Universul, ianuarie 1897 (Anul 15, nr. 1-26)

1897-01-14 / nr. 11

fest Anul XV.—No. 11. Șoșoni și fanșoane OCAZIi Jlf si ADEVERAȚI ȘOȘONI din marea fa­brică din Petersburg, garantați, se vînd mai­eftin de cili­orî­ nn de la administrațiu­­nea ziarului «Universul», strada Brezoianu No. 11 și la Sucursală, in calea Victoriei No. 102. ȘOȘONI de Riga, adică tot ru­sești, cu 1 leu mai ieftin de­cât ori­unde. FRUMOASE MANȘOANE pentru da­nie cu lei 1.50 si 2.50 bucata. filr. I. POENARI U Cu o practică de 6 ani In serviciile de spital ale d-lor Prof. Ass­aki si Stoicescu — STRADA ROMANĂ’ No. 22 — Consultații mî pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Gol fără mijloace au­ o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. insitala domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al țoalelor de stomac după metodele cele mai noi 219 Doctor Verlescu DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea den­istică din Philadephia (America) S’a mutat STRADA REGALA No. 10 (etagiul I-iü) 583 36 Dr. A. ȚURI No. 46, — Calea Văcărești, — No. 46 Consultațiune de la orele 1 — 3 și de la 6—7 p. m. 775—(36) DOCTORUL GALIMIR de la Facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac — 27. Strada Doamnei, 27 — Consultatiuni de la 2—4 812 _______ 75 Doctor HMALMI MEDIC AL SPITALULUI COLȚEA Boale de piele și sifilitice Boale de femei S’a mutat strada Renaștere­ No. 3 Consult ați uni de la 2—S ore 995 5 Doctor MAURICÍÜ LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la­ 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. ACADEMIA ROMÂNĂ PUBLICAȚIUNE La 10 Ianuarie 1897, ora 2 p. m., se va ține licitațiune publică, prin oferte sigilate, în loca­lul Academiei Române, calea Victoriei No. 135, pentru vânzarea a 2500 arbori din pădurea Ro­șiorii, plasa Moldova jud. Suceava, cari se vor exploata într-un period de cinci ani, câte 500 arbori anual. Condițiunile de exploatare se pot vedea în ori­ce zi de lucru, între orele 2—6 p. m. la Cancelaria Academiei. Academia își rezervă dreptul a confirma sădi nu licitatiunea, după cum prețul îî va conveni. O nenorocire în fața Țarului—(Vezi explicația). 917 Important Pentru culoarea de Albastru S’a deschis Noua Farmacie română la Sf. Spi­ridon, în calea Șerban Vodă 51, vis-a-vis de școala Maidana Dulapului. Model ca instalație și asortiment. Proprietar: Ioan Vespremeanu, fost diriginte în farmacia Națională I. A. Ciura din str. Lipscani Furnisor al C. F. R. și al Soc. Funcț. Publici. (12) ________________________________’ 959 Lămpi!! La administrația ziarului «Univer­sul», strada Brezoianu No. 11, Bucu­rești, se află spre vânzare un bogat asortiment de LĂMPI DE MASĂ și de ATIRNAT, de o rară frumusețe. gUP“* * * Se vînd eu 80% mai eftin de feât ori­unde. 6 Bani in Capitala, 10 Bani in județe CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Luni, 13 Ianuarie.—Mart. Ermilia și Stra­­tonic. Catolic Luni, 25 Ianuarie.— 1 Cuv. Șt. Pavel. Ref. soarelui 7.28 Ap. soarelui 4.58 București.­­ L^ianuarie. O mare primejdie Europa politică a lăsat pe planul al doilea toate chestiunile arzătoare cari o însufle­­teau, în fața unei mari primejdii ce se ri­dică amenințătoare de la răsărit, aceea a nă­vălire! ciumei indiene. Se crezuse până de­unăzi că boala aceasta nu e de temut de­cât pe timp de vară ; doctori specialiști dintre cei mai distinși au dezamăgit pe toți în această privință: ciuma ca și holera se pot importa și pot bântui tot așa de mult iarna ca și vara. . Toată lumea e clar îngrijată. Guvernele țărilor maritime au hotărît ținerea unei con­ferințe internaționale pentru a se lua mă­suri comune contra năvălirea acestui flagel. * *­­ Putem noi ăștia din România să ne cru­țăm de această grijă generală ? E adevărat că ieri am publicat, după un confrate, niște asigurări ale d-rului Felix, directorul serviciului nostru sanitar, cum că țara noastră n’are a se teme de invaziunea ciumei, de­oare­ce nu se importă la noi ni­mic direct din India. Aceasta poate fi adevărat, însă iarăși nu tre­­bue să uităm că primejdia poate veni din altă parte. Noi avem relațiuni zilnice cu Con­­stantinopolul, care stă în comunicație di­rectă cu India. Ori­câte măsuri de pază ar lua turcii contra năvălirei epidemiei, noi nu ne putem lăsa în nădejdea lor. Turcii s’au dovedit în­tot­dea­una incapabili în aplica­rea unor ast­fel de măsuri. Dacă ciuma isbucnește la Constantinopol atunci ea e și la noi, relațiunile între Con­stanța și Constantinopol fiind zilnice precum am zis. Turcii au apoi obiceiul de a ascunde cazu­rile de epidemii cari se întâmplă la dânșii; s’a văzut asta de mai multe ori. Ast­fel n’ar fi de mirare ca, pe când noi am crede flagelul departe încă, să ne trezim d’o dată cu el în casă. Precum se vede clar, noi nu putem fi așa nepăsători cum zice d. doctor Felix. Guver­nul și consiliul sanitar trebue să ia din vreme toate măsurile de pază. Intre cele multe, și pe cari le cunoaște d. Felix mai bine de­cât noi, credem că e bună și aceasta: ca să se invite reprezen­tanții noștri din Turcia să supravegheze cât se poate de aproape starea sanitară din orașele respective și să țină guvernul în cu­rent cu tot ce vor afla. Paza bună trece primejdia rea. Din Austro-Uragaria (Corespond. particulară a ziarului «Universul»­ Viena, 8 Ianuarie. O luptă a românilor cu geandarmii—8 morți și 12 răniți La Anina, în apropiere de Reșița, un detașa­ment de geandarmi a tras focuri de pușcă asu­pra unui grup mare de lucrători mineri, în cea mai mare parte românii : 8 lucrători au fost uciși pe loc, iar 12 răniți. Geandarmii au tras, în urma rănirea ofițerului care-i comanda. Ofi­țerul invitase pe lucrători să se împrăștie ; u­ Marți, 14 (26) Ianuarie 1897 uul din aceștia a aruncat atunci cu o piatră care a rănit pe ofițerul foarte greu la cap. Nu e sigur dacă ofițerul nu va muri. Cauza mișcărei lucrătorilor mineri este urmă­toarea : Administrația minelor care depind de căile fe­rate s’a apucat și a modificat vechile statute după cari un lucrător bătrân sau văduva și copiii lui, luau o pensie de 2 treimi din ultimul salar. După noul statut, pensia revenia numai la jumă­tate din ultimul salar. Mai multe reclamații ale lucrătorilor au­ ră­mas zadarnice. Atunci au voit să facă grevă. Administrația minelor a chemat geandarmeria și ast­fel s-a produs ciocnirea. împăcarea germanilor cu cehii Se știe lupta ce duc de mult timp cehii din Boemia contra elementului german. Cehii tă­­găduesc germanilor dreptul de a considera Boe­mia ca țară a lor. Din contra, germanii susțin că Boemia e țara lor, și a cehilor, având aceleași drepturi atât unii cât și alții. Acum unii din conducătorii bătrânilor cehi au­­ început să vadă că lupta asta numai bine nu le­­ face și declară pe față că singura scăpare din situația nesuferită actuală este împăcarea cehi­lor cu germanii. Intr’o mare întrunire ținută deună­ri la Kolin în Boemia, conducătorul bătrânilor cehi, Ladis­laus Rieger, a zis între altele : «Nici un ceh cuminte nu poate tăgădui com­patrioților noștri germani dreptul d’a trăi aci și de a’și apăra naționalitatea; dînșiî au de­sigur merite mari în fața acestei țări. «Nu putem să nu recunoaștem că noi cehii, am învățat multe de la dînșiî și căci au­ contribuit într’un chip însemnat la rădicarea Boemiei. «Un element așa de tare ca cel german în Boemia, nu se lasă a fi tratat ca neamurile slabe din Ungaria. Cehii nu trebue să pună nici o pe­­dică în desvoltarea unui popor așa de inteligent și activ ca germanii din Boemia,­cari sunt spri­jiniți la spate de un popor puternic și cult. De­oare­ce amândouă aceste popoare sunt tot una de tari în Boemia, nu trebue să caute nici unul dar ele a supune pe cel­ J’alt ci mai bine e ca să se împace și să se unească pe baza unor e­­gale drepturi». ■ Ast­fel a vorbit Rieger și tinerii cehi, cari au jurat stârpirea elementului german în Boemia, sunt furioși pe dânsul. Discursul lui n’a făcut alt­ceva de­cât­ să ’i întărite și mai tare în luptă contra domniei nemțești ; aceasta o recunosc chiar ziarele germane. O expoziție de ziare In Pesta se organisează acum o exposițiune a tuturor ziarelor din lume, în folosul institu­tului de orbi de acolo. Ambasadorii și consulii austro-ungari din toate părțile 1­urnei au fost rugați să trimită cât de curând la Pesta câte două sau mai multe exem­plare din ziarele ce apar în țările unde sunt acreditați. Se cer de asemenea persoanelor pri­vate ziarele vechi ce vor fi posedând. Deună­zi au sosit ziare foarte curioase din Algeria, Bra­zilia, Korfu, Ierusalem, Lisabona și Suedia. Venirea împăratului Wilhelm a definitiv hotărît acum că împăratul Wilhelm va vizita la toamnă Austro-Ungaria, unde va petrece aproape o lună. Va asista mai întăi la manevre în Ungaria, va face acolo o vânătoare, va vizita Buda­ Pesta (lucru de care ungurii se arată foarte măguliți) , în urmă va vizita Viena, și apoi va lua parte la o vânătoare în Boemia. Tripla alianță Întărită Primirea frumoasă făcută ministrului de ex­terne austro-ungar Goluchowski la Berlin, de­­ către împărat, de prințul de Hohenlohe, cance­­l­larul imperiului, și de toate cercurile înalte, au­­ umplut de bucurie pe toată lumea de aci. împă­ratul Wilhelm a mers așa de departe cu aten­țiunile sale către Goluch­owski, in­cât, în fie­care dimineață trimitea un adjutant al sau la palatul­­ ambasadei austro-ungare pentru a-i spune bună-ziua din partea sa. La toate prânzurile și serbările date în onoarea lui Goluchowski, Wil­helm a arătat ministrului țărei aliate o deose­bită considerație. Toate faptele astea ca și altele de aceeași na­tură, precum și vestea că în curând Wilhelm va vizita Italia, a format convingerea că tripla­­alianță e azi mai strânsă ca ori­când. Mulți asi­gură că împăratul Wilhelm a voit să facă cu contele Goluchowsky o manifestație în urma nu­mirei lui Murawielî ca ministru de externe al Rusiei. Murachefî e considerat ca un bun amic al francezilor. Halos. CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE STRĂINE) Un elefant înaintea juraților Intr’una din serile trecute s’a produs în Londra, o tristă întâmplare într’o mena­jerie deschisă, în cartierul Hackney. Un ele­fant din Indii, care era botezat cu numele «Charlie», atinse cu trompa lui pe un bă­trân grăjdar al stabilimentului, îl răsturnă și ’i sfărâmă craniul printr’o lovitură de colț. Moartea bietului grăjdar a fost instantanee. De­oare­ce în Anglia, ori de câte ori se în­tâmplă o moarte violentă, e regulă ca să se deschidă o anchetă în fața unui juriu pre­zidat de coronel (comisarul-procuror), afa­cerea a venit înaintea autorităților locale. Dar, în cazul acesta, nu era vorba de a se ancheta cum murise grăjdarul, căci toată lumea știa cum se petrecuse faptul, ci era vorba de a se examina responsabilitățile proprietarului menajeriei și ale elefantului a­­sasin însuși. Coronerul trebuia să întrebe pe membrii juriului (jurați) dacă pachidermul «Charlie»

Next