Universul, ianuarie 1894 (Anul 12, nr. 1-24)

1894-01-01 / nr. 1

universul Rol.9 . Foarte important înștiințăm pe cititorii «Universului» politic cotidian, că afară de numeroasele premii ce acordăm la fiecare abonat în parte, toți abonații concurează prin tragere la sorți la următoarele premii : 5 ceas mimice ele aur și cinci de argint pentru bărbați; 5 ceasoarnice de aur și 5 argint pentru dame ; 10 ceasoarnice de metal aurit pentru bărbați și 10 pentru dame ; 10 ceasoarnice de masă cu deșteptător ; 5 frumoase za harnițe de argint plaquet; 20 obiecte de artă de marmură; 5 serviciuri de masă pentru oțet, tunt-de-lemn, sare, si piper de argint plaquet; 2 frumoase serviciuri de liqeur, ele argint plaquet ; 2 frumoase serviciuri pentru fructa, de argint plaquet ; 100 frumoase tablouri colorate și 100 volume din romanele noastre. iSir Tragerea se va face negreșit la 15 ianuarie 1894, prin urmare toate persoanele care doresc a se abona să se grăbească deoarece data tragerea se apropie. TABLOUL DE ÎNAINTĂRI IN ARMATA Infanterie Maiori la gradul de loc.-coloneii : D. Damian, G. Orleanu, A. Radulescu, C. Crassan D. Cocea, G. Corvin, G. Teișanu. Loc.-coloneii la gradul de coloneii: T. Robescu, N. Rădulescu, C. Beresteanu-Constancinescu, C. Gheorghiu și A. Parlo. Artilerie Maiori la gradul de loc.-coloneii: A. Drăgulîtescu, A. Zahareanu, A. Dragomirescu, I. Boerescu și L. Dragoescu. Loc.-colonel la gradul de colonel : I. Periicari. Cavalerie Maiori la gradul de loc.-coloneii: I. Nițu, G. Danielopol și N. Constantinescu. Loc.-colonell la gradul de colonel!: G. Zossima și A. Lambrino. Flotila Maiori la gradul de loc.-coloneii: E. Coz Jinsky și I. Irimescu. Geniu Maiori la gradul de loc.-coloneii: D. Theodor, H. Cnuțescu și G. Enescu. Loc.-colonel la gradul de colonel ; M. Boteanu. Intendență Maiori și asimilați la gradul de sub-intendent: N. Georgescu (maior), A. N. Ionescu (adj. cl. I), P. N. Gheorghiu (adj. cl. I). Sub-intendenți la gradul de intendenți: C. Mihăescu, A. Ștefanescu, C. Mineiti și C. Ciunea. Ofițeri sanitari . Medici Medici de reg. cl. II la gradul de med. reg. cl. I. A. Pârîiuz, I. Demetrescu, C. Dobriceanu, N. Davidescu și C. Emanoitescu. Medici de reg. cl. I la gradul de med. de divizie : C. Papilian, B. Chessini și N. Dabija. Medic de divizie la grad de medic de corp de armată : S. Dumitrescu. Rezervă Medic reg. cl II la grad de medic do reg' el. I: G. Aldeanu. Farmaciști Farm, do batalion la gradul de farmacist de . regiment: M. P. Bordăneanu, D. Áverésen și M, Țanovicl. Farm. de reg. la grad de farm. de divizie; V. Albescu, M. Betros, C. Georgescu, I. Caracas și N. Dumitrescu. Farm. de divizie la gradul de farm. de corp de armată: G. Constantinescu și M. Marinescu-Farm. de corp de armată la gradul de farm șef: C. Stoicescu și I. Constantinescu. Veterinari Vet. de divizie la gradul de vet. de corp de armată: T. Drăgănescu și I. Constantinescu Vef. de corp de armată la gradul de vet șef: C. Fometescu, I. Popescu și N. Ioanin. Rezervă Infanterie Sub-locotenenți la gradul de locotenenți: C Protopopescu, C. Carvas, N. Pompiliu, G. Paragaru, C. Cernescu, D. Aricescu. Locotenent la gradul de căpitan: S. Savan Artilerie Sublocotenenți la gradul de locotenenți: C Slobozeanu, N. Mitescu, T. Mitescu, T. D. Alexiu și N. Artemis. 269 Turburările din Italia M — Prin fir telegrafic — .. Neapel 29 Decembre. j Perchizițiile și arestările, continuă ] printre fascii. Cinci vapoare încărcate cu trupe au plecat la Palermo. Tur in 29 Decembre. S’au făcut câteva arestări de antichiști. Provenințele din Franța și Elveția sunt foarte mult supraveghiate. Roma 29 Decembre. : ^ «Fanfulla», semnalează sub toată rezerva zgomotele puse în circulație după care niște exaltați s’ar fi reunit în bande ’ în împrejurimile Romei și ar fi declarat resbei legii și societăței. ( Palermo 29 Decembre. ( Liniștea continuă în toată Sicilia. ( Roma 29 Decembre. ( Tulburătorii din Corato strigatori: ] «Trăiască Sicilia! Travis ä Franța!» Se asigură că printre tulburători e un mort și trei răniți și printre soldați mai mulți răniți, dar foarte ușor. S’au trimis trupe la Corato dar liniștea pare a fi deja restabilită. ( Mantua 29 Decembre. , Lucrătorii fără lucru s’au întrunit în fața primăriei și au sos strigăte selțioase, dar au fost împrăștiați și liniștea , s’a restabilit. . Modena 29 Decembre. O mie de lucrători din Tinale Emilia , care veneau să lucreze la măturarea zăpezei au însoțit la gară pe soldații rechemați din clasa anului 1869 cântînd imnul lucrătorilor și strigând: Trăiască deputatul Aquini. S’au trimes trupe la finale Emilia. UN SFAT PE ZI In contra arsăturilor se recomandă aplicarea pe locul ars a unei mici cantități de peltea de pomușoară. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ încercarea de omor în calea Moșilor Iordan Teodorescu, lucrător la pantofăria din casa cu No. 243, în calea Moșilor, nu trăia de loc bine cu colegul său Tudor Ghigășanu. Vecinie se sfădiau. Alaltă eri, furios, Iordan sări ca Tudor și-l lovi cu niște foarfece în pântece. Sări stăpânul și alți lucrători, despărțind pe cei ce se băteau. Rănitul a fost dus la spitalul Colțea. —Cel cu foarfecele a fost arestat. Rațe voiajoare S’au rostitoare, sau nu, doctorii asupra chestiei dacă, de anul nou, un om singur poate să mănânce două rațe fără să se îmbolnăvească de indigestie ? Nu știm. Poliția însă, care și ea are grijă de bolnavii de pungașomanie mai ales, n’a vrut să lase pe Constantin. Vasile și pe Ion Ionescu să se îmbolnăvească de indigestie. In adevăr era primejdie. Acești doi indivizi furaseră câte două rațe din curtea unei case din stada Egalitate. Patru rațe la două stomacuri, cam prea prea! Cei doi cavaleri se căiesc acum, de lăcomia lor, mai ales că la table d’hôte de la dubă nu e un menit tocmai bogat. , Vorba cântecului: Frunză verile... trei măsline, . De-am mâncat, n’am mâncat bine ! E drept că lăcomia strică omenia. : Anarobistul Vaillant condamnat la morte Paris, 29 Decembre. Se luase meșine riguroase; ușile sălei erau de aproape supraveghiate. Puțină lume în culoare, asistență relativ numeroasă în sală. Intrând, Vaillant a făcut unul asistent un semn cu mâna. Atitudinea sa e energică și hotărîtă ; pe timpul citirea actului de acuzație el ia note. Președintele începe interogatoriul. Vaillant răspunde cu o voce fermă. Prin fir telegrafic, j) declară că a îndreptat atentatul söutuma! în contra deputaților, ca princiali autori ai mizeriilor sociale ; a anunțat bomba sa pentru că nu găsea de lucru, pentru că nu-și putea hrăni familia. Neagă a fi primit bani pentru a - i repara atentatul. Dna Redus i-a dat 1a de Jos pentru a-i veni în ajutor; neamt de asemenea că ar fi voit să fugă upil atentat, n'a voit să omoare pe nimeni căci la din contra ar fi pus carușe în locul cu elor în bombă. El panestă cu energie când președintele îi spune și vorbește astfel numai ca să-și cape capul. i Vaillant citește un lung memoriu în care face proces societăței actuale și impune planul societăței închipuite de 1: énsul.fizice sfîrșind: In duelul meuu societatea n’-am făcut decât să lăs 3 pe adversarul meu. Mă puteți lovi, ar ce va însemna Verdictul vostru în intona popoarelor (mișcare prelungită), i Martorii cari povestesc explozia nu spun nimic nou, și afirmă ca Vaillant J ■oui să fugă în urma atentatului. D. J . Jirud, directorul laboratorului municii ]al, declară că bomba ar fi omorît mai multe persoane dacă n’ar fi izbucnit în ‘ ,ei. Procurorul general susține că Vailant a făcut toate aceste nu sub influeța mizeriei, ci din cauza îngânfftiei, le e pedeapsa cu moarte, și roagă cu , ‘ târuință pe jurați ca să și facă datoria or. D. Labori apără pe Vaillant, și susține că crima este o ei iată de excepție, 1 crimă socială. Vaillant n’a omorît, e tar cu neputință ca să fie condamnat l a moarte. După o deliberare de 25 minute, Juriul pronunță un verdict afirnativ asupra tuturor chestiunilor și mai cu seamă pentru acea a premeditație îni fără circumstanțe atenuante. In consecință Vaillant e condamnat la moarte. Vaillant a salutat condamnarea lui cu strigătul de : «Trăiască anarhia !» 3 femee de 75 de ani ucisă de ginerele ei La comuna Bobaița, s’a găsit moartă o femee în vîrstă de vre-o 75 ani, anume Rada. Ea era învelită în zăpadă la o distanță de vre o 100 de metri departe de rasă. Se crede că densa ar fi fost ucisă de un ginere al ei. Autoritățile au început cercetarea. Cereți la tote chioșcurile și vin tetorii de ziare din țara. Fasei oda la din marea operă de ecuație: Viitorul Resboiu dintre Franța și Germania. 10 bani fascicula ilustrată de 16 pagini pivotă țara. Toți ofițerii greci în ținuta de ceremonie și o mare mulțime au asistat la debarcarea cadavrului acelui om care cerea patriei lor gloria ultimului asil. O anecdotă nostimă. — Lapointe, cismarul-poet, care a murit mai zilele trecute, se dusese odată să viziteze pe Victor Hugo. Marele poet francez l-a introdus în cabinetul său de lucru, cu aceste cuvinte : — Intră, domnule, poeții sunt socotiți ca regi. Lapointe istorisia tuturor primirea frumoasa ce ia făcut-o Victor Hugo și se umfla de orgoliu. Poetul Beranger care a auzit într’o zi pe Lapointe spunând primirea ce "i făcuse autorul operei Mizerabilii,’X zise: — Și d-ta ce ai răspuns ? — Nimic, replică cismarul-poet, nue mulțumit de a face o închinăciune, eram foarte încurcat. — In locul d tale, adăogă Beranger, aș fi respins : domnule Hugo, am venit sa ve iau măsură pentru ca să vă fac o pereche de ghete. --------«...------ Nenorocirea de la gara de Ford Femeia Măndica Nedelcu, din strada Afumați, în vîrstă cam de vre o 35 de ani, era de multă vreme lucrătoare la regia monopolului tutunurilor. Era dimineață pe la orele 6 și 45 m. Mândica se ducea, ea de obicei, la regie. Ea ajunsese în gara de nord. Ca să și scurteze calea a voit să treacă prin gară, peste liniile ferate. Măndica se grăbia. Ajungând în dreptul magaziei trenului de mare viteză, dă să treacă linia. Pe linie manevra o locomotivă. Nebăgând bine de seamă, când a ajuns între șine, nenorocita femee a fost iubită de locomotivă și trântită jos. Ea a început să strige. Mecanicul n’a putut să oprească mașina. Roatele ÎI au retezat imediat picioarele femeii, i-au tăiat apoi mijlocul și mâna stângă. Sărmana femee a murit pe drum către spital. LUCRURI DIN TOATA LUMEA. O iubire curioasă a Greciei.— Glorioasa Grecia, cu toate că azi a decăzut, exercită o puternică fascinare sentimentală asupra inimilor delicate. A murit la Viena mai zilele trecute, un ofițer din armata austriacă, George Tung, aghiotant al generalului Hall. El a murit în vîrstă de 25 ani, lovit de o boală de inimă. Testamentul tenorului cuprindea numai aceste câteva linii: «Nu am decât o ultimă voință, nu am decât o dorință de exprimat, ca rămășițele mele pământești să se odihnească în poetica țară a Greciei. «Toată viața mea am avut pofta să văd această țară, însă n’am putut să merg în Grecia. «Faceți barem ca după moarte să văd această mult dorită și iubită Grecie». Auzind acestea un materialist va zice desigur că ofițerul austriac era atins de o sentimentalitate bolnăvicioasă. Dar oricum ar fi totuși în aceste timpuri de presa vulgară, această sentimentalitate este foarte nostimă. De aceea și rudele mortului s’au grăbit să respecteze ultima lui voință și să o transporte în Athena, ge rece, că el a omorît pe tatăl său cu o secure. Pentru a fi mai sigur, i-a rupt și picioarele. * La trecătorile de pe granița rusească, în Galiția, s’au instituit nouă cordoane sanitare. Trecerea oștenilor din Rusia în Galiția e cu desăvîrșire interzisă evreilor. Galițienii cari vreau să emigreze în Rusia, vor fi siliți de aci navie să plătească o anumită taxă pentru fondul comunelor, pe cari le părăsesc. Anglia.—2 regimente de soldați au fost concentrate pe lâgă granițele Pamirului. Trupele rusești nu mai pot înainta înspre Asia centrală. E temere de un nou conflict între Anglia și Rusia pentru Pamir. * In Ungaria, defraudările se fac pe o scară întinsă. Astfel ni se scrie din Budapesta, că deună zi a fugit din oraș un alt impiegat poștal, furând suma de 250.000 de fr. El se chiamă Orbán. Se crede că s-a dus în America. Rusia.—Un ziar din Moscova spune că în pivnița comerciantului Mihailoff din Petersburg s’a descoperit o tipografie secretă nihilistă. S’a confiscat o o mulțime de broșuri și foi volante. S’au făcut numeroase arestări. Un bărbat călugăriță Din Budapesta se scrie. Vineri seara a venit o călugăriță în casa primarului din satul Beglar și a cerut să i se dea adăpost peste noapte. Primarul dete demâncare călugăriței, precum și o odae de culcare. Insă tînărul servitor al primarului, împins de curiositate, s’a ascuns în camera unde avea să doarmă călugărița. Când aceasta începu să se desbrace servitorul văzu cu groază că era un bărbat, care puse pe masă două revolvere și un cuțit. Servitorul hotărît se repezi iute puse mâna pe un revolver și trase asupra streinului, care căzu lovit de moarte. Servitorul mai trase câteva focuri prin fereastră și zări pe mai mulți oameni fugind peste uluce. ȘTIRI PRIN POSTĂV ă Franța.La Paris s-a făcut o mare întrecere cu velocipedul pe 1000 kilometri, între Stephane și Core. Cel dintetit a ajuns înainte cu 171 kilometrii. El parcursese distanța de 1000 kil. în 39 de ceasuri, 28 minute și 8 secunde. I * Trupele din spre granița italiana au fost retrase în lăuntrul țerei. Ele vor fi concentrate în Februarie pe lângă granița Alsației unde se vor face mici manevre militare. si Italia.—Direcția telegrafelor din Romă a dat ordin că va confisca toate depeșilor cifrate, trimise din Sicilia. Aceasta pentru a împedeca expedierea depeșilor, care conțin rapoarte exagerate asupra revoltei de acolo. Guvernul italian a chemat sub drapel în 37 de districte militare și a doua clasă de rezervă, din 1868, așa că se poate vorbi despre o mobilizare parțială. Germania.Trei adunări socialiste: una la Altona, a doua la Hamburg și a treia la Francforte au fost oprite de poliție. La Francfort au fost arestați 18 socialiști care voiau să provoace manifestațiini revoluționare. * Un rentier bogat din Frankfurt pe Oder dăruise o sută de mii de lei suveranului seif. Unul dintre cei dintâi ii moștenitori a trimis o petiție lui Wilhelm al II-lea. Acesta i-a răspins trimițându’î un cec de 10000 de franci. a Austro-Ungaria.—O crimă îngrozitoare s’a comis într’una din zilele trecute în comuna Lemnia, comitatul Solnoc-Dobâca. Proprietarul Vajda András a fost găsit mort și cu totul sfâșiat. Capul îi era zdrobit, picioarele rupte de la genunchi. Bănuiala căzu îndată asupra femeei și fiului vitreg al lui Vajda. Fiul fiind arestat, a mărturisit cu Iân Sâmbătă, 1 (13) Ianuare 1894 ____- --------------------- ILUSTRAȚIA NOASTRĂ In noaptea de unul nou, după ce bate miezul nopții, lunea adunată în cafenele și familii devine deodată mai veselă ca oricând. Revelionul petrecut până aci în liniște se face sgomotos. Toți se ridici și-și urează cu dragoste și sinceritate ani mulți fericiți. Oamenii se pip pe chef și veselie salutând cu inima plină de speranță anul ce vine. Ilustrația noasta reprezintă o scenă veselă din noaptea anului nou, la Tenorodreads la Cocorești Dom <nii asfixiați Erau orfani o tată și traiau din mile unuia sau a alta. Dar Cocorăști sunt în Prahova și prahovenii sunt filoși încât cei 2 fraț găsiau ajutor. Mama lor de temenea numeia și aducea acasă ceh de trebuință. Deună zi, mait plecând în sat, încuia în casă pe ei doar copii ai ei, uinul de trei ani altul de patru. N’art altceva ce lucru copiii ?—Au început să scobească prin sobă și, o scântee căzu pe niște țoale. Țoalele se apiseră și copiii au fost găsiți asfixiați 1 fumul țoalelor care ardeau încet. Desperarea Anei elesne de înțeles Ingrozirea © rimă <iMar ^noiDisari Poate nici odă nu s’a întâmplat în județul Râmnic o crimă așa de oribili ca aceea ce s’comis în pădurea din comuna Chiojda, într’una din diminețile trecute-rima despre care am amintit, pe scurtutr’unul din numerile trecute ale ziului nostru. Iată amânuri interesante: In comuna și mumiții locuia de multă »■ [UNK]ni ONOAREA RAPITA Roman de mare sensație PARTEA A DOUA XXXIV Explicațiuni In sfârșit scena cu Carol când căpătase în mână teribila armă contra lui. In acelaș timp își aduse aminte de chipul copilei pe care o trăvnise la senul ei și pe care pe urmă o alungase fără milă... Și în sfârșit amorul ei nelegiuit cu un om susținut altădată de femei publice. Complotul făcut contra bărbatului ei și în sfârșit fuga proectată cu amantul ei. Ea scăpase de rușinea asta supremă ! Prin cine?... Printr’o streină, o necunoscută ! miss Clarissa Hertford! Aceasta depărtase cu un ceas mai înainte pe Suzana, sub un pretext banal, ca să nu asiste la acea scenă abominabilă care avusese loc. Ea adusese în casă pe curtezana a cării relațiuni îi -i deschisese ochii. Dar cu ce scop această necunoscută făcuse toate acestea? Ce interes avea ea la toate astea? Mama Suzanei își înăbuși suspinele... Un fel de sentiment secret, zicea că tânăra fată ar găsi pentru densa vorba de consolație. Magareta dispăru din salon îndată ce intrase Hermania nevrând prin presența ei să măriască rușinea și confusiunea acestei din urmă. Ea rămăsese în fundul grădinei de iarnă unde o zări d-na Thévenin. Ea o chemă cu un semn... Magareta alergă foarte palidă... Urmi un lung moment de tăcere. Hermanța cu fruntea între mâini, nu îndrăsnia să ridice ochii spre tânăra fată. Magareta reniase în picioare , inima bătea cu putere, pe când de genele ei atârnai lacrimi pe cari nu putuse să le reție— Miss Hertford, zise în sfârșit Hermania cu o voce sfărâmată de emoțiune,—miss Hertford, onoarea familiei noastre, viața copilei mele viața mea totul e amenințat... — Mi am făcut datoria, doamnă. — Știai clar că onoarea casei noastre depinde de d-ta. — Eu n’am fost decât un instrument, doamnă, mânuit de altcineva fără voia mea. — De cine ? întrebă Iformanța mirată. — Ți voiți spune mai târziu... doamnă! — Dar ’mi vei putea comunica de unde provine interesul ce’l arăți casei noastre, cum să mi explic ca o străina.. — Dar poate nu sunt străină... — Ce însemnează aceste vorbe, Clarisse ?... Vorbește conjur! — Nu pot să spun mai mult, doamnă, dar te asigur că afecțiunea mea e sinceră și legitimă !... Nu fac decât datoria mea... — Datoria ?... Există oare între noi vre o legătură misterioasă?... — Nu îndrăznesc a vorbi încă, doamnă!... N’aș avea nici forța nici curagini!... E un jurământ care mă îmcătre mama mea! Către mama d-tale?... Mă cunoștea dar mama d-tale ?... — Repet încă o dată, doamnă, nu pot să vorbesc; cea ce fac este din partea noastră reparațiunea unei greșeli ce am comis... — O greșeală ce ai comis, d-ta către mine?... Margareta pleacă capul plângând. — De astă dată, continuă Hermania, ai spus deja foarte mult și nu mai trebue să taci. «Dacă ai ați reproșa ceva față de mine, apoi ai expiate prin imensa binefacere de curând. «Dar încă o dată te rog, spune-mi ce legătură există între noi ? Margareta nu avut timpul să răspundă, ușa se deschise și abatele Pascal intră. — Scuză-me, doamnă, că am intrat fără a vii anunța, zise el Hermaniei care era speriată și mirată la vederea preotului. Venea el pare să’i reproșeze păcatele comise, adulterul, crima încercată?... și zise cu demnitate : — Fii liniști, doamnă, nu vin cu vorbe severe din contra cu vorbe de eroare! «Știi ce s’atiîmplat!... Dumnezeu ți-a trimis un ger care te a scăpat le penești «In numele țestul înger, doamnă, deschide-țî mii, însă-ți ai nevoie de creare, vrei serțî ?... — Eut să nu?... Ett?... Pe cine!... Preotul arăta un gest pe Margareta, care eu mi ascuns în pernele unui fotoliu i gen amar.— Ah ! mileit fort a comis o greșeală, cum zis și ea... și îmi cer o citare mie nompiteî, mie periuței, mie pkCcito[ÖGÍ !... ii — Nu ea îk a comis greșeala de care e vorbar totuși se simte responsabilă. . . . . Dar de greșeală e vorba .... întrebă Hermaj din ce în ce mai mirată... (Va urma).