Universul, octombrie 1896 (Anul 14, nr. 232-258)

1896-10-24 / nr. 252

-Anul XIV.—ÎN o. Bani in Capitală. 10 Bani in județ. ^^IZAS Xrr­. ]D­oalele secrete idețin Utila I­ărba­tească Se vindecă dupe cele mai nouî metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești T si O N­. — No. 1. STRADA EMIGRATU, No. 1. - Intrarea numai prin strada sfinții Voevos Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Doctorul MIRON Asistent de Profesor Medic la clinica specială de boale de piele și sifilitice din spitalul Colica — Bulevardul CAROL No. 74 — Consultațiuni de la 1—4 p. m. 1462 (5) »r.l.roS.iYlid­ Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale d-lor Prof. Ass­iki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ­ No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Ce­ fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noui 219 Doctorul DRUGESCU S’a mutat strada Brezoianu No. 11 bis Consultațiuni de la 5—7 p. m. pentru maladiile chirurgicale și genito-urinare 729 (10) DOCTORUL HARALAMB Medic al spitalului Colțea - BOALE DE PIELE ȘI SIFILITICE­­— BOALE DE FEMEI — S’a mutat în strada Renaștere­ No. 3 Consultaț­iuni de la 2 la 5 ore. 10 717 b­otorul Viațas In urma unei practici îndelungate în spitalele­­ din Paris dă I Consultațiuni de maladii de Copii și Interne — Calea Moșilor No. 53 Orele de consultațiuni­­ de la 1—2 și 6­­ 7 p. m. Pentru seraci gratis 624 30 Doctor MAURilCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. Doctorfelescu CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Miercuri, 23 Octombrie. — Apostolul Ia­­cob fratele Domnului. Catolic Miercuri, 4 Noembrie. — Carol Borrom. Res. soarelui 6.43 Ap. soarelui 4.44 Doul pigmei indiani. — (Vezi explicația). DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea de m­istică din Philadephia (America) S’a mutat STRADA REGALA No. 10 (etagiul MS) 583 36 Cu fisșietate preț și garantat se efectuează și se repară dinți artificiali în aur și cauciuc. Asemenea curățitul, plumbatul și sco­sul. Dr. Th. F. Marovici, dentist, str. Știr­bei-Vodă No. 30. 832 CASA DE SANATATE 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Soarele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Se altoesce (vaccinează și revaccinează) cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea. numai 1 leii Fumegațiuni, remediu sigur contra boalelor syphilitice. POLICLINICA de COPII CASĂ DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor, 51 Domnu doctor Rapaport special In boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Se altoesce (vaccinează și revaccinează cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultatiunea pentru săraci­i beü­­ ifi..........­3S8 SBS&­S^^SS&SS|SSBSSßRäSB!^BBSS&S!^^^^S^S^QS^^^ București, 23 Octombrie Ch­eia enigmei Destăinuirile făcute de prințul Bismarck în Hamburger Nachrichten— despre cari ne-am­ ocupat într’un articol de acum câte­va zile—au produs cea mai adâncă impre­­siune în cercurile diplomatice din Europa întreagă. După prima uimire, după ce a d’înteî zgu­duiții fă, lumea și-a pus neapărat întrebarea în ce scop a făcut prințul Bismarck o ase­menea gravă destăinuire, care seamănă mult cu desvăluirea unui secret de Stat? Foarte puțină lume a crezut că fostul cancelar german a vorbit din cauza unor ran­chiune personale. Un om de talia lui Bis­marck nu caută nici­odată asemenea mici satisfacții. Toată lumea a înțeles că Bis­marck s-a hotărât să vorbească, fiind-că așa cere un mare interes al Germaniei. Dar care interes ? Asta era întrebarea: ★ * * Abia acum începe să se facă ceva lumină asupra chestiunii acesteia. 1 Se știe ce proporții luase bucuria Fran­cezilor când cu vizita Țarului la Paris. Lu­crul luase proporțiuni îngrijitoare pentru Germania și, dintr’un moment într’altul, se putea produce un incident, care să degene­reze într’un grav conflict din cauza înfier­­bințelii Francezilor. Entuziasmul acestora trebuia potolit în bună parte, iluziunile exagerate, pe cari și le făceau, trebuiau zdruncinate. In acest scop putea face foarte bine des­tăinuirile tractatului de neutralitate, care a existat până la 1890 între Germania și Rusia. Francezii aveau să vadă că Rusia poate să se aranjeze și fără dînșii, sau, cel puțin, că marele imperiu, dacă vrea Germania, poate să nu fie silit a ajuta revanșa Franței. Acesta e primul motiv care a hotărât pe Bismarck să vorbească și, ori­ce ar zice presa franceză, fostul cancelar și-a ajuns scopul. Francezii, cari se mulțumesc numai cu «unirea franco-rusă», în speranță că vor a­­duce pe Rusia la o «alianță» ofensivă con­tra Germaniei, au trebuit să înțeleagă că Germania poate ori­când să împiedice acest lucru încheind cu Rusia un nou tractat de neutralitate. Atacurile pe care prințul de Bismarck le sufere de cât­va timp din partea presei fran­ceze, dovedesc că francezii au înțeles a­­ceasta. Dar, după cât se pare, fostul cancelar a mai avut și un alt motiv pentru a vorbi și că a voit să dea două lovitur­i dintr’o dată. Anglia, după toate aparențele, face mari sforțări pentru a atrage pe Germania în partea sa, în contra Rusiei. Se șoptește că sunt mari influențe în joc. Prin destăinuirile sale, prințul Bismarck a voit­ să dea o lovitură acestor influențe și să le spargă jocul. Tratatul de neutralitate e o dovadă pu­ternică că Germania nu are interese potrivnice acelora ale Rusiei. După părerea lui Bismarck, Germania trebue să întreție bune relații cu Rusia și nu are nici un motiv să nu facă aceasta. Și în această privință se pare că Bismarck și-a ajuns scopul. După cum se asigură, relațiile dintre R­usia și Germania sunt astă­zi bune și e speranță să devie și mai bune. Și aceasta e astă­zi singura garanție a pă­cii europene.* * * In tot cazul, efectul penibil pe care l’a făcut în primul moment revelațiunile lui Bismarck asupra aliaților Germaniei, s’a șters. Presa austriacă recunoaște azi că­ Bis­marck n’a comis nici o trădare încheind tratatul de neutralitate cu Rusia. Diva Spania (Corespond. particulară a ziarului «Universul» Madrid, 18 Octombrie. Afaceri americane De când cu răscoala din Cuba, care, precum se știe, e încuragiată și întreținută de Statele­ U­­nite, atențiunea spaniolilor e așa de mult în­dreptată asupra afacerilor americane, în­cât in­ Jouü, 24 Octombrie (5 Noembrie) 1896, că ieri azi, în Europa, nu se­ poarjă sfid*Informații mai sigure despre viața politică a Statelor­ Unite,­ ca în Spania, unde ziarele și-au făcut speciali­­­tate din aceasta. Ast­fel în numărul de azi al­ ziarului «El­ Imparcial» găsesc o corespondență­ foarte interesantă din care se grăbesc a extra­ge câte­va părți. Știrea că flota engleză din apele americane va fi îndoită, a produs o mare tulburare în Sta­­­tele­ Unite. O escadră va apăra Canada și Noua Fin­landă, o alta insulele Indiei de Vest. Emoțiunea cetățenilor din Statele­ Unite a fost cu atât mai mare, cu cât în alegerile actuale cuvântul de ordine a fost: «America să fie a a­­mericanilor». In toate părțile oratorii și-au­ în­ceput discursurile prin aceste cuvinte : «Nouă nu ne pasă dacă Anglia va cuceri toată lumea, însă America trebue să fie curățită de domnie străină». In discuția asupra sistemului financiar, zicea: «Să ne dicteze nouă Anglia? Oare părinții noștri­ ne-ami răscumpărat libertatea cu sângele lor pentru ca noi s’o dăm pe aur englezesc ? Mai bine un general străin să comande armata noastră de­cât sistemul nostru monetar să fie sub control străin. Să nu răstigniți omenirea pe o cruce fabricată din aur străin». Ura contra englezilor De mici, copii americani Învață să urască pe englezi și tot ce vine de la dânșii. In cărți de școală se găsesc descrieri ca cele următoare: «Ochii englezilor, ațintiți asupra poporului, straluciați ca și aî unor câini turbați». «Căpitanul englez,Iș.i Invertia sabia In­coace și Încolo. Fiarele engleze își îndreptară armele asupra mulțime!. De o dată focul din puștile lor ilumină strada și 90 de americani căzură plini de sânge în zăpadă. Unii din ei, greu răniți, se încercară să se ridice. Alții nu se mai mișcau și nu mai gemeau pentru că le trecuse ori­ce durere. Sângele curgea în valuri pe zăpadă și cu toate că de atunci au trecut ar­șița și praful peste el și l-au acoperit, poporul nu-l va uita și nu va ierta nici o dată pe en­glezi pentru vărsarea lui». Și lucru curios este, că toate cărțile astea cari propagă ura contra englezilor sunt scrise în limba engleză. Mai mulți învățați, trecuți din continentul ve­­chi, în cel nou, s-au încercat să convingă pe a­­mericani că Anglia este o mamă pentru Statele­ Unite. Toți americanii au răspuns atunci: — Da, o mamă vitregă care ne-a persecutat mai rău de­cât dacă ne-ar fi fost, o dușmană. Ziarele contribuesc în cea mai mare parte la întreținerea acestei ure dintre Anglia și America. Un ziarist american care a călătorit în Spania zicea deună­ zi : «Cel mai bun lucru pentru relațiile dintre Anglia și America, ar fi ca nici una din ele să nu citească ziarele celei-l­ alte». Tot acest ziarist spunea despre răscoala din insula Cuba, că ea va fi neterminabilă în condi­­țiunile actuale și că Spania, în loc să’șî arunc« milioanele pentru menținerea unei stăpâniri care a devenit acum iluzorie, ar face mai bine ca, cu acel băni să’și stabilească o colonie într’un alt continent. «America să fie a americanilor», acesta e cu­vântul pronunțat de americani ca și un jură-­­­mént și dînșii nu se vor da de la nimic îndărăt pentru a-l aduce la îndeplinire. Tocmai din această cauză și pentru ca să nu vină în gând și canadienilor să imiteze pe cubani, Anglia și-a sporit escadra Atlanticului și Pacifi­cului în acele părți. Se afirmă însă că asta nu va împiedeca pe canadieni să se răscoale în cu­rând contra jugului englez. Vom avea dar un războiu crâncen, de astă dată cu un succes mai grabnic pentru răsculați, de­oare­ce ei își vor fi luat de înainte toate măsurile necesare. Căușele răscoalei din Filipine Precum se știe, Spania are de luptat cu o a doua răscoală, aceasta în insulele Filipine, din Oceania, pe care le stăpânește. Filipinile aflându-se în apropiere de Japonia, indigenii de acolo se cred de un sânge cu japonezii. Până înainte de răsboiul Japoniei cu China, indigenii din Filipine credeau că japonezii sunt niște dobitoci proști, și prin urmare se credeau și pe ei înșiși tot ast­fel, lucrul despre care de alt­fel îi asigurau în­tot­dea­una stăpânitorii spanioli. Acum însă când Japonia a eșit biruitoare din lupta cu nobila Chină, s’a făcut o mare schim­bare în opiniunea indigenilor din Filipine des­pre ei înșiși. Acum au văzut dînșii că nu sunt așa de proști cum se credeau și la înjurăturile spaniolilor, au început să răspundă și dînșii cu alte înjurături. In așa împrejurări n’a fost nevoie de mari încurajări și de mijloace întinse pentru a se produce răscoala. Puțin vânt din Japonia—și se afirmă că vîntul d’acolo a suflat,­și focul s’a a­­prins. Insă malaezii mai puțin norocoși decât cuba­­nii, se zice că vor fi biruiți pe toată linia și că în două luni insulele vor fi pacificate. Chiar așa să fie, liniștea nu poate fi definitivă întru­cât Japonia face progrese mari și pe cât timp va crește credința la malaiezi că dînșii sunt d’un sânge cu japonezii. Curând va isbucni acolo, ca și în America, strigătul acesta : «Oceania ca oceanienilor». Don Pedro. O CUGETARE PE ZI Ceea ce face pe furnică a nu împrumuta cu plăcere, este că greerul nu înapoiază nici o dată cu ceea ce s’a împrumutat.

Next