Universul, ianuarie 1897 (Anul 15, nr. 1-26)
1897-01-15 / nr. 12
Anul XV.—No. 12.6 Bani In Capitală. 10 Bani in județe Boalele ® © © j*etc$e|. uliuța li«rlintea›«ă Se vindecă după cete mai nouă metode, radical și fără durere și împedicare, după experiență de 25 ani de specialitate în boli lumești D*. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATU, No. 1. - Intrarea iumai prin strada sfinții Voeroa Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Dr. Sterie N. Cimea IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiune cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. 381 6 Doctor CRAINICEANU MEDIC-OCULIST Strada Fântânei No. 5 (casa generalului Dunca) Consultațiuni de la 1—3 p. m. 935. Doctor F. A. Șerbănescu Membra si Societățel de Opidalmologie din Paris — STRADA POPATATA Nr. 69 — Specialist in V>oa2e de ochi, gât, nas si urechi Consultatiuni și pentru boale interne, boale de piele și siphilitice (bole lumești) Pentru cei din provincie, consultații și prin corespondență 948 12 Boalele de piele, boalele lumești (siphillitis) la ambele sexe , neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la BUCTOR PETELENIZ Specialist In boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 596 12 Doctor HARALAHB MEDIC AL SPITALULUI COLȚEA Boale de piele și sifilitice Boale de femei S’a mutat strada Renaștere No. 3 Consultatiuni de la 2—5 ore 995 5 Doctorul D. LEHEL MALADII INTERNE ȘI DE COPII — Calea Moșilor No. 59 — (Intrarea prin strada General-Florescu) Consultatiuni de la orele 1 — 3 p. m. — PENTRU LARACI GRATIS — 742 (36) DOCTOR L BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți în New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — 827 25 ACADEMIA ROMÂNA PuMicațiunie . In ziua de 7 Februarie 1897, ora 2 p. m., se va ține licitațiune publică prin oferte sigilate,în localul Academiei Romane din București, calea Victoriei 135, pentru arendarea pe un period de șeapte ani, de la 23 Aprilie 1898 —23 Aprilie 1905, a următoarelor moșii: 1. Fundu Chiselet cu balta eît din jud. Ilfov, plasa Oltenița. 2. Roșiorii cu morile ei din județul Suceava, plasa Moldova. Condițiunile de arendare se pot vedea in fiecare zi, în cancelaria Academiei între orele 2 —5 p. m. 961 12 — De la 2—6 p. m. — V Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICS Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Marți, 14 Ianuarie.—14 Păr. uciși în Sinai și Raith. Catolic Marți, 26 Ianuarie.— Policarp. Ref. soarelui 7.27 Ap. soarelui 4.59 București, 14 Ianuarie. Reînceperea activității Eri s’au deschis corpurile legiuitoare, după o vacanță relativ lungă și în care viața politică a stat într’o compltă amorțire. Cum și partea întâia a sesiunii a fost puțin rodnică, avem tot dreptul să sperăm că acum, atât guvernul cât și majoritățile sale se vor pune serios pe lucru spre a’ recâștiga timpul trecut. * *Vor fi desigur două-trei chestiuni, precum aceea a mișcarea funcționarilor de la drumurile de fier, care vor răpi câte va zile din această sesiune. Dar apoi nimic nu va mai împiedica activitatea legislativă. Neapărat, atențiunea Parlamentului va fi absorbită în bună parte de întocmirea budgetelor pe exercițiul 1897—98. Cum însă situațiunea s’a îmbunătățit foarte mult și echilibrarea budgetului nu prezintă nici o dificultate, nu ne putem aștepta la discuții lungi. Va rămâne deci vreme destulă pentru câteva reforme mai însemnate. Așa de pildă, crearea Casei rurale, reorganizarea învățământului secundar și reforma în magistratură, ar putea foarte bine trece, și ar fi o serioasă despăgubire pentru timpul pierdut.* * * Crearea casei rurale ar aduce o simțitoare înbunătățire în starea țăranilor, înlesnind în acelaș timp și pe marii proprietari. Se știe în ce constă acesta instituțiune. Sunt proprietari mari, cari s’ar desface foarte bucuros de moșiile lor. Țăranii ar cumpăra cu dragă inimă moșiile, dar n’au bani gata pentru a le plăti. Rostul casei rurale ar fi să mijlocească între ambele părți : după ce țăranii se vor învoi cu proprietarii asupra prețului, Casa va răspunde banii vânzătorilor și va îngriji să’e adune apoi încetul cu încetul, de la cumpărători. O asemene instituțiune, care mulțumește pe toată lumea, nu poate întâmpina dificultăți din partea Parlamentului ; ea ar fi votată fără discuțiuni lungi. Același lucru îl putem spune despre reforma în magistratură. Principiul inamovibilității, deși aplicat în mod restrâns, a dat cele mai bune roade, sporind încrederea poporului în justiție, întinderea acestui principiu și la judecătorii de tribunale — (până acum numai președinții tribunalelor sunt inamovibili)—va da neapărat aceleași roade bune. Și această reformă nu poate deci întâmpina dificultăți în Parlament, căci foloasele ei sunt vădite. Ceva mai greu va fi, fără îndoială, cu reorganizarea învățământului secundar și superior. In această chestiune sunt foarte multe interese deosebite și de aceea vederile sunt foarte împărțite. Proiectul guvernului, oricum ar fi alcătuit, va întâmpina opozițiune înverșunată, chiar din partea multor guvernamentali. Dar aceasta nu e un cuvânt ca guvernul să stea la îndoială ; pe lumea asta nu sunt numai chestiuni ușoare, ci și probleme grele cari trebuesc rezolvate. Și cine are destulă energie, isbutește. Ar mai fi ele și alte chestiuni spre cari Parlamentul ar trebui să-șî îndrepte atențiunea. Dar, ținând seamă de împrejurări și de vremea înaintată, nu putem fi pretențioși. Realizeze Parlamentul, pe lângă budgete, cele trei reforme enumerate mai sus și el va fi bine-meritat de la țară. De un singur lucru trebue să se ferească: să nu-șî piardă vremea în discuțiuni sterpe. O călărie descsperată—(Vezi explicația). T5 ÎÎ T ANGLIA (Coresponde particulară a ziarului «Universul») Londra, 9 ianuarie 1897 Discursul tronului Ieri a avut loc deschiderea Parlamentului. Discursul tronului a fost citit de lordul cancelar. El constată că relațiunile cu puterile streine sunt amicale. El zice că teribilele măceluri din Constantinopole și din alte părți ale imperiului otoman, au atras în special atențiunea puterilor semnatare ex tractatului din Paris. Conferințele, pe cari Miercuri, 15 (27) Ianuarie 1897 ambasadorii sunt constrînși a se ține la Constantinopol, continuă încă. Regina reamintește apoi succesele expediției anglo-egiptene asupra Dongolei. Ea atrage atenția că această provincie a fost redată civilizației și că drumul a fost deschis pentru o mișcare înainte, bineînțeles când aceasta va fi de nevoe. M. Sa exprimă apoi speranța că acordul relativ la Venezuela, încheiat cu Statele Unite, va conduce la un aranjament între Anglia și Venezuela, în așa chip încât nu va amenința interesele coloniștilor, cari au drepturi stabilite acolo. M. Sa speră că se va încheia un tractat generat de arbitragiu între Anglia și Statele Unite. Se va recomanda celorlalte puteri de a lua în considerație acest principiu, care va putea să micșoreze în mod simțitor pericolele răsboiului. Ea exprimă via sa durere în fața situației din India, care e prada foametei și a ciumei. Discursul tronului,"vorbind apoi de budgete," spune că situația internațională actuală nu va permite membrilor Camerei comunelor de a depărta și spiritul de prevedere, care de mai mulți ani inspiră pe oamenii politici pentru apărarea patriei. Documentul se termină printr’o enumărare a diferitelor proiecte de legi, cari vor fi prezintate parlamentului, dintre care unul asupra învățământului primar, tinzând a asigura menținerea școalelor libere și mai multe destinate a mări apărările militare ale imperiului. Englezii în Corsica Vine vestea din Ajaccio că un grup de locuitori s’au dus d’inaintea consulatului Angliei și au făcut o manifestație de protestare din cauza unui articol, publicat într’un ziar englez, de consulul britanic Drumont, — articol considerat ca injurios pentru Corsica. Mulțimea s’a împrăștiat la sosirea poliției. Seara însă, răspândindu-se în oraș știrea că consulul va pleca, a avut loc o altă manifestație. Mulțimea a parcurs străzile urlând și fluerând , dar consulul n’a putut fi văzut, căci el plecase din vreme și sub cel mai mare secret. Moartea unui învățat Alabă și a murit la Londra, celebrul jurisconsul englez sir Travers Twiss, născut la Westminster în 1809. Sir Travers Twiss urcase aproape toate treptele carierei juridice în Anglia. Profesor la facultatea din Oxford, cancelarul diocesei din Londra, avocat general al amiralității, ataÎ al reginei, el a avut aproape toate onorurile ce se dau la noi carierei juridice. Bătrânețea lui a fost tulburată de tristul desnodământ al căsătoriei sale, pe care o contractase cu o aventurieră. Sir Travers Twiss a tras în judecată pe un om, care-i insultase nevasta cu toate calomniile posibile. Pe când se judeca procesul, în plină ședință, el trebui să recunoască adevărul acestor insulte. Sir Travers Twiss, zece zile apoi, și-a dat demisia din toate funcțiile sale publice și a dus o viață foarte retrasă timp de 26 ani încă. Foametea în India După un memorandum oficial comunicat lordului major de către lordul George Hamilton, ministru al Indiilor, foametea va bântui un district, conținând o populație de 37 milioane de locuitori și flagelul va dura până la sfârșitul lui Martie și poate până în luna Iunie. Intre altele mizeria va atinge și alte regiuni locuite de 44 milioane de indivizi; în fine, ceva mai mult, foametea va atinge, în Statele indigene, aproape 6 milioane locuitori. In momentul actual, 1.200.000 de indieni primesc ajutoare și se crede că acest număr va fi urcat la 2 și poate la 3 milioane și pierderea, pe care foametea o va face Tezaurului indian va fi de 100—150 milioane de fr. Subscripția publică, deschisă în această privință, e deja de peste 800.000 de fr. și nu e cu mirare ca Memorandul lordului George Hamilton să stimuleze calitatea cunoscută a englezilor. West. CRONICA O spovedanie Un bătrân preot la biserica din...—nu’mi mai aduc aminte numele — sta liniștit pe un Scaun în fața sobei, citind o carte. Deodată fu întrerupt de câteva bătăi în ușă. !! El se sculă în grabă și deschise. Un individ îmbrăcat sărăcăcios intră în casă. — Ce dorești, bunule om ? — D-zeul meu, părinte. Viu să mă spovedesc. — Dar, fiul meu, acum nu-i nici vremea, nici locul potrivit. Bunul om privi în jurul meu și zise: — Știu, părinte... dar am atâtea... atâtea păcate pe sufletul meu, încât nu pot aștepta până mâine... Am o așa de mare greutate pe suflet, încât mă înăbuș ! Daca e așa, fiule, stai... Și pe când bătrânul preot se întoarse spre a lua un scaun, «bunul om», care avea așa de multe păcate, șterpeli ceasornicul și lanțul de aur al preotului, care se aflau puse pe masă. — Și acum vorbește și nu uita, fiule, că te afli înaintea unui servitor al lui D-zeu. — Așa e. După ce și-a suflat nasul, el urmă: — Părinte, am furat. — Vai!... sărmane fiu! — Am furat un ceasornic cu lanț. Erau agil» »Ob» »proape de_ mine, așa de a-