Universul, august 1894 (Anul 12, nr. 179-203)

1894-08-02 / nr. 179

Universul No.179. Foarte important! Persoanele cari tușesc sau suffer de Influenții, astm, laringită, durere de gât, bronc­ită­, catar, inflamații intes­tifiale, se sfătuim a” cumpăra renu­mitele HAPURI de CATRAMINĂ ale d-rum Bortelii, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de consiliul sani­tar superior al României și al Italiei. Aceste hapuri vindecă în câte­va zile ori­ce tuse. In Italia unde bântue in­fluența, toate celebritățile medicale in­tr­ebuințează cu mare succes HAPURILE de CATRAMINĂ. Depozitul principal la drogheria centralii M. Stoenescu, fic. Academiei­ No. 2­, București, și la f­ar­mnacia «Ochiul lui D-z.» Victor Tu­ringer, calea Victoriei No. 154, Bu­curești. — In Ploești sunt de vânzare la Frații I. T. Christescu, droghiști. — în Craiova la farmacia Conteswaller, strada Lipscani. — In Brăila la far­macia N. Filotti, strada Regală No 23 și în Tulcea la farmacia regală Dumitru Melinescu, strada E­lisabeta Doamna. 24.— Se TÍpile tm ti lefi și tenaiî — Toate nsstseSe ce am v#r­strea pe ■ale afară pereta adm­inistratu­ vitnrrilul tUVIV Elt Stri­­si i»r «îînaăciutrii­le ies rontâneș o tot cu peceta asla­­rwiíei 1’’­­¥ IWS511^UMI, »or rrtMfea ea fnTșHfeate* jud. Roman, anume Ion Ilie Grigore, în vîrstă de 18 ani, era atins semi anul de alienație­ mintală.­­Intr’una din zilele trecute ducându­­se Ta rîul Moldova pentru a se scălda, s’a desbrăcat de haine și, trecând în noi pe malul drept al rîul­ui Moldova, a stat acolo puțin timp în nisip, iar în urmă reintrând în apă, și afundându-se de mai multe ori, s’a înecat. Cadavrul, în urma cercetărilor făcute, găsindu-se, s’a înmormântat, după au­torizația dată de d. procuror al tribu­nalului Roman. O bae fatală Deună­zi individul Petre Mocanu, de fel din comuna Comarnic, județul Pra­hova, cioban la oile d-lui Nicolae Mo­­țoiu­, din comuna Bucu, județul Ialomița, pe când se scălda în rîul Ialomița, a fost luat de curentul apei și s’a înecat. Cadavrul a fost găsit a doua zi. — ée ficat, sponsar și stalină — se vindecă întrebuințându-se hapurile vegetala anfifens precum și Amar indian ale D-rului W. SIMON., preparate în marele stabiliment, chimic al D-ruluî Bortelii, din Mila,*). Aprobate de con­siliile sanitare superioare din­­ Român­ia și Italia. Afară că vindecă grübinarea, atacurile de ve­nin, colica epatică, tumorile la ficat, inflama­­țiunea splinei, incularea de tranjă, dizenteria, gastratele catarale, indigestiunile și ne­pofta de mancarie, durerile de stomac, darorile de cap, boalele uterine, încetarea pericolului, period puțin și întârziat, periodul cu durere, panglică, slăbirea vederei provenind din alterația sânge­lui și ficatului, nevrosele, palpitație­i de inimă și idiopisia. Hapurile vegetale Indiane și Amarul Indian sunt și cel mai bun cu­ățitor al sângelui stricat, în urma boalelor ficatului sau ale efec­telor de microbi și miasme palustre (băltoase). Pilulele indiene costă lei 2.80 și Amarul Indian­­ei 3. Depozit pentru toată România la drogheria centrală Mihail Stoenesc.ia farmacist, strada­­ Academiei No. 2, București. Mai se vend și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu­», Victor Thü­­­nger, Calea Victoriei No. 154, precum și la toate farmaciile din țară. Cutia adevăratelor caruri indiane și flaconul cu Amar indian vor avea o instrucție in limba română și vor purta peceta administrației zia­rului­ «Universul». Toate aceste medicamente care nu vor avea instrucțiunea cu peceta zia­rului «Universul», se vor considera ca facili­tate, prin urmare nu se poate garanta efec­tul lor. 4 S­i­m­m­o­a ș­i Nenorocirea <ie la Șocariciu­ Locuitorii din comuna Șocariciă, jud. Ialomița, au fost foarte emoționați de o întâmplare tragică petrecută într’una din zilele trecute, în portul de acolo. Ta portul acelei comune se afla șlepul «Golopotroni», pentru încărcat cereale. Intr’una din zilele trecute individul Tabacopol, încărcător, și Hristu la­muri, matelot al șlepului, neavând alt­ceva de lucru s’a apucat să glumească și să se joace pe bordul șlepului. El au­ început să facă jocuri de luptă. — Haide­mS—zise Tabacopol—să bă­nuim că se bat Turcii cu Grecii pe mare. Est sunt Grec tu ești Turc. Să vedem cine e mai tare și cine va birui... — Ia să vedem—răspunse la muri—și amândoui se apucară la trâmteală. Tot împingendu se încoace și in­colo, ei au ajuns pe marginea șlepului și perzân­­du-și echilibrul au căzut îmbrățișați c­ă erau în canalul Bor­cea. Nenorociții s’au înecat. Cadavrele lor au fost scoase și în­mormântate. Sfîrșitul tragic al unui nebun Vătășelul de la comuna Cordunul, 201 OAMENII ZILEI Wilhelm Fleisch­mann Universitatea din Koenigsberg și-a serbat deună­zi jubileul de 350 de ani al întemeierii sale. Primul rector al u­­niversității a fost George Sabinus, iar cel mai celebru profesor, nemuritorul Kant. Noi dăm azi portretul actualului rec­tor al vestitei universități. Fleischmann e unul dintre scriitorii mari ai Germaniei. El a scris câte­va volume asupra lui Kant și a filosofiei lui. D sa e unul dintre cei mai popu­lari rectori de universitate din Germania. Mine de cărbuni lângă Iași Citim în «Evenimentul» din Iași . Săpăturile ce d. Olaf Terp a între­prins la Cârlig, pe complul ministe­rului de domenii, au făcut să se desco­pere isvoare de petroleu. Faptul avea nevoe de a fi verificat, cu atât mai mult că gazul ce se des­coperise era inflamabil fără însă ca să aibă mirosul petroleului. Când lucrările de sondagiu au ajuns la al 130-lea metru, se observă că pă­mântul opunea o rezistență foarte mare și că foragiul se făcea cu multă ane­­voință. In același timp apa, cu care se spală tuburile de sondagiu, arunca afară bu­căți de o substanță neagră strălucitore. Examinate, ele nu erau altc­eva de­cât huilă. Atunci se explică și rezis­tența pe care o întâmpina sondagiul, cum și prezența gazului inflamabil. Cât privește de apă, cu toate că lu­crările au ajuns la 135 metrii adâncime, ea nu se arată de­loc, așa în­cât vor trebui întreprinse noi sondagii, pentru alimentarea cu apă a școalei tecnice de mașini, care se construește pe dea­lul Copoului. Cârligul, localitatea unde se semna­lează prezența cărbunilor de pământ, se află pe una din moșiile comunei ven gaassggSBw^siraMarți, 2 (14) August li citite statului, prin transacțiunea de la Aprilie trecut. Probe din substanța găsită a Ti fost înaintate ministerului de domenii, care a fost telegrafic avizat, despre această descoperire. ILUSTRAȚIA fILOASTRA Schitul românesc de la Athos s’a fon­dat la Sf. Munte, la anul 1852 pe locul Marei Lavre grecești, din inițiativa a doui Părinți Moldoveni Nifon și Necta­rie, cu concursul piosului Domnitor al Moldovei Grigorie Al. Ghica și a I. P. S. Sale Mitropolitul Sofronie Miclescu. Ei au și dotat acest Schit, cu bani și odoare bisericești, ca primii ctitori ai lui. De la 1852 și până la 1870, în inter­val de 18 ani, Părinții Nifon și Necta­­rie, cutreerând ambele țâri, Moldova și Valahia, în urmă unite «România» precum și Rusia, cu ajutoarele ce au căpătat, au isbutit să facă acest Schit Românesc în Sf. Munte, de toată fru­musețea. Păr. Ghedeon Ploeșteanul care e ac­tualmente superiorul Schitului, a in­trodus pacea și dragostea în Soborul fraților, primind în Schit pe Părinții Moldoveni isgoniți de Damian, și fă­când împăcare și unire reală între toți Părinții Schitului, ca frați adevărați de aceiași limbă și Patrie. In Biserică sunt 2 icoane de valoare «Botezul domnului» care este patronul Bisericei Schitului și «Maica Domnului» făcătoare­ de minuni. UN SFAT PE ZI Cel mai bun mijloc de tratare a vî­­nătăilor e aplicarea de comprese de apă rece. Apa de plumb iarăși se poate în­trebuința cu folos, de asemenea apa camforată e folositoare. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Poliția pariziană pe velocipede.— Fiind dat că prima virtute a unui bun polițist este iuțeala, d. Lepine și-a zis că gardienii de pace în uniformă vor fi în mod folositor secundați de agenți, cari, cu ajutorul bicicletelor, parcurg orașul în toate sensurile, mai cu semă în câmpii unde supravegherea este foarte grea. Ast­fel în curând se vor cere credi­tele necesare pentru a se face experi­ențe de acest fel. Se va opera Intuia cu 50 de agenți cari vor merge de preferință la pădurea Vincennes și Boulogne, pe cheiuri, bu­levarde exterioare, într’un cuvânt în cartierile din Paris unde rarii trecători și iluminarea neîndestulătoare favori­zează exploatările pungașilor. Gluma nesărată a pompierilor. «Jour­nal du Jura» ne anunță niște fapte foarte frumoase făcute de pompierii din Gebensdorf, districtul Baden (Elveția). Acești stimabili cetățeni au făcut de haz un mic «foc de apă», din exer­cițiile lor obligatoare. Mai zilele trecute el încercară pom­pele comunei, când văzură că vine că­tre ei statul major al armatei Mântuire!, care făcea o plimbare militară cântând «Aleluia»: îndată ce trupa sfântă se apropie de pompe, pompierii îndreaptă tulumbele spre femeile din armată și într’un minut ofițeri, sub­ofițeri și soldații ai mareșalei Booth, făcută b­arcă de apă de acest duș neașteptat fugiră într’o dezordină neexprimabilă. Regicinile cu cuțitul In lista din nenorocire nenumărată a crimelor comise în Franța în contra șefilor de stat, e de observat că toate cele mortale aveau arma albă ca in­strument. La 2 August 1589, Henric al IIl lea căzu Ia palatul sau de la Saint Cloud, sub cuțitul călugărului Jaques Clément. Cu un pumnal, la 14 Mai­ 1610, în niște condiții analoge cu ale uciderii lui Carnot, Fracois Ravaillac ucise pe Henric al IV-lea. Regele era în trăsură și a fost izbit drept în inimă. La 13 Februare 1820, o calfă de șe­­lărie, Louvel, iovi de moarte, pe piața Louvois, la ieșirea de la operă, pe du­cele de Berry, moștenitorul coroanei. Din toți aceia cari au ocupat rangul suprem, de la Ludovic al XVIII-lea, în Franța, Carnot e cel d’intuit care a murit în exercițiul funcțiunii sale. Carol al X-lea, în adevăr, a fost răs­turnat și a murit în exil la 3­ugust 1830. Louis Philippe fugi la 23 Febru­are 1848 și Napoleon III-lea și-a ispră­vit după ce căzuse, cariera de suveran, ■ I ..ni.I. .III UN PROVERB PE ZI Să te ferești de omul care bea de toate, iar viu nu. (Italienesc). ȘTIRI PRIN POSTA B Franța.­­­­ Sadi ben Said, proprie­tar­ din Oran, a dăruit Academiei fran­ceze un vițel cu trei picioare, foarte bine constituite. Vițelul e sănătos și a fost «adoptat» de grădina Plantelor.­­ D. Herbette, ambasadorul Franței la Berlin, s’a decis să-și dea demisia, motivată pe faptul că în Franța guver­nele devin reacționare.­­ Italia. — Congresul socialist care se hotărîse să se ție la Cripi a fost o­­prit de poliție. Socialiștii pregătesc mari manifestații pe stradă. * Mar’i cutremure de pământ s’au produs în Catana. Au fost mai mulți morți și răniți și o mulțime de case și biserici au fost dărâmate de cutremur în acea provincie. li Germania.­­ Dieta ducatului din Gotha respingând subvenția pentru tea­trul din Gotha, ducele a decis să se suprime reprezintațiile pe care trupa din Coburg le dădea în acest oraș. * La Altona au fost arestați 4 anar­­h­iști. Intre ei sunt 2 francezi cu nu­mele Hallertier și Kuwerth și un nihi­list rus. Al patrulea e german. Asupra lor s’a găsit întinsă corespondență ci­frată cu anarh­iștii italieni și francezi. A Austro-Ungaria.— Citim în «Neue Freie Presse» din Viena: Regele Alexandru al Serbiei a che­mat la Niș pe fostul prim-ministru Pi­­roșanaț. Acestei chemări i se atribue o mare importanță politică. Piroșanaț în anul trecut produsese mare sensa­­țiune prin o broșură a sa, în care do­cumenta, că Serbia numai așa va eși din încurcăturile desperate de-acum, «dacă va fi în strânse legături orga­nice cu Austro-Ungaria». * Guvernul austriac a cerut prin in­termediul consulului său deslușiri gu­vernului sârb în privința politicei ex­terne a Serbiei. I s’a respuns că Serbia vrea să menție relațiile amicale cu Au­stro-Ungaria cu toată intervenția Rusiei.­­ Anglia.­In canalul de Nord s’a cufundat vaporul englez «Summer» în­cărcat cu mărfuri și în deosebi cu bum­­bac. Vaporul venia din spre America de Sud. S’au înecat 7 matrozi și 9 pa­sageri. Pagubele sunt însemnate. Cu­fundarea s’a întâmplat în timpul unei furtuni violente. * Guvernul din Londra a primit de la Washington o notă prin care guver­nul Statelor­ Unite anunță că a decis să nu permită debarcarea nici unui a­­narh­ist pe teritoriul confederației. Un anarh­ist care ar izbuti a debar­ca în mod clandestin, pe teritoriul Statelor­ Unite va fi pedepsit cu patru ani de muncă silnică.­­ Rusia.­­ Guvernatorul rusesc din Caucazia a arestat 18 armeni revoluți­onari, refugiați acolo, din cauză că fu­seseră alungați de musulmani. Armenii arestați erau spioni ai guvernului en­glez și plătiți de acesta." * Rîul Don s’a revărsat din cauza ploilor continue. 7 sate au fost inundate. Sunt peste 300 de case dărîmate. După cum spun ziarele rusești vre­ o 50 de oameni au perit în valuri, înecându-se.­­ Turcia.—Poarta pregătește o pro­testare în contra ocupării Kassaiei de către italieni. Această protestare va fi trimisă la Londra și la Roma. Crime orihle la Tur­cia Din Constan­tinopol ni se scrie urmă­toarele : Colonelul Mehemed-Bey, care fusese însărcinat de ministrul de răsboi, cu cumpărarea unei cantități mari de lem­­mene de ars a fost atacat pe niște ban­diți pe șoseaua de la Ada Bazar spre Kandra. El a fost omorît iar soldatul lui de ordonanță grav rănit. După cum se anunță crime de felul acesta se întâmplă adese­ori în ținutul acela locuit de armeni și de turci cin­stiți. Crimele sunt săvârșite de cerchezii cari locuesc în împrejurimi. Acești oameni fură și jefuesc de­o­potrivă pe musulmani și pe creștini și sunt o pacoste pe bieții oameni, cari au acolo pământuri productive și sunt cu dare de mână. Poliția a reușit să pue mâna pe doi dintre asasini și anume pe Hussein și pe Schaban, amândoi făcând parte din­­tr’o colonie cercheză venită din Caucaz. Se crede că în urma depozițiilor lor vor fi prinși și cei l’alțî bandiți.’ Hussein și Schaban sunt șefii unei bande foarte îndrăsnețe de tâlhari.­­ In acelaș timp poliția din capitala Turciei a dat de urmele unei crime să­vârșite acum 2 ani. Atunci fusese tri­mis cu o însărcinare geandarraul Sches­­ki de la Wassilikos la Aktebul în vila­ietul Adrianopolului, dar n’a ajuns acolo. S’au fost făcut îndată cercetări ca sa se afle unde a rămas geandarmul, s’au cutreerat toate împrejurimile, dar de t urma lui Scieski nu s’a putut da.­­ De atunci nu s’a mai auzit absolut­ j nimic despre el.­­ Acum câte­va zile autoritățile au pri­mit o scrisoare anonimă, prin care ei s­rau­ înștiințate, că Scieski a fost ata­­­­cat în vremea aceea de 3 bandiți cari i l-au omorît și după aceia i-au ars ca­davrul prefăcându-l în cenușă, ca să nu se mai poată da de urma crimei lor. Unul dintre bandiți, un grec cu nu­mele Dimitri, actualminte acuzat pen­­­­tru altă crimă și care își așteaptă sen­­­­tința, a mărturisit că și el a luat parte la crimă (în scrisoarea anonimă era a­­mintit și numele lui). Poliția a arestat și pe 2 tovarăși al lui, Petru și Panait. Se crede că ei au fost denunțați tot de un bandit. O groaznică nenorocire pe Du­năre, la Hîrșova Explozia unui torpilor.— 7 morți O mare nenorocire s'a întâmplat vi­neri pe Dunăre. Se scie că deună­zi se­­ scufundase un caic sub pavilion turcesc , în dreptul portului Hîrșova. Un torpi­lor, sub comanda d-lui căpitan Rădu­­lescu, fu trimes la locul sinistrului, ca cu ajutorul unei torpile, să ridice calcul la suprafața apei. Torpila aprinsă, arse încet și amenința să explodeze pe torpilor. Atunci căpitanul, cu intențiunea de a scăpa viața oamenilor săi, se zice că ar fi strigat echipagiului să sară în apă. Fu însă prea târziu că în acel moment torpila făcu explozie pe bordul torpilo­rului, omorând pe cunoscutul și sim­paticul ofițer de marină locotenentul Filopovici și 6 marinari, îndată ce această știre a ajuns la Ga­lați a produs o vie emoțiune. m m mmm Roman de Emile Richebourg PARTEA III Fiul XVII Arse! Negustoreasa de toalete nu cunoștea viața lui Forestier; știa că era un ti­călos de frunte, că existența lui era de aventurat , însă n’avea la cunoștință că mizerabilul era un jucător neînfrânat, că mai cu seamă jocul de cărți îl per­­duse și că, de n’ar fi avut aceasta pa­timă, i-ar fi căzut poate, atât de adânc in prăpastia viciilor. D­na Prudența n’avea deci nici o bă­­nuc&Iă de întrebuințarea ce făcea banii aliatul său­. Insă în realitate prea puțin U pisa de asta. Cu toate astea își dă­dea cu socoteala că, lipsit de toate ca a» scsi pat din temniță ce era, își cum­­pă­ra lucrurile absolut necesare. Și ’și singe e­i făcea bine și că pe viitor n’a­vea să se mai arate așa pretențios. Nu cinci sute de franci ci o mie și chiar două mii î-ar fi cerut Forestier dacă eșind «ras» din cabinetul du­el Cauvay, ar fi cerut că atâta’î trebuia pentru a 'și scoate perderile. Insă dîn­­sul își zisese că cinci sute de franci îi erau d’ajuns și că, pe de altă parte, nu trebuia să abuzeze de d-na Prudența pe care voia s’o aibă ca pe o «pară coaptă» la vreme de sete. Pentru societatea împestrițată pe care avea s'o frecventeze, el nu mai era nici Eduard Forestier nici Alexe Pontois ci elegantul Ludovic de Fabrege. Cu ori­ce preț, adică prin ori­ce mij­loace, trebuia să se arate strălucit, a­­dică să arunce praf în ochii oamenilor, pentru ca să poarte într’un chip cuviin­cios acest nume sforăitor pe care i’l dăduse falsul baron de Lormier. Ca mijloc de existență avea jocul de cărți și era hotărit să fie mai băgător de seamă pe‘viitor, mai stăpân pe si­­ne șî, adică să pună cu mai mare înde­mânare în jocul său cărțile dătătoare de câștig. Era foarte mândru de noua ’i incar­națiune ; o lua așa de bine în serios în­cât une­ori își închipuia că era cu adevărat d. Ludovic de Fabrege fără să se întrebe dacă nu cum va exista vr’un adevărat de Fabrege. Plin de vanitate de când își lepădase trentele, era acum supărat că prietenul său Gaudou nu-l prezentase în salonul amantei lui sub titlu de conte Mal la urmă putea el însuși să -și dea acest titlu îndată ce se va prezenta ocasiunea. Având în buzunar cei 25 de napo­leoni ai d-nei Prudența, așteptă seara cu nerăbdare spre a intra în salonul d-nei Cauway. In seara aceea societatea era foarte numeroasă : salonul cel mare era plin, iar cele două sale de joc tixite, o mul­țime de fete tinere, toate fresce, își disputau sceptrul frumusețe!, tineri de familie ginguniau în jurul lor, trecând de la blonde la brunete, sărutându-le pe furiș. In cele 2 cabinete jocul de cărți urma cu înverșunare. De Fabrege se îmbăta de sunetul monedelor de­ aur ce cur­­geau din toate buzunările. Falsul baron de Lormier, și spaniolul don José erau și ei aci­ ăsta era un semn de câștig pentru Fabrege, însă dînsul observă cu mirare că prietenul sau Gandon era foarte intim cu spani­olul, ceea ce nu bănuise cu câte­va zile mai înainte când Gandon îi dăduse o idee de viața cam întunecoasă a­ lui don­ Antonio de Vila la Paris. Spaniolul exclamă cum îl văzu : — Ah, d. de Fabrege! bună seara, scumpe d-le de Fabrege, sunt încântat că te văd. Și-i întinse în chip grațios mâna sa cea atât de îndemânatică în prefacerea cărților. Intre dînșii amândoi ghiața era ruptă acum. Francesul nu bănui câtuși de puțin, că spaniolul aflase multe și mărunte despre dînsul de la Gandon. Ticăloșii se admit foarte lesne între dînșii și acum însuși don José propuse lui de Fabrege să intre în jocul său. Minunate partide ! Când Forestier se ridică de la masa de joc, avea în buzunar 80 de napo­leoni de câștig și, ceva mai mult, avea în­­ parțial un prieten bun. Despărțindu-se își strînse mâinele zicându-și: — Pe mâine seară. Seara următoare se 'ntâlniră iar, însă statură foarte­­ puțin în salonul d­ne­ Canway , don José conduse pe noul său prieten într’un alt tripou; cunoștea vr’o șoapte opt în Paris și ’și puse în gând să le arate pe toate prietenului sau de Fabrege, din care voia să’și facă un elev, pe “care voia să’l facă a câștiga atâta cât să’și poată ține ran­gul, nici o dată însă mai mult, pe care voia în sfârșit săl țină atârnat de sine într’un scop oare­care. — Ast­fel Forestier, după două trei seri nenorocoase, fu silit să ceară spa­niolului câți­va napoleoni împrumut. In nestabilitatea asta a câștigului dînsul se gândi mai mult ca ori­când la hârtiile pe car­e le furase din sat tarul doctorului Villarceau , pentru­ care stătuse opt ani la temniță și care acum s­e aflau în mâinele d-nei Prudența. Intr’o zi își zise : — Vreau să știmi, ce conțin acele hâr­­tii și am să știți. (Va urma).

Next