Universul, martie 1897 (Anul 15, nr. 51-76)

1897-03-01 / nr. 51

Universul No. 51, cei care avuseseră comptabilitatea turcească și care era foarte încurcată. Intrindevăr că flăcările au distrus toate actele de comptabilitate ale musulmanilor. Kalorin­. Textul complect al răspunsului Greciei la nota Puterilor Iată textual răspunsul Greciei la nota prin care Puterile o invitau să -șî retragă tru­pele și vasele din Creta. Guvernul grecesc, examinând punctele care formează obiectul notei Puterilor, cu acea mare băgare de seamă reclamată de marea lor însemnătate, își dă părerea asu­pra măsurilor hotărîte, părere bazată pe cu­noașterea situațiunei Cretei, întocmai ca și Puterile, Grecia dorește menținerea păcei și apărarea insulei Creta de ruină desăvârșită. Sistemul autonomiei, adoptat de Puteri, nu va satisface intențiu­­nile Puterilor. El va avea aceeași soartă ca cele­l­alte di­ferite sisteme de mai înainte. Regimul nou propus nu va putea să restabilească ordi­nea. Anarhia va pustii cu timpul insula. Guvernul grecesc ar lua asupră­ șî o răspun­dere enormă, dacă n'ar ruga Puterile să re­­vie asupra regimului ce au hotărît și să u­­nească Creta cu Grecia, așa cum s’a făcut pe timpul liberărea celor­l’alte provincii cari au format regatul Greciei sub președinția lui Capo­ d’Istria. Privitor la ultimele măceluri și pustiiri, populația țărei noastre a fost cuprinsă de remușcare că anul trecut a îndemnat pe cretani să depună armele. Nenorocirea ce a urmat după aceasta, nu ne mai permite acum să facem un așa îndemn. De alt­fel glasul nostru n’ar fi ascultat, în caz când Puterile ar stărui să realizeze în Creta re­gimul autonomiei, întrebarea e că ce si­­tuațiune va avea Creta până la stabilirea acestui regim. In ce privește rechiemarea forțelor noastre militare, guvernul grecesc, în numele umanităței și al pacificarea insu­lei, adresează Puterilor un apel în sensul că, dacă nu se mai simte nevoe de vasele grecești în apele Cretei, de­oare­ce esca­drele europene ar isbuti să împedice de­barcarea de trupe turcești, apoi cel puțin armata grecească să rămână in insulă, in in­teresul umanităței și al restabilirei ordinei. Datoria ne impune să nu lăsăm pe cre­­tani în mila fanatismului mahomedan și a armatei turcești, care a luat în­tot­dea­una parte la atacurile mulțime! asupra creștini­lor. Dacă trupele noastre ar fi însărcinate de Puteri să pacifice insula, apoi atunci do­rințele și intențiunile Puterilor ar fi repede și pe deplin satisfăcute. In urmă, după res­tabilirea ordinei, ar fi cu putință să se cu­noască voința poporului cretan, liber expri­mată, și i s’ar hotărî soarta. Grozăviile ce se repetă periodic în Creta emoționează pe poporul elen, SI întrerup ac­tivitatea socială și ’I deranjază economia de Stat. Chiar dacă ar fi cu putință să uităm că Cretenii sunt de aceeași religiune cu noi, de aceeași origine și de același sânge, tot trebue să declarăm Puterilor că Statul ele­­nic nu mai poate să resiste la ast­fel de sgu­­duiri. De aceea adresăm un apel la gene­roasele sentimente ale Puterilor, rugându-le a permite ca poporul cretean să se exprime și să spună cum vrea să fie guvernat. UJV SFAT PE ZI Pentru a ajuta la crescutul cartofilor, rupi toate crengile cu flori, pe dată ce au înflorit, prin care mijloc, împiedecând planta de a-șî risipi o parte importantă din mate­rialele sale pentru hrana unor părți inutile, ajuți ca să crească cartofii mai mari, oprind pentru ei acele materiale. CHESTIA CRETANA (De la coresp. noștri speciali) Un interview cu regele George Corespondentul din Atena al ziarului «Tri­buna» din Roma, a avut un interview cu regele George. Când ziaristul a intrat în salonul de pri­mire, a găsit pe rege în picioare și surî­­zător. Suveranul Greciei era îmbrăcat în mică ținută de amiral. Pe divan se afla ultima carte a lui Ne­­wt­ow (Conscience et volanté sociale). Ziaristul a început interviewul cu urmă­toarele cuvinte : — Am venit, Majestate, ca să aduc o­­magiul presei italiene, toată în acord la sentimentele ei către Grecia. — Noi suntem recunoscători Italiei, a răs­puns regele, pentru dovezile de iubire pe care ni le dă. De altmintrerea aceasta e foarte drept. Italia a trecut de asemenea pe acest drum, a încercat aceleași dureri ca și Grecia, înainte de a se reconstitui în națiune. Nu numai istoria trecutului, dar și cea actuală unesc aceste două țări într-o comună simpatie, derivând din idealuri pa­triotice comune. —Vă asigur, Majestate, răspunse ziaristul, că sentimentele Italiei nu diferă de acelea ale Greciei — Sunt foarte emoționat, adăugă regele. D-ta de­sigur ai putut constata că mișcarea opiniunei publice și a poporului grec rezistă de 50 de ani, dar timpul a venit spre a ’și afirma idealurile sale. «Puterile zic că voesc pacea, de aceia se unesc în contra noastră, dar și noi voim pacea, care nu se poate obține de­cât rezol­vând chestiunea care e un continuu focar de răsboiu. «E imposibil ca Grecia să prospereze fără să obțină granițe drepte, cari să-i permită, a se mișca în mod liber. «Creta e un spin în inima noastră, cu mă­celurile, supliciile și ruinele din toate zile­le, pe cari le îndură creștinii supuși la ti­rania barbarilor musulmani. «Chestiunea putea fi aplanată anul trecut, nu ni s’a permis; acum nu mai rămâne de­cât mijloacele extreme. De ce Puterile nu se poartă față de noi cum s’au purtat cu Ita­lia in 1860? Citeam în Local Berliner Anzei­ger , corespondenta unui ofițer german, afir­mând că în Creta nu sunt de­cât 200 de locuitori cari voesc anexarea. «Ei bine, să se facă plebiscitul, lăsând in­sula liberă de a se pronunța. De ce nu se rezolvează chestia prin acest mijloc care co­respunde direct cu dreptul ginților ? Să se întrebe voința cretenilor. Dacă aceștia vor vota contra anexărea, Grecia își va retrage repede năvile și soldații. — Majestatea voastră vorbește ca un ade­vărat rege modern și cuvintele Voastre vor avea un mare răsunet în inimele liberale din Italia, răspunse ziaristul. La cuvîntul «liberal», regele întrerupse pe ziarist și ’l întrebă : — Ai văzut manifestația engleză ? — Intr’adevăr e extra­ordinară și nobilă ordinea de zi votată în ultima întrunire din Londra, dar Majestatea Voastră crede că atari demonstrațiunî vor fi pentru triumful cauzei ? — Ce vrei să’țî spui, răspunse regele ri­dicând din umeri și îndreptând ochii spre cer, noi primim recunoscători toate mani­festațiile și sperăm că prin ele drepturile noastre vor triumfa. Voluntari spre Cărnil­a Ziarul «Secolo ilustrato», din Milan, pu­blică următoarea scrisoare pe care o pri­mește din insula Santorino, localitate unde au ajuns voluntarii italieni plecați spre Candia: «Un scurt popas în această extremitate a Eladei, în așteptare de a putea opera de­barcarea pe coastele Cretei, sub ochii încrucișătorilor englezi, îmi permite de a vă da multe și scumpe impresii ale plecărei. «Mai înainte de toate iată un extract al manifestului poporului cretan, pe care co­mandantul batalionului cretan, așa zis al so­­cietăței «Unire și moarte», d. Ioan Depho­­tis, îi va publica un caz de i se va împe­­dica debarcarea: «El e adresat consulilor marilor Puteri: «Eu sosesc aci în fruntea mai multor compatrioți bine înarmați, în scopul de a continua războiului pentru independența scumpei noastre patrii. Iată-mă gata să pri­mesc moartea pe care mi-o vor da-o tunu­rile voastre. Teritoriul pe care l’ațî ținut sub protecția voastră, spre a fi amabili cu tiranii noștri, eu voiu încerca să ’i liberez și să ’i revolt de voiu putea; și cu concur­sul bravilor mei tovarăși să redați Creta regelui Greciei, adică scumpei noastre patrii. Grecia v’a scos din întunecoasa ignoranță, și voi v’ațî făcut ingrați, fiind­că asasinați pe fii noștri. «Luptând pentru libertate, pentru noi e același lucru de a primi moartea de la unul sau cel­ l’alt; nu e nici o deosebire între voi și barbarii tirani. Voi dezonorați popoarele ai căror reprezentanți sunteți. Tunurile voas­tre ne vor da o moarte glorioasă, și istoriei umanităței, rușinea voastră. In lupta pentru libertate noi suntem obicinuiți a disprețui moartea. Strămoșii noștri v’au învățat civi­lizația, dar trebue să credem că inteligența și progresul n’au putut șterge lăcomia gu­vernelor voastre. «Depinde de noi spre a ne arăta ce e un popor conșcient de libertatea sa, și credem că misiunea­ noastră va fi aprobată de toate popoarele civilizate, cari se văd înjosite de nedemnele lor guverne». «Aceste cuvinte zugrăvesc în­deajuns cauza și omul care le-a dictat. El e un tînăr cre­tan de 27 de ani, care a avut deja timp să capete o medalie de valoare în Dahomey, în serviciul Franței (în timpul când francezii erau aderați în Grecia)». Protestarea colonelului Vassos «Gazzetta» din Lausanne (Elveția) publică o protestare a statului-major al colonelului Vassos, în contra­purtarea flotei europene care a bombardat Akroliri. Protestarea e transmisă presei elvețiene prin mijlocul maiorului Carls Guter, elve­țian, actualmente la Creta. In ea se spune că loviturile trase de nă­vile europene au fost 150, că au fost 10 morți creteni și 20 de răniți. Protestarea încheie declarând că cretenii nu cer nici un ajutor Europei, dar voesc numai să fie lăsați liberi spre a ’șî regula socotelile lor cu turcii. O CUGETARE PE ZI A iubi și a fi înțelept, a cârmui și a fi drept, Dumnezeu­ chiar d’abia ar putea. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Cea mai plăcută floare a împă­ratului Wilhelm.— Floarea cea mai plă­cută a împăratului Wilhelm al Germaniei a fost floarea grâului. Cauza pentru care marele împărat iubea mai mult această floare și nu alta, e pe de­plin lămurită în cartea «Marele împărat în mărirea sa omenească» (Lipsea, editura Bern­­hard Richter) scrisă de Paul Pasig. «Pe când mama mea,—a zis împăratul,— dimpreună cu mine și fratele meu răposat s’a refugiat din Memel la Koenigaberg, în timpurile cele grele de la începutul vea­cului nostru (vremile lui Napoleon) am avut nenorocirea că tocmai în mijlocul câmpului ni s’a frânt o roată de la trăsură. «Din cauza aceasta n’am putut să mergem mai departe; ne-am așezat cu toții la mar­ginea unui șanț, până când vizitiul a re­parat întru­cât­va roata, ca să putem merge mai departe. «Din cauza drumului, eu și fratele meu am fost osteniți și flămânzi, dar mai ales eu, care eram un copilaș mai mic, mai slă­buț și mai gingaș de­cât fratele meu, și pentru aceasta mama mea iubită era foarte îngrijată. «Mama, ca să ne facă puțină distracție, să mai uităm de foame, se spulă în picioare pe marginea șanțului, ne arătă florile acelea multe și frumoase de prin holde și ne rugă să ne strângem și să­­ i le aducem ei. «Din aceste flori mama împleti o cunună, iar noi ne uitam veseli cum mâinile ei har­nice împleteau florile frumoase. In timpul acesta, mama, aducăndu-și aminte de trista soartă a țărei, și de necazul în care se afla — 2 — ea și viitorul copiilor, Îi picară lacrimi fierbinți din ochii ei duioși, pe cununa îm­pletită din flori de grâu. «Aceste lacrimi mă mișcară adânc și, ui­tând necazul copilăresc ce-l aveam, m’am încercat să o mângâie cu vorbe drăgăstoase. Atunci mama luă cununa de flori și mi-o puse pe cap. Cu toată micimea mea, mi se părea că această cunună, stropită cu lacri­mile unei regine, mama mea, me face ne­spus de voinic, nespus de mare. «Pe atunci eram numai de 10 ani; cu toate astea, această scenă mișcătoare a ră­mas neștearsă în inima mea. «De atunci îmi pare că în fie­care floare de grâu văd lacrimile mamelor iubitoare și nenorocite. «Asta e cauza pentru care iubesc eu, mai mult ca pe ori­ce floare, simpla floare a grâu­lui, floare care mi-a încununat pentru prima oară fruntea într’un chip împărătesc. Un obicei curios.—In Englitera există un obliceiu foarte curios la celebrarea căsătoriilor. Când două tineri de curând căsătoriți pleacă în călătoria lunei de miere, este o­­biceiul în Engliteza să se arunce după ei cu... ghete vech­i. Există credința acolo că, in chipul acesta, tinerii căsătoriți vor avea noroc și vor fi fericiți în căsnicia lor. Acest curios obiceiu își are origina într-o tradiție foarte veche. Cam prin anul 1768, un căpitan englez numit Churchill, se înamoră la nebunie de o domnișoară de onoare a ducesei de York, numită d-șoara Sara Jennings. Tînăra fată era orfană și se afla sub tu­tela unei mătuși bătrâne a ei, care hotărise să o mărite cu lordul Dowland. Sara Jennings fiind însă majoră, se căsă­tori în contra voinței mătușei sale cu iu­bitul ei. Bătrâna mătușe, înfuriată că nepoata ei nu-i ascultase sfaturile,—pe când cortegiul nunței pornia la biserică, — își scoase pan­tofii din picioare și aruncă cu ei după tînăra pereche, în semn de blestem. Mai târziu­ însă căpitanul Churchill ajunse faimosul Duce de Marlborugh și unul din­tre cei mai viteji generali englezi. In chipul acesta se văzu că blestemul bă­trânei n’avusese nici un efect, ci că, din contră, le fusese prielnic chiar, căci le adu­sese noroc. De atunci englezii uzează de acest obicei. Eu unul,— dacă a­șî fi englez,— nu m’așî învoi câtu­și de puțin la această datină, cu rizicul de a fi nefericit în căsătoria mea. Aud?... Mă întrebați pentru­ ce?... Prea sunteți curioși... Dar, fiind­că eu sunt un băiat de zahăr, o să vă satisfac curiozitatea. Nu m’așî învoi cu acest obiceiu pentru că am mâncat odată o bătaie cu pantoful, de-ai pomeni-o toată viața. Și apoi, de­cât să arunce cu ghete vechi, mai bine ar arunca cu... o zestre grasă. Mai noroc ca ăsta, ce mai vrețîl.. Nu-î așa ? 4 w_____ Pierd ut -4 v UN PROVERB PE ZI Fie­care știe unde-1 doare. (Românesc) «* * *S5 S2222S Știri din Orient In cercurile înalte ateniene se afirmă că miniștrii greci în străinătate au primit or­din ca îndată după primirea răspunsului Greciei la nota Puterilor, să declare guver­nelor pe lângă cari sunt acreditați că Grecia e gata să recunoască suzeranitatea temporară a Sultanului și să-șî retragă flota din apele insulei, cu condiție ca trupele grecești să rămână în insulă sub comanda unui împu­ternicit al Puterilor, pentru restabilirea or­dinei.* Al douilea batalion al regimentului 87 de infanterie austriacă de la Triest, a primit ordin să se pună îndată pe picior de răz­­boiu și să stea gata de îmbarcare pentru Creta. Un detașament sanitar sub comanda medicului de regiment Karl Pavleca din Graz va merge de asemenea la Creta. * ¥ ] Guvernul sârbesc a declarat formal că Serbia nu’șî va mișca armatele de­cât nu­mai atunci când se va schimba status-quo în Balcani, cu alte cuvinte când Creta se va anexa la Grecia. Se observă și se comentează foarte mult la Constantinopol faptul că între Yldiz-Kiosk și Teheran, capitala Persiei, e un schimb viu de telegrame. Ambasadorul persan la Constantinopol a fost primit, la interval scurt, în două audiențe lungi de către Sultan. Recifii turci au atacat de mai multe ori școala sârbească din Sienitza, în Serbia ve­che. Se zice că totul era îndreptat contra profesorului Mm­­os care a fugit la Plevlje.­­ _¥ Ziarul «Akropoli», din Atena, făcând un tablou al forțelor grecești, calculează că ar putea fi aproape 100000 de soldați greci cari ar fi gata în câte­va zile spre a intra în luptă. Ei sunt bine înarmați — cea mai mare parte cu puști Grass­e și disciplinați. * Se scrie ziarului francez «Petit Parisien» din Concea, că autoritățile turcești lasă să se profaneze mormintele de la mânăstirile de călugări, unde coșciugurile sunt deschise și scheletele aruncate pe câmpuri, spre a fura giuvaericalele sau pietrele prețioase. Satele creștinilor fiind arse și jefuite, turcii smulg smochinii cu sutele. Alute ob­­servațiuni au fost făcute guvernatorului Is­­mail-bey. Acesta a răspuns că ’i era impo­sibil de a reprima asemenea acte. * ¥ ¥ Intre trupele turcești de la granița Tesaliei se observă o mișcare ca și cum ar fi sosit momentul ca ele să năvălească în Grecia. Brigada de redifî din Salonic a fost dislo­cată către Serres și granița bulgărească. * 9 . * . --* ¥ ¥ ¥ ¥ In urma răspunsului Greciei, Poarta a însărcinat pe reprezentanții săi din străină­tate să ceară Puterilor învoirea ca Turcia să năvălească cu armata în Tesalia. Repre­­zentantul turcesc din Atena, Assim Bey, în caz când nu va fi rechiemat, își va pă­răsi postul în virtutea unui concediu, de­oare­ce nu mai e sigur acolo de viața sa. Se spune că și reprezentanții celor­l’alte Puteri sunt batjocoriți nu numai de poporul de rând din Atena, ci și de oamenii din societatea bună.* * * Puterile occidentale, în fața răspunsului Greciei, se zice că se vor lăsa la aprecierea Rusiei și a Austriei, cari au­­ interese di­recte în Balcani, dacă răspunsul acesta poate forma baza unor noul consfătuiri între Puteri.* ¥ ¥ Guvernul bulgar a declarat trimisului sul­tanului, care a venit să-i ceară în chip ofi­cial explicații asupra înarmărilor bulgare, că în caz de război d­intre Turcia și Grecia, aceasta din urmă nu trebue să conteze de loc pe vr’un sprijin al Bulgariei și că unele mișcări mici de trupe se fac numai pentru siguranța fruntariilor contra atacărea vr’unei bande. Intempluri IBIM CAPITALI Copil lepădat.—Sergentul cu nr. 839, din bulevardul Elisabeta, fu atras alaltă-era de niște scâncele de plâns ce veneau din­spre locul viran ce se află pe acel bulevard, în dreptul numărului 33. Ducându-se acolo, găsi o copilă ca de o lună, înfășurată într’o plăpumioară de caș­­mir roșie și cu capul acoperit de un tulpan. Asupra acestei copile nu s’a găsit nici un bilet din care să se vadă dacă era sau nu botezată. Sergentul a adus-o la secția 24, care a înaintat-o spitalului Maternitatea. Poliția a început cercetări pentru a des­coperi pe denaturata mumă. Crima din strada Trinităței.­ Marți seara, pe la ora 5 p. m., Michel Isac și Samson Brust, ambii domiciliați în strada Trinităței No. 35, s-au luat la ceartă, nu se știe din ce cauză. La un moment dat, Samson Brust, în­­furiindu-se prea tare, a luat o piatră și a lovit pe Michel Isac în coastă. Lovitura a fost așa de puternică, în­cât nenorocitul Isac se află pe moarte. Poliția a arestat pe Samson Brust. Acesta are o femee nebună și două copii mici, cari au rămas pe drumuri, absolut fără nici­ o îngrijire. Un om călcat de tramvai pe str. Is­vor.—Ieri dimineață, sergentul de stradă Mărculescu Dumitru, voind să se urce într’un vagon al nouei societăți de tramvai, pe linia din strada Isvor, a alunecat după scara vagonului, și căzând, roatele i-au re­tezat piciorul stâng. Mărculescu a fost transportat în căutarea spitalului Brâncoveneasa. Starea lui e foarte gravă și doctorii au puțină speranță că nefericitul sergent va scăpa cu viață. Furtul cu spargere din str. Bis. Enei.—D. Sava Pavel, băcan din str. Bis. Enei nr. 1, a reclamat poliției că în noaptea precedentă i s’a furat din prăvălie o mare cantitate de tutun, coloniale și mai multe sticle cu coniac în valoare de peste 300 lei. Ușa de la intrarea prăvăliei fiind forțată, se bănuește că acest furt a fost săvârșit de pungași de meserie. Poliția cercetează cu activitate pentru a pune mâna pe îndrăzneții pungași. Contrabanda de tutun din gara de Nord.—Eri seară, la orele 8 și jumă­tate, la sosirea trenului de Predeal în gara de Nord, agentul regiei monopolulului tu­tunurilor a prins, în momentul când des­cindea din vagon, pe individul Andraș Bu­da, care avea asupră-a 100 de țigări de foi de contrabandă. Țigările au fost confiscate și contraban­distul arestat. Se crede că acest sistem este practicat pe o scară întinsă în toată țara și că Andraș ar fi în legătură cu mai mulți alți indivizi cari fac contrabandă de tutun. Parchetul va fi sezizat de această afacere și mai multe perchizițiuni domiciliare se vor face la persoanele bănuite a fi complice cu Andraș Buda. HIM TARA O femee bătu fii până la moarte de soțul ei în Severin.— O telegramă din Severin anunță că în noaptea de 24—25 curent a încetat din viață femeia Elena Flo­­rea Munteanu, din comuna Pristolele. Fiind bănuele temeinice că moartea ne­norocitei femei ar fi provenit dintr’o bătae suferită de la soțul său, parchetul a fost avizat pentru a începe cercetările legale. Incendiul din R-Serat.­In noaptea de 25 Februarie, la ora 9, un incendiu vio­lent s’a declarat la magaziile palatului ad­ministrativ, care este în construcție, în R.­­Sărat. Focul a consumat tot materialul necesar palatului, precum și instrumentele lucrăto­rilor. Grație ajutorului dat la timp de pompierii din localitate, focul a putut fi localizat. Pagubele sunt evaluate între 8 și 10 mii lei. Cauzele acestui incendiu nu se cunosc până acum. Fiind bănueți că el ar fi fost pus, parche­tul local a deschis o anchetă. Fratricidul din imprudeță din co­muna Roșu.—Ni se comunică din co­muna Roșu,­ Ilfov, că în ziua de 23 curent, băiatul Ioan Iordache din acea comună, în vârstă de 16 ani, jucându-se cu un revolve? Sâmbătă, 1 (13)­Martie 1897, încărcat al tatălui său, arma a luat foc și glonțul a lovit în picior pe un frate al său mai mic în vârstă de 13 ani. Autoritățile locale au deschis o anchetă și au ordonat trimiterea rănitului la spita­lul de copii din Capitală, unde se află și acum. Rana lui este așa de gravă, în­cât doc­torii cred că va fi nevoie de amputați*i pi­ciorului.­ ­A­cte oficiale . D. Alexandru Iacovache s’a numit șef de biuron în serviciul județian din cancelaria pre­fecturei județului Vlașca. * D. Dimitrie Mitrofan, s’a numit șef­ compta­­bil în serviciul județian din cancelaria prefectu­rei județului Covurlui­. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.­­ Guvernul englez a refuzat de a da parlamentului făgăduiala că nu va întreprinde nimic contra Greciei fără să-i întrebe. Opoziția a protestat citând pe guvernul francez care a dat această făgăduiala parlamentului din Paris. Austro-U­ngaria.­­ Incrucișătorul­ torpilor «Tiger», bine armat și cu provizii îndestulătoare, stă la Pola cu foc la mașini, gata să plece la Creta pentru a întări escadra austriacă pentru cazul când se va hotărî blocarea Greciei și a Cretei. Franța.­Japonia a anunțat comitetul expo­­zițiunei din Paris de la 1900, că secțiunea sa va avea 18 grupuri și a cerut un loc de 7740 metri pătrați, plus un loc de 2000 metri pentru ridi­carea­ unui pavilion special. Așa­dar secțiunea Japoniei va fi foarte strălucită. Germania.­In cercurile curței se afirmă că împăratul Wilhem va pleca la Petersburg mai înainte de termenul hotarît, vrând a se înțele­ge personal cu țarul asupra chestiunei Orien­tale. Italia.­ Țiganul Rigo, care a fugit cu prin­­țesa de Chimay, se află acum la Genua. Dînsul a cântat într-un concert dat în favoarea crete­­nilor în teatrul Politeama. Câți­va greci au des­fășurat steagul național grecesc, care a fost sa­lutat în chip furtunos. Apoi ginerele lui Gari­baldi, Canzio, a ținut un discurs.­­ Asociația republicană din Roma a delibe­rat ca comemorarea morții lui Mazzini să aibă anul acesta cea mai mare solemnitate. Duminecă o comisiune va depune o coroană de flori pe bustul lui Mazzini la Campidoglio. In același timp, din mai multe puncte ale o­­rașului vor pleca cortegiuli populare cu muzici și drapele întrunindu-se la Campidoglio, unde va vorbi Bovio. Rusia.­ La Moscova au fost arestați doi greci cari adunau bani pentru creteni. Bănii a­­dunați au fost dați pentru casa săracilor. Spania.— Din Manila s-a depeșat la Madrid că spaniolii au luat, după o luptă cu baioneta, unul din cele mai importante puncte întărite ale insurgenților. Generalul Zaballa a căzut mort din fruntea coloanei sale, Turcia.­In Constantinopol au fost arestați alți ș­ase cădeți de marină, prinși cu ziare de ale partidului tinerilor turci, pe cari le împrăștiau­ în populația de jos turcească. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Insula Creta, unde se desfășură acum e­­venimentele asupra cărora e îndreptată a­­tențiunea întregei Europe, are un șir de munți înalți, cari se întind în tot lungul in­sulei, de la răsărit până la apus. In unele locuri, munții aceștia au priveliști de o fru­musețe nespusă, în altele de o rară sălbă­ticie. Chiar în dosul Caneei, capitala insulei, sunt niște piscuri colosale, cu coaste drepte ca peretele. Și între aceste coaste, cari formează deja prin situația lor o întărire naturală, s’au construit și forturi, ca acela pe care ’l re­prezintă gravura noastră de azi. Fortul acesta se numește Stakios, e la jumătate ceas în dosul Caneei și fotografia lui a fost luată în­tr’un moment când a fost acolo o ciocnire între turci și insurgenți. TURBURARILE din ORIENT —Prin fir telegrafic— Chestia cretană în Camera Comunelor Londra, 26 Februarie. Camera comunelor. — D. Curzon declară că nu cunoaște existența vr’unui răspuns suplimentar al Greciei. Răspunsurile Turciei și Greciei vor fi su­puse Camerei comunelor. Guvernul nu a primit până acum vre­un răspuns al Turciei la nota suplimentară a Puterilor, dar d. Curzon crede că Turcia o va primi în principiu. D. Curzon comunică știrea privitoare la liberarea turcilor din Kandana și adaugă că se teme ca nu cum­va creștinii să atace fortul Selimo. Bulgaria in chestia Cretană Sofia, 26 Februarie. «Agenția Balcanică» declară neîntemeiată informația ziarului «Times» care zice că d. Stoilow ar fi exprimat simpatiile guvernu­lui bulgar pentru Grecia și anexarea Cretei. Politica guvernului s’a expus în mod clar la Camera prin ultimul discurs al d-lui Stoi­low, pronunțat cu ocazia interpelării asupra conduitei ce guvernul are de gând să ur­meze față de evenimentele actuale. Declarațiile lui Salisbury in chestia Orientală Londra, 26 Februarie. La banchetul asociațiunei Camerilor de comerț, marchizul de Salisbury a vorbit pe scurt de afacerile străine, zicând că, cabine­tul va face tot ce va putea pentru domnia libertății și a dreptății, mai cu deosebire al păcii europene, de la care depinde industria și comerțul. Schimb de vederi asupra răspunsului de dat Greciei Londra, 26 Februarie. Un schimb de vederi s’a făcut între Pu­­­teri spre a examina oportunitatea de a răspunde la nota Greciei. Serviciul sanitar turcesc reorganizat Adrianopol, 26 Februarie. S’a decis reorganisarea semi­lunei roșii. Înarmările Greciei Fiume, 26 Februarie. Azi s-au îmbarcat, cu destinație pentru Pireu, un convoiu de 250 cal destinați Gre­­ciei. ;

Next