Universul, iunie 1894 (Anul 12, nr. 126-151)

1894-06-25 / nr. 147

ASM­UL XII- NI °- 147 SuMuiUil, 25 Iunie (7 Iulie) 1894 Comandele de la 15 lei îi sus se trimet franco în ori­ce parte a țetei, pentru barbați și copii.— Pălării mol­i­ului­ pentru vară lei *1.90.—Pălării moi, ul­timi moda, lei 3 și lei 4.50 bucata.—Pălării tari, ultima modă, lei 4.80, 5.50, și 6­50 bucata. — Pă­lării roșii, verzi și albastre pentru copii lei 2.50 și pălării albastre marinar pentru copii, lei 3 bu­cata.—Nici eu 30 la sută mai scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara.— De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Strada Brezoianu No. 11, București. ___ Alf ățiul SI CH 30 % mai eftin de­cât ori­unde.— JUOl­lnd­ Mănuși albe cu 2 nasturi pentru băr­bați, cu lei 2.50 și lei 2.95 perechea —Mănuși co­lorate cu 2 nasturi lei 2.95 perechea. — Mănuși ■ colorate sau­ albe cu 3 nasturi pentru dame lei 2.90 perechea, cu 4 nasturi lei 3.20, cu 5 nasturi lei 3.75, cu 6 nasturi (mușchetari) lei 4.25, cu 8 nasturi lei 5.50 și cu 12 nasturi lei 7.50 pere­chea.—Mănuși fine cu 3 nasturi pentru dame lei 3.75 și cu 4 nasturi lei 4 perechia.—Mănuși fine cu 2 nasturi pentru bărbați lei 3.75 perechia. — De vânzare la adm. ziarului „Universul , Strada Brezoianui No. 11, București.__________________ Orez, Paste de Italia și Scrobeala de orez Macaroane de Neapol, veritabile, calitate extra-su­­perioară, lei 1­30 chilo. — Paște de Italia pentru supă lei 130 chilo. — Orez de Italia, călit, supe­rioară, bani 75 chilo. — Scrobeală garantată pură de orez, călit. I, lei 1­30 chile. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianui No. 11, București.________________________________ fiind­­ l­1 Regal Naville, lei 5 sticla.—Cognac UUyl £ £ din călit. I. Naville, lei 4.30 sticla. — Cognac francez superior, lei 6 sticla. ¥!Issum jamaica extra-superior lei 5.75 sticla și IMI Ulift calitatea II lei 3.50 sticla. î îpsil 1*1*111*1! 'n<!*L'ene asortate lei 2.50 sticla si&fbMS Si III a și ale renumitei fabrici Cora, din Turin, lei 7.75 și lei 5.50 sticla. Ti f* 1*111111 111 fra­tel­li Cora, din Turin, calitate W Cl MIMI­ superioară, leî 4 sticla. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Brezoianu No. 11, București: Str. Camilari Bocage, cutia 230 grame, 70 bani.— Will UCIG Sardele Migone, 280 grame, 80 b.— Sardele Excelsior, 325 grame, 90 bani. — Sardele cu trufe, 210 grame, lei 1.15 și Sardele extra-fine fără oase, cutia 285 grame, leî 1.30.­­nnn (Lacherdă) calitate superioară, cutia de ltl­l 270 grame leî 1.15. ÎP1*fS de ton preparate cu unt­de-lemn franțu­­lw* C­resc superior, cutia de 255 grame lei 1.35. De vânzare la adm. ziarului „Universul", Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci. Ferro - China - Bigi eri Acest minunat licitor, luat în doze de câte un pă­hărel înaintea mesei, aduce un efect admirabil în contra durerei de cap, lipsei de poftă de mâncare, greața și durerile de stomac. Cine dorește să fie în­tot­dea­una sănătos să bea în fie­care zi Ferro- CTivno-Bisteri. Sticla mare lei 4.50 și sticla mică lei 2.50.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci. Uffi SXl­lrip­t*e ori­ ce mărime, foarte elegantei serviciuri de mâncare, de voiagim coșulețe pentru aruncat hârtie, pentru pus pâine la masă și altele. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, cu prețurile cele mai moderate._________________ Unt-de­lemn Franțuzesc calitate superioară, garantat curat de măsline, a­­nalizat de d. dr. Bernard, litru lei 2.75 și aceeași calitate în tinichea da 1 chile și 150 grame lei 2.85.—Calitatea II curat de măsline litru lei 2.20 și aceeași calitate în tinichele de 900 grame lei 2.80. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci. ______ . Cafea, Ceara _ și Zah­­ăr Cafea Martinică, călit. 1, leî 3.80 chile.—S. Salva­dor, leî 3.00 chile.—Rio, călit. I, leî 3.30 chile.— Ceyla­n, călit. I, leî 4.30 chile.—Moka, călit. I, lei 4.80 chile.—Cafea Regală (Cicovia) pachetul de 200 gr. bani 35.—CEAIA, călit. superioară, cutia mare lei 2 și cutia mică lei 1 10.—ZA.CHAR cubic, ca­litatea 1, lei 1.10 chile.— De vânzare la adm. zi­­aTului „Universul“, Str. Brezoianu 11, Bucuresci. Iluminări de stearină Calitate superioară: 540 grame, 5 și 6 la un pa­chet, lei 1 40.— Calitate extra, 540 grame, 5 și 6 la pachet, lei 1.20. — Calitate prima, 540 grame, 5 și 6 la pachet, lei 1.15. — Calitate prima, 500 grame, lei 1.05 și luminări pentru birjari, 8 la un pachet, lei 1.05.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București. Resinfectantul „NAVA“ — Aprobat de consiliile sanitare superioare al României și Italiei. — Premiat în anii 1892—93 cu medalie de aur și diplome de onoare și de excelență la expozițiile internaționale de igiena, științifice și industriale din orașele Paris, Londra, Bru­xelles, Anvers, Saint Cilié Bruxelles, Geneva, Marsilia și Tunis. (Diplomele originale sunt la dispoziția publicului la administrația ziarului UNIVERSUL). — Analizat de d. doctor chimist Bernard și recunoscut de d-sa ca compus din elementele cele mai eficace pentru a desinfecta. B31 Desinfectantul Nava este cel mai puter­nic și cel mai economic desinfectant cunoscut până azi pentru a desinfecta apartamentele, privățile, vagoanele, ruffuriile, etc. etc. EIS Cu Desinfectantul Nava se poate desin­fecta trupul pe calea băilor, gura și dinții și se pot omorî ori­ce insecte, ca omizi, păduchi, purici, ploșnițe, etc. j" EH Desinfectantul Nava este de 20 ori mai puternic și mai economic de­cât accidul­ fenic și ori­ce alt desinfectant. SS3 Desinfectantul Nava disolvat în apă în proporție de unu la mie face să dispară ori­ce miros de putregăită, pe când accidul fenic di­solvat în proporție de unu la sută nu produce nici un efect. IPUT* Fie­care familie care va fi aprovizio­nată cu Desinfectantul Nava, va fi păzită de holeră. Prețul . O cutie de 1 kgr. Lei 3.50. —O cu­tie de Va kg­r. Lei 2.00. Depozitul principal la administrația ziarului UNIVERSUL strada Brezoianu No. 11, Bucu­rești.—In Brăila la d. Constantin Popescu, co­respondent al ziarului nostru. CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Vineri 24 Iunie. — șf Nașterea Sf. loan Botezătorul. Catolic Vineri 6 Iulie. — Cat. Prot. Isaia. Rés. soarelui 4.23. Ap. soarelui 7.42. Prinderea asasinului Cașerio Sanie.—(Vezi explicația) București, 24 Iunie. A­­ VACANȚELE 9 Profesori, magistrați și alți funcțio­nari publici, în vremea căldurilor, au­ vacanță; chiar și miniștrii își lasă, pe rând, sarcina funcțiunii asupra altor co­legi, ca să se recreeze. Funcționarii mici administrativi însă, n’au­, propriu­ zis, vacanțe; ei se folo­sesc, îase, de congedii pe cari șefii li­ le daț­, după o anumită cerere. Sunt mulți cari rămân făr’de răs­timpul de odihnă necesar ori­cărei ființe și aceasta din cauză că nu se acordă cu dreptate congediile. Firesc ar fi ca să obție mai lesne con­cediu funcționarul cel mic, care mun­cește mai mult; lucrurile sunt însă, din potrivă. Directorii, sub directorii, inspectorii și sub-inspectorii capătă bani ca să se recreeze în străinătate, sub cuvântul că ar fi însărcinați să facă di­ferite studii, pe când funcționarul infe­rior—ca rang, iar nu tot­dea­una ca destoinicie,— e nevoit să stea neclin­tit la postul lui, să lucreze în locul superiorului care petrece, fără ca să aibă măcar o săptămână de odihnă.­­ Mai drept ar fi, după cel mai ele­mentar simț comun, ca funcționarii puși la muncă grea să aibă un răstimp de odihnă bine hotărît. Ei n’au sarcina numai ca să iscă­lească, sau plăcerea ca să poruncească. Li se cere socoteală de produsul mate­rial al muncii lor. Acești muncitori au­ cu atât mai mult nevoie de o mică vacanță, cu cât rodul muncii lor se cunoaște, pe când al per­sonagiilor cu trecere nu se prea simte. * ❖ # Ni s’a povestit un fapt caracteristic, petrecut la un oare­care minister din țara noastră. Un copist, având niște afaceri de fa­milie, cere un concediu șefului său. Copistul era de clasa a III-a. Șeful,—urmând uzului, pe semne,— scrie pe petiție că: «Un copist de clasa III a nu poate avea afaceri de familie». Faptul e autentic și arată cât de ne­drept se dau­ concedii în diferite admi­nistrații. Par­că, dacă ai leafă mai mică, de ești tânăr sau bătrân, trebue să te le­pezi de familie... Dacă n’ai avut prop­tele, cu toată munca ta, n’ai fost înain­tat și ești om cu copii și cu nevastă, n’aî drept la concediu din cauză că «nu se cuvine unui copist de clasa a III-a ?»* Noi credem că ar trebui să se facă, un reglement și pentru vacanțele la care au dreptul funcționarii adminis­trativi. Cată să se organizeze astfel servi­ciile în­cât, o lună măcar pe fie­care an, slujbașul să se poată odihni. Serviciile administrative, ce e drept, nu și pot întrerupe funcționarea , dar se poate alcătui un ast­fel de sistem ca, în lunile de călduri, treptat, să se în­locuiască funcționarul în concediu cu altul, care la rîndul lui să aibă dreptul la o mică vacanță.­­ După a noastră părere, congediile a­­cordate funcționarilor, ca și vacanțele, trebue să fie proporționale cu munca. Cei de sus, cari muncesc mai puțin, mai puțină vreme să aibă vacanță, însă funcționarul cu leafă mică, cu muncă grea, să-și aibă neapăratul răstimp de odihnă. Pentru cei de sus, concediul sau va­canța sunt satisfacerea unor plăceri ; pentru funcționarul mic, odihna e o necesitate. 5 bani în capi­tahi—10 bani în județe Redacția și Administrația: ^XSTRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI DIN ITALIA (Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL) Roma, 20 Iunie. Asasinarea unui ziarist celebru.— Amănunte interesante Firul telegrafic v’a adus știrea des­pre asasinarea ziaristului Giuseppe Ban­di, care mergând cu trăsura spre re­dacția ziarului «Gazetta di Livorno» a fost înjunghiat cu pumnalul de un a­­narh­ist. Rănitul a fost transportat în spitalul orășenesc, unde doctorii s’au încercat să­­ oprească omoragia , dar în zadar, căci Bandi a murit în timpul operațiunei. Bandi a fost omorît de un anarh­ist, întocmai ca și Sadi Carnot. Lovitura de pumnal era acelaș. Bandi a jucat un rol mare în luptele pentru liberarea și unitatea Italiei. La 1857 a fost arestat pentru opiniunile sale politice.. Ca soldat s-a răsboit vitejește și făcuse parte la 1860 din glorioasa expediție a lui Garibaldi. Era dintre cei «O mie de la Marsala». La Calatafimi atăcând cu mare eroism o baterie inimică a hotărît lupta, pe care generalul Bourbonilor credea la început că o câștigă la sigur. In lupta de la Custozza a fost numit maior și decorat cu ordinul militar al casei de Savoya. Dânsul a stat în ar­­mată până la 1866. După aceia și-a dat demisia și a reluat condeiul pe care l-a întrebuințat cu atâta talent înainte de luptele pentru independență. Giuseppe Bandi, era un sincer demo­crat; el iubia Italia mai pe sus de toate. Garibaldi, care-l văzuse de multe ori pe câmpul de răsboi, avea pentru dân­sul o mare afecțiune. Bandi ziarist După ce și-a dat demisia din armată, Bandi s-a stabilit la Livorno, unde a întemeiat 2 ziare: «Gazetta di Livorno» și «Telegrafo». In timpul din urmă aceste 2 ziare au dus o campanie violentă împotriva anarh­iștilor. Toate articolele acestea erau scrise de Bandi. Când a sosit ve­stea despre asasinarea lui Carnot, Bandi a publicat 3 articole senzaționale împo­triva anarh­iștilor, vestejind cu ener­gie îngrozitoarea crimă de la Lyon și cerând măsuri energice împotriva cri­minalilor politici de soiul acestora. Asasinul Asasinul după ce a împlântat pumna­lul în peptul lui Bandi a luat-o la fugă. Doi carabinieri l’au­ urmărit. Când erau aproape să-l prindă, el a dispărut în villa Rodocanachi închizând poarta mare cu gratii. Apoi a sărit în partea cela­­l­altă peste zidurile mici ale vilei și a dispărut fără de urmă. După cum spune vizitiul, omorîtorul era un tânăr sărac care aduna haine vechi de la oameni. Asasinatul s’a întâmplat pe la orele 8 dimineața. Ultimele cuvinte ale lui Bandi au fost: Bene spese, le mie fe­rite. (Rănile mele și au ajuns în adevăr scopul). Impresia la Cameră Asasinarea lui Bandi a produs o vie senzație la cameră. Se discută tocmai proiectul privitor la dreptul de vânzare a materiilor ex­plosive și la măsurile anarh­iștilor. Pe când Crispi răspundea lui Imbriani, se ridică deputatul Toracca și zice: — întreb pe primul ministrul dacă are ceva de zis ? Crispi. — Bravul și viteazul nostru Bandi a fost înjunghiat azi la Livorno de anarh­iști, cari i-au jurat moartea. (Strigăte : Sărmanul Bandi !) Crispi.—Da, sărmanul, bravul Bandi. De aceia s’a luptat el și a suferit pen­tru patrie, ca acum să fie asasinat! Toracca.—Să nu ne depărtăm înainte de a trimite lui Bandi un ultim salut. El a murit ca un soldat al datoriei sale Noi ziariștii vom luat exemplu de la el și cu mai multă bucurie ne vom îm­plini datoria. Filiastolfone.—In numele camarazilor mei siciliani aduc omagii memoriei mortului. El s’a luptat și a murit pen­tru libertate. Deputații s’au împrăștiat foarte emo­ționați. Proiect împotriva anarh­iștilor Proiectul de lege supus Camerii îm­potriva anarh­iștilor constă din 3 para­grafe, prin cari se mărește pedeapsa a­­celora cari prin prin presă îndeamnă la acte violente. Acela, care prin presă îndeamnă pe soldații din armata teritorială sau din marina de rasboiü să nu asculte de su­periorii lor sau să-i lovească chiar, vor fi pedepsiți cu închisoare de la 10—13 luni și cu o amendă în bani de la 300 până la 3000 de fi. Ast­fel de crime pot fi judecate de ori­ce tribunal. In general s’a lăsat deplină libertate presei socialiste, republicane, etc. Cea anarh­istă însă e controlată de aproape un paragraf din acel proiect prevede iu­prim­area ziarelor revoluționare în cazi de mare nevoe. La palatul Farnese.­Simpatia italo­­franceză Duminecă, comitetul franco italian s'a dus la palatul Farnese pentru a exprima ambasadorului Franței partea pe care o ia, societatea în doliul care a lovit pe cele 2 țări. Comisiunea presidată de Bonghi în absența lui Garibaldi, se compunea din senatorii: marchizul Alfieri din Sostegno și din prințul de Scalea, apoi din de­putații de Niccolo și Torlonia, din ge­neralul Guaita și din cavalerul Laz­­zarini. Bonghi, în cuvintele, pe care le a a­­dresat ambasadorului Billot a arătat cea mai vie simpatie pentru Franța. . Ambasadorul și a exprimat recunoș­tința sa și a mulțumit comisiunei cu care a zis dânsul că e fericit să între­țină relații oficiale. El a sfirșit expri­­mându și dorința ca unirea de prietenie între Italia și Franța să existe în­tot­­dea­una. In sfirșit Billot a felicitat pe deputa­tul D’Isernia pentru reintrarea sa în cameră. Un sat musical Un sat abia cu 37 de suflete și care are o splendidă și artistică capelă musicală e—negreșit—ceva rar de tot și merită să fie amintit. Satul acesta nu e în America ci în Italia. E satul Valdagni în provincia Vene­ției. Orchestra lui a avut un succes nemai pomenit de mare în teatrul ex­poziției din Milan. Un impresario s-a hotărît să plimbe pe artiști în toată lumea. In Milan orchestra aceasta de țărani a cântat admirabil bucăți din celebrii compozitori: Ponchielli, Beethoven și Wagner._______________Antigon. Done sinucideri tragice In tară Locuitorul Ion Dene, din comuna Fin­­țești, jud. Buzau, suferia de multă vre­me de o boală grea. A umblat omul pe la doctori, pe la babe și descântătoare, dar toate leacurile și toate sfaturile au fost în zadar. Boala nenorocitului om era incurabilă. Ion Dene devenise din zi în zi tot mai trist. Sărmana lui femee cu numele Stana îl îngrijia bine ca o mamă și-l mângâia adese ori zicendu-i: — Lasă Ioane, nu fi supărat, că bun e­­ zeu; poate o să-ți treacă boala. Dene zîmbia trist și răspundea : — Ce-mi tot spui de vindecare. Știu eu bine că e rou de mine. De­cât să sufer atât de mult, mai bine să mor.... — Ia taci din gură... ce spui prostii. Dene afta adânc și în gândul lui se­ hotărîse să-și pue capăt zilelor. i Intr’una din nopțile trecute Ion Dene, a pândit până nevastă-sa a adormit, a­­poi s’a furișat tiptil afară. Aci a luat o frînghie și ducându­se la poartă și­ a fă­cut un laț, s’a pus în gât și s'a stran­gulat de un cuiit mare. A doua zi dimineață Stana sculându­­se din somn, vede că bărbatul său nu e în casă. Imediat aleargă afară și spre marea ei nenorocire vede pe bărbatul spânzurat. S’au dresat actele­ cuvenite și s’a au­torizat înmormântarea. — O altă sinucidere, ba încă mai tragică s’a întâmplat în comuna Căli­­nești, jud. Botoșani. Locuitorul Petrache Crețu, din comuna aceia, suferia de mult timp de pelagră. De desperare, nenorocitul s’a aruncat deună­ zi într’o fântână, unde s'a înecat. Din cercetarea făcută, caz de bănu­ială nu există, iar lucrările de consta­tare s’au înaintat parchetului. INCENDIUL""DIN GALAȚI Alaltă-ieri noapte pe la orele 11­ 2, un incendiu a isbucnit în proprietățile d-lor Marco Vacas și Smirniadis, din strada Tecuciului. Casele cu două etaje erau locuite de mai multe familii israelite. Focul s-a declarat din pod. A ars acoperământul casei și mai multe atenanse din curte. Pe la orele 3 din ziuă focul a fost localizat. Acei ce supravegheau acest imobil, erau frații Lilienfeld. Imobilul era­­ asigurat.­ ­Doi copii înecați Manolache B. Stănculeț, din comuna Drăgănești, jud. Olt, avea un băiat în vîrstă de 12 ani cu numele Vasile. Băitul era sănătos și voinic, dar sbur­­dalnic peste măsură. El de-abia a apu­cat să vie căldurile și de atunci nu-l mai puteau scoate din apă ca pe o rață. Tatăl său îi spunea mereu să nu se ducă la Olt să se scalde. — Oltu­l mare și repede — îi zicea Manolache—și te­­neci mă băiete... Vasile ascultă vorbele, dar ele îl

Next