Universul, august 1894 (Anul 12, nr. 179-203)
1894-08-02 / nr. 179
Universul No.179. Foarte important! Persoanele cari tușesc sau suffer de Influenții, astm, laringită, durere de gât, broncită, catar, inflamații intestifiale, se sfătuim a” cumpăra renumitele HAPURI de CATRAMINĂ ale d-rum Bortelii, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de consiliul sanitar superior al României și al Italiei. Aceste hapuri vindecă în câteva zile orice tuse. In Italia unde bântue influența, toate celebritățile medicale intrebuințează cu mare succes HAPURILE de CATRAMINĂ. Depozitul principal la drogheria centralii M. Stoenescu, fic. Academiei No. 2, București, și la farmnacia «Ochiul lui D-z.» Victor Turinger, calea Victoriei No. 154, București. — In Ploești sunt de vânzare la Frații I. T. Christescu, droghiști. — în Craiova la farmacia Conteswaller, strada Lipscani. — In Brăila la farmacia N. Filotti, strada Regală No 23 și în Tulcea la farmacia regală Dumitru Melinescu, strada Elisabeta Doamna. 24.— Se TÍpile tm ti lefi și tenaiî — Toate nsstseSe ce am v#rstrea pe ■ale afară pereta administratu vitnrrilul tUVIV Elt Strisi i»r «îînaăciutriile ies rontâneș o tot cu peceta aslarwiíei 1’’¥ IWS511^UMI, »or rrtMfea ea fnTșHfeate* jud. Roman, anume Ion Ilie Grigore, în vîrstă de 18 ani, era atins semi anul de alienație mintală.Intr’una din zilele trecute ducânduse Ta rîul Moldova pentru a se scălda, s’a desbrăcat de haine și, trecând în noi pe malul drept al rîului Moldova, a stat acolo puțin timp în nisip, iar în urmă reintrând în apă, și afundându-se de mai multe ori, s’a înecat. Cadavrul, în urma cercetărilor făcute, găsindu-se, s’a înmormântat, după autorizația dată de d. procuror al tribunalului Roman. O bae fatală Deunăzi individul Petre Mocanu, de fel din comuna Comarnic, județul Prahova, cioban la oile d-lui Nicolae Moțoiu, din comuna Bucu, județul Ialomița, pe când se scălda în rîul Ialomița, a fost luat de curentul apei și s’a înecat. Cadavrul a fost găsit a doua zi. — ée ficat, sponsar și stalină — se vindecă întrebuințându-se hapurile vegetala anfifens precum și Amar indian ale D-rului W. SIMON., preparate în marele stabiliment, chimic al D-ruluî Bortelii, din Mila,*). Aprobate de consiliile sanitare superioare din România și Italia. Afară că vindecă grübinarea, atacurile de venin, colica epatică, tumorile la ficat, inflamațiunea splinei, incularea de tranjă, dizenteria, gastratele catarale, indigestiunile și nepofta de mancarie, durerile de stomac, darorile de cap, boalele uterine, încetarea pericolului, period puțin și întârziat, periodul cu durere, panglică, slăbirea vederei provenind din alterația sângelui și ficatului, nevrosele, palpitației de inimă și idiopisia. Hapurile vegetale Indiane și Amarul Indian sunt și cel mai bun cuățitor al sângelui stricat, în urma boalelor ficatului sau ale efectelor de microbi și miasme palustre (băltoase). Pilulele indiene costă lei 2.80 și Amarul Indianei 3. Depozit pentru toată România la drogheria centrală Mihail Stoenesc.ia farmacist, strada Academiei No. 2, București. Mai se vend și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu», Victor Thünger, Calea Victoriei No. 154, precum și la toate farmaciile din țară. Cutia adevăratelor caruri indiane și flaconul cu Amar indian vor avea o instrucție in limba română și vor purta peceta administrației ziarului «Universul». Toate aceste medicamente care nu vor avea instrucțiunea cu peceta ziarului «Universul», se vor considera ca facilitate, prin urmare nu se poate garanta efectul lor. 4 Simmoa și Nenorocirea <ie la Șocariciu Locuitorii din comuna Șocariciă, jud. Ialomița, au fost foarte emoționați de o întâmplare tragică petrecută într’una din zilele trecute, în portul de acolo. Ta portul acelei comune se afla șlepul «Golopotroni», pentru încărcat cereale. Intr’una din zilele trecute individul Tabacopol, încărcător, și Hristu lamuri, matelot al șlepului, neavând altceva de lucru s’a apucat să glumească și să se joace pe bordul șlepului. El au început să facă jocuri de luptă. — HaidemS—zise Tabacopol—să bănuim că se bat Turcii cu Grecii pe mare. Est sunt Grec tu ești Turc. Să vedem cine e mai tare și cine va birui... — Ia să vedem—răspunse la muri—și amândoui se apucară la trâmteală. Tot împingendu se încoace și incolo, ei au ajuns pe marginea șlepului și perzându-și echilibrul au căzut îmbrățișați că erau în canalul Borcea. Nenorociții s’au înecat. Cadavrele lor au fost scoase și înmormântate. Sfîrșitul tragic al unui nebun Vătășelul de la comuna Cordunul, 201 OAMENII ZILEI Wilhelm Fleischmann Universitatea din Koenigsberg și-a serbat deunăzi jubileul de 350 de ani al întemeierii sale. Primul rector al universității a fost George Sabinus, iar cel mai celebru profesor, nemuritorul Kant. Noi dăm azi portretul actualului rector al vestitei universități. Fleischmann e unul dintre scriitorii mari ai Germaniei. El a scris câteva volume asupra lui Kant și a filosofiei lui. D sa e unul dintre cei mai populari rectori de universitate din Germania. Mine de cărbuni lângă Iași Citim în «Evenimentul» din Iași . Săpăturile ce d. Olaf Terp a întreprins la Cârlig, pe complul ministerului de domenii, au făcut să se descopere isvoare de petroleu. Faptul avea nevoe de a fi verificat, cu atât mai mult că gazul ce se descoperise era inflamabil fără însă ca să aibă mirosul petroleului. Când lucrările de sondagiu au ajuns la al 130-lea metru, se observă că pământul opunea o rezistență foarte mare și că foragiul se făcea cu multă anevoință. In același timp apa, cu care se spală tuburile de sondagiu, arunca afară bucăți de o substanță neagră strălucitore. Examinate, ele nu erau altceva decât huilă. Atunci se explică și rezistența pe care o întâmpina sondagiul, cum și prezența gazului inflamabil. Cât privește de apă, cu toate că lucrările au ajuns la 135 metrii adâncime, ea nu se arată deloc, așa încât vor trebui întreprinse noi sondagii, pentru alimentarea cu apă a școalei tecnice de mașini, care se construește pe dealul Copoului. Cârligul, localitatea unde se semnalează prezența cărbunilor de pământ, se află pe una din moșiile comunei ven gaassggSBw^siraMarți, 2 (14) August li citite statului, prin transacțiunea de la Aprilie trecut. Probe din substanța găsită a Ti fost înaintate ministerului de domenii, care a fost telegrafic avizat, despre această descoperire. ILUSTRAȚIA fILOASTRA Schitul românesc de la Athos s’a fondat la Sf. Munte, la anul 1852 pe locul Marei Lavre grecești, din inițiativa a doui Părinți Moldoveni Nifon și Nectarie, cu concursul piosului Domnitor al Moldovei Grigorie Al. Ghica și a I. P. S. Sale Mitropolitul Sofronie Miclescu. Ei au și dotat acest Schit, cu bani și odoare bisericești, ca primii ctitori ai lui. De la 1852 și până la 1870, în interval de 18 ani, Părinții Nifon și Nectarie, cutreerând ambele țâri, Moldova și Valahia, în urmă unite «România» precum și Rusia, cu ajutoarele ce au căpătat, au isbutit să facă acest Schit Românesc în Sf. Munte, de toată frumusețea. Păr. Ghedeon Ploeșteanul care e actualmente superiorul Schitului, a introdus pacea și dragostea în Soborul fraților, primind în Schit pe Părinții Moldoveni isgoniți de Damian, și făcând împăcare și unire reală între toți Părinții Schitului, ca frați adevărați de aceiași limbă și Patrie. In Biserică sunt 2 icoane de valoare «Botezul domnului» care este patronul Bisericei Schitului și «Maica Domnului» făcătoare de minuni. UN SFAT PE ZI Cel mai bun mijloc de tratare a vînătăilor e aplicarea de comprese de apă rece. Apa de plumb iarăși se poate întrebuința cu folos, de asemenea apa camforată e folositoare. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Poliția pariziană pe velocipede.— Fiind dat că prima virtute a unui bun polițist este iuțeala, d. Lepine și-a zis că gardienii de pace în uniformă vor fi în mod folositor secundați de agenți, cari, cu ajutorul bicicletelor, parcurg orașul în toate sensurile, mai cu semă în câmpii unde supravegherea este foarte grea. Astfel în curând se vor cere creditele necesare pentru a se face experiențe de acest fel. Se va opera Intuia cu 50 de agenți cari vor merge de preferință la pădurea Vincennes și Boulogne, pe cheiuri, bulevarde exterioare, într’un cuvânt în cartierile din Paris unde rarii trecători și iluminarea neîndestulătoare favorizează exploatările pungașilor. Gluma nesărată a pompierilor. «Journal du Jura» ne anunță niște fapte foarte frumoase făcute de pompierii din Gebensdorf, districtul Baden (Elveția). Acești stimabili cetățeni au făcut de haz un mic «foc de apă», din exercițiile lor obligatoare. Mai zilele trecute el încercară pompele comunei, când văzură că vine către ei statul major al armatei Mântuire!, care făcea o plimbare militară cântând «Aleluia»: îndată ce trupa sfântă se apropie de pompe, pompierii îndreaptă tulumbele spre femeile din armată și într’un minut ofițeri, subofițeri și soldații ai mareșalei Booth, făcută barcă de apă de acest duș neașteptat fugiră într’o dezordină neexprimabilă. Regicinile cu cuțitul In lista din nenorocire nenumărată a crimelor comise în Franța în contra șefilor de stat, e de observat că toate cele mortale aveau arma albă ca instrument. La 2 August 1589, Henric al IIl lea căzu Ia palatul sau de la Saint Cloud, sub cuțitul călugărului Jaques Clément. Cu un pumnal, la 14 Mai 1610, în niște condiții analoge cu ale uciderii lui Carnot, Fracois Ravaillac ucise pe Henric al IV-lea. Regele era în trăsură și a fost izbit drept în inimă. La 13 Februare 1820, o calfă de șelărie, Louvel, iovi de moarte, pe piața Louvois, la ieșirea de la operă, pe ducele de Berry, moștenitorul coroanei. Din toți aceia cari au ocupat rangul suprem, de la Ludovic al XVIII-lea, în Franța, Carnot e cel d’intuit care a murit în exercițiul funcțiunii sale. Carol al X-lea, în adevăr, a fost răsturnat și a murit în exil la 3ugust 1830. Louis Philippe fugi la 23 Februare 1848 și Napoleon III-lea și-a isprăvit după ce căzuse, cariera de suveran, ■ I ..ni.I. .III UN PROVERB PE ZI Să te ferești de omul care bea de toate, iar viu nu. (Italienesc). ȘTIRI PRIN POSTA B Franța. Sadi ben Said, proprietar din Oran, a dăruit Academiei franceze un vițel cu trei picioare, foarte bine constituite. Vițelul e sănătos și a fost «adoptat» de grădina Plantelor. D. Herbette, ambasadorul Franței la Berlin, s’a decis să-și dea demisia, motivată pe faptul că în Franța guvernele devin reacționare. Italia. — Congresul socialist care se hotărîse să se ție la Cripi a fost oprit de poliție. Socialiștii pregătesc mari manifestații pe stradă. * Mar’i cutremure de pământ s’au produs în Catana. Au fost mai mulți morți și răniți și o mulțime de case și biserici au fost dărâmate de cutremur în acea provincie. li Germania. Dieta ducatului din Gotha respingând subvenția pentru teatrul din Gotha, ducele a decis să se suprime reprezintațiile pe care trupa din Coburg le dădea în acest oraș. * La Altona au fost arestați 4 anarhiști. Intre ei sunt 2 francezi cu numele Hallertier și Kuwerth și un nihilist rus. Al patrulea e german. Asupra lor s’a găsit întinsă corespondență cifrată cu anarhiștii italieni și francezi. A Austro-Ungaria.— Citim în «Neue Freie Presse» din Viena: Regele Alexandru al Serbiei a chemat la Niș pe fostul prim-ministru Piroșanaț. Acestei chemări i se atribue o mare importanță politică. Piroșanaț în anul trecut produsese mare sensațiune prin o broșură a sa, în care documenta, că Serbia numai așa va eși din încurcăturile desperate de-acum, «dacă va fi în strânse legături organice cu Austro-Ungaria». * Guvernul austriac a cerut prin intermediul consulului său deslușiri guvernului sârb în privința politicei externe a Serbiei. I s’a respuns că Serbia vrea să menție relațiile amicale cu Austro-Ungaria cu toată intervenția Rusiei. Anglia.In canalul de Nord s’a cufundat vaporul englez «Summer» încărcat cu mărfuri și în deosebi cu bumbac. Vaporul venia din spre America de Sud. S’au înecat 7 matrozi și 9 pasageri. Pagubele sunt însemnate. Cufundarea s’a întâmplat în timpul unei furtuni violente. * Guvernul din Londra a primit de la Washington o notă prin care guvernul Statelor Unite anunță că a decis să nu permită debarcarea nici unui anarhist pe teritoriul confederației. Un anarhist care ar izbuti a debarca în mod clandestin, pe teritoriul Statelor Unite va fi pedepsit cu patru ani de muncă silnică. Rusia. Guvernatorul rusesc din Caucazia a arestat 18 armeni revoluționari, refugiați acolo, din cauză că fuseseră alungați de musulmani. Armenii arestați erau spioni ai guvernului englez și plătiți de acesta." * Rîul Don s’a revărsat din cauza ploilor continue. 7 sate au fost inundate. Sunt peste 300 de case dărîmate. După cum spun ziarele rusești vre o 50 de oameni au perit în valuri, înecându-se. Turcia.—Poarta pregătește o protestare în contra ocupării Kassaiei de către italieni. Această protestare va fi trimisă la Londra și la Roma. Crime orihle la Turcia Din Constantinopol ni se scrie următoarele : Colonelul Mehemed-Bey, care fusese însărcinat de ministrul de răsboi, cu cumpărarea unei cantități mari de lemmene de ars a fost atacat pe niște bandiți pe șoseaua de la Ada Bazar spre Kandra. El a fost omorît iar soldatul lui de ordonanță grav rănit. După cum se anunță crime de felul acesta se întâmplă adeseori în ținutul acela locuit de armeni și de turci cinstiți. Crimele sunt săvârșite de cerchezii cari locuesc în împrejurimi. Acești oameni fură și jefuesc deopotrivă pe musulmani și pe creștini și sunt o pacoste pe bieții oameni, cari au acolo pământuri productive și sunt cu dare de mână. Poliția a reușit să pue mâna pe doi dintre asasini și anume pe Hussein și pe Schaban, amândoi făcând parte dintr’o colonie cercheză venită din Caucaz. Se crede că în urma depozițiilor lor vor fi prinși și cei l’alțî bandiți.’ Hussein și Schaban sunt șefii unei bande foarte îndrăsnețe de tâlhari. In acelaș timp poliția din capitala Turciei a dat de urmele unei crime săvârșite acum 2 ani. Atunci fusese trimis cu o însărcinare geandarraul Scheski de la Wassilikos la Aktebul în vilaietul Adrianopolului, dar n’a ajuns acolo. S’au fost făcut îndată cercetări ca sa se afle unde a rămas geandarmul, s’au cutreerat toate împrejurimile, dar de t urma lui Scieski nu s’a putut da. De atunci nu s’a mai auzit absolut j nimic despre el. Acum câteva zile autoritățile au primit o scrisoare anonimă, prin care ei srau înștiințate, că Scieski a fost atacat în vremea aceea de 3 bandiți cari i l-au omorît și după aceia i-au ars cadavrul prefăcându-l în cenușă, ca să nu se mai poată da de urma crimei lor. Unul dintre bandiți, un grec cu numele Dimitri, actualminte acuzat pentru altă crimă și care își așteaptă sentința, a mărturisit că și el a luat parte la crimă (în scrisoarea anonimă era amintit și numele lui). Poliția a arestat și pe 2 tovarăși al lui, Petru și Panait. Se crede că ei au fost denunțați tot de un bandit. O groaznică nenorocire pe Dunăre, la Hîrșova Explozia unui torpilor.— 7 morți O mare nenorocire s'a întâmplat vineri pe Dunăre. Se scie că deunăzi se scufundase un caic sub pavilion turcesc , în dreptul portului Hîrșova. Un torpilor, sub comanda d-lui căpitan Rădulescu, fu trimes la locul sinistrului, ca cu ajutorul unei torpile, să ridice calcul la suprafața apei. Torpila aprinsă, arse încet și amenința să explodeze pe torpilor. Atunci căpitanul, cu intențiunea de a scăpa viața oamenilor săi, se zice că ar fi strigat echipagiului să sară în apă. Fu însă prea târziu că în acel moment torpila făcu explozie pe bordul torpilorului, omorând pe cunoscutul și simpaticul ofițer de marină locotenentul Filopovici și 6 marinari, îndată ce această știre a ajuns la Galați a produs o vie emoțiune. m m mmm Roman de Emile Richebourg PARTEA III Fiul XVII Arse! Negustoreasa de toalete nu cunoștea viața lui Forestier; știa că era un ticălos de frunte, că existența lui era de aventurat , însă n’avea la cunoștință că mizerabilul era un jucător neînfrânat, că mai cu seamă jocul de cărți îl perduse și că, de n’ar fi avut aceasta patimă, i-ar fi căzut poate, atât de adânc in prăpastia viciilor. Dna Prudența n’avea deci nici o bănuc&Iă de întrebuințarea ce făcea banii aliatul său. Insă în realitate prea puțin U pisa de asta. Cu toate astea își dădea cu socoteala că, lipsit de toate ca a» scsi pat din temniță ce era, își cumpăra lucrurile absolut necesare. Și ’și singe ei făcea bine și că pe viitor n’avea să se mai arate așa pretențios. Nu cinci sute de franci ci o mie și chiar două mii î-ar fi cerut Forestier dacă eșind «ras» din cabinetul duel Cauvay, ar fi cerut că atâta’î trebuia pentru a 'și scoate perderile. Insă dînsul își zisese că cinci sute de franci îi erau d’ajuns și că, pe de altă parte, nu trebuia să abuzeze de d-na Prudența pe care voia s’o aibă ca pe o «pară coaptă» la vreme de sete. Pentru societatea împestrițată pe care avea s'o frecventeze, el nu mai era nici Eduard Forestier nici Alexe Pontois ci elegantul Ludovic de Fabrege. Cu orice preț, adică prin orice mijloace, trebuia să se arate strălucit, adică să arunce praf în ochii oamenilor, pentru ca să poarte într’un chip cuviincios acest nume sforăitor pe care i’l dăduse falsul baron de Lormier. Ca mijloc de existență avea jocul de cărți și era hotărit să fie mai băgător de seamă pe‘viitor, mai stăpân pe sine șî, adică să pună cu mai mare îndemânare în jocul său cărțile dătătoare de câștig. Era foarte mândru de noua ’i incarnațiune ; o lua așa de bine în serios încât uneori își închipuia că era cu adevărat d. Ludovic de Fabrege fără să se întrebe dacă nu cum va exista vr’un adevărat de Fabrege. Plin de vanitate de când își lepădase trentele, era acum supărat că prietenul său Gaudou nu-l prezentase în salonul amantei lui sub titlu de conte Mal la urmă putea el însuși să -și dea acest titlu îndată ce se va prezenta ocasiunea. Având în buzunar cei 25 de napoleoni ai d-nei Prudența, așteptă seara cu nerăbdare spre a intra în salonul d-nei Cauway. In seara aceea societatea era foarte numeroasă : salonul cel mare era plin, iar cele două sale de joc tixite, o mulțime de fete tinere, toate fresce, își disputau sceptrul frumusețe!, tineri de familie ginguniau în jurul lor, trecând de la blonde la brunete, sărutându-le pe furiș. In cele 2 cabinete jocul de cărți urma cu înverșunare. De Fabrege se îmbăta de sunetul monedelor de aur ce curgeau din toate buzunările. Falsul baron de Lormier, și spaniolul don José erau și ei aci ăsta era un semn de câștig pentru Fabrege, însă dînsul observă cu mirare că prietenul sau Gandon era foarte intim cu spaniolul, ceea ce nu bănuise cu câteva zile mai înainte când Gandon îi dăduse o idee de viața cam întunecoasă a lui don Antonio de Vila la Paris. Spaniolul exclamă cum îl văzu : — Ah, d. de Fabrege! bună seara, scumpe d-le de Fabrege, sunt încântat că te văd. Și-i întinse în chip grațios mâna sa cea atât de îndemânatică în prefacerea cărților. Intre dînșii amândoi ghiața era ruptă acum. Francesul nu bănui câtuși de puțin, că spaniolul aflase multe și mărunte despre dînsul de la Gandon. Ticăloșii se admit foarte lesne între dînșii și acum însuși don José propuse lui de Fabrege să intre în jocul său. Minunate partide ! Când Forestier se ridică de la masa de joc, avea în buzunar 80 de napoleoni de câștig și, ceva mai mult, avea în parțial un prieten bun. Despărțindu-se își strînse mâinele zicându-și: — Pe mâine seară. Seara următoare se 'ntâlniră iar, însă statură foarte puțin în salonul dne Canway , don José conduse pe noul său prieten într’un alt tripou; cunoștea vr’o șoapte opt în Paris și ’și puse în gând să le arate pe toate prietenului sau de Fabrege, din care voia să’și facă un elev, pe “care voia să’l facă a câștiga atâta cât să’și poată ține rangul, nici o dată însă mai mult, pe care voia în sfârșit săl țină atârnat de sine într’un scop oarecare. — Astfel Forestier, după două trei seri nenorocoase, fu silit să ceară spaniolului câțiva napoleoni împrumut. In nestabilitatea asta a câștigului dînsul se gândi mai mult ca oricând la hârtiile pe care le furase din sat tarul doctorului Villarceau , pentru care stătuse opt ani la temniță și care acum se aflau în mâinele d-nei Prudența. Intr’o zi își zise : — Vreau să știmi, ce conțin acele hârtii și am să știți. (Va urma).