Universul, iulie 1898 (Anul 16, nr. 169-199)

1898-07-31 / nr. 199

Anul XVI—No. 199. Ziarul UNIVERSUL se vinde în străinătate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Brejboianu No.’ll. Buciurești.—Telefon No. 67. Centrala IV. CALENDAR pe ANUL 1898 Ortodox Joul, 30 Iulie.—Ap. Silva și Silvan. Catotic Joul, 11 August.—Titu. llăs. soar. 4.59 Ap. soar. 7.10 Bucure**^ 10 Iulie5 Semne rele Nu se vorbește decât de pace. Sub stanii, mari și mici, umblă de o bucală de vreme numai în călătorii. La întâlnirile între monarhi, toasturile de la prânzurile de gală nu cuprind decât vorbe dulci de înfrățire. Toți sunt prieteni, până și cei cari mai ieri erau la cuțite. Excesul acesta de prietenie e alet de nenatural, atet de nepotrivit cu firea și starea lucrurilor, încât dă de gândit. Nu curava tocmai această mișcare a Suveranilor și aceste vorbe dulci de prietenie ascund pregătirea unui conflict ? In istoria modernă a Europei se găsesc exemple despre aceasta. Și unele împrejurări, din vremea de acum, fac pe mulți să creadă că așa ceva e și de rîndul ăsta. Un indiciu îngrijitor sunt călătoriile Principelui Bulgariei. De o bucată de vreme, acest domnitor e mai mult pe drumuri decât la reședința sa. A fost la Curtea noastră acum câteva săptămâni și a manifestat simțurinte foarte prietenești. S-a întors apoi acasă pentru câteva zile ,și a plecat din nou, la Petersburg, unde a fost primit cu multă cinste. De la Petersburg a plecat, cu puțin înainte de venirea Regelui nostru, și s-a zis în Germania, de unde a plecat din nou în peninsula Balcanilor....Acum se află la Cettinge, capitala micului principat al Muntenegrului, unde, la banchete oficile, se înfrățește cu principele Nicolae, proclamând sus și tare protectoratul Rusiei. Ce înseamnă această deplasare atât de neobicinuită ? * * Paralel cu aceste evenimente extraordinare, avem o sumă de indicii că între Bulgaria și Serbia relațiunile sunt reci, s’ar putea zice rele. O schimbare enormă s'a făcut în această privință de doui ani încoace. De unde era vorba de o alianță între Bulgaria și Serbia, de unde se dădeau până și banedele oficiale de înfrățire la Pirot, lucrurile s’au răcit și o dușmănie surdă s’a ivit și crește între bulgari și sârbi. In Serbia vedem desfășurându-se de o bucată de vreme o activitate încordată. Regele Alexandru, punându-și în risic Tronul, a pus capăt politicei de partide. El și-a alcătuit un guvern personal, prin care a făcut reforme adânci în toate direcțiunile : politică, economică, militară. Mai ales s’a dat de guvernul sârbesc o deosebită atențiune puterii militare, în fruntea căreia a fost pus cx regele Milan. Și, ceea ce e foarte remarcabil, deși s’au pus sarcini noul, deși unele libertăți publice au fost restrânse, cu toate astea partidele serbeíjst, de obicei violente—mai ales partidul radical— acum tac și start în neactivitate. In deosebi partidul radical, extrem de dușmănos ex-regelui Milan, nu se mișcă, deși Milan e tn țară și are comanda supremă a armatei. Trebue să fie un motiv puternic, trebue să se pregătească ceva foarte însemnat, pentru ca toate lucrările astea să se petreacă, așa cum se petrec.* * * In sfârșit, un al treilea indiciu e atitudinea violentă a presei oficioase franceze, reprezintată prin Ac Temps, față de schimbarea de lucruri din Serbia. De la întoarcerea ex-regelui Milan în țara sa, această presă n’a scăpat o singură ocazie ca să lovească pe regele Alexandru și să-I amenințe. Toate astea la un joc dau de gândit. Afară de conducătorii politicei internaționale, nimeni nu știe ce are să se întâmple. Dar sunt prea multe semne că nu tocmai peste multă vreme se va isca un nou conflict, în Balcani, poate chiar în vecinătatea fruntariei noastre dunărene. In acest caz, întrebarea ce ni se impune nouă, ie, care va fi atitudinea României față cu un război intre Serbia și Bulgaria. Suntem cu totul dezorientați în această privință. Moartea prinții Bismarck (Coresp part. a ziarului UNIVERSUL) Berlin, 26 iulie 1898. Do Io Friedrichsrahe Toți oaspeții veniți ca să vadă pe reposatul prinț Bismarck au părăsit castelul Friedrichsruhe, unde se mai află numai familia defunctului. Asemenea au plecat și cinrasierii de gardă, precum și plutonul de infanterie, cari au stat până acum de pază. «Berliner Lokalanzeiger» scrie următoarele cu privire la cestiunea că care prințul Bismarck a fost îngropat în haine civile sau în uniformă, cu sau fără decorații și medalii pe pept: «Ca dușman al tuturor lucrurilor decorative, Bismarck a voit să fie îngropat în civil și fără nici o decorație. Nici o cruce, nici o stea nu împodobește pe fiul fostului cancelar de fer ; în mâna stângă se află trei trandafiri albi, dăruiți de bătrâna soră a defunctului, contesa Arnim.» Adevărul asupra boalei lui Bismarck O știre a ziarului «Leipziger Neueste Nachrichten», spune că prințul Bismarck suferea deja încă din toamna trecută în urma unei inlosicări a sângelui. In ultimele săptămâni el suferea din când în când dureri îngrozitoare, cauzate de rana deschisă de la picior. Condoleanțe rusești Țarul Rusiei nu a trimis condoleanțe personale familiei prințului Bismarck. Numai contele Muraview, ministrul de externe, a trimis, după cum anunță « Hamburger Nachrifhten », o scrisoare călduroasă de condoleanță. Numitul ziar zice că defunctul a fost vechin amic cu contele Muraview. Publicarea demisiunea lui Bismarck Publicarea textului petiției de demisionare a prințului Bismark, după cum se spune prin cercurile bine informate de aici, va avea încă și alte consecințe, deoarece acest document în nici un caz nu este propietatea personală a lui Mori Busch, el este un document de Stat, care sub alte împrejurări ar fi putut avea un efect cu mult mai mare asupra politicei externe și asupra relațiunilor Germaniei mai cu seamă cu Rusia, decât a avut odinioară publicarea carnetului de resbel al răposatului împărat Filderic III. Relațiile dintre împăratul Wilhelm și Bismarck Mai multe ziare de aici accentuiază faptul că familia prințului Bismark a primit foarte rece, pe împăratul Wilhelm. Astfel marele ziar «Berliner Tagblatt» , scrie între altele : «Prințul Bismark niciodată n'a putut uita ca a fost silit să-și dea demisia. Din textul demisiei sale se vede că mi a părăsit de bună-voie postul sef de cancelar și că nu a fost de aceiași părere cu împăratul Wilhelm în privința politicei față de Rusia. Istoria anilor din urmă a arătat că poate merge și așa». Publicarea textului dimisiunea de către Moritz Busch, precum și articolul din ziarul englez «Times», au produs o penibilă sansație într'un timp care trebuia consacrat contemplațiunilor tăcute. Vina o poartă familia deînvetulți principe.» Fimesnrille la opecî. Astăzi s’a celebrat la opera regală un serviciu funebru pentru principele Bismarck. Pereții și lojile erau drapate cu postav negru. , Ridicându-se cortina de pe scenă, se văzu bustului Bismarck în mijlocul unui frunziș de lauri. înainte se afla o coroană de aur cu panglici negre. Poetul Wildenbruch a citit o poezie a sa cu titlul «Bismarck al nostru». Întreaga adunare s’a ridicat în picioare și a intonat cântecul lui Arndt : «Mergeți, de-mi săpați mormîntul». La sfârșit sa cântat un marș funebru. Merer. O Cilii MTA ni. PE ZI Nu strică cine mănâncă șapte pâini, ci cine ’i le dă. 5 Bani in toata țara Colonelul Schwarzkoppen.—(Vezi explicația). DIN IAȘI Crimă Din Târgu-Frumos s’a telegrafiat ieri parchetului cum că Neculai Navasar, cârciumar din cătuna Valea-Oilor a împușcat pe locuitorul Gheorghe Lungu, care a încetat imediat din viață. . . D-i procuror Stoenescu a plecat la fața locului în anchetă. Criminal pus In urmărire Parchetul din Câmpu Lung a cerut parchetului Iași urmărirea și prinderea individului Georghe Ioan, din Topolog, care a ucis cu un cuțit pe locuitorul loan Mazăre, dispărând în urmă. Cal furat Alaltă erî noapte, de pe dealul Ciricului, s’a furat un cal, singura avere a femeei Elena Bordianu, din str. Țicăul de jos N. 48 Epidemii Iată mersul epidemiilor în județ : Morbili: Mopeșești 7 cazuri, Hermeziu 8, Ciurea 11, și Poeni 2. Tusa convulsivă : Mogoșești 25 cazuri și Gropnița 7. Febra tifoidă : Târgu-Frumos un caz. Pe ziua de 27 Iulie s’a constatat în orașul Iași un casnott de morbii. Pe ziua de ieri un caz de anghina difterică.______________________ Mmm nun Ziarul «Secolo XIX» din Genova, publică sub acest titlu următorul fapt pe care i’l relatează un amic al seti care trăește la Constantinopol : Romanul unei prințese «S’a vorbit mult zilele trecute de răpirea unei prințese. «Eroina e fiica sorei mai mari a Sultanului, și se numește Djamile. «Eu nu sunt inițiat în secretele palatului din Ildiz-Krosck ; totuși, din informațiile pe cari le-am căpătat, pot să garantez că circumstanțele în care s’a întâmplat răpirea, sunt cu totul deosebite de cele ce se svonise la început și,cari au fost publicate de unele ziare europene. Amorul prințesei «După cum se știe pe aci, prințesa Diamilo se înamorase de un bogat negustor turc. «Logodna chiar fusese făcută fără știrea sultanului, care n'ar fi consimțit niciodată la această căsătorie pentru un motiv foarte simplu și lítiume că, dacă permitea să se facă nunta, atunci el trebuia să deburseze ca zestre o mare sumă de bani. Sechestrarea prințesei .Prințesa insista, amenințând chiar de a comite vre-o nebunie în cazul în care Sultanul se va arăta neclintit în decizia lui; și atunci mama ei trimise pe tînera fată într’o vilă imperială, la o mică depărtare de Constantinopol, în speranța că ea, departe de logodnic, ’l va uita în fine și se va resemna soartei sale. «In acest timp un ofițer german înamorându-se de copilă—fără ca aceasta măcar să bănuiască—plănuia să o răpească prin violență; el era încât»tat în fundul sufletului séu că noua locuință a prințesei ușura mult execuția planului său. «La rândul ei copila, întristată de a nu mai putea comunica cu logodnicul ei» găsise mijlocul de a ’lti înștiința că ea se află în acea vilă ; și într’o scrisoare pe care i-o înmâna prin intermediul unei persoane secrete și credincioase, ’i dădea întâlnire în timpul nopței. «Logodnicul nu aștepta să’î se repete această invitație și se duse de mai multe ori în timpul nopței de se întâlni cu prințesa. «Nu se știe în ce chip tînărul ofițer german află despre întâlnirile pe cari și le dădeau cei doui logodiți. Atunci, el, angajând câțiva benăbani (tâlharii stabili un plan de răpire pe care o puse în execuție, înlipirea prințesei «Abia trecuse miezul nopței, și cei doui logodnici, după obicinuita întrevedere, se despărțiseră. «Negustorul se afla deja departe de prințesă, când aceasta, pe când se reîtorcea în trăsură la vilă, fu atacată de horda de «benabaukl» cari, după ce o coborîră jos din trăsură, o duseră lt locuința ofițerului german. «îndată ce sultanul află despre această răpire, bănui că autorul ei ar fi logodnicul prințesei, pe care ’lu și arestă. Acesta însă, înspăimântat, tăgădui și după ce cu mare greutate putu dovedi inocența lui, fu pus în libertate. «Poliția, în cercetările ei, reușise a aresta pe toți «benabankii» cari acum se aflau în închisoare. «Prințesa s’a reîntors a doua zi după răpire la vila ei, și nu se știe dacă ofițerul german a putut darem să o vadă. Ea declară că, leșinând, nu știe ce s’a întâmplat, și că a doua zi dimineața ea se deșteptă, găsindu-se pe o stradă singuratică, pe care o cunoștea și de la care se duse la vilă. Sultanul consimte la căsătorie .A trebuit toată această teribilă aventură pentru ca Sultanul să consimtă a face pe placul nepoatei lui, și de a-i permite să se căsătorească cu logodnicul ei. «Dar ceea ce e mai curioas e acest fapt că «benabankii» nu știu sau nu voiesc să mărturisească de la cine aț primit însărcinarea de a răpi pe prințesa». Vineri, 31 Iulie (12 August) 189S. DIN GALAȚI Din porz Mișcarea bastimentelor în port continuă a prezintă foarte puțină animațiune. In total au sosit numai 4 vapoare, anume vaporul «Urano» al Lloydului austro-ungar din Triest- Bari, Gospori. Vaporul serviciului maritim român «Turnu Severin», încarcă cereale din șlepuri. Vaporul italian «Luigia Permudo» și vaporul englez «Restor» încarcă de asemenea cereale. Crimă Ieri dimineață doui pescari ruși, după ce și-au vîndut peștele cu care venise, au început a colinda cârciumele și îmbătându-se amîndoul bine, o luară la drum. Dînșii, ajungând în comuna Sighita, mai josie Cherestele, se iar la ceartă și unul din ei scoase un cuțit și dând mai multe lovituri tovarășului séu, îl lasă mort. Apoi, trăgându-șî și el vre-o două lovituri, căzu jos. Sunt slabe speranțe să scape. Ambii au fost transportați la spital. Parchetul a fost sesizat. Atentat in contra consulului austro-ungar Ieri, un nebun, Franz Ludvig, s’a prezentat la d. consul austroungar, cercând a’l lovi. Nebunul a fost arestat, pus în cămașă de forță și dus la spital. CATASTROFA de pe calea ferată de la Gmünd — Amănunte — «Neue freie Presse» ce ne-a sosit era dă următoarele amănunte asupra catastrofei de la Gmünd, despre care am primit la timp știri telegrafice de la directorul nostru. Locul sinistrului Pe calea ferata Viena—Praga s’at ciocnit, Dumineca trecută, două trenuri, venind unul în urma celui l’alt, și adecă aproape de stațiunea Gmttud, pe câmpul liber. Locul acesta se află într-o adâncime de teren cu un scoborîș destul de repede. Aci se află și o curbă bine pronunțată, care a jucat un mare rol în catastrofa aceasta, deoarece a împedicat pe conductorul locomotivei trenului, care a provocat ciocnirea, să vadă trenul ce venea și astfel să oprească la timp. Defectul locomotivei trenului accelerat Trenul de persoane Nobl a plecat din Viena la 9 și 5 m. seara și ajunse la stația Purbach-Schrems, unde avea să aștepte trenul accelerat, ce venea în urma sa și după 12 minute de la plecarea acestuia avea să-șî urmeze drumul mai departe, îndată ce acceleratul sosi, trecu mai departe prin stațiile Vitis și Purbach—Schrems, fără să se oprească. Trenul trecu repede și prin stația Hohenerod, când deodată conductorul locomotivei auzi un zgomot ciudat și băgă de seamă că mașina își micșorază iuțeala. După câteva minute trenul se opri fără de veste în mijlocul câmpului. Era la 1 și jumătate după miezul nopții. Pasagerii, foarte mulți la număr, dormeau adânc. Conductorul se coborî de pe locomotivă și începu să cerceteze cauza opririi și văzu că este un defect la mașină, pe care nu’l putea repara. Acum ’și dete el seama de situația îngrozitoare în care se afla, deoarece peste câteva momente avea să sosească în uzină trenul de persoane. Ciocnirea Conductorul făcu tot posibilul ca să avertizeze pe conductorul locomotivei trenului de persoane, ca să oprească. Făcu să explodeze mai multe capsule, dar în zadar, trenul se apropia. Conductorul auzind semnalele, strânse frâna dar era prea târziu, deoarece trenul ajunsese la curba de pe terenul din adâncitura văii, încărcătura grea a trenului, scoborîșul pronunțat, precum și șinele ude de două nopțe, toate reunite cauzară nenorocirea. Trenul de persoane se isbi cu un trosnet înfricoșat de partea dindărăt a trenului accelerat. * Pasagerii Scenele descrise mai sus se petrecură atât de repede, încât n’a fost timp ca pasagerii trenului accelerat să fie deșteptați din somn, așa că ciocnirea i-a surprins pe cei mai mulți dormind. Țipete și gemele asurzitoare se auzeau în tăcerea nopței. Damele se repeziră afară din vagoane și într-un minut ambele laturi ale liniei ferate erau pline de bărbați și femei, cari alergau zăpăciți, strigând ajutor. Mai multe vagoane de la ambele trenuri bite și din ele se auzea țipete și strigăte de ajutor. Acțiunea de salvare Din Gmünd se trimiseră în cea mai mare grabă ajutoare. O mașină cu lucrători și medici sosiră și curând după aceea un tren întreg cu personal medical. Domnea un întunerec profed și la lumina torțelor răniții au fost scoși de sub dărîmăturile vagoanelor. Morți și răniți Depeșa ce am primit-o era din Carlsbad de la directorul nostru ne spune că sunt trei morți și 21 răniți greu, iar 4 ușor. Au murit un mașinist, un funcționar superior al căilor ferate și un pasager. Se crede că toți cei răniți vor scăpa cu viață. Ancheta Din cercetările de până acuma resultă vina gravă a conductorului Balling, de pe locomotiva trenului de persoane. Acesta, deși grav confusionat, depărta cordonul de la măsurătorul de iuțeală de la mașină. S’au cercetat hainele acestui conductor și în ele s’a găsit cordonul ce lipsea, și din care se vede că iuțeala imediată înainte de ciocnire era de 80 ktm, așadară aproape iuțeala dublă permisă trenului sett. Ancheta continuă. ÎNTÂMPLĂRI Din Capitală Incercarea de omor. — Ni se denunță următorul caz, petrecut era noapte în strada Labirint, No.152. Dumitru Rădulescu, care locuește acolo, s’a întors acasă pe la orela 11 seara. Trebue să spunem însă că înainta, de a se reîntoarce acasă, Rădulescu se certase spraveu cu cârciumarul său, anume C. Ionescu, înfuriat, Rădulescu, îndată ce sijuise la el, luă pușca din perete, se întoarse la cârciumă și trase două focuri asupra rivalului său. Cum însă nu isbuti să omoare pe adversarul soțt, Dumitru Râdulescu veni din nou acasă la el, luă un revolvar și mai trase alte trei focuri asupra cârciumarului. Dar Ionescu se vede că avea zile, căci nici de astă dată n’a putut fi atins de gloanțele lui Rădulescu. Criminalul ar fi voit să mai tragă și alte focuri, dar nu avu timp, căci mai mulți trecători săriră asupra lui, îl legară cot la cot și-l duseră la poliție. Acum nenorocitul Rădulescu se confruntează cu procurorul. Mâine va fi, probabil, trimis la Văcărești, și în urmă va fi adus înaintea Curiei cu jurați, unde se va explica în privința celor 5 gloanțe. »in țară Focul de la Pucioasa.—O telegramă sosită din Pucioasa la ministerul de interne, aduce știrea că un mare incendiu s’a declarat acolo era dimineață, pe la orele 3. Focul a consumat 3 barace care se aflau acolo, împreună cu toate mărfurile din ele. Tot orașul sărind în ajutor, a reușit să localiseze focul. Atunci, într’una din acele gherete, s’a găsit carbonizat un nenorocit lucrător anume Neumann. Din cercetările făcute s’a putut constata că el era din București, și că venise acolo numai pentru câteva zile. Prințul Bulgariei în Montenegru — Pin fir telegrafic — Cetinge, 28 Iulie. La prânzul de gală dat în onoarea prințului Bulgariei, principele Nicolae a salutat în mod cordial pe principele Ferdinand ca pe un frate, reprezintând un popor amic de care a unit prin interese comune. Principele Ferdinand răspunse că numai printr’o strânsă amiciție, cele două popoare unite prin amintiri istorice, legături naționale și aceeași credință, ar putea exercita o influență favorabilă asupra operei comune. După revista trupelor, a avut loc un prânz, pe timpul căruia principele Nicolae ridică un toast pentru Țar, fondatorul cazărmei din Cetinge, protectorul Bulgariei și al Muntenegrului. Principele dău de asemenea, în sănătatea principelui Ferdinand, a armatei bulgare și în a fraternităței trupelor bulgare și muntenegrene. ]