Universul, mai 1894 (Anul 12, nr. 100-125)
1894-05-01 / nr. 100
Universul No. 100. Președintele.—Tâlmaciul nu se atacă. Părintele Lucaciu declară că nu atacă pe nimeni, roagă Curtea să i se tălmăcească exact cuvintele. După o vie discuție se respinge propunerea ca tălmăcirea să se facă din 20 în 20 cuvinte. Deschizându-se din nou discuția asupra manifestațiunei poporului român, părintele Lucacitt declară că poporul român urmărește procesul și cu toate că în aparență lucrurile stau liniștit de oarece poliția și armata.... Președintele întrerupe pe părintele Lucacitt și nu’l mai lasă să continue. D. Comșa protestă contra modului barbar cum a fost tratată manifestația poporului român. Președintele. Aci nu e vorba de manifestație. D. Comșa zice că nu știe ungurește și dorește ca traducerea tălmaciului să fie corectă. Președintele declară că cunoaște puțin limba română și va putea ușor controla. D. Comșa. Atunci tălmaciul n’are nici un rol. D. Aurel Murășeanu, constată contrazicerea în care a căzut președintele. Ieri n’a lăsat să se vorbească în românesce și azi da, ba însuși președintele a vorbit de două ori românesce. Cum r’ămâne cu hotărîrea Curței ? Președintele, foarte abătut și fără a mai răspunde, ridică ședința la 2 ore p. m. Actul de acuzație Agenția română a primit din Cluj următoarea depeșă cu data de 28 Aprilie: Advocații critică hotărîrea Curții, care amânase desbaterile. Președintele replică imputând advocaților că vor să tărăgănească procesul și că sunt puțin repedeși față cu Curtea. Președintele condamnă pe un advocat la amendă pentru că a declarat că imputarea președintelui este nedreaptă. Se dă citire actului de acuzație. Acuzații cer traducțiunea acestui act în românește. Curtea refuză. Advocatul Stefanovici declară că președintele a înjurat pe advocați, împutându-le că vor să tărăgănească procesul. El zice că pedepsile date advocaților constitue o restricțiune la dreptul de apărare. D-sa anunță că dacă pedepsele nu vor fi ridicate, apărătorii vor renunța la misiunea lor. Președintele respunde că Curtea nu va statua în această privință. Apărătorii părăsesc sala. Audiența este ridicată, după cererea acuzaților, cari doresc să se consfătuiască și să ia hotărîri. Un nou proces lui Lucaciu.— Crimă de înaltă trădare (De la Ligă) Cluj, 28 Aprilie Juratul Ganzagó Manó face propunerea, ca orișice vorbire rostită în românește să nu fie tradusă, decât în 20 cuvinte maghiare spre a nu se trăgăna procesul. Indignațiunea între acuzați, apărători, și publicul românesc la culme. Foile maghiare scriu pe un ton revoltător și insultător despre români. Ele pretind, că dr. Lucacitt ar fi exclamat în grădina Banfi, în mijlocul poporului : «Jos Regele ! Trăiască împăratul !» Foile maghiare cer cu înverșunare, ca lui Lucacitt să i se intenteze imediat un proces de lese Majestate și înaltă trădare și să fie imediat arestat și pus în temniță preventivă până la terminarea instrucției. Procesul Memorandului și presa franceză Biuroul ligei culturale a primit următoarea telegramă: Paris, 29 Aprilie. Cu toate măsurile prohibitive luate de guvernul maghiar, pressa franceză a aflat de infamiile ce se petrec la Cluj. Journal des Debcts protestează contra limfcagiului nedemn ținut de Wekerle în camera deputaților. Figaro, Temps, Moniteur Universel, Siécle publică articole importante asupra procesului Românilor de la Cluj și asupra revoltătoarelor măsuri luate pentru a face tăcere împrejurul protestelor și plângerilor naționalităților. Directorul ziarului Siècle, d. Yves Guyot, fost ministru, spune Românilor că ultimul refugiu pentru a-și scăpa limba și naționalitatea nu este decât revoluțiunea. Alte amenunte. Ședința de Joi Corespondență specială a Ligei Culturale primită prin curier expres era 29 Aprilie 12 ore. Ședința de Joi începută la orele 8,35 dimineața a continuat discuțiunea asupra hotărîrei tribunalului pentru amânare. Acuzații și apărători au protestat contra motivărea în urma căreia procesul nu s’a amânat findcă nu mai e temere de tulburări plecând Românii din Cluj. Președintele împiedică discuțiunea, acuzând de obstructionism pe acusăți și apărători. Brediceanu numind ilegală procedarea președintelui, este amendat cu 150 fiorini. Stefanovici (apărător slovac) cere satisfacție pentru libertatea apărărei în limba românească în desbateri. Contrarii, el declară că toți apărătorii se retrag. Mișcare vie în sală. Președintele întreabă pe acuzați dacă voiesc amânarea. Rațiu declară cazul extrem de grav și cere suspendarea până mâine. In acest moment toți apărătorii își iau pălăriile și ies din sală. După o mică deliberare a tribunalului se decide suspendarea ședinței până azi.După amiazi președintele Szentkresszy a vorbit 3 ceasuri la telefon cu ministru din Budapesta. Se crede în amânarea procesului, se afirmă că președintele voia să micșoreze importanța procesului, condamnarea fiind sigură. Se zvonește că în caz de condamnare, acuzații vor fi arestați imediat, cerându-li-se o cauțiune de 600 mii fiorini. La Arad au fost tulburări. Mai multe mii de Români, nefiind lăsați să vină la Cluj s’au bătut cu Ungurii în oraș. Pxresa din Cluj publică insulte grave pentru familia lui Rațitt. Studenții au cerut satisfacție prin duel. Aseară s’a sărbătorit căderea guvernului. S’at făcut ovațiuni lui Rațitt și Lucaciut. Azi începe ședința la 8 ore. 104 Revoltele sângeroase din Moldova In Bacău—O femee împușcată.—Soldați răniți. Un confrate ieșan istorisește următoarele amănunte asupra răscoalelor din Moldova: O scrisoare primită ne anunță că mai multe comune din Bacău sunt în plină revoltă. Pe lângă comunele Bucșești, Leontinești, etc. răscoala s’a lățit și în comunele Moinești, Văsăești și Valea Arinilor. S’au răsculat și comunele Cărmănești, Dărmănești, Doftana și Brusturoasa, proprietatea fraților Ghica unde sunt peste 10.000 locuitori. Trupe numeroase au fost aduse în județul Bacău, de prin garnizoane depărtate. Femeea care a fost rănită în lupta ce a avut loc între locuitorii din comuna Leontinești și forța armată, este soția unui soldat din regimentul de Bacău, căsătorit abia de astă iarnă. Ea a fost transportată la spitalul din Moinești, unde a murit în ziua de 14 Aprilie, în brațele soțului ei, care luase parte la atac. Nenorocita victimă era însărcinată. Desperarea soțului a făcut o impresie penibilă asupra întregei trupe: întreaga companie din Bacău trimisă să potolească răscoala e în plină debandadă. Jumătate din oamenii companiei sunt răniți în lupta ce-au avut cu sătenii. Locuitorii au răspuns cu coasele la baionete. Toți răniții sunt cu picioarele și glesnele frânte grav de coase. La munte, locuitorii înarmați cu puște trag asupra soldaților. Panica generală în județ. Un notar ucis La Comănești, proprietatea dlui D. Ghica, locuitorii au ucis pe notarul Clitescu și au bătut crunt pe primar. Toată comuna e în plină răscoală, autoritățile au fugit. Asemenea în comuna Bruturoasa, unde locuitorii răsculați au improvizat o administrație nouă. In comuna Nadișa primarul I. Popa a scăpat prin fuga la Bacău și a cerut sprijinul armatei, întreaga comună e în plină revoltă. In comuna Bașoteni, primarul Neică a fost bătut și cu mare greu a fugit cu notarul la Bacău, cerând ajutor întreaga plasă Taslăul de sus e în revoltă. Nu e comună să nu fie răsculată. In comuna Bereștii (Taslăul de jos), sub-prefectul Venier, a scăpat numai grație iuțelel cailor săi, fiind urmărit de țărani călări. Cu mult grei a ajuns la Oreșa, reședința sub-prefecturei. Cordoanele militare.—împărțirea trupelor Toată plasa Muntele e în ferbere, dar vești nu prea sosesc, căci cordoane militare încongioară întreaga plasă, nelăsând pe nimenea să vie în Bacău. Călătoriiî sunt opriți să umble prin județ. Patrule de călărași arestează pe toți acei ce-i întâlnesc, fie cu căruța fie cu trăsura. A sosit deja batalionul de vânători din Iași, sub comanda d-lui maior Mavrocordat și un escadron de călărași din Roman, sub comanda căpitanului Cârjă. Trupele de la gară chiar au și plecat la Scorțeni, unde țăranii s’au răsculat din nou. Parte din trupe vor fi împărțite prin județ, dar grosul va porni spre Comănești și Brusturoasa, unde revolta ia proporțiuni din ce în ce mai mari. Răscoala din jud. Vaslui—Un primar* și un notar bătuți Am anunțat că locuitorii din Hilița, s’au revoltat și că trupe au fost trimise pentru a potoli pe săteni. Răscoala se întinde și amenință a lua proporțiuni mari. Locuitor’ii din Poiana Cârnului, proprietatea d-lui Andrei Vizanti, asemenea s’att revoltat, att bătut pe primar și pe notar, iatt legat cobză, i-att pus într’un car cu boi și i-att dus la Hilița. Spix’itele sunt agitate pe o mare întindere împrejurul localităților deja răsculate. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Expoziția de alimente din Viena, deschisă la 20 Aprilie de împăratul FranzJosef cuprinde tot ce se atinge de hrana poporului. In «Rotonda» sunt expuse tot felul de mâncări și băuturi, dar fiind-că numai privindu-le omul nici nu se sătură nici nu poate ști dacă-și bine sautra, expozanții au avut grija să se împar’tă mâncări la vizitatori, firește pe bani. Partea principală a expoziției e așa numitul «sat internațional», opera arhitectului Oscar Marmorek. Ideia acestuia a fost să dea un tip de arhitectura populară din toată lumea. «Satul internațional» a cărui ilustrație o dăm e considerată și ca o podoabă a expoziției și un loc de petrecere și de distracție, întâmplări din capitală Căzut din pom O nenorocire s’a întâmplat în viaț lui Borănescu, de la marginea orașului. Un băiat, Nicu Gheorghe, de 12 ani, din calea Călărași, ducându se la vie cu mai mulți alți copii, s’a suit într’un pom. O cracă pe care se urcase fiind prea supțire se rupse și nenorocitul căzu jos de la o înălțime mare. Copilul a fost ridicat cu amândouă mâinile rupte. El a fost dus la spitalul Maternitatea, înecat Niculae Zidaru, om de vre-o 35 de ani, din strada Viitorului se duse alaltăieri să se scalde la Tei. Luat de un curent, nenorocitul s’a înecat. Fiind scos, cadavrul a fost dus acasă mort. Copil rătăcit La secția a 29 -a e un copil, de vre-o 3 ani, găsit rătăcit pe stradă. CRIMA DIN COM. HODINEȘTI Vasile Zamfirache, din comuna Godinești, jud. Tecuciu, avea mulți dușmani în satul lui, dar cei mai neîmpăcați erau Vasile Pavril, Ion Pavril și Enache Răchită. Cauza dușmăniei lor neîmpăcate nu se știe încă. Destul însă că într’una din zilele trecute cei 3 indivizi au pus mâna pe Vasile Zamfix’ache și au început să-l bată exemplu. Vasile a căzut jos și peste câteva minute și-a dat sufletul. Cei trei asasini văzând crima săvîrșită de eî au fugit. Autoritatea comunală i-a arestat însă îndată și a sesizat parchetul.__________________ DESCOPERIREA ZILEI Suprimarea cârmaciului. — «Nu vorbiți cu omul de la cârma», acesta este avizul care se vede lipit în toate părțile prin vapoarele cele mari. In adevăr o mică nebăgare de seamă a acestui om spre a arunca, într’o clipă de ochi, întregul vapor în vreun mare pericol. Acum un învățat ofițer de marină francezi, locotenentul Bersier, a descoperit mijlocul de a suprima pe cârmacii. Sistemul constă în a însărcina busola de a manevra cârma și de a menține vaporul pe drumul cel bun. Scânteia de inducțiune a unei bobine Ruhmkorf servește de trăsură de uniune între un punct al busolei marinei și două lame metalice legate între ele. îndată ce nava este la drreapta sar la stânga de drumul ei, busola mișcă una din cele două lame, scânteia pornește. Un motor cu vapori este îndată pus în mișcare p’intr’o mașină dynamo-electrică și greaua cârma este pusă în mișcare în așa chip încât nava se îndreptează. Trebue sä adaogam că scânteia în drumul ei găurește o foae de hârtie și grație acestui dispozitiv variațiunile de drum se găsesc înregistrate. IDZInT CSr^JL,^JJ?X Sinucidere Alaltăieri, pe la orele 2 p. m., tânărul Jacques Wexler, care a terminat stagiul de militar, și-a tras un glonț de revolver în tâmpla stângă. Tânărul este fiul d-lui M. Wexler, expeditor. Starea pacientului e gravă. Cauza este, după cât se spune, observați unele severe ce i se făcea pă’intele său. O descoperire Sunt câteva zile de atunci, dascălul Mateit Popovici, domiciliat pe strada Brăilei, pe când săpa un mic șanț, la o distanță de doi metri, a găsit o monedă romană din timpul sfântului Constantin. Moneda poartă pe o față inițialele I. H., iar pe ceal’altă parte I. H. N. R. (Isus Christos învinge). Această monedă este o dovadă istorică că Galațul și atunci era un oraș înflorit în comerciu. Un accident nenorocit Intr’una din zilele trecute Ioan Pascu, frînar la drumul de fer, de foc din Ga■im&s Duminec, 1 (13) Marti 1894- : laț, fiind prins între tampoanele trenurilor ce manevrat în gara Sascut, a fost zdrobit și a muurit îndată. Nenorocitul era însurat și lasă în urmă! soție și 5 copii. Mușcați de un câine turbat Deunăzi, pe șoseaua națională dintre Independența și Piscu, un câine turbai a mușcat pe femeia cantonierului din acea parte a șoselei și pe un copil ca de trei ani. După stăruința d-lui medic primar al județului s’au luat măsuri de Comitetul Permanent de Covurluiti ca pacienții să fie trimeși fără întârziere la București în cura d-lui dr. Babeș. LUCRURI DIN TOATA LUMEA împăratul Gemaniei compozitor de muzică.— împăratul Germaniei, care a condus o orchestră, acum câteva luni, în cursul unei vânători, în Silezia, a căpătat de Dumineca trecută un titlu de glorie mai mult; el este compozitor. In adevăr, împăratul a compus un marș, care a fost executat Duminecă la Schlitz (Silezia), și care a fost aramgiat pentru orchestră de directorul de concerte al curiei, d. Kluss. O căsătorie pe neașteptate.—In timpul unui bal, care s’a dat mal zilele trecute la New York, un tânăr om fiind prezentat unei tinere fete pe care gosind-o după gustul lui a luat o și aruncat un vals cu ea după care î-a cerut mâna. Fata imediat a primit și cum, din norocire, stăpânul casei ei ca pastor protestant, căsătoria se putu face chiar îndată în prezența tuturor invitaților, la «o [jumătate de ceas» după ce tânărul făcuse cererea. In aceiași seară după sfîrșitul balului noul căsătoriți plecas în călătorie de nuntă. T Ceia ce e mai curios este că cei două tineri soți nu se mai văzuseră niciodată până în acea seară. Pentru bolnavi Persoanele cari tușesc sau sufer de influență, astm, laringită, durere de gât, broncită, catar, inflamații intestinale, Ie sfătuim a cumpăra renumitele HAPURI de CATRAMINA ale d-rului Bortelli, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de consiliul sanitar superior al României și al Italiei. Aceste hapuri vindecă în câteva zile orice tuse. In Italia unde bântue influența, toate celebritățile medicale întrebuințează cu mare succes HAPURILE de CATRAMINĂ. Depozitul principal, la drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No. 2, București, și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu» Victor Türinger, calea Victoriei No. 154, București. — In Ploești sunt de vânzare la Frații I. T. Christescu, droghiști. — In Craiova la farmacia Conteswaller, strada Lipscani. — In Brăila la farmacia N. Fillotti, str. Regală No. 23 și în Tulcea la farmacia regală. Dumitru Melinescu, strada Elisabeta Doamna No. 24. — Se Tinde cu alei si 95 bani cutia. — Toate cutisele ce au toc avem pe din afară, peceta administrații ziarului gil Vl VKMSVTX, și pe din,ăuntru o Instrucțiune in româneste tot cu peceta ziarului Ulii V.fifili SUN, se vor refuza ca falsificate. Onor. M. Stoenescu, farmacist, isprăvind a doua cutie de hapuri de catran mină pe cari mi-ați trimis, mă simt pe deplin vindecat de tusea pe care am avut-o aproape 5 ani. Nu sunt vrednic de a ve mulțumi atât d-voastră cât și onorabilului inventator al minunatelor capuri de Catramină, d-lui doctor Bertelli. Cu stimă vă salut. C.Ionescu Odobești, 15 Ianuarie 1894. ■■mim---LI-------Ț................................ mim iiiii» Roman de Emile Ricliebourg PARTEA II Negustoreasa de toalete X Fiica Margaretei Fetița adormi îndată, iar țăranca stătu multă vreme lângă ea și o privi. Pentru prima oară i se deștepta în inimă dragostea pentru un copil ca și al ei. Pe la amiazi primarul, care fusese vestit, veni la casa dogarului și țăranii îi spuseră ce știau , din nenorocire erau informațiile neîndestulătoare. — O, să fii sigur, d-le primar, fetița e lepădată; uite aci, pentru ca să nu se bänueascä cine sunt părinții ei. B’att tăiat cu cuțitul mărcele de pe hăinuțele ei. Omul acela pe care dogarul îl văzuse fugind, era vădit individul care adusese fetița și o pusese în grajd. Dar se năștea întrebarea : era el oare tatăl fetiței ? Soții Reboul și primarul nu puteau să ghicească că, cu două zile înainte, un ticălos numit Forestier răpise copila de la mama ei și pe urmă, pentru ca să se curățe de ea, o pusese în acel staul. Desigur, zise primarul adresându-se lui Reboul, omul pe care l-ai văzut fugind, s’a dus la gara cea mai apropiată d’aci și acum e departe. Ar fi muncă zadarnică să caut a afla cine este. Trebue să mă ocup de mititica asta; am s’o trimit la ospiciul copiilor găsiți. — O, nu, d-le primar, zise repede Jacquelina, o s’o cresc bine, drăguța mamei, o să am mare grijă de ea; m’am înțeles cu bărbatul meu, nu’î așa Celestin? — De ce nu, dacă va vrea să ni-o lase, răspunse butnarul. — Dacă aveți așa în gând, atunci v’o las, zise primarul; sunt oarecare formalități de făcut • în 5 zile ati să fie îndeplinite. Țăranca ’șî arătă bucuria acoperind de’sărutări obrajii fetiței; aceasta îl mulțumi și o răsplăti repetând de mai multe ori: — Ah, mamă, ah, mamă! — Se înțelege de la sine, urmă primarul, că dacă fetița va fi într’o zi reclamată de familia ei, o să trebuească s’o înapoiați. — Firește, zise dogarul. — Bunul Dumnezeu mia trimis-o, esclamă femeea, și n’o să mi-o ia îndărtit. Primarul era emoționat. — Sunteți oameni buni și de treabă, zise dânsul, ceea ce faceți e foarte bine. Dar nu sunteți bogați; gândiți vă că copila o să vă dea de cheltueală. — Tocmai asta a zis și bărbatul meu, d-le primar’, răspunse Jacquelina , îți voit spune d-ta!e ce i am spus lui: unde e de trăit pentru doi, poate trăi și un al treilea. Găsirea copilei de pe loc la o anchetă care n’avu nici un resultat. Jacquelina așteptă cu grijă și nerăbdare respunsul ce trebuia să vie de la prefectură și care trebuia să’î fie comunicat de primar. In sfârșit, răspunsul sosi; soții Reboul erau autorizați să țină copila; ea le era încredințată, cu clausă însă că dacă nu vor îngriji-o bine, să le fie luată. Ce’i păsa Jacqueline de clausă; ea știa că n’o să aibă nimeni a’i face nici o imputare în privința asta. Dara dînsa prinsese o mare dragoste pentru mititica, își făcuse din ea o fiică, inima sa fiind de mult pregătită pentru iubirea maternă, o adoptase îndată. Il căută un nume pentru copilă și i se dete în sfîrșit pe acela de Georgeta. Jacquelina ajunsese la vârstă de 45 ani, cu părerea de reü că nu are o copilă. Acum i se părea că nu mai are nimic de î’îvnit mamelor pe care le vedea așa de felicite de a’și ținea copiii în brațe. In sfârșit avea și ea o copilă: era mândră de asta; nu’i trecea de loc prin gând că putea să vie cineva să’l ia pe Georgeta. Aceasta crescu jrghede sub ochii părinților săi adoptivi. Dogarul îl făcuse un leagăn de mlajă și acolo se culcat dînsa după ce alergase, sărise prin casă, pe-afară, pe dinaintea ușei. Seara când se întorcea turma, alerga înaintea caprelor care o cunoșteau și o urmaut sbeguindu-se. Mereu în mișcare, era sănătoasă, verselă, simptome dintre cele mai îmbucurătoare la copil pentru viitor. Avea un prieten credincios, pe bunul când Ursu Care se lăsa la toate fantasiile, la toate capriciile ei, care venia de se culca alăturea de dînsa în vremea zilei. — O dată cu copila asta, zicea de multe ori Jacquelina, am primit o binecuvântare a cerului; ea a adus în casa noastră o veselie pe care n’am cunoscut-o nici o dată. Dogarul și nevasta lui iubeai pe Georgeta cu o dragoste mai mult (Va urma)