, din desfășurarea dramei, re­zultă că Christos s'a născut omenește­. Sunt oameni foarte ciudați la Roma. Aci s’a format un comitet ca să ofere o pușcă de onoare lui Tiburzzi, un bri­gand care a înspăimântat lumea și pe care poliția îl caută mereu. Un loc de deputat fiind vacant în cartierul II din Roma s-a răspândit un manifest susțiind candidatura banditului.­­ Germania.­Lunea trecută profeso­rul prințului imperial al Germaniei și al prinților regali de Prusia se înfurii­ la lecție și începu să ocărască pe ele­vii săi. El a fost arestat imediat. S’a constatat că bietul om înebunise. Doctorul Stephan era foarte mult iu­bit la curte. * Antisemiții n’o duc tocmai bine in Prusia. Sunt unii cari își fac rente și capătă mandate de deputați, dar sunt și alții cari zac în închisoare. Pentru un articol, d. A. Scfaroop, redactorul șef al ziarului Neue Deutsche Zeitung, a fost osândit la 50 de zile închisoare.­­ Austro-Ungaria.­O d-șoară cu nu­mele Paula, în virată de 21 ani, fiica archi­ misionarului Wilhelm Frakl, din Pojon s’a aruncat în Dunăre și s’a îne­cat. Cadavrul ei n’a fost găsit încă. Ea era de o rară frumusețe. Se înamorase de un ofițer sărac și tatăl său nu voia s’o dea după el. Sinuciderea aceasta a produs o mare senzație în tot orașul. * In orașul industrial de lângă Praga Heresovițe, s’a prăbușit o casă nouă cu 4 eta­ie ; 41 de persoane au fost în­gropate sub ruine. Până acum au fost scoși 4 morți și 6 greu răniți.­­ Anglia.­­ Îndemnați, pesemne de cele petrecute în Franța, anarhiștii ir­landezi au ridicat­­ din nou capul. Ei au răspândit avizuri în tot regatul, prin care se anunță că în curând vor fi a­­­runcate în aer toate cazărmile. S’au găsit deja câte­va bombe la Ber­­­lin. * învățații n’au alt­ceva de lucu, de­cât să inventeze noul instrumente de distrugere. Un chimist din Londra, Liardet, a murit într’un chip îngrozitor. El desco­peri un explosiv de zece ori mai pu­ternic de­cât toate cele­lalte, dându-i numele dinamo. La o încercare, s'a pro­dus o explozie care a transformat pe învățat în cenușă.­­ Rusia.­­ Din cele 49 de studenta tinere arestate și duse la Moscova când s’a descoperit complotul anarh­ist, 18 au fost liberate, neaflându-se absolut’ nimic grav împotriva lor, 4 din ele însă sunt bolnave de moarte în urma emoțiunei și a râului tratament pe care l au suferit în pușcărie. * 2 regimente de soldați din Caucaz au pornit deja spre Polonia rusească; tot acolo vor fi trimise și trei regimente de cazaci de Don. Construirea caz­ar­m­­elor m­ai continuă cu multă activi­tate. Manevrele mici parțiale vor începe peste o lună.­­ Turcia.­Din nou se vorbește în cercurile politice din Constantinopol despre o alianță ofensivă și defensivă a Turciei cu Bulgaria, în contra Rusiei. Se zice că agentul Bulgariei la Constan­tinopol face demersuri serioase pe lângă Poartă în privința aceasta. DIN CAMERA FRANCEEA Prin fir telegrafic Paris, 4 Decembre, D. Viviani, socialist, a întrebat la Cameră pe ministrul de interne în pri­vința arestării arbitrare la Amiens, a directorului unui ziar socialist din Ca­lais. Persoana arestată era culpabilă numai că a vorbit într’o cafenea cu­ socialiștii. D. Raynal a răspuns că comisarul de poliție a voit numai să se asigure de identitatea ziaristului, care vorbea cu niște socialiști tulburători. (Exclama­ți­uni la extrema stângă). Incidentul e­ închis. ONOAREA RĂPITĂ Roman de mare sensație PARTEA A DOUA XXVII Furtul — Crez într’adevĕr că n’are de gînd Să se însoare cu complicea lui, îndată după obținerea divorțului. — Sunt convinsă de acest lucru. La propunerea ce-l făcu d­na Thévenin, am auzit glasul lui tremurând și am obser­vat pe obrazul său un aer desilusionat. — Dar ea vrea divorțul.!... Și pentru c T obținea se va servi de portretul a­­ce­sta fatal, a zis: , Ah! Ce ași da ca să se nimicelSăm dovada asta covîrșitoare ? reluă Blanșa cu un oftat dureros. .Margareta aștepta, tremurând, Blanșa reluă de­odată. Și știi unde e acest portret.., Fe­­rmeea asta n’a spus hadosi ține ascuns ?, — Da ! E în săltarul șifoniere! din odaia ei de culcare. — Și cheea? — E aproape în­tot­dea­una într’o geantă atârnată alături de șifonieră... Urmă un moment de tăcere grozavă. Blanșa ridică capul, — Margarete, zise ea în sfârșit cu un glas sugrumat, acest portret e în mâna d­nei Thévenin o armă teribilă cu care poate nimici pe tatăl tău... Să’l trimi­­­tă poate la munca silnică ca falsifica­­tor... Sau să obție internarea lui veci­­nică într’un ospiciu de nebuni... — Cred și eu, mamă... murmură tî­­năra fată, dar ce e de făcut ?... Blanșa ridică capul, cu ochii plini de energie. — Copila mea, nu te speria de vor­bele mele, căci simt că ceea ce îți pro­pun­e drept!... Trebuie, Margarete, auzi, trebuie să furi acest portret și să-l dis­trugi ... — Să fur acest portret... să-l distrug, murmură Margareta... Așa­dar, tu, sfânta și buna mea mamă, mă sfătuești să fac așa ceva... — Iți poruncesc, copila mea...­D-zeu va judeca!... — Ei bine, mamă, această acțiune, am săvârșit-o! Am furat portretul și mam­ distrus!... «Tatăl meu nu mai are de ce să se teamă... «Acum odată ce mama mea ma iartă, D-zeu poate să mă condamne !» Și mama și fiica căzură una în bra­țele alteia plângând. XXVIII Femei­a lui Duverney Pentru Hermania lucrul era stabilit, hotărât,­­ să ne divorțeze ! Nu se mai temea nici de scandal. De almintre mea, advocatul ei putea a­­ranja afacerea în modul cel mai dis­cret, mai ales că culpabilul fiind nebun nu putea fi condamnat la închisoare. Dar de ce Arthur părea a nu fi toc­mai grăbit ? De ce o sfătuia să mai aștepte an­cheta relativă la starea mintală a băr­batului ei înainte de a depune cererea de divorț. Nebun sau nu, Carol comisese o crimă care atrage după sine divorțul ; era așa­dar de prisos de a pierde timp. Nebu­nia bărbatului ei nu putea fi de­cât un argument mai mult pentru a face cauza ei să triumfeze. Căci de rezultat era si­gură. Mărturisirea culpabilului, scrisă de el însuși în dosul portretului, se afla în mâinile Hermaniei. Dispariția Branșei și a Margaretei în­tărea și mai mult această dovadă. Hermania, singură în acest moment în odaia ei de culcare, se ridică din fotoliul în care era adîncită. In fața fo­cului, Ea voia să citească încă odată aceste rânduri cari constituiau, în mâinele ei, o armă atât de teribilă. Ea luă din geanta mică cheiță de ara­mă și deschise săltarul și foaiete!... Ea băgă mâna căutând portretul. Nimic!... Poate se înșela!... Unde era acest portret?.... Acolo îl pusese!... Știa bine !... Ea goli săltarul... Nimic!... Nimic!.... S’a ascuns oare în altă parte? Nu-și aducea aminte !... Nu se putea. Ea răscoli toate sălt areîe și foniete!... In scrin poate?... Dar și aci căută în zadar... I s’a furat oare portretul ?...... Dar cine ?.... Cu ce scop ?... O servitoare pentru a avea o armă de șantagiut ?.... Bănuială absurdă!... înainte de toate, era sigură de ones­titatea servitorilor pe cari ’l avea în casă de mult, și apoi, pentru un străin, liniile scrise în dosul fotografiei n’a­­veau nici un sens!... Să fi furat Carol singur dovada care’î condamna... Mai intuia că el nu știa că portretul se află în șifonieră, și apoi, de zece ani încoace el nu intrase în odaia Hermaniei... Toată noaptea, ea căută răscolind toate mobilele... Atunci fu apucată de o desperare ne­bună !... Proectele ei se nimniciau de­odată!... Divorțul nu mai era posibil!... Arthur va lua o altă femee, văduvă, pe care ea o ura atât de mult...­­Va urma )

Next