Universul, octombrie 1897 (Anul 15, nr. 228-254)
1897-10-24 / nr. 248
Anul XV.—Nr. 248 mm 1—ti .....mmmmm CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Jouî, 23 Octombrie. — Ap. Jacob, fr. Domn. Catolic Jouî, k Noembrie.— Carol Borrom. Pros. soarelui 6.43 Ap. soarelui 4.44 5 Bani în toata țara g# r!W" !^jmj1 ■y^igt'gaag^eg^egggergeigg^^ Vineri, 24 Octombrie (5 Noembrie) 1S9?»_, Redacția și administrația: str. Brezoianu Ro. 11. București.—Telefon No. 297. Boabele secrete 3Hi cputnița D&rbftrească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). »*•. THOR _ N... 1. STRADA: EMIGRATII: No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața șile la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. AAAA/WSAAVnAAAAWVVAA loalele de piele, boalele lumești (siphilitis) la ambele sexe , neputința băibățească sunt cu siguranța vindecate la DOCTOR PETELEMI Specialist in boala de femei, copii si ochi CALKA RA NOVICI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m și de la 4—6 p. m.— Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 WWWWvWvWWvAA/WVWV Doctor MAU MCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultativul de la 1—3 și de la 68 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete pe cât de vechi după metodele cele mai noi. Doctor VELESCU DEXTIST FOST SEF DE CLINICĂ 1.A FACULTATEA DENTISTICA DIN PHILADELPHIA (AMERICA) Toate operațiunile făcute cu aparate electrice evitând absolut orice durere Consultațiune dimineața de la 9—12 și după amiaza de la 2—0. Strada Ilegală No. 10, etagiul l-ii 827 36 Doctor PASTIA — MEDIC ȘI CHIRURG de la facultatea clin. 2?&zis SPECIAL IN BOALE de COPII și FEMEI s'a mutat în Strada Armoneascii IVo. 38 Consultatoriî de la 11—12 a. m. și 6—8 930 ' 30 DOCTOR L BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Boaleie de Gât, Gură, Nas, Urceliî și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ACESTE SIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămătoare, iasă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—11 și de la 2—5 p. m. — STRADA COLTEI No 14 — 131** 13# Hart fost medic de spital și de oraș Calea Călarașilor No. 1 Special in boalele interne, de copii și syfiîifice Orele de consultahune de la 2—4 p. m. — Pentru séract gratis — 1009 30 ifr. Steiucr ■— DEMIST — De la facultatea din Philadelphia (America) *• conferea dinților cu electricitate (Cataphoresă) evitând orice durere Consultațiuni de la 9—12 a.m. și de la 2—5 p.m. Pentru screid gratis Luni de la S—9 Calea Victoriei iVo. 53 1012 _____________ 36 tratament special BOALE NERVOASE și BOALE de OCHI Examen atensiv și căutare conștiincioasă Doctoral ALEX. ATHAMISIV de la Facultatea din Paris Calea Văcărești frsTp. 102 Consultațiuni de la 2—4 p.m. 974 30 Policlinica de Copii CASA CU SAIMATATE București.— Strada Teilor No. 51. — Bucureșt Policlinica de Copii s'a redeschis la 1 Martie a. c. D. doctor Ftapaport, special în boalele de copii, dă Consultațiuni în toate zilele de 13—4 p. m. Consultațiuni pentru seracoică N.B. Se primesc bolnavi interni la tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Proieectule se trimite gratuit. București, 23 Octombrie. Podul cel noii iii Am arătat în două numere consecutive cari sunt argumentele partizanilor construirii unui pod peste Dunăre între Severin și Gaelova. Vom face același lucru cu adversarii podului, căci nu numai că ideia nu e primită de toată lumea, dar e încă serios criticată în presă. Done sunt principalele obiecțiuni ce se fac: podul cel nou ar deturna comerțul de tranzit între Europa centrală și Orient, menit a se face prin țara noastră în urma construirii marelui pod de la Cernavoda și a lărgirii portului Constanța ; acest comerț s ar face prin Serbia dacă s'ar construi podul Severin-Cladova. Al douilea. România foarte greu va putea trage folos din joncțiunea căilor noastre cu cele sârbești. Aceste vederi au fost exprimate în presă de d. inginer mecanic B. G. Assan, care a publicat un foarte interesant articol în «Epoca». Chestiunea fiind, cum am spus, de o însemnătate capitală, vom reproduce noi pasăreîe mai importante din articolul d-lui Assan. Iată cum critică d-sa proiectul: Țările cari vor profita mai mult de această linie și de podul de la T.-Severin, vor fi Ungaria și Serbia. Cea d’viter pentru că își va creza o nouă eșire spre mare, mult mai avantagioasă decât Fiume, unicul ei port maritim, iar cea de a doua pentru că pe lângă o eșire spre mare—lucru de care a aistăzi Serbia este absolut privată—mai acaparează pe teritoriil ei tot traficul de transit al mărfurilor Ungariei și României (Oltenia). Este destula ne uita pe o hartă pentru a constata că toate mărfurile Ungariei, Olteniei, Transilvaniei și Europei de est (Galiția-Polonia) vor lua în mare parte noua cale pe podul de la Severin, privând astfel România de imensul trafic de tranzit ce ea trebuie să -l acapareze, o dată portul Constanța terminat. La construirea căilor ferate europene, toate Statele au urmat traseul așa zis de «centralizare», făcând ca toate liniile lor să se încrucișeze în centrele mari politice și comerciale, în capitale, ca Parisul, Berlin, Viena, Moscova. Tot acest sistem l'a urmat și Ungaria, făcând din Pesta punctul de întretăere al liniilor ferate care toate converg în centrul monarhiei. Prin acest fapt precum și prin faptul că Dunărea a format totdeauna o barieră la trecere între Europa de Est și cea de Vest, se face că produsele Ungariei și Transilvaniei au de parcurs un drum dublu, trecând prin Budapesta, de cât ar avea i eșire directă peste Dunăre spre mare. Așa, din Temișoara la Fiume, prin Pesta, sunt 910 km., iar din Temișoara la sf. Giovani del Meduiio prin podul de la Severin vor fi probabil numai 610 km. Tot traficul de produse agricole și minere (ier, sare, cărbuni) din bogatele ținuturi ale Transilvaniei, Galiției, Bucovinei chiar, vor lua calea cea nouă, împrumutând numai 18 km. de linie ferată pe teritoriul României, adică de la Vîrciorova la T.-Severin, distanță egală cu cea de la București la Chitila. Ne întrebăm : dacă acesta va fi profitul ce-i trage România din podul de la Severin, desigur că nu merită a se cheltui câteva milioane. Dacă profitul va fi așa de derizorie, pierderea pe care România va suferi-o din altă parte va fi și mai mare. România va pierde tot traficul de transit al Ungariei prin țara noastră pe la Vârciorova, Predeal, Turnu- Roșit și Burdujeni, spre Constanța-Brăila- Galați sau Dunăre. Vedem dar, că prin podul de la Cladova, Serbia, care este promotoare a acestei lucrări, nu face decât a servi interesele Ungariei, spre a se deturna astfel transita prin România și a se face imposibilă pentru țara noastră acapararea unei mari părți din comerciul Europei centrale cu Africa, Indiile și Extremul Orient. Din Italia Corespond, particulară a ziarului UNIVERSUL Roma, 19 Octombrie. Situația in Grecia Convorbire cu un profesor al Universități din Atena Un redactor al ziarului «Curriere della Sera» a avut o convorbire cu d, George N. Callisperis, profesor de drept roman la Universitatea din Atena și consilier municipal, care acum se află în Milan. Din cauza marelui interes pe care l prezintă această convorbire, me grăbesc a o comunica și cititorilor ziarului «Universul». • * * Nu fusesem niciodată în țara voastră — zicea d. Callisperis, ziaristului italian—și am voit să fac o călătorie spre a ma odihni puțin, dar mai cu seamă spre a vedea Italia, pe care o iubesc de atâta timp și de care sunt legat acum prin legături de recunoștință, pentru graba cu care voluntarii italieni au alergat în ajutorul nostru în ultimul războiu. Compatrioții mei, care odată nu vedeau decât Franța, au constatat că, venită ziua nevoei, numai italienii le-au întins mâna. Tinerii greci se gândesc acum că dacă trebue să fie amicii și aliații unei națiuni, aceasta e numai Italia. — Care e azi, starea sufletească in țara voastră, după ultimele nenorociri? .— Sentimentul predominant e acela al uimire!. Poporul grec, amic al ordinei și al legilor, lipsit de partide subversive, care a dat întotdeauna Statului tot ceea ce ’i s’a cerut, a observat că a avut la guvern oameni care l’au mistificat. — Și ce lucru a învățat din ultimul răsboiu ? — In politică, că svonurile izolate ale bunului simț n’au fost ascultate , că cea mai mare parte din deputați și perdeau timpul spre a -și procura voturi ; că atunci când soseau la Cameră nu erau pregătiți; că cei mai ambițioși se dădeau cu trup și suflet președintelui consiliului spre a deveni miniștri ; că, cabinetul suferea prea mult influența capului iresponsabil al Statului. Intrucât privește armata, s'a constatat că ofițerii noștri prea mult iubeau viața de oraș și nu aceea a câmpului, și că mulți cetățeni erau prea adesea scutiți de serviciul militar. În ceea ce privește marina, să tragem un vel peste ea. Ați aflat ultimul scandal al torpilelor fără fulminant? faptul e adevărat. * Va — Și responsabilitățile în ceea ce privește armata de uscat în timpul ultimei campanii ? — S'a constituit un comitet, dar el nu va face nimic, căci e compus din ofițeri care au luat parte activă în ultima campanie. Dar populația noastră nu păstrează ură și ar uita totul, dacă Regele va voi să se ocupe cu dragoste de opera necesară reorganizărea. — Criza financiară crezi că se poate ușor înlătură ? — Da, cu toate ca ultima campanie ne-a făcut pagubă de un miliard de drahme, indemnitatea de resboiü se va plăti ușor de se va contracta o datorie publică care sunt sigur că se va acoperi de trei ori. Grecii foarte bogați sunt răspândiți prin toată lumea. Nu e vreun sărac cetățean care să nu fie dispus a plăti cel puțin cinci lei spre a contribui la liberarea teritorului. * — Dar prințul Constantin? — El valorează poate mai mult decât reputația pe care și-a făcut-o. Vina a fost că el a fost lăsat într-un cerc de oameni incapabili. Dar dacă el ar fi fost înconjurat de oameni serioși și practici în arta războiului, s'ar fi purtat desigur cu totul altfel. — Și Creta ? — Ne-a fost întotdeauna scumpă. Fiindcă e o țară grecească. Sunt azi mulți creteni care suportă fără să se plângă consecințele războiului. Dacă Grecia ar renunța pentru totdeauna la Creta, asta ar fi o lașitate. Eu am fost unul dintre aceia care la mrea chestiune cretene alimentam agitația, convins că Creta va fi de folos Greciei. Și cred și acum că acei bravi munteni vor fi mereu avant-garde viitoarei revanșe. — Așa că te gândești deja la victorie? Dar cum să nu ? Și în ce scop a’și trăi altfel? Gândirea noastră unică și supremă e aceea de a pregăti revanșa. — Dar va fi apoi aceasta ideea tuturor, sau numai a tinerilor patrioți ca d-ta ? — A tuturor, a tuturor. — Cu tot modul în care se află partidele în Grecia, depinzând de oameni și nu de idei ? — Da. In vechile noastre partide se notează deja o transformare. Ați văzut că cu toate că Delyanis e tot șeful majorităței parlamentare, cu toate astea n’a fost chemat la putere. Noul președinte Zaimis e un gentilom. Vechile partide, după opera lor, sunt condamnate. Poporul în această privință se va pronunța în curând la viitoarele alegeri care vor avea loc la primăvară. — Și aveți un partid nou de tineri, cu program, cu idei ? — El e în formațiune. — Sperați ceva bun la viitoarele alegeri? — Da, și sunt aproape sigur. Și cu aceste cuvinte s’a sfârșit conversația, din care reese că poporul grecesc e încă tare. Antigon. © fif fiSîSUTO ssnsw Doctor cu cap Prichindel e doctor mare.G’a ‘nvățat prea multă carte ! Dar, de clientelă, dânsul Pân’acuma nare parte. Ce să facă, ce să dreagă ? Punga zilnic se subție. Și el vede cu 'ngrozire C'o să cază 'n sărăcie !... Ce să facă?... Se gândește Ca să dea d’un triuc, cu care De mizeria ce vine Să găsească vr-o scăpare !... Și găsește... Ea găsește Unul bun la... cataramă... — In gazete,— dînsul zice,— «Trebue să 'mi fac reclamă î...* Și, îndată, prin gazete. Cu emfasa cea mai mare, El anunță tuturora Următoarea întrebare: «Ce ar trebui să facă Un bolnav de boli... acute «Când el chiamă pe un media «In dureri ca sâ’l ajute