Universul, ianuarie 1895 (Anul 13, nr. 1-25)
1895-01-03 / nr. 1
LEI 2.95 CUTIA Hapurile de Catramină ale doctorului Bertelli din Milan, care vindecă orice fel de tuse, se vînd de acum înainte cu Lei 2.95 cutia în loc de 3.75 cum s’ai vîndut până acum. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o instrucție în limba română cu pecetia Administrației ziarului «Universul» , se vor refuza ca falși floare. De vânzare în provincie la toate farmaciile și în București la Drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No. 2, și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu», Victor Turinger, Calea Victoriei No. 154. ~TM Tristiași O pungășie la gară—Accidentul de la oțel Victoria —Incenlia—Hoție—Nenorocirea unui soldat Deună-seară, aproape de plecarea trenului accelerat spre București, un pungaș furat 1200 lei din buzunarul unui călcător din clasa I-a. Păgubașul, prinzând de veste, a dat imediat alarma,— iar poliția gărei cercetând grabnic a pus mâna pe făptuitor,—care nu avusese încă timpul a o șterge. Banii au fost găsiți toți și restutuiul păgubașului —iar întru cât privește pe cinstitul cavaler de industrie, Care se pretinde originar din Galați, a fost pus la răcoare. — Joi, pe la orele 11 a. m. d-na Isidor Halpern ședea la masă și glumea cu copilul d-sale. Deodată un glonț de revolver, spărgând geamurile de la ușa de din dos, trecu pe la urechea copilului pentru a lovi în perete și a ricoșa imediat. Cauza: un chelner, căruia un pasager îi încredințase un revolver, neștiind dacă e încărcat, începu a se juca cu dînsul și a provocat astfel întâmplarea, care putea avea grave urmări. *— Tot Joi, pe la ora 7 dimineața, aprinzându-se un ogeag de la casele No. 35 din fundătura Lăutarilor, un apar s’a suit pe casă pentru a stinge focul, însă, din cauză că acoperișul era umed, el a alunecat și căzând jos și-a rupt brațul stâng, lovindu-se grav și la cap. Pacientul a fost imediat transportat la spital. A treia zi de Crăciun, în lipsa de acasă a d-lui Filipescu Ștefan, niște făcători de rele, introducându-se în casă prin întrebuințări de chei false, au furat suma de 102 lei, 10 fețe de masă, 3 plapome, 9 cămăși bărbătești de ohimdă, 6 perine și mai multe obiecte casnice. Nici până azi nu s’a dat de urma hoților. Soldatul Simionescu, din escadronul 4 tren, a fost trântit în manegu de un cal nărăvit și călcat în picioare, sfărămându-i mai multe coaste. Nenorocitul a fost transportat la spital într’o stare desperată, cere unchiului säu, în ajunul plecării, sâ’l împrumute cu 100 de lei. Dna Faustmann informază că bărbatul säu ar fi dispus să-șî împrumute nepotul cu suma cerută, se opune și de aci se încep o ceartă între cei doi soți. D-na Faustmann plictisit de această ceartă cum și de viața furtunoasă ce ducea cu soția sa, care era cam arțăgoasă din fire, a voit să se sinucidă cu un cuțit, însă a fost împedecat la timp de niște vecini din curte. D na Faustmann, văzând actul desperat ce era să comită soțul sau și cum nu dorea să rămâe pentru a patra oară văduvă, căci fusese de 4 ori măritată, se decide să se otrăvească și așeară pe la orele 12 și jumătate bea o doză de șoricioaică pe când bărbatul säu dormea. D. dr. Condemin, chemat în grabă, cu toate obicinuitele antidoturi administrate, n’a putut să fie teribilul efect al acestei îngrozitoare otrave și femeea a încetat imediat din viață. Cadavrul a fost transportat la cimitirul celor 3 confesiuni din oraș spre a i se face azi autopsia medico-legală și la urmă înmormântarea. O CUGETARE PE ZI Omul dorește ceea ce n’are, iar ce are disprețuiește. Sinuciderea tragică din Pitești Corespondentul nostru din Pitești ne scrie următoarele cu data de 29 Decembrie 1894 : Un nou caz de otrăvire în niște circumstanțe ciudate s’a petrecut în orașul nostru. D-na Iulia Faustmann, soția d-nului Manole Faustmann, tămplar din strada Șerban-Vodă, și-a curmat firul vieței înghițind o doză mare de șoricioaică (arsenic). Iată cauzele cari au împins pe d-na Faustmann la acest act desperat : In sărbătorile crăciunului sosește din Craiova un nepot al d-lui Faustmann, care cheltuind banii pe cari îl avea. UN SFAT PE ZI Depărtarea ruginei de pe fier când e nouă se șterge frecând-o cu unt de lemn, cu ajutorul unui dop de plută. In cazul când rugina e mai veche atunci se amestecă unt de-lemn cu floare de pucioasă ca să se facă un fel de cocă și se freacă ferul ’cu o pere oarecare, după ce s’a lăsat câtva timp coca pe el. Crima misterioasă de lângă Roman Deunăzi s’a găsit de către un cantonist de pe șoseaua națională Roman- Hăbăucești cadavrul unui om aruncat în șanțul șoselii. Cadavrul avea mai multe găuri și răni la cap. După toate probabilitățile ne aflăm în fața unei crime. In urma cercetărilor făcute, s’a putut stabili identitatea cadavrului. El este a lui Vasile Spiridon, fost funcționar inferior la calea ferată. OAMENII ZILEI Canon Wilkinson D. Wilkinson e rectorul universității din Birmingham. S-a născut la 1830. A studiat dreptul la Oxorid și apoi literele la Londra. E unul din marii jurisconsulți englezi. A călătorit prin Germania, Franța, Italia, America, prin Africa de nord și Asia mică. Pretutindenea a studiat legislațiile acestor popoare. întors în țară a fost numit profesor la Londra, apoi la Birmingham. Aci a fost ales în urmă rector al Universității. Scrierile principale ale lui Wilkinson sunt: Dreptul roman, Legislația franceză și italiană, Obiceiuri și drepturi, Adevăratele legi, etc. UN PROVERB PE ZI Nu se sperie lupul de pielea oii. (Românesc). Intâmplarea tragică de la Hanga în comuna Hanga, jud. Iași, s’a întâmplat deunăzi o nenorocire. Băiatul George, în etate de 6 ani, fiul d-lui Emanuel Urmă, profitând de lipsa părinților săi de acasă, a luat dintr’un cui un revolver încărcat și a început să se joace cu el. In casă se afla și sora lui, Olimpia, în etate de 5 ani. Băiatul voia să arate surorei sale cum împușcă tatăl său lupii. Fata stătea în fața revolverului și rîdea. Deodată se descarcă un foc. Glonțul străpunge pieptul fetiței. Aceasta cade la pământ scăldată în sânge. Nenorocita Olimpia a murit Desperarea părinților e nespus de mare. OCAZIUNE FRUMOASE BANȘOANE pentru DAME De imitație de astrahan cu căptușală de mătase, Let 4.90 bucata. De blană neagră cu căptușală de mătase, Let 4.50 bucata. De pluș de mătase cu pene de Struț, fantezie, cu căptușala de mătase. Let 3.50 bucata. De pluș cu căptușala de mătase pentru fetițe Let 1.90 bucata. De vânzare la administrația ziarului «UNIVERSUL», strada Brezoianu No. 11, București. Nici cu un preț întreit nu se pot găsi asemenea manșoane în țară. Fratricid de unsprezece ani Un copil de unsprezece ani, Eugen Grimeau, locuind la părinții săi în str. Gergovie, din Paris, a profitat de lipsa de acasă a mamei sale ca să se încerce să sugrume pe soră-sa Heloisa, în vîrstă de 12 ani. Copilul acesta e înzestrat cu toate defectele posibile. Pungaș, el furase de la mai mulți vecini câte un franc sau doul, iar de la mama sa șterpeli deunăzi o piesă de cinci franci. Sora ticălosului, care’l prinsese asupra faptului, îl denunță părinților. Aceștia , amenințară să’l închidă într’o casă de corecțiune. Furios, tînărul Grimeau se hotărî să își răzbune.Mercurea trecută el se apropie, pe la spate, de soră-sa care ședea pe un scaun și, puindu I de gât un laț, o trânti pe dușumea și începu s-o tîrîe prin casă. La țipetele nenorocitei copile, pe moarte, alergară vecinii. Mizerabilul a fost trimis îndată la închisoare. Istoria relativă la piesa de 20 de lei e aceasta : «Intr’o zi a găsii lucrând ca de obicei. «—Ce mai faci, tată? «— Sunt foarte obosit, îmi răspunse el continuând a scrie: «— Ar trebui ca să te repauzezi. «Atunci el deschide cutia de la biroul său și arătându-mi doar napoleoni de aur, îmi zise : «— Dragul meu, când am sosit la Paris în 1833, aveam 53 fr. Vezi că nu mai am decât 40 de lei. Pe cât timp nu ’mi voi recăpăta cel 13 fr. nu voiü putea să mă odihnesc. ID vn. Kamnica-Sărat Corespondență particulară a «Universului» R.-Sărat 30 Decembre O nenorocire Locuitorul Vasile Nichifor, din cătunul Schițele, pe când se ducea deună zi la moară cu vre-o șease saci plini cu grâu, deodată boii și au luat vânt și au dat căruța de mal, așa că bietul om a căzut dedesubt și a fost strivit într-un mod îngrozitor. El a fost transportat la casa lui într’o stare desperată. Fecunditate Femeea Maria Bordeanu, din Faraoanele, a născut 4 copii de-o dată, dintre care unul a murit, iar cei’alțî sunt sănătoși împreună cu mama lor! O crimă Se zice că pe șoseaua națională Râmnic-Focșani, între cantonul 3 și 4, s'ar fi comis 2 omoruri de către niște cantonieri. D. Procuror a plecat la fața locului pentru a ancheta faptul. ____ Colspan. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Pedeapsa unui trădător.Pe timpul lui Carol VI, un trădător, numit Perrinetre Leclerc, a deschis o poartă a cetățel Parisului spre a intra englezii. Spre a se perpetua durerea sau indignația cauzată de această crimă, se reproduse în bronz figura mizerabilului și ea a fost așezată pe un zid la un colț al stradei Sf. Andrei. Fiecare trecător era rugat să ia o peatră de jos și s’o asvârle pe fața bustului infamului trădător. Azi n’a mai rămas pe zid decât câteva fragmente informe de bronz, căci figura a dispărut sub lovirea pietrelor asvârlite de francezii răzbunători. O anecdotă asupra lui Dumas tatăl.— S’a istorisit că pe la sfîrșitul carierei sale marelui Dumas desbrăcânduse într’o zi în fața fiului săd,l-a căzut din buzunar un napoleon și luându-l de jos zise: — Iacă, Alexandre. Toți îmi zic că sunt risipitor. Ei bine am sosit la Paris cu doi napoleoni și mai am încă unul. Aceasta nu era adevărata versiune a acestei anecdote. D. Alexandru Dumas, fiul, el însuși a dat deslușiri printr-o scrisoare adresată unuia din amicii săi: NOTA SATIRICĂ — Ei bine, drăguță, ce-ai primit de la bărbatul teu cadou de anul nou ?... — Brățări, pălărie și corset... — Dar tu ce s-ai dat ? — Două perechi de... coarne. —Adoctore. Să nu crezi că mă tem de moarte, ceea ce mă înspăimântă e frica de a fi îngropat de viu. --- Nu te teme de asta; de oarece te caut eu, n’o să fii dus desigur viu la groapă. ȘTIRI PRIN POSTA ■ Franța.—Cheltuelile procesului trădătorului Dreyfuss s’au urcat la suma de 1.687 fr. 50, în afară de onorariile apărătorului. Cum se vede, justiția militară e mai ieftină în Franța decât cea civilă. * Deoarece viața e prea bună, pentru criminalii cei răi, în Noua Caledonie, s-a depus un proect de lege pentru deportarea ucigașilor și a trădătorilor în insulele Salvări. Aci, regimul va fi cu mult mai aspru. ■ Italia. — Poliția din Roma caută de mai multe săptămâni pe un bandit sammemeKammsBBfa .... m i 'w*1 WHWwiBBa faimos, Fortunato Anduini. Acest imnj9 vid, care a fost de 19 ori în ocnă, 19 în costum de popă și scapă în tot . HHi una. * La Turin, în timpul exercițiilor artilerie, un obuz a făcut explozie. Doi soldațî au fost uciși și 18 răniți. ^n Germania. Acum câteva septttmâni, un lucrător din Liegnitz a fost și osândit la trei mărci amendă sau la o zi de închisoare, pentru că, fiind chemat ca martor, se prezintase la tribal nai în bluză. Curtea de apel a reformat această judecată explicând că lucrătorul ar fi meritat pedeapsa, dacă ® bluza ’I ar fi fost murdară. 9 * In ultimele 3 zile au fost arestații la Berlin 6 falsificători de bani, 7 a-9 narhiști și 2 nihiliști ruși. Acești dicHt urmă au fost expulzați din imperiu. 9 . Austro-Ungaria.In Viena se vor arde zilele acestea vre-o 20 de milioane de fiorini (40 de milioane de fr.) în bilete de bancă uzate și rupte astfel cum nu se mai pot pune în circulație. Banii vor fi arși în palatul băncii Austro-Ungare într’un cuptor anume făcut. In locul acestor bilete vor fi puse în circulație altele noue. 9 * Se scrie din Zara că Croații au pregătit deja un proect pentru unirea Dalmației cu Croația. Dalmațienii de naționalitate italieni au declarat că vor s| combate proectul cu energie. E temerea B să nu se întâmple din cauza aceastar grave tulburări în Dalmația. >MB Anglia.—O întrunire a partidului național irlandez ținută la Liemerick a TM fost împrăștiată de poliție din cauză că J oratorii au atacat guvernul englez, încins o încăierare între polițiști și n.. 9 timie. Sunt 13 răniți. S’au făcut numeroase arestări. Prin public se imp 9Htiaseră afișe în carierate tipărite cu i^9 teze mari cuvintele : «Trăiască autonomia Irlandei» ! . Ziarele conservatoare din Londra întăresc știrea despre apropiata retragere din cabinet a lordului Harcourt. In cercurile liberale se crede că guvernul Roseberg nu se va retrage de la putere ci se va face o remaniere ministerială. Rusia. — Numărul cumunelor de , puse pe mormântul lui Alexandru III al Rusiei e de 650 ; valoarea lor trece de trei milioane de lei. * Se anunță că suveranii Rusiei, după sărbători, se vor stabili pe scurt timp iar la Crasnoie-Selo. De aci vor întreprinde un voiaj prin imperiu și apoi vor merge la Abbas-Thuman, unde e bolnav marele duce George, moștenitorul tronului. Suveranii vor sta 3 săptămâni la Abbas-Thuman. Turcia. Alegerile în Creta s’aru fi început. Ca niciodată, spiritele se arată foarte liniștite. Curentele revoluțiionare în Creta sunt foarte adânc stabiilite. I ILUSTRAȚIA NOASTRA 9 E veselă și grațioasă tânăra care admurează noroc și ani mulți, pentru anul 9|nott 1895. Ea a umplut un pahar da 9 șampanie și, înainte de a-1 soarbe, cu privirea-i drăgălașă, ne dă credințî^H în viitor. 9 Din sticlă, curg spumele șampaniei» ca și din pahare nerăbdătoare zîna, ca să ne sortească o fericire pentru anul 9 în care am intrat. ^9 O să bea ea oare tot ce e în sticlă» numai ea o să se împărtășească d Hn nectarul fericirii? Nu! Nu vedeți oarul cum pare a se îndoi ca să bea singură paharul ? De la biserică, ies oamenii, veseli, ca să se ducă să prâznuiască pe 1895. Toți» și-au uitat necazurile și își urează ,unul altuia fericire. Fericire, ca și zîna atât de veselă cărei figură o dăm pe pagina s a, «9 râm și noi cititorilor noștri în anul 9 nott. 9 Al 9 ............ ■——————■«———» 11 Banditul in haine negre PRECUPEȚUL de DRAGOSTE SOMAIT de CHARLES MEROUVEL PARTEA A DOUA In jurul unei moștenitoare ! Acasă — Acolo, pre legea mea, nu știu ce se petrece și ar fi foarte isteț acela care ar ști. Lucru sigur e atâta că de la moartea tinerei marchize și de la a doua căsătorie a marchizului, locurile acelea nu sunt de loc vesele. — Și sunt 18 ani d’atunci... — Da, tocmai, tânăra damă a murit în 66 , marchizul s’a însurat, iar după un an și jumătate, cu d-na de Ranville ,pe care o cunoștea de mult, după cum spun limbile rele. Cu toate astea nu’se vede lumea de multe ori împreună. v — Sunt acum la Montelin ? — Da, ved mereu trăsuri cu proviziuni însă nu le prea vin musafirî. Nu mai sunt acum vremurile din tinerețea marchizului. Atunci toți erau primiți și ospătați, vreau să zic toți oamenii de seamă. «Acum marchizul își trece vremea preumblânduse prin pădure și nu doar că i-ar lipsi locul; e slab ca un piron și se face gârbov ca o roată de căruță... Doamne, și ’mi aduc aminte ce voinic era! puteai să zici că e clădit din var și din nisip. Trebue să fie aci la mijloc o taină. «Insă d-ta cunoști lucrurile astea mai bine decât mine ; vrei numai să faci haz de mine punându mă să înșir la palavre... Tatăl d-tale e bun prieten cu toți de la castel. — Dar preotul Herblin ce mai face ? — E bătrân ca și lumea. A avut deja un atac.... — In adevăr, astă iarnă.. — Dar și-a venit iar în fire. — Da, însă se poate să’l lovească din nou, când nici s’așteaptă și la vîrsta lui cam slabă nădejde. Dar comandantul Potel? — C ăla e sdravăn ca cu tun, cu toată năbușala care’l îneacă din când în când. Să vezi că ăla n’o să mai moară; stă drept ca un băț și verde ca un păr și e tot arțăgos cum îl știi. — N’ai văzut de mult pe marchiza? — Pe d-na de Ranville ? — Da. — Am văzut-o într'o zi la gară la Rosiers , e tot frumoasă, pe toți dracii! și are o pereche de ochi ... Servitorii spun că dînsa nu prea iubește pe tînăra fată. — Pe d-șoara Valentina ? Pronunțând numele acesta, glasul tînărului era tremurător. — D-ra de Montelin, urmă Michaud, a isprăvit școala și s’a întors acum acasă de la pension. Insă eu unul cred ca n’o să fie un rain pentru dînsa casa tatălui său. — Vrea să zică nu se mai întoarce la mânăstirea Augustinilor de la Angers? — Se zice că nu ; de altfel e și mare acum ; are nouăsprezece ani, dacă nu mă înșel. — N’ai văzut-o de mult, Michaud ? — De cincisprezece zile, era călare cu camarada sa ; le-am întâlnit pe la Houssage în apropiere de locuința comandantului Petel, vechiul prieten al d-șoarei, mi se pare că chiar nașul ei... — Pe urmă? — Ei, au trecut pe lângă mine pe caii lor frumoși. D-șoara m’a salutat drăgălaș zicându mi : «— Bună ziua, d-le Michaud. «In vremea asta, cealaltă îmi făcea un semn din cap. — Cum e dânsa? — D șoara de Montelin? — Da, trebue să fi crescut, să se fi schimbat. — Ei, Doamne, acum un an când ai plecat la Paris, dânsa nu mai avea lucru mare de făcut până să devie o fată frumoasă. Știi d ta asta tot așa de bine ca și mine. — E adevărat. — Acum îți spun numai atâta că ar trebui să faci multă cale până să găsești o fată frumoasă ca ea. — Așa dar acum e persoană mare ? întrebă Bernard Jarry. — Da, numai bună de măritat. Are niște ochi așa dulci și o peliță și o talie, de ’ți perzi sărita când te uiți la» densa. Dar per !... ce mai per mângă-n jos!... In sfârșit nimic nu’i lipsește» nimic. — Dar cea l’altă ? — Mica Brignon ? — Suzana. — Și ea e frumoasă și tot așa învățată» și cocoană ca și d-șoara. De, dacă ati crescut împreună... Ce știe una știe și cea- l’altă. Se zice că marchizul i-a făgădui« sâ’i dea zestre. Și când marchizul di9’, ceva, apoi dă din gros... » «Suzana e foarte iubită la castel ; bătrânul Bridoy a prins mare slăbiciune de dânsa... e drăgălașă cum îți spusei, așa drăgălașă încât de ar fi s’aleg eu între amândouă, nu știu zeti cum m'aș hotărî, aș fi foarte încurcat. Dar d ta ? Și Michard rîse cu hohot. Ténorul ro și foarte tare. ******* Insă conductorul urmă fără să aștepte respunsul. (Va urma). SAU 57 //-.Ti. 9999