Universul, septembrie 1894 (Anul 12, nr. 204-229)

1894-09-01 / nr. 204

ANUL XH.—N*’ 204TM.* .lom, 1 (18) Septembre 1894 űomandele de la 15 lei ín sns ss »rímet íranco ín ori-ce parte a țerei Fomada Italiană e un produs serios studiat, un regenerator foarte­­ puternic al perului, ale căreia proprietăți balsa­­r­mice întroducendu-se prin porii pielei, întăresc rădăcina perului, împiedică atrofierea­­ bulbilor și frec să crească în câ­te­va săptămâni perul și bar­ba dacă vitalitatea tubului capilar nu e de tot stinsă. „Pomada Italiană“, afară de aceea eă oprește căderea părului și­­ 1 curăță de toate murdăriile ca mătreața și altele, ținându-l tot­dea­una sânetos, moale și lucios, mai are și incontestabila propri­etate de a preveni albirea perului. Lei 4.50 fia­___ 1 Tra­n A» r.n 1« «rlm <7 î O TM1 1 11 1 T­»1 î . versul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și­­ Brăila. __________ Renumita apă de Felsina Premiată cu 44 de medalii și cu 5 brevete de la suveranul din Europa. Această apă este fără sea­măn. Șterge ori­ce pată de pe obraz și de pe corp. Netezește zbârciu­rile și face pielea moale și stră­lucitoare cum e catifeaua, împiedică urîtul miros al sudoarei, înlătură culoarea galbenă a pielei și face obrazul strălucitor cu cele mai vii și natu­­rale culori, dacă culoarea galbenă nu provine din boală, împiedică usturimile ce se face briciul și usucă erupțiile succesive. Ferește pe doamne de Horele albe, boala atât de comună care alterează în mod simțitor frăgezimea și frumusețea, atât de scumpe la sexul cel frumos. Clătind gura, face să înceteze fluxiunile gingiilor și le întărește ; go­nește mirosul displăcut al gurei prin suavitatea aromei sale și este neprețuită pentru a curăța dinții și a le păstra albeața. Această apă întrebu­ințată curată, neamestecată cu apă, face să dispară durerea de dințî puind pe el puțin bumbac muiat în ea. Prețul unei sticle Lei 1­90. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. II, Bucuresci și la depozitele de ziare din Cra­iova, Iași, Brăila și Galați. ___ Gold-Cream Germandree Dacă doamnele vreau ca pielea să le devie fragedă și frumoasă, să întrebuințeze acest gold-cream. Gold-Cream Germandree mai previne și distruge acrețiturile pielei și are un miros din cele mai plăcute. Un borcan mare le­ 2.50. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. dentifrice Elixir pentru dinți­ și Apa ucmiu EUO pentru boalele gureî. — Această apă e cel mai puternic preservativ pen­tru igiena gureî și pentru a face plăcut mirosul răsuflare!. E cel mai bun leac pentru a preveni durerea dinților și stricarea lor. E foarte potrivit pentru ca să curețe și să întărească dinții și pen­tru ca să păstreze curat smalțul lor ; întărește gingiile și e chiar un puternic leac contra infla­­mațiunilor. Flaconul lei 1.90.—De vânzare la ad­ministrația ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. Tinotura vegetală perfecționată progresivă „ 4.— De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucurescu și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. hirtip DIB Admirabil produs balsamic, U­n i IligitMMb spirtos și tonic, cu parfum foarte plăcut (micșunele), consacrat grijelor de toaletă , menține corpul într’o stare înfloritoare de sănătate. Previne și risipește bubele, roșeața, petele, încrețiturile și ori­ce alterație a pielei pe care o întinerește, dându-i o aparență albă și ca­tifelată. Flaconul 2 lei.— De vânzare la adminis­trația ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați.____________________ l­ssipi? pentru a distruge gândacii, bes" A Ai»* UátlyA bi atât de nesuferite și cari se află mai in toate casele. Efect prompt și garantat. Lei 1.10. ________ _ 11 1*11 PENT­RU a pune INSCROBIALA. MN­ăHA la Această specialitate pusă în scrobială, dă albiturilor când vor fi călcate un lustru stră­lucitor. Cutia 80 bani. Cerneală neștearsă 25 fără nici o preparație. Nu se descolorează prin spălare și nu piere prin nici o procedare chimică. Sticluța conține aproape 20 grame de cerneală, destul spre a însemna 1000 de bucăți ruse. Lei 1.10. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. öleit! de amică de munte Face să crească părul și vindecă ori­ce rană. Lei 1.40. foarte fină, de la 1.30 până la 2 franciflaconul. Apa de Colonia Loțiune de Gaia și rom Specialități diverse „ „ „ mică . . . „ 2.50 Crema Germandiée.................................... 2.50 Pudra Glic­sizia, preparată cu glicerină „ 4.— Pudra Simon.................................................. 3.30 Pudra Margherita........................................„ 4.— Extract Margherita pentru batiste . . „ 3.50 Pudra Amor .................................................. 2.50 Apa de toaletă Margherita.........................„ 5.—■ „ „­­ Lubin................................... 3.20 Ess­buchet Lubin.......................................„ 3.20 Apa Dentifrice frații Benedictini. . . „ 2.90 Praf „ » n • • • n 2. Anaterina, elixir pentru dinți.... „ 1.20 pentru cap. Flaconul mare Lei 2­50. Pollii» PENTRU FUMĂTORI— Aceste pas­­â­­ri-S­IMNG zile se recomandă d-lor fumători și celor cari din vr’o mică indigestie sau­ boale spe­ciale au miros urît în gură, incomodare foarte grea când se află cine­va într’o societate. Cutia e­­legantă lei 1.10, cu 30 % maieftin de­cât ori­unde.— Mănuși albe cu 2 nasturi pentru băr­bați, cu lei 2.50 și lei 2.95 perechea.— Mănuși co­­lorate cu 2^ nasturi lei 2.95 perechea. — Mănuși colorate sau albe cu 3 nasturi pentru dame lei 2.90 perechea, cu 4 nasturi lei 3.20, cu 5 nasturi lei 3.75, cu 6 nasturi (mușchetari) lei 4.25, cu 8 nasturi lei 5.50 și cu 12 nasturi lei 7.50 pere­chea.—Mănuși fine cu 3 nasturi pentru dame lei 3.75 și cu 4 nasturi lei 4 perechia.—Mănuși fine cu 2 nasturi pentru bărbați lei 3.75 perechia. — De vânzare la adm. ziarului „Universul , Strada Brezoianu No. 11, București. 5 bani în capitali­—10 bani înjnns et ® Redacția ți Administrația: STRADA BREZOIANU­­­ BUCURESCU CALENDAR PE ANUL 4894 Ortodox Miercuri, 31 August. — Pm­. brîului M. Domn. Catolic Miercuri, 12 Septembre. — Guido. Res. soarelui 5.37 ; Ap. soarelui 6.15. făcut o reformă economică, iarăși , când o nemulțumire mare se anifestă în țară, tot anchetă. Ancheta este metoda experimentală aplicată în politică, căci cu ajutorul ei suntem stă­­­pâni pe experiența populară, cunoaștem rezultatele date de cutare instituțiune și ne dăm seamă de cerințele publice.­ Pentru ajungerea întemeierea unei a­­­semenea instituții folositoare trebuie,­ însă, să-și unească activitatea mai mulți oameni, cari să lucreze cu credință în izbândă, cum au lucrat aceia cari ari putut alcătui Ateneul român. Altă condiție neapărat trebuincioasă, pentru ca să aibă succes bun o iniția­tivă de acest fel, e ca să nu se facă de loc politică în Ateneul Economic, dacă va fi cu putință să se întemeieze. l­a București, 31 August. Atenei economic De netăgăduit este că chestiile eco­nomice se tratează la noi—în­deobște vorbind—cu multă ușurință. Aceasta din două cauze: Mai întâi și oamenii cari se ocupă de afacerile pu­blice, în România, au o foarte insufi­cientă educație economică ; apoi, chiar puținii oameni cari se ocupă la noi de asemenea chestii mai cu dinadinsul, nu au nici o ușurință ca să capete date statistice care să le servească la studii. Numai de ieri de alaltă­ieri, minis­terul agriculturii publică un buletin sta­tistic foarte sumar și incomplet, în ce privește producția agricolă, primăria ca­pitalei iarăși publică un asemenea bu­letin, în ce privește mișcarea popula­ției și mișcarea comercială a orașului. Dar, în ce privește alte ramuri de ac­tivitate publică, cine vrea să facă un studiu trebue să alerge singur, să chel­tuiască din buzunar, ca să adune note, —neajutat măcar de autorități. In aceste condiții, ni se pare foarte sănătoasă ideea pe care o propune «Cu­rierul financiar» pentru cre­area unui Ateneu economic, după modelul Ate­neului român,—o asociație de oameni doritori să se lumineze în asemenea im­portante chestii și ast­fel să lumineze și pe alții, pe cetățeni și chiar pe aceia însărcinați cu întocmirea legilor,—cari nu pot fi «universali» în toate cunoș­tințele. Iată câte­va din argumentele pe care le dă confratele ca să-și susție ideea : «Spre pildă, guvernul prezintă un proiect de lege cu scopul de a înființa monopolul asupra alcoolului. Imediat mișcarea începe. Ateneul Economic in­tră în plină activitate. «In parlament sunt atâtea considera­ți­uni cari mărginesc dezbaterile. Mai intâiu avem faptul recunoscut că tribuna parlamentului este nepotrivită cu dis­­cuțiunile prea mult teoretice. In parla­ment predomină interesele politice, le­gislatorii nefiind aleși în virtutea cu­noștințelor lor speciale, pot de multe ori fi nesuficienți și întâmplarea poate face ca cei mai competenți în materie să fie afară din Camere. Apoi nu trebue să uităm că o sesiune întreagă nu poate fi consacrată unei singure cestiuni, ori cât de importantă ar fi, de aceea dis­­cuțiunea e limitată, iar argumentele cele mai temeinice pot fi puse în neputința de a se produce. «Când, însă, un grup de oameni culți și competenți își vor consacra mare parte din timp cu studiarea reformei propuse, este cu neputință ca lumina deplină să nu se facă. «Va veni un moment în care preo­cuparea miniștrilor nu va mai fi sufi­cientă. Ori­câtă bună-voință vor avea guvernanții, se poate că umerii lor să fie prea slabi pentru a ridica o aseme­nea povară și atunci toți vor avea un rol activ. «Ceva mai mult, un bărbat politic, ocupat cu întreaga administrațiune a ță­­rei și cu toate nevoile zilnice, vede de multe ori o boală socială numai atunci când ea s’a ivit; dar un bărbat compe­tent, retras în sferele senine ale științei, cu preocuparea vecinie ațintită la pro­blemele speciale cărora s’a consacrat, poate judeca mai limpede. Apoi dacă un singur om va aduce asemenea ser­vicii importante societăței, câte roade nu va da o mână de oameni de știință, o grupare hotărîtă să descopere adevă­rurile economice. «Ateneul economic va fi această gru­pare înarmată pentru luptă. «Numai grație acestei instituțiuni, vom putea creia și o literatură specială eco­nomică. Când vom avea Ateneul Eco­nomic, toate conferințele, toate dezbate­rile de la tribună vor fi imprimate și răspândite, publicul le va citi, gustul literaturei științifice economice se va desvolta, oamenii se vor deprinde cu o­cupațiunile intelectuale utile. Apoi dis­­cuțiunile își vor urma cursul firesc, o teorie va găsi refuzatori, dezbaterea contradictorie va urma în scris și miș­carea progresivă nu va conteni. «Puterea bine-făcătoare de căpetenie a Ateneului economic va fi că nici o părere serioasă nu va fi exclusă. Tribuna fiind absolut liberă, vor putea vorbi de pe densa și acei cari doresc impozitul pe venit și acei cari doresc impozitul pe capital, și acei cari susțin menține­rea stărei actuale. Tot așa se va putea susține, fără restricțiune, protecțiunea industriei noastre, regimul convențional, liber schimbismul, incuragiarea exclu­sivă a agriculturei etc., etc. «Partizanii monopolurilor și adversa­rii monopolurilor, susținătorii­ interven­­țiunei Statului în materie economică ca și contradictorii, se vor afla pe picior egal. Nici o părtinire, nici o excludere, nici o preferință. Publicul va lua cu­noștință de toate părerile, Camerele și guvernul de asemenea, iar hotărîrile în materie de legiferare se vor lua în cu­noștință perfectă de causă. «Dar serviciul cel mai important, cel mai nemăsurat de mare pe care îl va aduce «Ateneul Economic», va fi între­prinderea de anchete economice.» «Ateneul Economic» va trebui să ia inițiativa anchetelor și să croiască pla­nul după care vor trebui făcute. Neapărat că guvernul posedă și mij­loace și agenții cei mai destoinici pen­tru a întreprinde ancheta, dar oameni­lor competenți le incumbă să arate calea de urmat și, mai cu seamă, să stărue, neîncetat, ca anchetele să se facă în­tot­dea­una. «De câte ori va fi vorba de un im­pozit nou, imediat anchetă, când va fi D­IN . (Corespondență particulară a «Universului») Roma, 27 August. Atentatul în contra primului mi­nistru al Italiei.—Atentatorul Lega.—Descoperirea unui m­are complot anarh­ist De mai multe zile, se zvonise că la Roma și în provincie s’au făcut nume­roase arestări de anarh­iști. Lumea era alarmată și fie­care se întreba ce fel de arestări sunt acestea. i Er bine, au fost arestați 13 anarh­iști și cu ocazia aceasta s-au descoperit lu­­­cruri foarte interesante privitor la a­­tentatul anarh­istului Lega împotriva primului ministru Crispi. Peste câte­va zile după atentatul îm­potriva lui Crispi, președintele consi­liului de miniștri, adică tot d. Crispi, a primit o mulțime de scrisori amenință­toare, în care se zicea că dacă Lega n’a reușit să-l omoare, sunt alții cari o să-i curme negreșit zilele. Scrisorile acestea veniseră din Si­cilia și din provincia Romei. In Romagne s’a instituit chiar un co­mitet secret, al cărui scop era să răz­bune pe «martirii» din Sicilia. Din ordinul poliției, primul ministru era foarte bine păzit. Poliția.Arestările. Peste câte­va zile după atentat, d-ntt Sironi, șeful poliției din Roma, a primit știrea că din Cavignano, provincia Ro­mei, au plecat spre capitală 3 tineri cunoscuți pentru ideile lor revoluționare. Ei se lăudaseră în public că vor face o lovitură teribilă la Roma. Poliția a înființat numai de­cât un serviciu special, atât la cameră cât și pe drumul pe unde merge primul mi­nistru de acasă până la cameră. Atentatul lui Lega s-a întâmplat la 4 Iulie. Peste 5 zile agentul Poli, înso­țit de alți agenți, a văzut în împrejurimile de la Monteciterio 3 tineri cu un as­pect, care îl făcu să bănuiască ceva. Poli s’a apropiat de denșii și i­a luat, la întrebare, ei au spus că sunt din provincia romană. — Haideți la poliție ! — le zice atunci Poli. — Mergem!— răspunseră energic ti­nerii.­­ Li s’a făcut aci o mică perchiziție corporală, dar nu s’a găsit nimic asupra lor. Ei ziceau că au venit la Roma ca să găsească de lucru.­­ La a doua perchiziție ce li s’a făcut, s'a găsit în căptușala hainei unuia o scrisoare trimisă de un oare­care Bac­­chioni de Gambetto soților Pezzi din Florența. Scrisoarea iată principalele fraze din scrisoare : «Dacă eroul nostru a greșit lovitura, sunt alți tovarăși al căror braț nu va­ tremura. Lui Lega i-a tremurat brațul!] Ah ! ce nenorocire pentru noi anarh­i­­știî». întrebați despre scrisoarea aceasta, cei trei indivizi au refuzat să răspundă. Ei au fost îndată închiși în celule di­ferite. Imediat după aceea, s-a depeșat pre­­­fectului din Forli care a trimis la Gam­­­betto la un agent. Acesta a arestat pe Recchioni și a sechestrat hârtiile aflate la el.­­ In casa lui, s-au găsit o mulțime de scrisori importante și o lungă cores­pondență între el și soții Pezzi din Florența. Aceștia de asemenea au fost arestați. Ei sunt închiși la Regina Coeli din Roma. Denșii sunt socotiți ca șefii partidu­lui revoluționar din Italia. Femeea Pezzi e amanta anarh­istului Malatesta, refugiat la Londra. Din scri­sorile aflate asupra lor se vede deslușit că ei erau autorii atentatului împotriva lui Crispi. Complotul In Reccioni se afla un club anar­h­ist. Anar­­hi­știi voiau să omoare pe primul ministru. Ei au găsit în Lega pe un tânăr fanatic și desinteresat. 1

Next