Universul, octombrie 1897 (Anul 15, nr. 228-254)

1897-10-24 / nr. 248

Anul XV.—Nr. 248 mm 1—ti .....mmmmm CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Jouî, 23 Octombrie. — Ap. Jacob, fr. Domn. Catolic Jouî, k Noembrie.— Carol Borrom. Pros. soarelui 6.43 Ap. soarelui 4.44­ 5 Bani în toata țara g# r!W" !^jmj1 ■y^igt'gaag^eg^egggergeigg^^ Vineri, 24 Octombrie (5 Noembrie) 1S9?»_, Redacția și administrația: str. Brezoianu Ro. 11. București.—Telefon No. 297. Boabele secrete 3Hi cputnița D&rbftrească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). »*•. THOR _ N... 1. STRADA: EMIGRATII: No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și­­le la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. AAAA/WSAAVnAAAAWVVAA l­oalele de piele, boalele lumești (siphi­­lit­is) la amb­e­le­ sexe , neputința băi­bățească sunt cu siguranța vindecate la DOCTOR PETELEMI Specialist in boala de femei, copii si ochi­­ CA­LKA RA NOVICI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m și de la 4—6 p. m.— Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 WWWWvWvWWvAA/WVWV Doctor MAU MCI­U LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultativul de la 1—3 și de la 6­8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete­­ pe cât de vechi după metodele cele mai noi. Doctor VELESCU D­E­X­T­I­S­T FOST SEF DE CLINICĂ 1.A FACULTATEA DENTISTICA DIN PHILADELPHIA (AMERICA) Toate operațiunile făcute cu aparate electrice evitând absolut or­i­ce durere Consultațiune dimineața de la 9—12 și după amiaza de la 2—0. Strada Ilegală No. 10, etagiul l-ii 827 36 Doctor PASTIA — MEDIC ȘI CHIRURG­­ de la­ fac­u­lta­tea clin. 2?&zis SPECIAL IN BOALE de COPII și FEMEI s'a mutat în Strada Arm­oneascii IVo. 38 Consultatoriî de la 11—12 a. m. și 6—8 930 ' 30 DOCTOR L BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Boaleie de Gât, Gură, Nas, Urceliî și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN A­CESTE SI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămătoare, iasă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—11 și de la 2—5 p. m. — STRADA COLTEI No 14 — 131** 13# Hart f­ost medic de spital și de oraș Calea Călarașilor No. 1 Special in boalele interne, de copii și syfiîifice Orele de consultahune de la 2—4 p. m. — Pentru séract gratis — 1009 30 ifr. Steiucr ■— DEMIST — De la facultatea din Philadelphia (America) *• con­fe­rea dinților cu electricitate (Cataphoresă) evitând ori­ce durere Consultațiuni de la 9—12 a.m. și de la 2—5 p.m. Pentru screid gratis Luni de la S—9 Calea Victoriei iVo. 53 1012 _____________ 36 tratament special BOALE NERVOASE și BOALE de OCHI Examen atensiv și căutare conștiincioasă Doctoral ALEX. ATHAMISIV de la Facultatea din Paris Calea­­ Văcărești frsTp. 102 Consultațiuni de la 2—4 p.m. 974 30 Policlinica de Copii CASA CU SAIMATATE București.— Strada Teilor No. 51. — Bucureșt Policlinica de Copii s'a redeschis la 1 Martie a. c. D. doctor Ftapaport, special în boalele de copii, dă Consultațiuni în toate zilele de 1­3—4 p. m. Consultațiuni pentru seraco­­­ică N.B. Se primesc bolnavi interni la tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Proieectule se trimite gratuit. București, 23 Octombrie. Podul cel noii iii Am arătat în două numere consecutive cari sunt argumentele partizanilor construirii unui pod peste Dunăre între Severin și Ga­el­o­va. Vom face același lucru cu adversarii po­dului, căci nu numai că ideia nu e primită de toată lumea, dar e încă serios criticată în presă. Done sunt principalele obiecțiuni ce se fac: podul cel nou ar deturna comerțul de tran­zit între Europa centrală și Orient, menit a se face prin țara noastră în urma constru­irii marelui pod de la Cernavoda și a lăr­girii portului Constanța ; acest comerț s ar face prin Serbia dacă s'ar construi podul Severin-Cladova. Al douilea. România foarte greu­ va putea trage folos din joncțiunea căilor noastre cu cele sârbești. Aceste vederi au fost exprimate în presă de d. inginer mecanic B. G. Assan, care a publicat un foarte interesant articol în «E­­poca». Chestiunea fiind, cum am spus, de o însemnătate capitală, vom reproduce noi pasăreîe mai importante din articolul d-lui Assan. Iată cum critică d-sa proiectul: Țările cari vor profita mai mult de acea­stă linie și de podul de la T.-Severin, vor fi Ungaria și Serbia. Cea d’viter pentru că își va creza o nouă e­șire spre mare, mult mai avantagioasă de­cât Fiume, unicul ei port maritim, iar cea de a doua pentru că pe lângă o eșire spre mare—lucru de care a aistă­zi Serbia este absolut privată—mai aca­parează pe teritoriil ei tot traficul de tran­sit al mărfurilor Ungariei și României (Ol­tenia). Este destula ne uita pe o hartă pen­tru a constata că toate mărfurile Ungariei, Olteniei, Transilvaniei și Europei de est (Galiția-Polonia) vor lua în mare parte noua cale pe podul de la Severin, privând ast­fel România de imensul trafic de tranzit ce ea trebuie să -l acapareze, o dată portul Constanța terminat. La construirea căilor ferate europene, toate Statele au urmat traseul așa zis de «centralizare», făcând ca toate liniile lor să se încrucișeze în centrele mari politice și co­merciale, în capitale, ca Parisul, Berlin, Viena, Moscova. Tot acest sistem l'a ur­mat și Ungaria, făcând din Pesta punctul de întretăere al liniilor ferate care toate con­­verg în centrul monarhiei. Prin acest fapt precum și prin faptul că Dunărea a format tot­dea­una o barieră la trecere între Eu­ropa de Est și cea de Vest, se face că pro­dusele Ungariei și Transilvaniei au de par­curs un drum dublu, trecând prin Buda­pesta, de cât ar avea i eșire directă peste Dunăre spre mare. Așa, din Temișoara la Fiume, prin Pesta, sunt 910 km., iar din Temișoara la sf. Giovani d­el Meduiio prin podul de la Severin vor fi probabil numai 610 km. Tot traficul de produse agricole și minere (­ier, sare, cărbuni) din bogatele ținuturi ale Transilvaniei, Galiției, Bucovi­nei chiar, vor lua calea cea nouă, împru­mutând numai 18 km. de linie ferată pe teritoriul României, adică de la Vîrciorova la T.-Severin, distanță egală cu cea de la București la Chitila. Ne întrebăm : dacă acesta va fi profitul ce-i trage România din podul de la Seve­rin, de­sigur că nu merită a se cheltui câte­va milioane. Dacă profitul va fi așa de derizorie, pier­derea pe care România va suferi-o din altă parte va fi și mai mare. România va pierde tot traficul de transit al Ungariei prin țara noastră pe la Vârciorova, Predeal, Turnu- Roșit­ și Burdujeni, spre Constanța-Brăila- Galaț­i sau Dunăre. Vedem dar, că prin podul de la Cladova, Serbia, care este promotoare a acestei lu­crări, nu face de­cât a servi interesele Ungariei, spre a se deturna ast­fel transita prin România și a se face imposibilă pen­tru țara noastră acapararea unei mari părți din comerciul Europei centrale cu Africa, Indiile și Extremul­ Orient. Din Italia Corespond, particulară a ziarului UNIVERSUL­ Roma, 19 Octombrie. Situația in Grecia Convorbire cu un profesor al Universități din Atena Un redactor al ziarului «Curriere della Sera» a avut o convorbire cu d, George N. Callisperis, profesor de drept roman la U­­niversitatea din Atena și consilier munici­pal, care acum se află în Milan. Din cauza marelui interes pe care­­ l pre­zintă această convorbire, me grăbesc a o co­munica și cititorilor ziarului «Universul». • * * Nu fusesem nici­odată în țara voastră — zicea d. Callisperis, ziaristului italian—și am voit să fac o călătorie spre a ma odihni puțin, dar mai cu seamă spre a vedea Ita­lia, pe care o iubesc de atâta timp și de care sunt legat acum prin legături de re­cunoștință, pentru graba cu care voluntarii italieni au­ alergat în ajutorul nostru în ul­timul războiu. Compatrioții mei, care odată nu vedeau de­cât Franța, au constatat că, venită ziua nevoei, numai italienii le-au în­tins mâna. Tinerii greci se gândesc acum că dacă trebue să fie amicii și aliații unei națiuni, aceasta e numai Italia. — Care e azi, starea sufletească in țara voastră, după ultimele nenorociri? .— Sentimentul predominant e acela al ui­mire!. Poporul grec, amic al ordinei și al legilor, lipsit de partide subversive, care a dat în­tot­deauna Statului tot ceea ce ’i s’a cerut, a observat că a avut la guvern oa­meni care l’au mistificat. — Și ce lucru a învățat din ultimul răs­­boiu ? — In politică, că svonurile izolate ale bu­nului simț n’au fost ascultate , că cea mai mare parte din deputați­­ și perdeau timpul spre a -și procura voturi ; că atunci când soseau la Cameră nu erau pregătiți; că cei mai ambițioși se dădeau cu trup și suflet președintelui consiliului spre a deveni mi­niștri ; că, cabinetul suferea prea mult in­fluența capului iresponsabil al Statului. Intru­cât privește armata, s'a constatat că ofițerii noștri­ prea mult iubeau viața de oraș și nu aceea a câmpului, și că mulți cetățeni erau prea adesea scutiți de serviciul militar. În ceea ce privește marina, să tragem un vel peste ea. Ați aflat ultimul scandal al torpilelor fără fulminant? faptul e adevărat. * V­a — Și responsabilitățile în ceea ce pri­vește armata de uscat în timpul ultimei campanii ? — S'a constituit un comitet, dar el nu va face nimic, căci e compus din ofițeri care au luat parte activă în ultima campa­nie. Dar populația noastră nu păstrează ură și ar uita totul, dacă Regele va voi să se ocupe cu dragoste de opera necesară reor­­ganizărea. — Criza financiară crezi că se poate ușor înlătură ? — Da, cu toate ca ultima campanie ne-a făcut pagubă de un miliard de drahme, in­demnitatea de resboiü se va plăti ușor de se va contracta o datorie publică care sunt sigur că se va acoperi de trei ori. Grecii foarte bogați sunt răspândiți prin toată lu­mea. Nu e vre­un sărac cetățean care să nu fie dispus a plăti cel puțin cinci lei spre a contribui la liberarea teritorului. * — Dar prințul Constantin? — El valorează poate mai mult de­cât reputația pe care și-a făcut-o. Vina a fost că el a fost lăsat într-un cerc de oameni in­capabili. Dar dacă el ar fi fost înconjurat de oameni serioși și practici în arta războiu­lui, s'ar fi purtat de­sigur cu totul alt­fel. — Și Creta ? — Ne-a fost în­tot­dea­una scumpă. Fiind­că e o țară grecească. Sunt azi mulți cre­­t­eni care suportă fără să se plângă consecin­țele războiului. Dacă Grecia ar renunța pen­tru tot­dea­una la Creta, asta ar fi o lași­tate. Eu am fost unul dintre aceia care la m­­rea chestiune­ cretene alimentam agitația, con­vins că Creta va fi de folos Greciei. Și cred și acum că acei bravi munteni vor­­ fi mereu avant-garde viitoarei revanșe. — Așa că te gândești deja la victorie? Dar cum să nu ? Și în ce scop a’și trăi alt­fel? Gândirea noastră unică și supre­mă e aceea de a pregăti revanșa. — Dar va fi apoi aceasta ideea tuturor, sau numai a tinerilor patrioți ca d-ta ? — A tuturor, a tuturor. — Cu tot modul în care se află partidele în Grecia, depinzând de oameni și nu de idei ? — Da. In vechile noastre partide se no­tează deja o transformare. Ați văzut că cu toate că Delyanis e tot șeful majorităței par­lamentare, cu toate astea n’a fost chemat la putere. Noul președinte Zaimis e un gen­tilom. Vechile partide, după opera lor, sunt condamnate. Poporul în această privință se va pronunța în curând la viitoarele a­­legeri care vor avea loc la primă­vară. — Și aveți un partid nou de tineri, cu program, cu idei ? — El e în formațiune. — Sperați ceva bun la viitoarele alegeri? — Da, și sunt aproape sigur. Și cu aceste cuvinte s’a sfârșit conversa­ția, din care reese că poporul grecesc e încă tare. Antig­on. © fif fiSîSUTO ssnsw Doctor cu cap Prichindel e doctor mare.­­G’a ‘nvățat prea multă carte ! Dar, de clientelă, dânsul Pân’acuma nare parte. Ce să facă, ce să dreagă ? Punga zilnic se subție. Și el vede cu 'ngrozire C'o să cază 'n sărăcie !... Ce să facă?... Se­ gândește Ca să dea d’un triuc, cu care De mizeria ce vine Să găsească vr-o scăpare !... Și­­ găsește... Ea găsește Unul bun la... cataramă... — In gazete,— dînsul zice,— «Trebue să 'mi fac reclamă î...* Și, îndată, prin gazete. Cu emfasa cea mai mare, El anunță tuturora Următoarea întrebare: «Ce ar trebui să facă Un bolnav de boli... acute «Când el chiamă pe un media «In dureri ca sâ’l ajute

Next