Universul, ianuarie 1898 (Anul 16, nr. 1-25)

1898-01-14 / nr. 10

muss Boalele secrete — Neputința Bărbăteasca — Se vindecă repede fără durere și îm­piedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în bu­i lumești (de la 1870). »I. THOR­ No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 intrarea numai prin str. »si­ VoeveEi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—S seara Lor separat de așteptare pentru fie­care­ gig«iaigigina M .K­. Sin­LISS - DENTIST — De la facultatea din Philadelphia (America) Extragerea dinților cu electricitate (Cataphorelă) evitând or­i­ce durere Consultații de la 9-12 a.m. și de la 2-5 p.m. Pentru sera ei gratis Suni de la 8—9 Calea Victoriei 53, (Pasagiul român) 1012 36 TRATAMENT SPECIAL Boale nervoase și boale de pcM Dr. ILEX. ATHAMISIU de la Facultatea din Paris Calea. "Văcâre­ști 102 Concultațiuni, de la 2—4 p. m. 1222 _____________15 Dr. 13^ Hart Fost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special in boalele interne, de copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. — Pentru seracî gratis — 5­30 Dr. VELESCU DENTIST Fost șef de clinică la facultatea den­­tisti­că din Filadelfia (America) Toate operațiile făcute cu aparate electrice evitând absolut ori­ce durere Consultații dimineața de la 9—12 și după amiaza de la 2—5. Strada Stegulii I Vo. 10, stagiul I-nü. 1197 36 Doctor M­A­U­RICI­U LEVY de la facultatea din Paris Special: Boli interne femei și faceri Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 S’a mutat: 95, strada Carol, 95 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. RoctorT BRAUNSTEIN Fost Asistent de PROFESOR IN VIENA Specialist pentru Boalele Capului Boalele de Cât, Gură, Nas, Urechi și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PIIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace ne­vătămătoare, Insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultații de la 8—u­și de la 2—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boabe Interne, Nervoase și Syfilitice Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament special Consultația numai 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni In tra­tamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. SJI Loteria din Galați — Tragerea loteriei spitalului «Elisabeta Doamna« din Galați cu câștigul principal de 12.000 lei și alte multe câștiguri, va avea loc irevocabil, fiind ultimul termen, conform publicațiunei prin «Monitorul Oficial» No. 192 din 21 Noembrie 1897. În ziua de 2 Februarie 18S8, în lo­calul Primăriei Galați. Onor­ public este ru­gat a se grăbi de a-și procura aceste bilete, de­oare­ce au mai rămas foarte puține, obser­vând tot de­odată când cumpără bilete de la vînzătorii de pe strade, atât în Capitală, cât și în provincie, ca biletele să fie de culoare albastră, căci numai aceste bilete sunt de ale loteriei Galați, și cu câștigul principal de 12 mii lei. Biletele se găsesc de vînzare în Bu­curești la d-nul R. MARCU, casă de schimb, hotel Continental, care expediază și în pro­vincie ori­ce sumă de bilete, cont­ra­mandat poștal. 1 bilet costă un leu­, iar 12 bilete nu­mai 10 lei. Unor. societăți, fabrici precum și d-nii funcționari, cari se asociază spre a-și procura mai multe bilete pentru a profita de avantagii la mai multe câștiguri, li se acordă un rabat însemnat. Câștigurile in valoare de 50.000 lei, sunt deja depuse la Primăria din Galați. Boalele de piele, boabele lumești (si­­philis), neputința bărbătească, sun­t cu siguranță vindecate la Doctor PITELEIZ — Jt.C­A 3ME 03- Special In boabe de femei, copii și ochi CALEA RAHOVEI No. 80 — Co.3&uitații de la 3—10 a. m­. și de la A—ft p. m­.—Bolnavii din provincie gă­­terfe gazdă (pension) și tratament con­­știențies. 1048—12 Afacerea Dreyfus — Prin poștă — O scrisoare a deputatului Vaux D. Pierre Vaux, deputat al de­partamentului Goite-d’Or, care a ur­mărit și căpătat reabilitarea tatălui său, condamnat pe nedrept la muncă silnică și mort în închisoare, adre­sează ziarului «Intransigenat» urmă­toarea scrisoare : «Domnule redactor: «Spre a tăia scurt toate solicita­­țiunile amicilor lui Dreyffus, vă rog dea bine-voi să publicați aceste rîn­­duri, pe cari le-am adresat multora din ei: «Domnule, «Am, după cum știți, motive te­ribile de a nu crede în infailibilitatea justiției omenești și încă mai puțin în aceea a justiției militare. «Dacă s’ar putea dovedi că scepte ofițeri francezi ar fi asasinat în mod juridic, fără probe serioase, pe unul din ai lor, această abominabilă crimă ar face pe drept cuvînt să se indig­neze și să se înfioreze toți acei că­rora le mai rămâne cel mai mic sen­timent de dreptate, ceea mai mică umbră de conștiință. «Dar nu e așa. Nici o probă n’a putut fi găsită de cei mai mari apă­rători ai lui Dreyfus, cari nu susțin de­cât convingerea lor, îmi e deci imposil de a lua partea condamna­tului. Dar am protestat in­tot­dea­una în contra ședințelor secrete și tribu­nalelor excepționale, pe când cei mai mulți din aceia cari protestează azi în contra ședinților secrete în afacerea Dreyfus, se grăbeai­ de a le vota, când ei credeau că nu vor putea să atingă de­cât pe fii poporului. Ei s’au prins în propriul lor loț; asta e jus­tiția imanentă. «Ceva mai mult , din când în când erori judiciare sunt semnalate și ale căror victime sunt niște sărmani oameni. Din parte-mi am protestat timp de aproape o jumătate de secol cu privire la inocența tatălui meu, cu mâinile pline de probe , n’am avut putere de a emoționa pe cei cari fac azi atâta zgomot în jurul afacerea Dreyfus. «Ori­ce ar fi, ca toți adevărații so­cialiști, vreau justiția și emanciparea pentru toți oamenii, fără deosebire de rasă, de religiune și de naționa­litate și dacă dovada inocenței lui Dreyfus ar putea fi adusă, nu vom­ fi cel din urmă spre a’l apăra. Vă rog primiți asigurarea stimei ce vă păstrez. «P. A. Vaux «Deputat, fiu al ocnașului reabilitat» Atitudinea presei franceze Cea mai mare parte a ziarelor franceze continuă să fie contrarii lui Dreyffus. Sau declarat în chip decisiv în contra lui următoarele ziare: Autorité, Intransigeant, Jour, Patrie, Libre Parole, Petit Journal, Eclair, Echo de Paris. Un amestec de reprezen­tanți ai bulangismului, bonapartis­mului, clericalismului și militaris­mului. Partidul în favoarea lui Dreyffus e reprezentat prin ziarele Aurore, care are în cap pe Clemenceau și Zola, Rappel, Radical, Lanterne, Pe­tite Republique, Les droits de l'ho­­mm­e, La Fronde, toate republicane, cu toate că sunt de deosebite culori politice. Intre aceste două partide extreme, sunt ziarele oficioase, cari se com­promit cât mai puțin pot, ca Temps, Débats, Figaro, Gaulois, Le Journal, Evenement, și multe altele, cari ur­măresc aceeași linie de purtare, nu atât fiind­ că sunt oficioase, dar din cauză că le vine foarte neted de a sta mai la o parte, ca apoi, când vic­toria e declarată, să se asvîrle cu toată furia în spre partea învingă­toare, de fugă ale lui Boitceff, încercări cari nu dovedesc alt­ceva de­cât că dînsul se știe vinovat. Răspunsurile lui Boitcef și ale fra­telui său sunt și acum în tocmai cu acelea de la judecata primei instanțe. Dînșii tăgăduesc tot. Novelkci mărturisește că a partici­pat la omorul Anei Simon. Locotenentul Kanazicky, care tre­­bue să răspundă asupra afirmațiunei părinților săi, cum că Bou­cef a fost în casa lor fst noaptea amorului A­­nei Simon, face declarații cu totul nehotărâte. Zice «U nu-și amintește de nimic. Foarte interesante au fost depozi­­țiunile unui nou martor adus în fa­voarea lui Bou­cel. El e un jandarm și, după cum se vede, are însărcinare de a inspira bă­­nuială în privința declarațiilor foarte categorice și lămurite ale birjarului care ducea pe Boitcef la întâlnirile sale cu Ana Simon. Noul martor zice că el, după în­sărcinarea unui pristav, a făgăduit atunci acelui birjar 600 de napoleoni pentru a face declarații în defavoa­rea lui Boitcef. Curtea a recunoscut îndată că noul martor al lui Bou­cef a fost cumpă­­rat și­­ i va da în judecată ca și pe soții Kanazirski, pentru sperjur. Furtul de 11.000 lei din Buzău Corespondentul nostru din Buzău ne scrie că Vinerea trecută de Gher­­mani, farmacist din acel oraș, a fost victima unui furt îndrăzneț, care se ridică la suma de 11.000 lei. Toate bănuelile cad asupra unei femei din serviciul seu, precum și a altor trei persoane, cari se cred complici. Toți aceștia sunt arestați, iar cer­cetările continua. Procesul poite­d fi — Prin poștă — Filipopo­. Sâmbătă 10 Ianuarie. După două zile de formalități în judecarea apelului fostului căpitan Boitceff, a fostului prefect de poliție Novelici și a ex-jandarmului Bogdan Vasilievici, azi au­ fost ascultați di­n nou­ condamnații și s’ant luat de posi­­țiunile unor nouă martori. Curtea de Apel a constatat înainte de toate că fostul geandarm Bogdan nu era în­dreptățit să facă apel. Prin urmare dînsul a fost condus îndărăt în în­chisoare și, cu toate protestările a­­părătorilor lui Boitceff, el va servi ca martor principal. Apărătorul lui Boitceff a mai pro­pus apoi ca să se citească în ședință trei articole di­n ziarul «Svoboda», în care se dovedește că străinătatea a făcut presiune pentru condamnarea lui Boitceff. Curtea va hotărî asupra acestei ce­reri. Procurorul a cerut să se citească procesele-verbale despre încercările NOTA SATIRICA naaaaaaa/vsaaaa/vnaaa^vvsaaa/ Rusia.— Ce e nou ? Ce mai face ? Președintele Republicei : Nimic grav... un mic atac de influență... Austro-Ungaria și regele Milan (Prin fir telegrafic) Budapesta, 11 Ianuarie. «Pester Lloyd» relevează faptul că Austro-Ungaria n’are nici o parte în acțiunile regelui Milan la Belgrad. — Dacă depeșile din Petersburg și acelea ale presei streine exprimă te­merea că actele regelui Milan ar pu­tea să silească Austro-Ungaria să in­­tervie, «Pester Lloyd» declară că această temere nu există în Austro- Ungaria. Acei cari fac asemenea presupu­neri, uită voința guvernului Austro- Ungar, manifestată în mai multe rân­duri, într-un mod energic, de a se abține de la ori­ce amestec în afa­cerile interne ale Statelor Balcanice. Voind să se vadă în audiența ce regele Milan a avut la Hoffburg un început de acest amestec, se dă do­vadă de o sensibilitate exagerată. Guvernul rus ca și guvernul aus­­tro-ungar nu este răspunzător de ni­mic în toate astea.­ Dacă un mare ziar vienez interpretează rechemarea ofițerilor emigrați din Bulgaria, ca o ruptură a pactului austro-rus de intervențiune, nu trebue însă să se excludă mai puțin ori­ce divergență între Rusia și Austro-Ungaria în a­­ceastă afacere. Buna înțelegere austro-rusească este resultatul unor considerațiuni serioase și produce un efect așa de liniștitor asupra situației în Europa, în­cât ori­ce campanie de ziariști sau ori­ce ar fi, nu poate să sdruncine ferma decisiune a celor doui suve­rani și a oamenilor de Stat de a menține în mod real buna lor înțe­legere. Corpurile legiuitoare CAMERA Ședința de la 12 ianuarie 1898 Ședința se deschide la ora 2 sub președinția d-lui D. Giani, președinte. D. prim-ministru citește mesagiul pentru numirea d-lui G. Paladi ca ministru al justiției. D-sa mai depune un proiect de lege pentru aprobarea convențiunea cu Serbia, privitoare la joncțiunea liniilor ferate române și sârbe prin­­tr-un pod peste Dunăre. Se votează o pensiune de 150 lei­ lunar doamnei Gostescu. Se dă citire proiectului de lege pentru autorizarea comunei Iași de a contracta iluminarea orașului cu electricitate. D. G. A. Scorțescu face câte­ v ob­­servațiuni relative la administrația co­munală a Iașului și cere să se ia toate măsurile pentru ca orașul să aibă un ecleragiu modern. D. ministru de interne spune că cessiunile teh­nice ale întreprindere­ au fost depuse la consiliul teh­nic superior și au fost aprobate. Mai vorbesc în această cestiune d-nii G. D. Theodorescu și G. F. Robescu ; proiectul se ia în consi­derație prin sculare și ședere. Se pune la vot cu bile legea în total și se votează. Se citește proiectul de lege pentru autorizarea comunei Iași de a între­prinde construcția unui tramvaiu electric. D. Gr. Sturdza se declară contra. D. G. D. Theodorescu esete oare­­cari lămuriri. Vorbește pentru proiect d. ©. A. Scorțescu. Se pune la vot luarea în conside­­rație a proiectului și se adoptă. Se pune la vot legea în total, și votul e nul. Ședința se ridică la ora 3 și 20 minute. SEXT-uk.l’TTL Ședința de la 12 Ianuarie 1898 Ședința se deschide la ora 2 și un sfert sub președinția d-lui P. Or­­bescu, vice-președinte. Prezenți 74 d-nî senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-niî. gen. BenderQ și d. D. Sturdza. Biuroul anunță moartea d-lui Gr. Bonachi, alesul colegiului al 11-lea de senat de Covurluî și declară va­cant acest colegiu. D. D. A. Sturdza, prim-ministru, citește decretul regal prin care se primește demisia d-lui Al. Djuvara, ministru de justiție, și se numește la același departament d. G. D. Palladi. D. Racoviță regretă că atunci când președintele a anunțat moartea lui Bonachi, senatorii au primit anunța­rea cu indiferență, ceea ce nu e permis. D. col. Obedeanu cere mai multe acte relative la construirea portului Constanța, pentru a ’î ser’vi la inter­pelarea anunțată. D. P. Grădișteanu cere ca biuroul să intervie la primăria capitalei pen­tru a ’i se pune la dispoziție dosarul cu lucrările inginerilor comunei re­lativ la iluminatul orașului cu elec­tricitate. La ordinea zilei indigenate. Se votează recunoașterea d-lor Tă­­nase Stan, muncitor, din jud. Pra­hova și George Rancea, funcționar la societatea de asigurare «Dacia-Ro­­mânia», din București. Ședința se ridică la orele 3. leetingur­ antisemita (Magazinele evreești devastate­ —1 mort și numeroși răniți) — Prin fir telegrafic — Paris, 11 Ianuarie Aseară cu artierul latin a fost­ li­niștit. La meetingul din rue d’Alle­­magne, au luat cuvîntul mai mulți oratori anarh­iști. Nu s’a produs nici un incident. Alger, 11 ianuarie La meetingul anti-evreesc de erî au asistat 6000 de persoane. După meeting s’au produs turburări anti­semite. Trupele au trebuit să inter­vie. S’au făcut vr’o 40 de arestări. La 2 și un sfert de dimineață, or­dinea era restabilită. Paris, în Ianuarie S’au luat măsuri severe în vede­rea manifestațiilor în contra restrăti­­rilor în favoarea lui Dreyfus, ma­­nifestațiuni anunțate pentru azi pe piața Concordiei. Detașamente de cavalerie, de infanterie și numeroși agenți păzesc piața și grădina Tuile­­rilor. Totul este liniștit. Meetingul din sala Ville Colonnes spre a protesta în privința atacurilor în contra armatei, este destul de a­­gitat, dar nu se semnalează nici un incident grav. Meetingul a decis să depue o co­roană pe statuia Strassburg. Anarh­iștii, pătrunzând în sală, au împedicat prin zgomotul lor conti­nuarea discuției. Poliția nepermițând manifestan­ților de a merge în masă în fața sta­­tuei Strasburg, o delegațiune va de­pune o coroană acolo fără ca să se producă vre-un incident. O bandă de vr’o mie de mani­festanți s’au îndreptat spre cercul militar strigând : Huiduiți pe Zola ! Moarte jidanilor ! Poliția i-a îm­prăștiat. Alger, 11 Ianuarie Un pluton de vânători, cu sabia scoasă, a șarjat mulțimea, care striga: jos jidanii ! în strada Bahazum se jefuiau magazinele evreești. Manifes­tația, respinsă, s’a format din nou, aclamând armata. Sunt numeroși răniți și un mort. Alger 12 Ianuarie. Afară de individul ce a murit pe loc în manifestația de erî, unul din răniți a murit mai târziu­. A i­ P­ROVE It It I»­E­Z­I Calul de dar nu se caută pe dinți. (Românesc). Bătaie ia Camera franceza Bătaia petrecută în ședința de la 10 ianuarie a Camerei franceze și despre care ați primit o telegramă, s-a iscat din discuția afacerei Drey­fus. Deputatul clerical regalist con­tele de Bernis, care a dat un pumn deputatului socialist Jaures, era să se apuce mai întâs la bătaie cu de­putatul socialist Faberot, un fabri­cant de pălării, om foarte brutal. Numai mulțumită tovarășilor politici [Prin poștă) ai lui Bering, acesta n’a putut înce­pe scandalul cu Faberot. In schimb dânșii s’au înjurat în modul cel mai trivial. Când primul ministru Meline, care era la tribună, a zis : «Nu pot sa dau onoarea generali­lor armatei pe mâna juraților», so­cialiștii și radicalii au reînceput tu­multul, bătând din picioare și cu bastoanele în bănci. Meline a dat apoi a se înțelege că se vor putea lua măsuri contra pre­sei. Deputații din dreapta au strigat atunci: «Atâta ne mai lipsea !». Un glas s-a auzit : «Trăiască îm­păratul !» Când Meline și-a încheiat cuvîn­­tarea, deputații guvernamentali au în­ceput să­ aplaude; deputații din o­­poziție, ca să înăbușească aplauzele, au început să bată din mâini și pi­cioare în același timp și să flueze. Imediat după asta un mare număr de deputați s'au apropiat pe pi în pept, și cu mare greutate colegi dai lor și ușieri i-au oprit să nu se lovească. Statuia Deputatul sosialist Jaures s’a ur­cat la tribună și a vorbit în favoa­rea evreilor. Când dînsul a făcut o observațiune contra armatei, contele i-a strigat: «Ar putea cine­va să creadă că ești un avocat al sindicatului Drey­fus.» Atunci deputatul socialist Gerault- Richard s’a repezit la Bernis și i-a dat un pumn în piept strigându’î. — Ești un șarlatan ! Jaures răcnește acum de pe tri­bună către Bernis. — Ești un mișel și un mizerabil, cie ! In vremea asta radicalul Berteaux se repede cu pumnii strînși la pri­­mul-ministru Meline, cu intențiune de a ’l lovi, însă nu isbutește, căci mai mulți deputați îl țin în loc. După câte­va momente, Bernes se furișă pe tribună și dete lui Jaures, pe dindărăt, un pumn peste ureche, s’a dat apoi repede jos. Sa făcu a­­cum o tăcere mormântală. După câ­te­va secunde socialiștii s’au ridicat ca un singur om și s’au repezit la Bernes, care ajunsese la ușe : sute de pumni se lasă cu greutate asupra lui, însă nu toate loviturile îl ne­­meresc. Tovarășii lui politici isbutesc a­­ răpi din mijlocul socialiștilor turbați. Ședința este ridicată, deputații trec în culori și ac­ bătaia amenință a deveni generală. Atunci a intrat o companie de soldați fără arme, dar după protestarea deputaților, soldații s’au retras. E temere că la viitoarele ședințe, bătăile au să se repete. Noel ministre ie Justiție D-nu George Faliadé Născut la Bârlad in anul 1858. Studiile secundare și universitare le-a făcut în țară. Licențiat al Facultăței de drept din București. A intrat în politică în anul 1884, fiind ales deputat al colegiului II de Tutova. Reales în ambele alegeri ge­nerale din 1888 și apoi în acele din 1891. Profesor de Economia Politică la școala liberă de științe de Stat, a­­vocat, ziarist și bun orator. Fost membru al disidenței libe­rale (1888). In urma concilierea tuturor elemen­telor liberale (1891), a reintrat în si­nul partidului. La 1895, când a venit la putere partidul liberal, d-sa a fost numit ministru al domeniilor, de unde s’a retras în anul 1896, fiind bolnav. ÎNTÂI placa Din Capitală Furtul din calea Victoriei.­­Mai mulți făcetori de rele s’au introdus Duminecă seara, pe la orele 8, in casele d-nei Maria Bogza, din calea Victoriei No. 177 și spărgând o șifonieră, au furat mai mulți bani, lingerie și 15 loturi sârbești, 2 lo­turi otomane, unul de la expoziția din Paris, precum și un înscris de 3.000 lei. îndată ce d-na Bogza a prins de veste despre acest îndrăsneț furt, a înștiințat poliția, care a început ur­măririle. S’au înștiințat, în același timp, toate casele de schimb, ca să fie cu atențiune când li se va prezintă cine­va ca să schimbe loturile de mai sus. Din Țară Otrăvirea din comuna Bor­deni.­ O crimnă din cele mai în­fiorătoare și care a emoționat dia în­treg satul Bordeni, din județul Pra­hova, s’a săvîrșit acum câte­va zile, în următoarele împrejurări : Notarul acelei comune, M. Dumi­­trescu, avea de mai mult timp o uri neîmpăcată asupra lui Niță Toma Costea, casierul comunei. Notarul, spre a se răsbuna asupra casierului, n’a găsit nimic alt­ceva de făcut, de­cât să-i omoare singurul copil ce a­­vea. Ast­fel, zilele trecute, M. Du­­mitrescu înșela copilul și aducându-l întrun loc retras, îi dete să înghită o mare cantitate de otravă. Copilul muri puțin după aceea, iar crimina­lul dispăru. Autoritățile locale sunt acum pe urmele asasinului: încercarea de sinucidere din Constanța.­­ Orașul Con­stanța a fost viu emoționat în ziua de 7 curent, de o încercare de si­nucidere, ce era să se săvirșească în niște condițiuni din cele mai tra­gice. O frumoasă femee, anume Elisa­beta Brăescu, în serviciul d-lui dr. Fridman, iubea pe un tîner din acel oraș. La început Elisabeta Brăescu era foarte fericită, dar nu trecu mult și relațiunile amoroase se întrerupseră. Atunci nenorocita femee căzu într’o adâncă întristare și se hotărî să-și pue capăt vieței. In ziua de 7 curent, la orele 9 di­mineața, Elisabeta Brăescu se aruncă jos de pe fereastră din stagiul al douilea al caselor d-lui dr. Fridman. Fără îndoială, dacă ar fi căzut jos, ar fi murit pe loc, sdrobită de pie­trele trotuarelor. Dar, din fericire, tocmai în momentul acela trecea pe acolo locuitorul Stamate Gheorghe, din Andalchioi. Acesta, văzând cum corpul acelei femei vine val-vîrtej în vînt, o apucă de­odată în brațe și Elisabeta Bră­escu nu se alese de­cât cu o mică contuziune la umărul drept. Ea fu trimisă în cura spitalului, dar e în afară de ori­ce pericol. „Universul“ și procesul Z­OLA Cu ocaziunea procesului Zola, care va avea loc în ziua de 27 ianuarie, Universul, dorind să aibă o dare­­ de seamă foarte amănunțită, a angajat încă un corespondent extra­ordinar la Paris, care, împreună cu actualul corespondent Brutus, să ne trimită, nefăcând nici o economie, telegra­me cu privire la acest proces. Deci în dimineața zilei de 28 ia­nuarie, «Universul» va avea coloane întregi de depeși particulare și a­­tunci numeroșii noștri cititori se vor convinge că administrația ziarului nostru, spre a’i mulțumi, nu l se dă în lături de la nici un sacrificiu. In aceeași zi toți cei cari vor dori să se convingă, vor putea vedea o­­riginalele acestor telegramele poarta Palatului nostru. UN SFAT PE ZI Pă­rul.— E din ce în ce mai pă­răsit obiceiul de a-și văpsi părul, dar nu e nimic mai firesc ca si ac­­centuăm culoarea naturală a păru­lui, nuanța. Părul blond sau «c­ătain» deschis va căpăta tonuri foarte dulci, de o frumoasă strălucire, prin următoarea compoziție ușoară de preparat: se taie în mici bucăți 250 de gr. de mere pădurețe pentru o jumătate li­tru de rom, după 3—4 zile se stre­coară amestecul. Brunele nu vor fo­losi nimic cu licoarea aceasta, ea le-ar decolora părul și le-ar păgubi ast­fel. Părului brun îî convin decocțiun­e de rozmari și de urzici [poate pen­tru că brunele sunt răutăcioase). Englezele datoresc blondul special al părului întrebuințării dese de car­bonat de sodiu. Indienele își întrețin părul lung și negru cu un amestec de făină de linte și clev de retină. " M­O­S>". Dăm azi pentru persoanele cărora le plac culoarea neagră, un model de mare eleganță în simplicitatea sa, Rochia e de catifea neagră. Spre a deschide puțin această tog­­lela cam întunecată, se pun piște­rg-

Next