Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)

1897-11-01 / nr. 255

17 un verset No. 255. Ieri, Jom, 30 Octombrie a apărut in­n Mod M Ü! din ziarul ilustrat săptemânal Teatru, Musică și Modă care cuprinde : Curierul Modei.—Prima pomană, poveste. — Musica, poesie de Carol Scrab.—Despre origina teatrului in România.—Igiena și Morala.—Cum trebue să primim musafirii, povață pentru stă­pâne de casă.—La mare, poesie de Elisa Mus­tea.—Explicarea figurelor e le modă.—Curierul teatrelor .—Pieptănătura damelor (ca figură).— Bărbăție și răbdare, versuri pentru muzică de Marion. -Regatele bunei societăți.—Lucruri fo­lositoare pentru ori­ ce familie.—Varietăți.— A­­necdote.—întrebări.—Distracț­ii. Romanul Lupta pentru amor.­­ILUSTRAȚII: Pe pagina 1, un frumos tablou­ reprezentând pe artistul C. Nottara.—Pe pagi­na 3, Pieptănătura damelor.—Pe pagina 4, Fi­guri de modă.—Pe pagina 5, O bucată de mu­zică. Bărbăție și răbdare, marș triumfal pentru Canto și Piano, dedicat martirilor de peste munți. —Pe pagina 6, O pălărie (capotă) și pe pagina 8: Figuri de modă. 10 bani în toată­ țara. Ro. 3 din Teatru, Muzică și Modă va apare Joia viitoare, 6 Ncembrie curent, și va fi de o frumusețe rară. Conflict intre Turcia și AusUo-Ungaria — Prin fir telegrafic — Viena, 30 Octombrie. Se anunță din Constantinopol ziarului «Fremdenblatt» că trimiterea încrucișăto­­rului­ torpilor austro-ungar «Leopard» la Mersina a fost provocată de atitudinea ne­demnă și nelegală a autorităților locale din această localitate, contra unui supus austro­­ungar. Aceste autorități au expulzat pe un agent al «Lloydului» austriac, d. Brazza­­rolli, în urma unei simple bănueli de par­ticipare la niște răsvrătiri politice. Înainte de a se fi făcut vr’o reclamație, s’a exprimat ambasadei austro-ungare pă­reri de roü în această privință și s’a pro­mis să se ia măsuri ; totuși d. Brazzarelli a fost silit să se imbarcheze și a fost ata­cat cu autorizația Porței, de agenții autori­tăților, cari n’au ținut seamă nici de pavi­lionul austro-ungar, nici de protecția con­sulară, agenții declarând că procedau ast­fel din ordinul guvernului. In urma reclamațiunilor energice ale am­basadei austro-ungare, cerând o anchetă în prezența vre­unui reprezentant al ambasa­dei, Poarta a manifestat intențiunea de a da satisfacție ; cum însă Poarta eșită să-și îndeplinească promisiunea, ambasada va fi silită să ceară cu insistență satisfacție. In ultimul loc sa ordonat trimiterea lui«Leopardi» la Mersina în scop mai cu deosebire de a protege consulatul și pe creștinii din acel oraș. O CUGETARE PE ZI Onoarea e virtutea bărbatului, iar virtu­tea e onoarea femeei. din faptul mutărilor, cu ocazia sfântului Du­mitru, s’a dus eri în strada Cavafî No. 9, unde era o casă goală și a intrat înăuntru ca să se adăpostească. Frigul cel mare n’a lăsat însă pe pungași ca să doarmă și atunci unul din ei, găsind niște lemne, a făcut foc pe o tavă, în mijlocul casei. Puțin după aceea însă, se înteile săriră în toate părțile și casa luă foc. Pungașii voiră să fugă afară, dar ușa era deja în flăcări ; voiră să sară pe fereastră, același lucru. A­­tunci începură să strige ajutor. Comisarul respectiv, împreună cu mai mulți sergenți de stradă și cu concursul vecinilor, reușiră în sfârșit să stingă focul. După aceea comisarul, pentru ca cei patru pungași să nu intre în altă casă și să repete fapul, a găsit de cuviință să-l trimeată la arestul poliției, unde se află și acum. SIMM­­ SM&fI SA Crima din Movileni. — Parteni Gr. Danilache, din comuna Movileni, a fifost tri­mis în judecata curței cu juri din Iași pen­tru crima de asasinat săvârșită dar ne­is­­butită. Iată faptul: Danilache se divorțase de soția lui Ca­­trina și tribunalul pronunțând divorțul, îl condamnase la 70 lei amendă. Din această cauză el nutrea o ură gro­zavă contra fostei lui soții și mai mult incă contra lui Dumitru Vechiu, cu care densa trăia acum în concubinaj, fiind­că Danilache își închipuia că acest Vechiu o îndemnase să divorțeze. Hotărîndu-se să’și resbune, Danilache, înarmat cu un vîrf de coasă, se duse în zorii zilei de 3 Iulie, la Vechiu acasă. Aci intrând, se așeză pe o laviță alături cu Ve­chiu și începu cu un ton blajin a face mus­trări fostei lui soții pentru că s’a di­vorțat de el. In acest timp el pândea mo­mentul favorabil de a comite crima și pe când Vechiu vorbea și el cu Catrina Dam­­­­ache îi întinge în spate vîrful coasei , se în­cepe atunci o luptă între ei, în care Vechiu mai primește o lovitură gravă la umărul stâng. La strigătele Catrinei vine în ajutor Mi­­hai Vechiu, nepotul lui Dumitru Vechiu și parvine a dezarma pe criminal și a-l preda în urmă autorităților. Dam­lache va fi judecat în viitoarea se­siune a curtei cu juri. Nenorocirea din com. Copăceni.­Locuitorii comunei Copăceni, Ilfov, au­ fost vin emoționați zilele trecute de o dramă mișcătoare, petrecută în următoarele îm­prejurări . Locuitorul Nicolae Vasile, din acea comu­nă, plecând de acasă, a lăsat într’o odaie pe un copil al seii Dumitru, in vârstă de 4 ani. In lipsa părintelui de acasă, copilul voind să se joace, a găsit pe un dulap un revol­ver al tatălui seu, pe care l’a și luat in gra­bă pentru a-și face jucăriile. Arma fiind încărcată, la un moment dat, nenorocitul copil jucându-se, călca trăgaciul, revolverul se slobozi și glontele lovi de moarte pe copil în partea stângă a pieptu­lui, în regiunea i­îmei. Când Nicolae Vasile se întoarse acasă, spre marea lui dezolare, își găsi copilul în­tins pe jos, scăldat într’un sac de sânge și abia mai respirând puțin. In culmea de s­perare­, nenorocitul tată e și afară din casă răcnind de durere și cerând ajutorul veci­nilor sei. Bietul copil, a cărui stare este din cele mai grave, a fost transportat în îngrijirea spitalului de copii din Capitală _______ I­nt­­im­p 1- a* 1 lg IM CIPITAM Incendiul de la fabrica de ulei din strada Viilor.­ Luni dimineață, la orele 4, a luat foc fabrica de ulei­ a d-luî Schenker, din strada Viilor Nr. 20, în a­­propiere de fabrica d-lui Mandrea. Cu tot ajutorul dat de pompierii de la Foișor și R­adu-Vodă, întreaga clădire, pre­cum și toate mașinele au fost distruse de incendiu. De abia pe la orele 9 dimineața incendiul a putut fi localizat și în chipul acesta clă­dirile vecine au fost salvate. Panica care se produsese printre locui­tori a fost de nedescris. Cu tot frigul și cu tot vântul aspru care sufla cu furie, vedeai bărbați, femei și co­pii alergând de colo până colo și căutând a pune la adăpost de furia flăcărilor avutul lor. Pagubele cauzate de acest­ incendiu sunt foarte mari. Prind­erea unei bande de pun­­gași.— O bandă de patru pungași, după ce s’a încercat în zadar să se folosească cu ceva UN SFAT PE ZS Extracte de carne.—Extracte de carne se prepară prin ferberea și condensarea cărnei până ce capătă consistența de pastă sau de extract. Extractele acestea conțin numai ma­teriile extractive și sărurile cărnurilor fără grăsimea, albumina și globulina lor ; aceste din urmă sunt scoase din carne, neputând ieșita putrefacțiunei. Extractele sunt deci foarte puțin nutritive. 137 neb, comandantul diviziei de marină la minis­terul de războiu. Se crede că Austria ar fi oferit Italiei o înțe­legere specială în chestia orientului. Franța.­Grupul deputaților revizioniști (foști bulangiști) a prezentat Camerei propunerea de a numi o comisiune teh­nică care ar trebui să meargă să verifice lucrările făcute la Panama, spre a reclama apoi de la antreprenori sumele ce li s’au plătit pe nedrept. Germania.—In Berlin domnește o mare a­­gitație din cauză că la Wuchang chinezii au a­­tacat pe ministrul președinte german, Heyking, și pe comandantul canonierei «Corruoran» căreia i-au smuls și i-au insultat drapelul german. Italia.—Ziarul «Tribuna» arată cum a intrat Italia în tripla alianță: Mancini, care era mi­nistru atunci, a primit o știre sigură de la Pa­ris cum că guvernul francez, ținând seamă de agitațiunea țarei contra Italiei, pregătește o lo­vitură asupra Sardinei. Atunci Italia s-a unit îndată cu Germania contra Franciei; la această alianță s’a alipit în urmă și Austria­­ și ast­fel s’a format tripla alianță. Rusia.—«Novosti» afirmă că dacă Tolstoi, după cum se speră, se va însănătoși din lunga sa boală, se va duce să facă un turneu prin Europa, întrebuințând pentru aceasta un an și jum., cu scopul de a ’și răspândi teoriile sale umanitare într’o serie de conferințe. Turcia.—Steagul ridicat de insurgenții greci la ultima lor serbare, in locul celui grecesc, e o pânză albă în mijlocul căreia e o altă pânză neagră. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.—Telegrame de la Rio-de-Janeiro spun că liniștea nu a fost tulburată, cu toată serbe­­rea vie care domnește. Numeroasele colonii străine, având bunul simț de a nu participa în nici un chip la chestiunile de politică internă, trăesc cu totul nesupărate. Austro-Ungaria.—Că vizita lui Golucho­­wsky la Monza a avut o mare importanță spe­cială politică, cu toate cele ce susțin ziarele o­­ficioase, reese și din faptul că, cu câte­va ore înainte de a se duce la gară, ministrul a confe­rit imediat ce a sosit la Viena cu amiralul St. Ori­ ce fise Esil întrebuințând renumitele și premiatele HAPURI DS CATRAMINA ale d-rului Berteli, aprobate de consiliul sanitar superior al României. — Prețul ur­ei cutii lr. 2.95 — — IMPORTANT ! Cutiile cari n­u vor avea in­strucție în limba românească, precum și pecetia ziarului Universul, se vor considera ca falsificate. De vânzare la toate farmaciile din țară. Depozitele: la drogheria Stoenescu, strada A­­cademiei No. 2 ; la Drogheria Ilie Zamfirescu, strada Academiei No. 4 ;­ la drogheria Fabini, calea Văcărești; la drogheria Păcățeanu (sub hotel de France), precum­ și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu», W. Thüringer, calea Victoriei No. 154. um I — i­ichiii—— —t — man—tmemmmaamtaxmmacmamsBMe famoméaiamM Chița Remășițile pământești ale neuitatului Gheorghe Chițu au fost transportate ori de la moșia Mirila la Craiova. Ceremonia funebră va avea loc mâine. Sâmbătă, la orele 2. d. a. D. general Berend­eiu, ministru de resbel, a dat ordin telegrafic ca onorurile militare să fie date ilustrului defunct de toate cele­­ arme din garnizoană. M. S. Regele va fi prezintat la această ceremonie prin d. general Vlădescu, șeful casei militare a M. S., care va depune și o coroană. D-luî Dim. A. Sturdza, președintele con­siliului și ministru al afacerilor streine, An. Stolojan, ministrul domeniilor, și Ioan I. Brătianu, ministrul lucrărilor publice, va pleca mâine dimineață la Craiova. Două frumoase coroane vor fi depuse din partea consiliului de miniștri și a camerei deputaților. Craiovenii fac mari pregătiri. Ministerul de finance și creditul rural din Capitală au hotârît trimiterea a două coroane pe sicriul lui Gh. Chițu, fost mi­nistru de finance vre-o două luni. O delegație de funcționari de la ambele instituțiuni vor merge la Craiova. Orașul întreg este în doliu. T­­a­rrr­eissB&ai »fres KVO Elena. De unde știi, scumpa mea Clara, că el te vrea? Maria, (moștenitoare bogată). Pentru că eri mi-a mărturisit că nu mai are nici un ban în pungă.­ ­ Prinderea hoților de covoare de la palatul Casei de depuneri Cititorii noștri își aduc aminte de zgomotul ce s’a făcut din cauza furtului de covoare de la noua clădire a palatului Casei de de­puneri și consemnațiunî. În ziua de 8 Iunie s’a pus piatra funda­mentală la clădirea Casei de mai sus. La acea serbare au asistat Majestățile Lor Re­gele și Regina, toți miniștri și înalții func­ționari. Seara, după terminarea serbării, când d. Jean Trautman, tapițerul însărcinat cu de­corul, a venit să ia covoarele, observă că­­ lipsesc două dintre cele mai scumpe. De­oar­e­ce paza palatului, în acea zi, era lăsată cu totul în grija poliției, unele ziare au spus că hoții nu pot fi de­cât dintre a­­genții polițienești. Această acuzare a costat foarte mult pe poliția capitalei și prefectul a dat ordine severe comisarului secției 5, ca să facă toate chipurile să descopere pe autorii furtului. Comisarul a însărcinat atunci pe un agent numai cu această afacere și ori a reușit în tine să pue mâna pe hoți. Iată acum in ce mod a fost săvârșită acea hoție­ . După terminarea serbărei, trei lucrători de la clădire, anume loan Grigore, salaor­­­oan Dulgheru zis și loan Ileana, podar la clădire, și cu Teologu Constantin, lucrător tot acolo, au luat covoarele, le-au întins pe zăplazul din fund și pe urmă le-au dat dru­mul în pimnița clădire­. După aceea, mai târziu, pe la orele 5 seara, au trecut cu co­voarele prin subterană și le-au scos afară, în strada Ilfov. Odată ajunși aci, Ioan Dulgheru a luat o birjă și a dus covorul cel mare în strada Arionoaeî, la un naș al seui, Vasile Antohe, unde l’a lăsat în păstrare. Teologu Constantin a luat covorul cel mic și l’a depus la un bragagiu­ care ținea o magherniță în curtea nouei clădiri a pa­latului poștelor și telegrafelor. După câte­va zile luă apoi covorul de aci și-l vîndu unui cârciumar, Petcu Stoian, din calea Ra­­hovei No. 27. Toți acești hoți, precum și tăinui­torii, au fost arestați și dați în judecată. Acum mai e o altă chestiune: d. Jean Trautsman luase covoarele împrumut de la casa Djaburov. Pierzându-se, d-sa a plătit pentru ele 525 de lei. Acum, când le-a gă­sit, le-a înapoiat d-lui Djaburov, dar acesta nu voește să le mai primească, zicând că le-a vîndut odată. D. Trautsman e nevoit deci să reclame justiției, spre a condamna pe d. Djaburov să-și ia covoarele înapoi și să-i restitue banii. Intru­cât privește uzatul acestor covoare, d. Trautsman dovedește că nici nu complectează dobânda banilor ce i se cuvin. După cum se vede, vom asista la un proces cu totul curios: un LUCRURI DIN TOATA LUMEA Banchetul surdo-muților.— Intr’un restaurant din Budapesta s’a dat nu demult un banchet destul de interesant. Oaspeții întruniți la masă erau 18 muți. Discutau voioși cu mâniere și într’o dis­poziție cum se obicinuește în aceste ocazii, au tras la măsele un butoiu cu bere. La un moment dat, unul din ei se scoală în sus și ridică paharul. Toate mâinile au tăcut și «oratorul» a ți­nut un «discurs» mai lung cu mâna dreaptă. Societatea l-a «ascultat» cu evlavie, numai din când în când se ridica câte o... mână și «striga» , să trăiască ! Terminându-se «toastul», au ciocnit cu toții împreună, apoi din nou au început să vorbească .. cu mânile. âipggg Ziarul Călătoriilor Marți, 4 Noembre, va apare primul număr din Ziarul Călătoriilor. Ziarul Călătoriilor va publica ilustrați­ile cele mai frumoase cu privire la călă­torii și materia cea mai variată, între care și sensaționalul roman Castelul Car­naților, de Jules Verne, și marea operă Călătoria la Polul Nord, de celebrul ex­plorator Nansen. Ziarul călătoriilor se va vinde cu 5 bani în toată țara. Acest ziar se va da gratis la toate persoanele cari se vor abona la ziarul «Universul» politic, cu începere de la 15 Noembrie. Abonamentul pentru 3 luni la «Universul» politic cotidian costă numai lei 4­50 pentru toată țara. Sâmbătă, 1 (13) No­embrie 1897.­ ­ ȘI ȘOȘANI-GALOȘI Cine dorește a avea GALOȘI și ȘOȘONI-GALOȘI adevărați rusești, din marea fabrică din St.-Petersburg, să se adreseze numai la magazinul ziarului «Universul», strada Brezo iaim No. 11, unde se vinde: Galoși pentru bărbați . Lei 5.90 Șoșoni * « . « 8.90 Galoși « dame . « 4.60 Șoșoni « « . « 8.30 <*• -M î’tx­ -.m­m» Ș­tiri j­uc­iciare AlaM­erî tribunalul secția I-a din Iași a condamnat la trei ani închisoare pe Ștefan Onu și la un an pe Gheorghe Onu, ambii perceptori și ambii dați judecăței pentru fals în acte publice, delapidări și abuz de încredere. ❖ Dezbaterile procesului­ Robescu se ur­mează înaintea curtei de apel. Alaltă­ ori a luat cuvîntul pentru d. Ro­­bescu, d. advocat Cornea. Eri a vorbit d. G. Panu. Epide­miia de febră tifoidă In ședința de alaltă-seară a consiliului sa­nitar al Capitalei, prezidată de d. G. F. Ro­­bescu, primarul capitalei, s’au stabilit mă­surile necesare pentru combaterea epide­miilor cari bântite în capitală, și anume : Să se ia probe de apă din diferite puncte pentru a fi supuse analizei ; să se activeze serviciul de salubritate, ridicându-se de ur­gență toate guionele și dispunându-se asa­narea tuturor maidanelor și locurilor virane; să se isoleze persoanele bolnave și să se oprească contactul în școlile publice a elevilor și elevelor cari au fost bolnavi de vre-o boală contagioasă; să se inspecteze cât mai des și minuțios toate localurile pu­blice, școlile, lăptăriile, magazinele de fructe, zarzavaturi, etc; să se tipărească și răspân­dească instrucțiuni populare în care să se recomande publicului să fiarbă apa înainte de a o bea , să se ia măsuri pentru desin­­fectarea tuturor latrinelor, și, in fine, să se creeze un personal sanitar suplimentar, compus din trei medici și 9 agenți sanitari. Pe ziua de 29 Octombrie, s’au mai ivit în Capitală 29 cazuri noui de febră tifoidă. Bolnavii cei vechi erau în număr de 21, unul încetând din viață, se aflau dar ieri în oraș 49 bolnavi de febră tifoidă. Despre mersul bolnavilor de febră tifoidă în spitale nu s’a dat pe ziua de ieri buletin. Se știe că pe ziua de alaltă­ ieri, 28 i. c., numărul lor era de 89. 1 * In ultimul moment aflăm că s’ar fi luat dispoziția de a se închide școlile din Capi­­tală pe timp de trei săptămâni. _____ UN V­EDVERE PE ZI Amorul este orb, dar zestrea îl orbește și mai mult. ________(Indian). Epu­rî Istfilitsk­e Raportul consiliului de războiu din Iași a dat ordonanța sa în afacerea căpitanului Lascu, din regimentul Bacău. Ordonanța conchide la trimiterea căpitanului în jude­cata consiliului de războiu pentru delapi­darea sumei de 12.000 lei. S’a stabilit de­plin, că contrar zvonurilor răspândite, că­pitanul n’are nici un complice. O Azi va începe în toată țara recensemântul tinerilor cari vor fi chemați în armată la primă­vară.­­ Toți tinerii recrutați pentru contigentul 1898 au primit ordine de a se prezenta la corpurile respective pe ziua de 1 Noem­­brie. C­r. căpitan de flotilă Cesar Boerescu a in­­ventant un aparat nou pentru ancorarea torpi­­loarelor. Acest aparat s’a construit în atelierul Țiglina din Galați și s’au început experiențele. Se spune că aparatul d-lui Boerescu e cât se poate da ingenios. ❖ D. general dr. Theodori, atingând limita de vârstă, și trecut în poziție de retragere, va fi, după cererea sa, înscris în cadrele rezervei. ILUSTRAȚIA MOASTRA Noul ambasador al Franței la Viena, mar­chizul de Reverseaux, ocupă în cariera di­plomatică, o situațiune dintre cele mai stră­lucite. El e destul de cunoscut în cercurile politice din România, de­oare­ce a fost, pe la 1885, membru în comisiunea europeană a Dunărei, care ’și are sediul la Galați. S’a născut la Paris la 6 Martie 1845 , a luat licența în drept și alegendu’șî cariera diplomatică, a intrat ca atașat la ministerul afacerilor străine din Paris. A ocupat­­ pos­turi diplomatice la Tanger, Roma, Belgrad, Cair, Madrid, etc. Toți afirmă că el e un adevărat diplomat, de școală franceză, inteligent, elegant și corect. ____ 5^MEEBBaEanaggga B8sai T8 in«in««=»»i»gIMBEI SOȚIA BLESTEMATĂ PARTEA A PATRA X «Nu e oare destul mângâioasă ideia că atâtea biele ființe te adorează și te așteaptă? «Și nu știi tu că îndeplinirea astei mari opere umanitare este o consolație înaltă, un puternic derivativ la multe dureri ? — O știu, Nadeja. Inima lui ’l creștea. Adineauri, o mână de foc pare că îl strîngea de gât; acum se făcea liniște în mintea lui și frigurile in­tense cari ’i ardeau obrajii dispăreai­ în­cetul cu încetul. — Nu-ți reamintești tu dulcile bucurii ce simțirăm amândouă la începutul acestei opere, atunci când, nehotărîți și sfioși, ne sileam s’o ridicăm la înălțimea pe care o visasem. «Ne întrebam cum să ne întrebuințăm a­­verea, și număram fericiții pe cari ’i am fi putut face ? — Da, da, ’mi aduc aminte ! El se uita cu admirație la Nadeja, fiica asta a Sardownilor, tot­ d’a­una mare și fal­nică, resistând tuturor mâhnirilor ; și foarte mic se găsea el pe lângă dînsa. .­ . .Dacă nu te-aș avea, aș muri, zise el , nici de cum n’aș putea supraviețui după pierderea dragostei mele. El ’și reaminti atunci scurtele momente petrecute cu Cizela: frăgezimea adâncă ce ’i arătase ea, planurile de viitor schițate de ei amândouă, acolo, în iatăcelul acela plin încă de atâtea amintiri. O revedea șezând în locul Nadejei. El, în picioare, o contempla mișcat și tremu­rând, cu sufletul plin de nespus ș 'i frăge­zime. Ceasuri întregi staseră el acolo, unul in fața altuia, înduioșați și tulburați.­ Așa de frumoasă era ea în veștmintele-î de doliu, cu perul ei brun și mare, ridicat pe capu­l micuț.­­ ' Și câtă drăgălășie rară în toată ființa ei ! Ea uitase trecutul , uitase necazurile ce­lor d­ouă neamuri. Răspunzător era oare, el, de faptele ta­tălui seu ? De ce ’[ cerca socoteală Randal despre acel trecut blestemat, pe care atâta timp el nici nu-l cunoscuse? Și cu sufletul strâmtorat de toate amin­tirile sale, Daniel simția revolta năpădindu-i inima. El zise: — Chiar acum ’mi veni o ideie. — Care ideie ? — Să răpesc pe Gizela. — Ești nebun? — Și să-ți o aduc acilea, să-ți o Încre­dințez,’ să o ții lângă tine, Nadeja... — Să nu faci asta nici­odată, rogu-te. — Dar pentru ce nu, amica mea. — Pentru că ar fi o faptă neleală. — Vrei mai bine ca să mor?... zise el cu un ton îmblâzit , preferi să me vezi mu­rind ele cât să săvârșesc o faptă pe care tu ai putea-o socoti neleală? Ea nu răspunse. — Tu ești o femeie tare. eșită din rasa asta de Slavi care nu se tocm­­esc nici­odată cu datoria. Dar eu, eu nu sunt de­cât fiul lui Mornau, fiul omului care n­u cunoștea de­cât legea celui mai puternic. Eu nu sunt nici omul scrupulelor nic­­ al gingășiilor ra­finate ; și voi­ răpi pe Gizela. Nadeja se ridică în sus trufașă, cu ochii înflăcărați. — Taci, tu nu știi ce zici. Inebunești. Nu mă face să regret, rogu-te, că te-am iubit așa de mult... — Ai dreptate, înebunesc, zise el apu­­cându-șî capul cu amândouă mâinile. «D-zeul meu­, aibi milă de noi, nu t­e pă­răsi !... — Ascultă, zise Nadeja de­odată poto­lită, n'am­ suferit eu ? n’am cunoscut toate durerile, toate desnădăjduirile?... «O ființă blestemată ’mi fură inima ace­luia pe care o iubieam, T necinsti, T îm­pinse la toate infamiile și cu toate astea în­­tins-am mâna acelui om atâta de înjosit, cercând să­­ reînalț, să­­ l zmulg din pră­pastia de rușine în care se rostogolise. «Aș fi putut strivi pe năpârca aceea, aș fi putut să ’mi răzbun pe femeia aceea; și cu toate astea schimbat-am calea, pentru ca să nu me întâlnesc cu ea. «Tot­de a­una am plecat fruntea. Nici­odată nu m’am răzvrătit împotriva lui D-zeu. — Tu ești o sfântă. — Aide, răspunde ’mi, uită-le la mine ! strigă Nadeja spăimenată de răvășeala chi­pului lui Daniel. «Uită-le la mine și zi ’mi că ai s’o uiți ; spune ’mi că n’aî să mă părăsești nici­o­­dată, nici­odată... El nu răspunse. — Deșteptat-am adineauzi în tine un mare gând de caritate și sufletul teu, rămas de groiațâ, n’a răspuns de loc la apelul meu. — Dacă nî ști cât sunt de nenorocit , lngenuchiând la picioarele ei, Daniel ’și rezemă capul pe genuchiile Slavei și plânse. — Plângi ! plângi !­­î zise ea , lacrimile ușurează, ’inima se revarsă, plângi, Danielei Și ea ’și reamintea lacrămile versate de ea în căscioară de la Kisompren, dekmio, din sa­tul Vorgilor. Aceași durere chinuise de asemenea i­­nima eî 1 XI Mâhnirea tînerului deșteptă deci în inima Nadejeî toate dureroase amintiri, cari re­­venieau în momentul acesta de ’î împoporau gândul, de 'i strângeau sufletul. Negreșit, ea nu uitase nimic: ’și aducea aminte disperarea sa când o părăsise Ro­ger, preferind în locu’î pe altă femeie ! Em­­mei n’avea nicî­de­cum această îndouită mâhnire ; el era iubit, știa asta. Apoi­­ apoi!... vizita acea noptatică, ulti­ma pe care­­ i o făcuse Roger... și mărtu­risirea dezonoarei sale... Iar colo, la Mar­silia, suprema întrevedere din momentul plecare! !... Corabia aceea ducând spre țăr­muri depărtate pe acela pe care așa demult o iubise ea. Plânsese ea atunci, plânsese, plânsese... și lacrimile o consolaseră, o împuternici­seră... Tot așa avea să se consoleze și el... Ea zise : — Ai să te consolezi, crede­mS. — Nici­odată, nici­odată !... — Vor trece ani, vei uita pe Cizela și poate că vei iubi pe alta... — Nici­odată, nici­odată!... — Nu zice asta, rogu-te , și ascultă bine ce am să -ți spun. «Odinioară, e mult de atunci, mă adore

Next