Universul, decembrie 1894 (Anul 12, nr. 282-306)
1894-12-01 / nr. 282
Universol No. 282 le-a confiscat iar cadavrul a fost transportat la morgă. Facându-se apoi perchiziție și pe bordul vaporului «Orei» din Brest s’a aflat sub niște scânduri 10,000 de fr. în argint. In total suma furată de Oudart «se ridică la 10,000 de fr. Acești bani au fost luați din caseta vaporului. Banii fuseseră depuși în casetă de o doamnă cu numele Mignot, care voind să facă o călătorie pe mare nu voia să fie suma aceasta mare de bani asupra ei. Sărmana femee însă a murit de apoplexie îndată ce a aflat că i s-au furat banii. LEI 2.95 CUTIA Hapurile de Catramină ale doctorului Bertellî din Milan, care vindecă orice fel de tuse, se vând de acum înainte cu lei 2.95 cutia în loc de 3.75 cum s’au vândut până acum. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o instrucție în limba română cu pecetia Administrației ziarului «Universul» se vor refuza ca falsificate. De vânzare în provincie la toate farmaciile și în București la Drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No. 2 și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu», Victor Türinger, Calea Victoriei No. 154, întâmplări din Capitală Slugă necredincioasă Răducanu Ionescu, servitor la d. Costică Gheorghiu, din strada Teiului, se bucura de toată încrederea stăpânului. Răducanu însă nu e dintre aceia cari să fie recunoscători pentru bunele tratamente; el s’a folosit de ocazie și a furat 60 de lei de la stăpân. Fiind prins, a fost arestat. Pentru puțina băutura La arestul secției a 5-a careeter un anume Iancu Râvna. Acesta intrase pe sub ascuns în pivnița prăvăliei dlui Niculae Dumitru, cu șase sticle goale, ca să le umple cu vin. Sergentul de stradă îl văzu și-i strică toate planurile. ILUSTRAȚIA NOASTRA In ziua de 8 Noembre curent a încetat din viață la Peterhof, la moșia sa (lângă Petersburg), Anton Rubinstein, după Liszt cel mai mare pianist al veacului nostru. Rubinstein a murit în vârstă de 66 de ani în urma unui atac de apoplexie. Marele compozitor s-a născut în ziua de 30 Noembrie 1828 în Wechhotineț, lângă Moscova. Studiile muzicale și le-a făcut întâi zi în Moscova, apoi la Paris (1839) sub Liszt, iar la 1845 în Berlin sub Delin. Rubinstein arătase deja de tânăr un mare talent musical. La 1848 a fost numit pianist virtuos al casei marei principese Elena din Petersburg; la 1848 a fost ridicat la rangul de director de concertel curții imperiale. In anul 1862 a fundat observatorul mare din Petersburg al cărui director a fost până la 1867. La 1877 a fost numit nobil rus. Rubinstein a făcut lungi voiagiuri în Europa vizitând Germania, Franța și Italia. El a fost un virtuos neîntrecut și un compozitor mare. A compus între altele minunate bucăți de salon, 5 simfonii, 10 opere de valoare mare, între cari cele mai principale sunt: Macabeii si Nero, oratoriile: Paradisul perdut, Faust, Ivan IV, Don Chifot, uverture, concerte de vioare, etc. Ilustrația de pe pag.i a numărului nostru de azi reprezintă portretul lui Rubinstein. ~Ö^CITGETARE PE ZI Durerea e mai firească pentru om decât bucuria; de aceea iadul a fost mai bine descris de poeți decât raiul. -----~■ *y—— Banditái in Mine negre PESCUFEȚUL de DRAGOSTE somlait de CHAHIiES MEHOUVEU PARTEA ANTÂIA Fiica amantului VI Scânteia «M’aș fi ținut cu cinste de fagäduiala ce’ți dădusem; mă void ținea tot așa de făgăduiala ce am dat altuia. Voi întrebuința tot timpul ce mai am de trăit ca sa ispășesc slăbiciunea de un moment. «Void avea Curaj. «E datoria mea oare sa-ți dad pildă de curaj? «Matilda.» Cunoaștem ceea ce a urmat după asta SAU 20 Omor din. gelorza.e Balurile, cafenelele-chantante și cârciumile de pe bulevardele Parisului atrag în fiecare seară o lume specială de femei și de tineri, cari stad de multe ori toată seara, până la trei de dimineață, bând și petrecând. Adeseori se întâmplă bătăi și «jocul cu cuțitele» e obicinuit. Sâmbăta trecută, seara, un grup zgomotos staționa la colțul stradei Tourtille. Unul dintre tineri, un anume Charles Guédé, în vârstă de 17 ani, lucrător mecanic, glumea cu o tînără femee pe care o cunoscuse mai de mult și acum devenise amanta unuia dintre prietenii săi, anume Mercier, în vârstă de 22 de ani, lucrător în bronzuri. Mercier, care era acolo, nu arăta că se sinchisește de glumele lui Guédé cu fosta lui amantă. De altfel, cinaseră împreună și până atunci nici o ceartă nu izbucnise între dânșii. Guédé urmă prin urmare să vorbească cu femeia și grupul mergea preumblându-se, spre strada Brisson, când de odată Mercier, fără ca să i să poată ghici planul, ajunse repede pe amanta lui care era lângă Guédé și, fără nici o vorbă, își împlântă cuțitul în pieptul acestuia. Lovitura ajunse drept în inimă și victima căzu moartă, fără ca să scape nici un gomei Mercier o rupse de fugă îndată, dar a fost prins și arestat. OAMENII ZILEI Anton Dohrn Anton Dohrn e unul dintre cei mai distinși geologi. Tatăl său, Carol, a fost un etnolog de frunte, jurist, comerciant și industriaș chiar. Anton Dohrn s-a născut la 29 Decembre 1840 în Stettin, unde și-a terminat studiile liceale. Cele universitare l- a terminat la Berlin. In anul 1869 a întemeiat stațiunea zoologică în Neapol. Scrierile sale principale sunt: Originea și principiul transformării speciilor animale, Pantopodele golfului Neapol, etc. Actualmente el e profesor de zoologie la universitatea din Berlin. Luptă. între dum șerpi Se scrie din Londra că un incident în adevăr extraordinar s’a întâmplat la grădina zoologică ele acolo. Unul dintre gardiani își făcea inspecția când constată spre marea lui uimire, că din cușca rezervată șerpilor «boa constrictor» lipsea una din aceste reptile. Ce se făcuse una din aceste reptile? Boa care rămăsese dormia, fătul. Era un boa de cel puțin de trei metri. El înghițise pe tovarășul sed de locuință. Drama s-a reconstituit. Ea e îngrozitoare. Cel mai mare dintre șerpi mânca un £ — porumbel viu și cel lalt se apucase și el să mănânce de asemenea un porumbel, când boa cel mai mare, lacom, se apropie. El apucă partea din porumbel care rămăsese afară din gura șarpelui și începu să mănânce. Fiind mai mare decât colegul sed, mâncă așa de repede încât, într-un moment, apucase capul șarpelui mai mic. Boa cel mare nu mai avea nici un cuvânt, acum, ca să se oprească și mâncă cu totul pe colegul sed. Acest ospăț oribil nu indispusese de loc. Din contra. Când ieși din amorțeala produsă de digestia corpului tovarășului sed, se arată foarte vioid. 7D’ale justiției Sunt numiți: D. Athanasie P. Nițescu, actual judecător de pace la Roșiori-de-Vede, județul Teleorman, în aceeași calitate la judecătoria de pace Pătărlage, județul Buzeu ; dr Haralambie Stoenescu, ajutor la judecătoria de pace Târgu-Jiu; d. Leonida Manacachi, actual ajutor de grefă la tribunalul Covurluiu, ajutor la judecătoria de pace Tulcea, în locul rămas vacant prin permutarea d-lui Al. G. Timofte ; d. C. V. Vasiliu, actual judecător de pace la Sfințești, județul Teleorman, în aceeași calitate la judecătoria de pace Zimnicea; d. D. D. Popovici, actual judecător de pace la Șerbănești, județul Olt, în aceeași calitate la judecătoria de pace Sfințești, județul Teleorman, în locul d-lui D. V. Vasiliu transferat ; d. G. Chr. Volga, judecător de pace la Șerbănești, județul Olt, în locul d-lui D. D. Popovici permutat. l N SFAT PE ZI Cremă după masă, proporție pentru 6 persoane : Spargeți 4 ouă și turnați gălbenușurile intr’o tigae, adăugați 11% kilo de zahăr pisat și o bucățică de vanilie. Amestecați bine și vărsați deasupra încetul cu încetul, o jumătate de litru de lapte sau de smântână în cobcote. Lăsați să se coacă, amestecând mereu, pentru ca să nu fiarbă. Se strecoară apoi și se servește rece._____ LUCRURI DIN TOATA LUMEA O căsătorie originală.— Faptul s’a întâmplat în Villanova (Sardinia). Un anume Guglielmo Dimosi, un sărman lucrător care trăește din munca mâinilor sale, acum de câteva luni se căsători civil cu o vară a lui de al doilea grad. După această căsătorie ei voind să facă și cununia religioasă. Dar pentru acesta aveau nevoe de dispensa bisericei, căci altfel comitead un mare sacrilegiu. Mai zilele trecute ei se prezentară la paroh spre a obține dispensa. Acesta le ceru 35 de lei, dar sărmanul soț spuse că nu poate da decât 20 lei, căcî nu are parale. Dar parochul nu se învoi și în zadar ei protestară episcopului, căci nu căpătară nici un rezultat satisfăcător. In fine ei văzând că nu o scot la cale cu popii dacă se iad cu binele, au recurs la o șiretenie. Astfel deunăzi când se celebra liturghia la biserica din Villanova, ginerele se duse hn fața altarului și ținându-și mireasa de mână zise părintelui: — Iacă nevasta mea, eu sunt bărbatul ei. Părinte binecuvîntează ne. Confuziunea, care se născu, fu mare. Parochul, striga câte lua gura . — Nu valorează nimic această căsătorie. Ve void excomunica. Lumea din biserică rîdea cu hohote și preotul ca să nu se facă caraghios a trebuit să'l cunune pe loc, căci altfel se făcea caraghios de tot. 'o Un judecător care imitează pe regele Solomon."Un judecător de pace din Georgia (America) a voit să imiteze pe regele Solomon, dar a fost nenorocos. Două femei revendicau în fața judecătorului maternitatea unui copil în vârstă de zece luni și judecătorul era încurcat ca regele Solomon. Reamintindu-și atunci de Istoria Sacră, poate singura pe care o citise în viața sa, judecătorul puse să se aducă un cuțit și întinzând pe copil pe masă, declară femeilor că o va tăia în două și le va da la fiecare câte o jumătate. Dar nu se întâmplă ceea ce el se aștepta, căci cele două femee o strigară împreună : — Destul ! Nu ’i mai ucide! Mai bine ține ’1 d-ta! Și eșiră din judecătorie, lăsând pe copil judecătorului, care se află foarte încurcat căci nu știe ce să facă cu el. NOTA SATIRICĂ — Cum îți dă mâna să vinzi atâtea haine așa de ieftin ? — De.... sunt hainele mușteriilor cari le-au comandat dar pe urmă n’am mai voit să le ia.... — E și câte costume ți-au remas ? — Cam 100,000 de bucăți. — Al dracului! Știi că nu-ți merge rău ?... ZEIA.13 Domnul și doamna vorbesc despre viitor, la gura sobei. — Când unul din noi va muri, zise bărbatul, să știi că mă retrag la țară. «IAtragem atenția cititorilor noștri asupra premiilor extraordinare pe care le acordăm abonaților noștri, cu începere de la 15 Noembre. Prețul obiectelor—a căror listă o dăm pe pag. la,—valorează aproape costul întregului abonament. zivIUl X Wwului V AVfc * B Germania.— Curtea imperială din Lipsea a dat o deciziune foarte interesantă: Directorul unui ziar nu poate fi făcut răspunzător pe cale de despăgubiri civile, pentru o greșală rămasă într’un anunț, dacă manuscrisul n’a fost scris foarte lizibil. * Se anunță din Harzburg că într’una din zilele trecute s’a petrecut acolo un interesant caz de hipnotizare. Un medic a povestit Insomnul hipnotic, că vis-a vis de statua Canossa e un loc unde se află îngropată coroana lui Henric IV, împreună cu comori enorme. In urma acesteia poporul aleargă la acest loc în cete mari. Guvernul din Braunschweig a dat ordin ca locul să fie săpat și comorile căutate cu multă băgare de seamă. Austro-Ungaria.—Unui ziar vienez i se anunță următoarele din Belgrad Vestitul șef de bandiți Bastovan, care a declarat că radicalii Pad îndemnat (pe plajă) să otrăvească pe regele Alexandru, a reușit să fugă din pușcăria Craguevar. In urma spuselor lui au fost arestați mai mulți bărbați cu vază din partidul radical. Se eredeted Bastovan a născocit istoria otrăvirii regelui ca să scape mai ușor. Fuga lui se datorează neglijenței autorităților. Procesul Cebmac, autorul complotului împotriva dinastiei, va începe zilele acestea. * Din Viena se scrie că împăratul Franz Iosef a sancționat proiectul guvernului maghiar, privitor la căsătoria civilă. Ziarele din opoziție din Budapesta cred că, cu toată sancționarea, cabinetul Wekerle își va da demisia. Cercurile guvernamentale spun că actualul guvern va dura încă multă vreme. Anglia.—Puțin după nașterea fiului ducelui d’York, prințul primi o scriisoare în care i se făcea cunoscut un complot pentru răpirea noului născut. » Poliția e pe urma conspiratorilor. * Două cuirasate engleze au pornit din portul Liverpolului spre gurile Nilului, unde vor sta tot timpul iernei. 3 corăbii de răsboid din fiota engleză din Mediterana au primit ordin să plece în apele Chinei. E Rusia. Țarul a primit președința de onoare a unui congres al agricultorilor ruși, ce se va ține în ianuare viitor. împăratul vrea să se convingă însuși de nevoile cultivatorilor ruși. * Inportul Astrahan a explodat cazanul vaporului rus «Cazacoff». 2 mecanici au fost omorîți pe loc. 7 pasageri, căzând în valuri, s’au înecat. Nenorocirea s’a întâmplat pe când vaporul era să ancoreze. * Turcia. — Se anunță din Smirna că pe lângă țărmuril Siriei s’a cufundat vaporul turcesc «Salonic» încărcat cu coloniale, 2 pasageri și 1 marinar s’au înecat. ȘTIRI PRIN POSTA a Franța. — Alegătorii din circumscripția a doua din Beaune, unde locul de deputat e vacant din cauza morții lui Gueneau, au iscălit o adresă prin care roagă pe d. Ernest Carnot, al doilea fiu al președintelui asasinat, să primească a fi candidat. O deputăție a fost trimisă la d. Carnot. * In al treisprezecelea arondisment din Paris s-a deschis o listă de subscripție în favoarea candidaturei lui Gerault-Richard—condamnat pentru un articol în contra d-lui Casimir Périer— la locul vacant de deputat. S’au adunat deja peste 3000 de franci. In Italia.—In urma căsătoriei sale religioase, celebrată deunăzi, d. Crîspi a făcut să se restitue domeniilor Vaticanului mănăstirea seculară a Assiselor și depedințele ei. Sume mari se adună, în toate orașele Italiei, pentru victimele cutremurelor de pământ. Guvernul trimite ajutoare pretutindeni. E vorba să se creeze o mare casă de ajutorare pentru locuitorii amenințați de cutremure și de revărsări vulcanice. UN PROVERB PE ZI Nu e vin fără drojdie. (Slovac). O DRAMĂ SÂNGEROASĂ Intr’o odăiță din strada de Villers, la Bruxelles, locuind de mai mult timp un oarecare Beckhont, birjar și o văduvă Gruisbergh. Amantul și cu amanta nu trăind bine. Duminecă din săptămâna trecută, Beckhont se întoarse beat acasă și căută îndată pricină amantei sale. Furios, apoi, bețivul apucă pe nevasta și o aruncă pe fereastră de la al doilea stagiu, în curte. Mizerabilul văzând că femeea mai mișca, luă un ciocan, descinse și lovi de mai multe ori în cap pe nenorocita femee. După ce -l mai dădu cu călcâele și se asigură că omorîse pe sărmana femee, birjarul lasă cadavrul acolo și plecă din nod la cârciumă, ca să bea înainte. Vinovatul a fost găsit, pe când ciocnea la pahare cu alți bețivi. VII Față în față Intunerecul acoperise de mult castelul și parcul de Montelon. Unsprezece ore bătuseră la pendulul camerei pe al cărei prag marchizul lăsase pe Matilda. Tînăra mireasă își termina toaleta de noapte însoțită de Florența, camerista sa. Florența era cu adevărat fericită de nunta asta pe care o considera ca un triumf pentru stăpâna sa, un izvor de prosperitate din care avea să aibă și ea foloase. Insă Florența se mirase foarte mult în ultimele zile de înaintea nuntei văzând pe Matilda turburată și tristă. Ea nu’i înțelegea deloc spaima la apropierea unui eveniment ce se părea atât de simplu și natural. — D-na marchiză nu mai are trebuință de mine ? întreabă dînsa cu o intonație cam luătoare în rîs. Matilda chete din cap. — Atunci pot să mă duc. — Dacă vrei. — N’o să’ți fie frică în camera asta mare? De altfel n’o să stai multă vreme singură. — Ah ! Florența !.. — De ce ostezi, de ce suspini ? Nu e aci nimic de speriat. De ce te temi ? Vei putea să faci ce’ți place cu bărbatul d-tale. D. de Montelin te iubește la nebunie , de altfel așa iubesc toți d-nii de vârsta lui când se amorezează de o domnișoară de vârsta d-tale. «După atâtea nenorociri mari, acum ești scăpată din încurcătură, ești marchiză, ești bogată, aî milioane la dispozițiune. «O să faci să turbeze de necaz pe toate mariafoaicele care veniau sa’ți plângă de milă, dar care în inima lor erau încântate de ceea ce ți se întâmpla. «Ar trebui să fii foarte veselă, în loc de asta însă pare că stai să plângi... Tânăra femee murmură. — Ai dreptate , însă ce vrei, e ceva mai tare decât mine. — Mai la urmă, zise iar Florența, poate castelul ăsta prea mare, îți inspiră gânduri negre. E frumoasă, însă e tristă cazarma asta. Și pe împrejur nu se află nici un vecin. Păduri și iar păduri și un parc care nu se mai sfârșește; șanțuri pline de broaște și copaci verzi care ’ți aduc aminte de cimitire , în sfârșit niște apartamente unde omul se simte mic de tot, ca un șoarece într’o biserică. «Bine ceva de moarte, pre legea mea, însă o să ne deprindem.... Poate că mâine pe soare o să te crezi într’un paradis. «Cu adevărat, e foarte bogat d. de Montelin și toată bogăția lui este acum a d-tale. Asta e deja o fericire, cea mai mare din toate poate, pe care în nici un caz n’o s’o plătești prea scump... D-șoara Florența ar fi voit de sigur să se afle în posesiunea unei așa fericiri. Dar fiind că nu’î era cu putință, voia cel puțin să se folosească cum putea mai bine de rouă ce cădea asupra stăpânei sale. Dânsa repetă: — Curaj, ci nă marchiză ! Ce răpitoare ești în astă seară ! Cum n’ar fi d. de Montelin nebun de bucurie !... Și arătând patul mare cu polog greoi de mătase : — Nu te culci ? — Nu, mai aștept. — Faci văd. Florența mai aranjă câte va obiecta ce se tîriad pe ici pe colo și eși. Matilda remase singură, își strînse capotul de mătase pe umeri, se apropiă de fereastră pe care o deschise și se rezimă de balustradă privind afară. Din când în când întorcea capul și se uita spre ușa pe unde avea să vie bărbatul săd. Bărbatul săd! Se sfârșise d’acum ! Era legată pentru totdeauna de marchizul de Montelin. Dânsul era în același timp bine-făcătorul săd, soțul săd și stăpânul său. Era a lui și nici o putere omenească nu mai putea să rupă legătura care ’l înlănțuia. Curând o cuprinse frigul, se înfioră, închise fereastra și se întoarse în cameră. Tocmai atunci se deschise o ușă cetișor. (Va urma). ^