Universul, septembrie 1896 (Anul 14, nr. 207-231)
1896-09-01 / nr. 207
Universul No. 207. S.: — Ai dreptate, zise Aureanu, ești prea grasă ! Dacă i-ar dat cineva 2 palme nici atunci d-na Aureanu nu s’ar [fi înfuriat așa de grozav. — Prea grasă ! strigă dînsa — știi că ești obraznic... eu prea grasă! ! ? — Altmintrelea, — continuă Aureanu, — ai dreptate să nu umbli cu velocipedul și dacă ți-ar veni vreodată o astfel de idee cu unul nu ți-aș da voie să știi că mori de supărare ! — Tu ? strigă d-na Aureanu înfuriată. Tu, să nu-mi dai voie ? — Da, eu! — Știi că ești obraznic?.. Asta-i prea mult’îndrăznești tu să mă oprești pe mine, care ți-am adus... — 60.000 de fr. zestre... știu asta... Dar să știi că am să te o... prese!! — O să vedem, zise d-na Aureanu roșie de furie.* * ¥ Chiar în ziua aceea d-na Aureanu, care nu suferea nici o contrazicere, și-a cumpărat un velociped. Și cu toate speranțele criminale ale bărbatului ei, dînsa n’a fost călcată nici de tramwaie, nici de trăsuri și nu va fi călcată nici odată, din cauză că nu se folosește de velociped, fiind-că șeaua acestuia e prea mică pentru corpul d-sale. Totuși d-na Aureanu s’a despăgubit de incovenientul acesta căci și-a cumpărat un costum de velocipedislă și poartă costumul acesta ostentativ de dimineață până seara, de 3 luni de zile, numai ca să-șî năcăjască bărbatul. Dar bărbatul nu se necăjește de loc. Din contră, el își freacă mâinile de mulțumire. Dînsul se gândește la socotelile de mai nainte ale croitoresei, la chilipirul care costa 800 de fr. și rîzând în barbă își zice : — Un costum întreg de velocipedislă pentru 60 de fr!... Ah, totuș velocipedul e o invenție splendidă ! Sora Burma Calatoria, — Prin fir telegrafic — Copenhaga, 28 August Majest. Lor rusești au sosit la ora 12 cu corabia «Étoile polaire». Au fost primite de perechea regală, de prințul și principesa moștenitori, precum și de prințesa de Galles. Străzile sunt decorate într-un mod splendid. Majeste Lor rusești au fost salutate la castelul Bernadorff de către împărăteasa văduvă. Pe tot timpul vizitei Majestăților Lor rusești, nu se va face nici o serbare. K 23 " — Iți recomand pe d. X., un om care se învârtește în cercuri înalte...? — Da, domnule aeronaut, întâmplarea tragică din Beriad (Boul nenorociri pentru o găină) In curtea d-lui Dumbravă, comerciant în Bârlad, s’a întâmplat deună zi o teribilă nenorocire. In acea curte se află o fântână adâncă. In ziua acea, o găină umblând de colo până colo pe ghizduri, își pierde echilibrul și cade în fundul fântânei. Un lucrător din curte, văzând pățania găinei și fiindu-imilă de ea, se hotărăște să-i salveze viața. El chiemă un băiețaș, îl pune în ciutură și-i dă drumul înăuntru. Băiatul se împotrivise la început dar omul i-a spus că n’o să i se întâmple nimic și că numai decât va fi scos afară. Pe la mijlocul fântânei, băiatul ameți și căzu. Din fericire un picior i se atârnase de ciutură și el stătea spânzurat în aer. Lucrătorul uită acum de găină și se gândi să scape cât mai în grabă viața copilului. El dore să se scoboare, dar alunecând căzu în fundul fântânei, lovindu-se rău de pereții ei de piatră. Lumea prinse de veste despre această nenorocire. Cu ajutorul unei scări, câțiva inși se scoborîră in fântâna. Băiatul a fost scos mai mult mort decât viu. El a fost transportat într’o stare disperată la spital. Sărmanul lucrător a fost scos mort. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Se știe că asasinii lui Hagi Nicola din Galați au fost prinși de poliție și aduși în Galați. Ei au fost fotografiați imediat în curtea parchetului de Cuvurlui. Principalul autor al crimei e, după cum am spus, Gheorghe Gheorghiu (portretul din stânga), de fel din Galați. El a fost multă vreme în serviciul lui Hagi Nicola, în timpul serviciului d-na Hagi Nicola ,i-a dăruit un stilet cu care Gheorghe a ucis pe stăpânul său. Eșit din serviciul lui Hagi Nicola, Gheorghe venea din când în când să vază pe d-na Hagi Nicola, căreia îi aducea romane de citit. Acum în urmă Gheorghe intrase în serviciul d-lui Marchesini. In ajunul crimei, servitorul a vestit pe stăpânul său că poate să nu vină a doua zi dimineață sau după amiază. Asasinul nu are decât 19 ani. Complicele lui e Petre Mardare. Criminalul acesta e de loc din Huși. El aparține unei familii foarte cunoscute în localitate, are un frate fost căpitan de marină, fost atașat la diviziunea flotilei în ministerul de răsboiu, și condamnat în acelaș timp cu generalul Maican în afacerea comandei încrucișătoarelor. Petre Mardare pretinde că e minor, parchetul însă, după cercetările făcute, ar fi constatat că asasinul are 21 de ani. Oricum, s’au cerut din Huși actele lui de naștere. Petre Mardare a fost în serviciul d-lui Frigator, comerciant din Galați, de unde a plecat în urma condamnare pentru furt ce suferise. Instrucțiunea afacerea e ca și terminată; asasinii au mărturisit crima și nu rămâne decât să se dea ordonanța de urmărire în contra lor, ordonanță care va fi trimisă apoi la Camera de punere sub acuzare. Asasinii nu au angajat nici un apărător ; li se va da însă unul din oficiu. Afacerea lor va veni în a doua sesiune a curtei cu jurați de Covurlui. [ 2 — Programul Militar al primirei M. S. împăratului Frantz Joseph In ziua de 15 Septembrie In ziua de 15 Septembrie întreaga divizie I-a din corpul I de armată va fi așezată în linie de bătae, la frontieră, în apropiere de Vârciorova, în așa mod ca să poată fi văzută de împăratul Austriei din tren. La intrarea în gara Vârciorova, o companie cu muzică și drapel va face onorurile militare. O baterie va da 101 tunuri în momentul intrarea trenului în gară. La oprirea trenului în gara Vârciorova, d. general comandant al corpului I de armată, având în stânga sa pe comandantul statului major al corpului I, va prezintă M. S. Împăratului Frantz Joseph situația și raportul trupelor corpului I de armată, apoi se vor urca în trenul imperial. In tot timpul muzica va cânta imnul austriac. După plecarea din gară, trenul va merge cu o foarte mică viteză, așa ca împăratul să poată observa mai bine trupele din divizia I, așezate de-a lungul drumului ferat în linie de bătae. D. general va da explicațiunile cerute. La Severin o companie cu muzică și drapel va face onorurile cuvenite. 101 tunuri vor anunța sosirea în gară a trenului Imperial. Primirea împăratului de către M. S. Regele _ M. S. Regele României, după ce va asista la serbarea inaugurarea porților de fier, se va reîntoarce la Craiova unde va aștepta sosirea împăratului Austriei. Trenul Imperial va sosi în gara Craiova în ziua de 16. Se vor afla la gară M. S. Regele și stat majorul seu, casele civile și militare, M. S. Regina cu damele de onoare și AA. L RR. Principele și Principesa României cu casele lor. De asemenea toți doi miniștri cu doamnele, și ofițerii cari nu vor fi sub arme. După ce o companie de div. Il-a cu muzica și drapelul va face onorurile militare, trenul imperial în care va lua loc MM. II. regele și Regina, AA. LI. RR. Principele și Principesa României și doi miniștri, va merge încet așa ca M. S. împăratul Austriei să poată trece în revistă trupele din div. Il-a și elevii școalei militare din Craiova cari vor fi așezate cu spatele spre Rîmnic. La gările Slatina și Pitești, unde trenul se va opri, onorurile militare vor fi date de gărzi de onoare din div. 11. In București La gara de Nord o companie cu drapel și muzică, din divizia III-a, va face onorurile militare. D. comandant al corpului II de armată va prezintă raportul și situația trupelor. De la gară la Cotroceni, trăsurile Auguștilor Suverani vor fi escortate de întreg divizionul de geandarmi călări. Pe tot parcursul stradelor se vor afla pe ambele trotuare trupe de infanterie, iar pe piețe și locuri libere, escadroane de cavalerie și baterii de artilerie. Defilarea Defilarea corpului II de armată se va face în ziua de 17, orele 9 dimineața, pe platoul de la Cotroceni. Ambii Suverani vor încăleca de la palatul Cotroceni și vor merge până la locul de defilare, situat la spatele cazărmei geniului, printr’o alee de arcuri de triumf. Terenul despre Nord și Est al platoului va fi închis cu stâlpi decorativi legați cu frânghii. Programul de ordinea defilărei nu s’a întocmit încă. Se va atașa corpului II de armată o brigadă de roșiori compusă din reg. 1, 3 și 4. Infanteria va avea batalioanele compuse din câte 500 oameni. Cavaleria în escadroane de câte 120 de călăreți. Artileria având regimentele de 6 baterii compuse din 6 tunuri, 1 furgon și 3 chesoane. După terminarea defilărei, la orele 12, se va da un prânz de gală la Cotroceni, iar la orele 2 trenul imperial va conduce pe înaltul oaspete la fortul Kitila, unde se vor executa trageri de răsboiu cu piesele fortului. Linia ferată de la gara Kitila până la forturi va fi decorată cu arcuri de triumf. La debarcare se va construi un frumos pavilion. Garda de onoare va fi compusă din compania de asediu. Plecarea la Sinaia La orele 5 seara Împăratul Austriei va părăsi Bucureștii. Trenul Imperial nu va intra în gara Ploești, ci va trece pe la racordarea liniei București-Ploești-Sinaia. In acel loc, trupele diviziei a V-a din corpul III de armată vor fi așezate în linie de bătie așa ca să poată fi observate de M. S. împăratul din tren. La Sinaia, batalionul de vânători va face onorurile cuvenite. După ce M. S. împăratul va vizita Castelul Peleș, va pleca chiar în acea noapte prin Predeal. Italienii in Africa — Prin fir telegrafic — Roma, 28 August. In privința știrea unei deplasări de trupe de către Menelik, «Esercito» spune că această deplasare are de scop o aprovizionare de hrană. Dar aceasta nu exclude o mișcare înainte, la care ar putea să se opună italienii. Roma, 28 August. «Agenția Stefani» declară ca lipsită de temei și știrea care anunță că niște batalioane de război nu sunt gata să plece în Africa. Cum s’a hotărât nu de mult, generalul Baldisera va pleca să reia guvernul Eritreei. UN SFAT PE ZI Oue moi.— Ouă de tot moi, foarte greu se pot fierbe. In cele mai multe cazuri numai gălbenușul e moale iar albușul e tare. Pentru stomacurile celor bolnavi, albușul tare e stricăcios, căci nu se digeră, sau se digeră greu. Iată un metod ușor de a face ouă moi de tot. Se încălzește un vas de pământ, se pun ouăle în vas și se toarnă peste ele apă fierbinte până ce apa trece cu S—4 degete deasupra oului. Vasul se astupă bine și oul (sau ouăle) se țin așa un sfert de ceas. Astfel și albușul e moale. In chipul acesta ocule se pot ține multă vreme calde fără să se întărească. Evenimentele din Tema Constantinopol, 28 August. Intr’o depeșă oficială a marelui vizir către valis, se spune că, în caz dacă tulburările din Constantinopol s’ar întinde la provincii, toți funcționarii civili și militari vor fi ținuți să procedeze la represiunea lor, sub propria lor răspundere. Oricărui particular îi e oprit să se amestece în actele ministerului. Se vor afișa proclamațiuni pentru a împedica neorînduelile ; proclamațiunile vor fi redactate în toate limbile vorbite în imperiu. — Prin fir telegrafic — Paris, 28 August. D. Hanotaux a pus la dispoziția ambasadei franceze la Gostantinopole suma de 10.000 de lei, cu care să vină în ajutorul armenilor. Atena, 29 August. Escadra engleză a părăsit baia Falera. Guvernatorul Cretei va face în curând un turneu în toată insula. Atena, 29 August. Știrile din Creta sunt din ce în ce mai asigurătoare; între deputați nu sunt neînțelegeri. Puterile și Turcia sunt de părere să mențină pe guvernatorul general de acum, Constantinopol, 29 August. După o comunicare a Porții, într’o biserică armeană s-a găsit un atelier unde se fabrică bombe. Au fost decretate mandate de arestare împotriva membrilor comitetului revoluționar. Se alcătuesc acum trei companii de polițiști călări destinate pentru Constantinopol. O CUGETARE PE ZI Indeobște, aceia strigă că patria nu poate peri, cari nu contribue cu nimic pentru a o face să trăiască. LUCRURI DIN TOATA LUMEA O mie de lei și opt zile de închisoare pentru... 25 de lei.— Curtea de poliție din Manchester a dat o pedeapsă foarte interesantă din punctul de vedere al protecțiunei animalelor. Un oarecare William Bagshaw, locuitor în acel oraș, a făcut prinsoare cu prietenul său Coombes, că va face cu calul său, fără să descalece, o cursă de o sută douăzeci de kilometri. Acest «tur de forță» trebuia făcut pentru caraghioasa sumă de... 25 de franci. Bagshaw și-a câștigat în fond prinsoarea. Drumul a fost străbătut în timpul și cu conficțiunile stabilite. In tot cursul drumului, calul nu s’a odihnit decât 2 ceasuri și călărețul nu s’a dat jos de pe spatele lui nici în timpul acestui repaus. Dar cum a ajuns la locul destinat, nefericitul dobitoc a căzut jos și după câteva minute și-a dat sufletul. Astfel «isbânditorul» călăreț și-a perdut calul care valora mai bine de 700 lei. Paguba asta nu a fost însă de ajuns, căci călărețul a fost dat judecăței pentru că a cauzat moartea calului său, supunându-l la o muncă mai mare decât puterile lui. Curtea l-a condamnat în unanimitate la opt zile de închisoare și 300 de flamendă. Iată un succes care l-a costat scump : Societățile pentru protecțiunea animalelor au dat banchete în onoarea acestui câștig pentru cauza operei întreprinsă de ei și au votat diferite adrese de mulțumire curtei de poliție din Manchester . Societățile de protecțiune sunt foarte sigure că asta va servi de lecție multor nesăbuiți cari fac diferite prinsori pe spinarea animalelor și care la urmă își însușesc meritele cari la drept cuvînt nu li se cuvin. Oare dacă cineva câștigă cel mai mare premiu la o cursă de cai, al lui e meritul, sau al calului? Crima din Bușteni Se scrie din Bușteni, jud. Prahova, că Luni seara s’a întâmplat în această localitate o crimă în următoarele condițiuni: Un locuitor din Bușteni, pădurar la moșia d-lui D. Cezianu, venind să’și petreacă, zise unui țigan să’i cânte. Acesta pentru anumite motive, nu ascultă cererea românului și plecă. îndârjit, românul alergă după țigan să’l bată, dar Cum faraonul își mai atașase pe drum alți trei conaționali, lupta dintre românul cu chef și țigani, a făcut pe cel d’întâi să simtă că și țiganul e tare când e ajutat de alte brațe; înfuriat de bătaia pe care o mâncase, românul scoase un cuțit și lovi cu el în țiganul care nu voia să-i cânte, rănindu-l grav în dreptul intenstinelor. Intr-o stare gravă, nenorocitul țigan a fost transportat la spitalul din Câmpina. Criminal prins în Capitală Poliția a arestat pe un sătean anume Niculae Petre, din comuna Tărtășești, județul Ilfov, care zilele trecute a împușcat pe un băiat, fiul lui Sterie Georgescu, și cu care era în ceartă. Duminecă , Niculae fugise după comiterea crimei și venise în București unde se ascunsese sub alt nume._________________ ȘTIRI PRIN POSTT Anglia.— Corespondentul ziarului «Standard» la Viena, anunță că contele Kapnist, ambasador al Rusiei la Viena, se va duce la Paris în timpul șederei Țarului în Franța. Ziarul englez conchide că contele Kapnist va urma prințului Lobanoff. Austro-Ungaria. In Kusztely (Banat) a fost prinsă o bandă de falsificatori de bani șerbești compusă din 6 inși. Tot acolo a mai fost arestată o bandă, care de 5 ani de zile a săverșit mai multe omoruri și jafuri. Șeful bandei, judecătorul Petruț Siva, a dispărut. ’n Franța. — De vreo patru zile Consiliul de miniștri se adună în fiecare seară și discută chestiuni asupra călătoriei Țarului și Țarinei. Germania. In cercurile politice din Berlin se asigură că, contrar celor spuse de ziarele vieneze, întâlnirea țarului cu Wilhelm II la Breslau, are nu numai o deosebită însemnătate politică, dar că ea dovedește o apropiere între Germania și Rusia. Se mai scrie din Berlin că țarul și-a exprimat mulțumirea sa, pentru deslegarea pașnică a chestiunei cretane. Italia.— Se pun mari silințe pentru ca să coincidă căsătoria prințului de Neapole cu o dată în care Țarul ar putea veni în Italia. Generalul Langa a fost însărcinat să întrebe pe Țar în această privință. Rusia. Au fost date severe instrucțiuni autorităților maritime din Odessa pentru ca să fie împiedicată debarcarea armenilor cari ar încerca să se refugieze la Odessa. Intr’adever vaporul olandez Haarlem, care avea pe bord 103 armeni refugiați din Constantinopol, a fost constrîns să-și urmeze calea pentru o destinație necunoscută, fiindu-i interzisă debarcarea. Instrucțiuni identice au fost date în toate porturile rusești. Spania.—Consiliul de miniștri a hotărît crearea unei legi aspre împotriva anarhiștilor. Tot odată s’a hotărît înființarea unei poliții speciale pentru anarhiști. Turcia. Chial multe familii armene, fugite din Constantinopole, au fost atacate de turci la Scutari. 25 de armeni au fost omorîți. Armenii din Scutari au fugit în alte localități. UN PROVERB POTzI Gardul cu proptele nu cade ușor. _________________________(românesc) Scandalul de la otelul Bristol Un scandal s’a întâmplat erî la otel Bristol, în următoarele împrejurări: In camera No. 76 a otelului locuește undoron Gr. Bănulescu, major în retragere. D-sa a trimis erî și a chemat pe un anume Gross, comisionar, pentru niște afaceri particulare. Acesta a mers însoțit de un prieten al săii Simon Fișman, din str. sf. Spiridon. 43. Gross s’a suit la d. Bănulescu, iar Fișman, aștepta jos, în gangul otelului. Se vede că știam ca e o afacere încurcată la mijloc. Deodată apare d. Gh. Bobeică, fiul răposatului Costică Bobeică, chiamă un comisionar de stradă, și-i dă o scrisoare, spunându-i să o ducă la otel Union, unde va găsi pe d. Gherghel căruia să-i spue să vre1 imediat. Fișman înțeles că tovarășul seu este în pericol și s-a dus la contabilul otelului, rugându-i să se ducă să vază ce i cu Gross. Contabilul s’a întors spunând că ușa camerei 76 este închisă și nu a putut să intre. Atunci Fișman a chemat un sergent de stradă care s’a dus sus, a luat pe Gross și i-a făcut vînt pe o ușă din dos. In timpul acesta sosise și d. Gherghel, care, după ce s’a suit un moment sus, s’a coborît înapoi pe scările otelului împreună cu d. Bobeică și, dând peste Fișman, începu să ’i tragă palme și pumni, împingându-l în cafeneaua otelului. Sosind agenții poliției, despărțiră pe beligeranți și arestară pe d-ni. Bobeică șii Gherghel. Eipsa de la Pirotehniie O teribilă explozie s’a întâmplat alaltă-erij pe la orele 2 p. m. la pirotehhnia armatei,1 de la Cotroceni. Explozia s’a petrecut în atelierul unde se încarcă focoasele pentru artilerie. Două lucrători, anume Ion Niculescu și Ștefan Dumitrescu, umblând la dulapul așezat în acel atelier și în care se găseau 800 gr. de material explosibil și capsule fulminante, acestea explodară, producând o detunătură îngrozitoare. D’odată fumul întunecă atelierul și panica cuprinse pe lucrători, cari, îngroziți, fugeaucari încotro apucați. Țipete oribile umpleau aerul și o învălmășeală fără seamăn domnea pretutindeni. Imediat ce explozia se produse, ofițerul 2 morți și 20 răniți 98 Martirii Căsătoriei Roman de Emile Eichtebourg PARTEA 11-a ’Virginia și martiră XI A doua zi de nuntă Nu se gândea doar la nenorocirea sa, ci la a Angelei. Plângea pentru fericirea ei, pentru viața ei poate în veci perdută. Era coprins de o durere groaznică. — Adesclamă dânsul lovindu’și peptul cu pumnul, ce-am făcut eu oare ca să merit așa pedeapsă? Sunt eu oare așa vinovat pentru că mi s’a înrădăcinat în inimă un sentiment care e permis oricărui om și prin urmare și mie? Și dânsa, sărmana copilă, de ce este ea victimă ? O! fatalitatea! fatalitatea!... Așadar e adevărat, nu e o superstiție a orientalilor, că e o fatalitate tot așa după cum e un destin ? Fatalitatea!... ea ne învălue, ne strânge, ne apasă, ne strangulează sau ne înăbușă. Și se ascunde mișelește și se târăște până în ziua când se aruncă asupră-ne și ne omoară. Tot așa e cu destinul pe care nimeni nu l cunoaște, pe care nimeni nu poate să-l prevadă, să-l ghicească, pentru că stă mereu în umbra tainei. Destinul! Cine,oai’e poate spune care o să fie al Angelei, care o să fie al meu ? O ! de mine prea puțin îmi pasă ! Iasă dânsa, D-zeule! dânsa! Suferințe și plânsete, țipete de durere și scâncete ! Rochia albă de mireasă aruncată în foc și înlocuită prin haină de doliu. Nici o bucurie mai mult și numai tristeți fără sfârșit. Și, frângendu-șî mâinile, adaogă cu un rîs nervos : — iată, iată fericirea ce visasem pentru ea ! In momentul acesta, când inima îi era zdrobită și sufletul desperat, o mulțime de gânduri îi trecură prin cap ca o furtună, gânduri ce se isbiau unele de altele, formând ca un vârtej, gânduri spăimântătoare. Intre ele fu unul mai grozav ca toate : gândul sinucidere! ! Deoarece divorțul nu era cu putință, nu rămânea sinuciderea singurul mijloc ca nevasta sa să fie din nou liberă ? Din fericire, respinse repede această idee ca nevrednică de dînsul. A’șî da cineva singur moartea, era un lucru cu totul opus principiilor sale. Se arătase întotdeauna un dușman înfocat al sinuciderei, pe care o declarase de mișelie în orice caz, o mișelie pe care un om de inimă nu trebuie s’o comită. Și pe urmă, el voia să fie în viitor păzitorul neadormit al onoarei nevestei sale; apoi atunci, dacă și-ar fi sburat creerii cu un glonte, ce n’ar fî zis lumea de nevasta sa? Cu încetul, i se mai potoli tulburarea sufletească, începu să i se facă liniște în inimă. Simți un fel de ușurare la durerea d’întăiți care fusese groaznică. Acum își puse ideile într’o rânduială oarecare și cugetă mai sănătos. Totuși, nu putea să vadă lucrurile altfel de cum erau, de cum hotărîse ca ele să fie. Situațiunea rămânea tot spăimântătoare. Trebuia să sufere. Zisese că pentru sine suferința nu era nimic, cel puțin așa credea. Insă să știe că ea suferă, și s’o vadă suferind ■!... Ideea asta ’1 îngheța de spaimă, îl înebunea! Și pe urmă era la mijloc cel l’alt. Când avea s’o sărute pe frunte și ea să’î zică bunul meu amic, atunci densul trebuia să știe că gândul ei e departe, în căutarea celui l’alt și nu trebuia nici s’o privească atunci, de frică să nu’î citească în ochi suferințele sufletești. Și atunci întotdeauna, dînsul trebuia să ’și zică : «Ce mult îl iubește! Și-a dat lui inima, dragostea de fată mare, iar eu soțul, nu am și nu pot să am decât dragostea fiicei pentru tatăl ei; asta e tot ce poate să’mî dea. D. de Bloville se gândi acum că trebuiau să fie foarte numeroase în lume dramele tainice, necunoscute ale căsătoriei. Și ’și zicea că prea adeseori căsătoria era un lanț greu de purtat, că într’o căsătorie nepotrivită, trebuia să fie cel puțin un martir, femeea sau bărbatul, dacă nu cumva amândoi. Și ca și cum ar fi voit să găsească o mângâiere pentru nenorocirea Angelei și a sa, își reprezenta pe toți martirii căsătoriei. Se spăimântă închipuindu-și numărul lor. In adâncul inimei tuturor acestor femei și tuturor acestor oameni, erau ascunse dureri crude. Cutare femee era cu dreptate roasă de viermele geloziei. Cutare bărbat nu avea decât dispreț și desgust pentru nevasta sa adulteră, mama copiilor săi. Insă nu putem să înșirăm aci toate plăgile familiei și toate josniciile omenești ce veneau acum în gândul d-lui de Bloville ; el făcea acum descoperiri spăimântătoare, ridicând perdeaua care ascundea adevărul, scormonind conștiințele oamenilor și femeilor, chiar ale unora din cunoștințele sale, care sub masca veseliei și a zîmbetelor, ascundeau chinuri îngrozitoare. Dar chiar Cristiana, nevasta ticălosului acela de Mercelier, nu era dînsa o victimă, o martiră a căsătoriei ? El însuși și Angela n’aveau să fie doi alți martiri ai căsătoriei? Pendulul bătu patru ore din noapte. După ce’șî frecă cu mâna fruntea și ochii, d. de Bloville se rădică și se apropie de ușa nevestei sale. N’o deschise ci numai își lipi urechea de ea și ascultă câteva momente. Nu auzi nimic. Se depărtă de lângă ușă zicând : — Desigur că s’a culcat și asta e bine. De-ar putea să doarmă, sărmana copilăști să găsească în nevinovăția și curățenia ei sufletească un somn dulce și liniștit. Se așeză iar în fotoliu și din nou delei curs gândirilor sale dureroase. Stătu multastfel nemișcat, gârbovit, ca zăpăcit. Auzi bătând șapte ore , se făcuse ziuă. Cu toate astea, sdrobit cum era de oboseală, capul i se resturnă pe spatele fotoliului și astfel adormi. Nu-i fu somnul de odihnă, ci un șir de vedenii, de visuri rele. Angela, după plecarea bărbatului său, căzuse din nou pe canapea și plânsese mult încă. Apoi, gândindu-se în momentul acesta mai puțin la Petre Malouet decât la d. de Bloville, pentru care i se părea că n’o să aibă nici o dată destulă admirațiune, se desbrăcase încet și se pusese în pat. (Va urma)