Universul, august 1898 (Anul 16, nr. 200-229)
1898-08-01 / nr. 200
2-TOXTXI Institut il Băieți sub direcțiunea ia-ler I. CLINCIU Și G. POPA profesori la liceul Lázár București, calea Plevnei No.104 Cursuri primare și liceale complecte. Preparațiuni pentru școala militară și comercială. Autorizat a trece examene în institut și a elibera certificate echivalente cu cele ale școalelor publice. Situat în dosul gradinei CișmegUi sita apropierea liceului Lazăr și Sf. Sava,școala în general și sub toate punctele de vedere higienice se află în cele mai bune condițiuni. Nu avem nimic de recomandat")... Estras din raportul d-lor medici inspectori, d-rn Minel și Drugesco. In privința instrucțiunei și educații nei ce se dă în școala noastră, cităm următoarele din raportul comisiunea numită de onor. minister, pentru examenul din Iunie : «Ținem a arăta că școala ce-a făcut o foarte bună impresie atit prin soliditatea cunoștințelor elevilor cât și prin ordinea și disciplina lor». O deosebită îngrijire se dă copiilor din clasele primare. Limba franceză și germană, sunt obligatorii în timpul recreațiunilor, înscrierile încep la 15 August, iar preparațiunile pentru corigenți la 20 August. Prospecte se trimit la cerere. 919.—24 YELESCOTIME Preparation? pentru gură. — Praf de dinți și apă de gură, compuse de DOCTOR TELESCU dentist, fost asistent de clinică la facultatea dentistică din Philadelphia (America) Medaliat cu Diploma de Grand Prix, Medalia de aur, Crucea de aur și Insigne la Expoziția internaționala din Paris 1897. VELESCOTINE curăță, albește dinții și nu conține nimic vătămător. W î PCf*At»T,yp Apă de gura,vins bli&Qua i I Huasca on-ce rana si distruge orî ce mire* neplăcut din gură, întărește gingiile, ținendu-le într'o stare de deplină sănătate și răcorește gura, dându-i o aromă plăcută; apicat cu puțin bumbac in măselele stricate, durerea încetează îndată. VELESCOTINE este perfecțiunea din toate punctele de vedere și se afla spre vinzare: la magazinul «Globul Verde», «Pomul de aur», la «Mascota» din str. Lipscani, la farmacia «Esculap» din str. Sf. Vineri, colț cu calea Moșilor, precum și la principalele magazine, farmacii și droguerii din capitală și provincie. Cutia cu praf de dinți lei 2. Flaconul cu apă de gură lei 3. Flaconul dublu lei 5. 729 24 De vina are Locuri parcelate Be i« la 1 leu și 5 ® blasimetrul pătrat pluiă la 50 bauî pe Malul fiarei Hegre și Lacul Techir Ghiolto wB&ttiel dă plocă touts avantagióse «di«« în Uuttic 4 anî in IÖ mic trimesiunile întreagă această localitate este foarte neurt căutată, din cansă că a fost recunoscută de autoritiiîle sanitare ca cea mai salubră din toată Dobrogea, atât ca clima cât și pentru calitatea apei satului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din București a construit un spital maritim (Sanatorium). Orice informațiuni precum și planul de situațiie al acestei localități, vor fi trimise franco la cerere de către proprietarul ÎI î. Movilii, București, strada Doamnei No. 27. 482 Primul veritabil FIERBE eb Litru de APA in 2 minute LEH3.25 Ia magazinul LĂMPI H. LÎÎTMANN,J. WAPPNER S sori — CALEA VICTORIEI, 61 — (vis-a-vis de Episcopie) 890 Vagonete filme de iBchiristi și de vînzare la an al -Gilbert Baicovici — Strada Stelei No. 4> — Condiliant avantagioase 874 Se Caută de Yinze sri special la încălțămii de af lux Salarii până la 300 lei lunar. A se prezintă numai în persoană (nu prin scris) la Marele Magazin J.a MLOI, str. Carol I, 72. 912 (5) Dr. I. POERARU Cu o practică în spitale ci experiență proprie de 9 ani. — Strada P oinului No. 22. — Consultațiuni pentru orice boale de la 1—3 p. m. Cei p’iru mijloace au o reducere de jumetate din prețurile obicinuite, adică 2. 50 b. vizita la domiciliul bolnavilor și 1 i. 50 b. consultația ; de asemenea un scăzământ însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificata de mulțumire din partea celor greui bolnavi vindecați.’ — Tratament al țoalelor de stiină, dam intele. tele mal ml. DIN TELEORMAN (Corespondenta part. a «iat. UNIVERSUL) T.-Măgurele, 29 Iulie. TÂLHĂRIA DE LÂNGĂ GARA TROIANU In ziua de 27 Iulie, în apropiere de gara Troianu, de pe linia ferată Costești T.-Măgurele, între orele 121 din zi, s’a comis o tâlhărie. Iată împrejurările acestei tâlhării. Comerciantul de grâne din orașul nostru d. Alexandru Chon, avea un agent al gara Troianu, care făcea cumpărări de producte în gară și prin satele vecine. Agentul se numea Penehas, iar oamenii îi mai ziceau și Pascu. D. Chon urma ca în ziua de 27 cor., a’î primese o sumă de bani de 10.000 lei. Găsind ocaziunea de a’î trimete prin d. Rasile Garavia, care tocmai pleca cu trenul de 10 și 30 m., dele acestui d. suma de 10.000 lei, spre a o înmâna în gara Troianu agentului Penehas zis și d. Pascu. Trenul sosit în gara Troianu, d. Caravia predeze acea sumă agentului sus zis, iar apoi își continuă călătoria cu același tren mai înainte. Tâlhăria Agentul Penehas, primind banii de la d. Caravia, plecă din gara Troianu pe jos spre comuna din apropiere, Caravaneți, de unde voia să ia o căruță spre a se duce la comuna Băsești, unde își are locuința. Pe drum însă, în mijlocul câmpiei, printre porumbari, îî eșiră în cale vreo 3—4 necunoscuți, cari îl atacară pe la spate, lovindu-l cu un corp contondent, fapt ce avuse ca urmare doborîrea jos a agentului, în nesimțire. Apoi e 1 jefuiră de suma aceea de 10.000 lei ce avea asupra sa, după care mai fu încă bine bătut, spărgându-i-se capul și tăidu-l la obraz, etc. După comiterea faptului, autorii dispărură, lăsându-și victima mai mult moartă în drum. Tocmai târziu,după o oră sau două, el fu descoperit de trecători. S’a telegrafiat imediat parchetului și d-lui A. Chon, stăpânul lui Penedas. La ora 2, aceeași zi, d. procuror Negulescu, însoțit de d. căpitan de jandarmi Paleologu și d. Chon cu trăsura, s’au transportat la fața locului spre cercetare. Agentul Penedas spune că a recunoscut pe unul din tâlhari. Autoritățile sunt pe urmele făptuitorilor* SPARGEREA de la GHERESTEGIA Z. R.yDULESCU Tot în ziua de 27 Iulie, în orașul nostru s’a comis o spargere în biuroul de la cherestegia d-lui Z. Rădulescu. Iată faptul: D. Rădulescu avea în serviciul său de curând, un servitor anume Ion Stroe. Acest servitor, profitând de faptul că la ora 4 p.m. nu se afla nimeni în biurou,—comptabilul d. Liest, stăpânul d. Rădulescu și cu cei halți oameni de serviciu fiind ocupați prin curte cu treburi,— forță cutia mesei unde se țineau banii proveniți din incasarea vînzărei acelei zile și fură de acolo 3 napoleoni de aur. Apoi dispăru din curte, fără a fi observat de nimeni. Tocmai târziu, comptabilul d-lui Rădulescu, trebuind a pune la casă niște bani, observă spargerea și furtul a trei napoleoni. Se anunță poliția, care începu cercetări pentru descoperirea autorului și prinderea lui. Prinderea hoțului In zadar îl căuta poliția pe hoț prin oraș, căci el nu fu găsit. Comptabilul Siest Eduard, bănui că hoțul să nu se fi dus la gara Lița, spre a lua trenul de seara și a pleca spre casă, hoțul fiind de loc de prin Stolnici. Deci d-sa luă trenul de 8.45 seara până la Lița, unde și pune raâna pe hoț, ce ședea pe peronul gărei, așteptând sosirea trenului, având chiar bilet scos pentru Costești. Cercetă pe hoț și căutându-l prin buzunare, găsi suma de 53 de lei asupra Im, pe care îl luă. Apoi, cu trenul de 9 și 30 m., ce vine spre Turnu, aduse pe hoț în oraș, predându-l agenților polițienești din gara Măgurele. El fu dus la poliție și arestat. Se mai arestase tatăl hoțului, care se afla în oraș și care fusese bănuit mai întâi. Evadarea de la poliție Hoțul, după ce îi se luă interogatoriul, fu băgat la arest, rămânând a se dresa actele pe a doua zi. Spre ziuă insă hoțul evada din arest pe fereastră, căreia ii forțase fierul, apoi el se strecură binișor fără a fi putut fi observat de paznic, care un moment ațipise de somn. Cu toate măsurile ce s’au luat pentru prinderea hoțului evadat din arestul poliției, el n’a putut fi prins până acum. B-nu Rădulescu va reclama celor un drept. Paznicul de sub paza căruia hoțul a evadat susține că nu dormise, ci era dus până la comoditate și deci numai atunci hoțul a evadat. Cu toate acestea el a fost arestat. El se numește Ilie și era sergent de noapte. Aureliade. IJ IV SFA 1’ t» Ey. Nn contra 0|inî*eînoi*.—In contra opărelilor din cauza căldarei și a mersului mult, e bine să întrebuințăm spălaturi cu apă rece, iar uscarea cu o cârpă apăsând ușor (nu ștergând) și presărarea cu făină de grâu său praf de screbeală. IIJ TAMPLARI Vin Capitală Nenorocirea tre II. gara de Nord.— Din seară, pe la orele 11, personalul din gara de Nord a fost viu impresionat de un accident nenorocit întâmplat acolo. Un lampagiu anume Gheorghe Stănescu, s-a urcat pe un vagon ca să aprindă lămpile de la trenul de Vârciorova No. 165. Stănescu, fugind repede peste vagoane, căzu deodată jos și se lovi foarte grav la cap și peste mijloc. Lumea, care se afla pe peron, precum și personalul gării, sări numaidecât în ajutor. Comisarul gării veni de asemenea la fața locului și ridicând pe nenorocitul lucrător, îl transportă de urgență la spitalul Filantropia. Era, Gheorghe Stănescu se afla ceva mai bine. Pita Țară împușcat din Imprudență. —Doui copii, unul Dănuță și cel’ai Popescu, amândoui din comuna Grebănuc, jud. R.Sărat, au luat de acasă, de la părinții lor, câte un pistol încărcat și au eșit afară la câmp ca să vîneze. Abia eșiră din sat și copilul Popescu, din nebăgare de seamă, trase cocoșul și pistolul luă foc. Glonțul isbi în cap pe băiatul Dănuță, care rămase mort pe loc. Popescu, văzând pe prietenul său lungit la pământ și în nesimțire, o luă numaidecât la fugă. Intrând în sat, întâlni pe un țăran și-l anunță că la marginea satului zace mort fiul lui Dănuță. Țăranul se duse de înștiința autoritatea comunală, care, împreună cu părinții copilului, alergară la fața locului. Cadavrul a fost ridicat în țipetele de disperare ale bătrânilor părinți și adus în sat, unde a doua zi s’a făcut înmormîntarea. Intru cât privește pe copilul lui Popescu, el a dispărut din sat, fără ca până astăzi să poată fi găsit. Știri din străinătate In orașul Cinci Biserici din Ungaria a isbucnit o revoltă între muncitorii de câmp. S’au produs scene turbulente, așa incât jandarmeria s'a văzut silită să intervină. Mai mulți lucrători au fost arestați. * ¥ ¥ «Pester Lloyd» primește următoarea telegramă din Belgrad : «Prin cercurile bine informate se vorbește că 12 ofițeri din Bulgaria au dezertat din cauza situației politice primejdioase și s’au oferit a intra în serviciul armatei sârbești.» * ¥ ] Greva lucrătorilor din Anvers ia proporțiuni din ce în ce mai mari. 2000 de greviști au năvălit într’o fabrică pe care au dărâmat-o. A intervenit armata, cu care greviștii s’au încăierat. Sunt mai mulți răniți. * * » Deunăzi a murit Luiza Codemo, o cunoscută scriitoare din Veneția. In testamentul ei lasă 110.000 lei Municipalităței din Treviso, pentru fondarea unui institut destinat ca să formeze bune servitoare. * * ¥ S’a inaugurat la Gratz congresul ornitofil internațional. D. Ohlsen, din Roma, a pronunțat o relațiune foarte amănunțită. Congresul a aprobat în unanimitate toate concluziunile, mai ales numirea unei comisiuni oficiale internaționale ca să reguleze dispozițiile legislative ale Statelor din Europa pentru protecțiunea paserilor folositoare agriculture. Din Galați Climă și sinucidere — Amănunte — Am spus erî că pe marginea lacului Brateș, la distanță de aproape un kilometru și fum. de la dig, în drum spre comuna Șivița, doui indivizi de meserie pescari, unul anume Nichita Grigoroff, cel l’alt Teoader Toma, luându-se la ceartă, la un moment dat Nichita Grigoroff, aprins de căldură și de veninul necazului, scoase cama din breci, și dete cuia adversarului său trei lovituri în spate. La a treia lovitură nefericitul Toma căzu mort la pământ. Nichita Grigoroff văzând crima ce îndeplinise, de frica urmăririlor, a cercat apoi să se sinucidă rănindu-se cu același cuțit în regiunea pântecului, apoi aruncându-se în apa Brateșului, de unde a fost scos de niște trecători. D. procuror, fiind înștiințat, s-a transportat pe teatrul crimei, și după facerea anchetei a ordont trimiterea cadavrului victimei și asasinului rănit la spitalul «Elisabeta Doamna» din Galați. Starea asasinului Nichita Grigoroff, care are două împunsături de camă în pântece, fiind gravă, el a putut da numai prea puține deslușiri. E puțină speranță că va scăpa cu viață. Crimă pe Dimitre Alabtă eri pe la orele 4 p. m., în punctul Ghimia, în locul zis Gîrla Repedea, aproape de gura Prutului, 2— s’a săvârșit o crimă în următoarele împrejurări. Șase pescari ruși și alt pescar român suindu-se într’o lotcă, nu se puteau împăca în privința așezării cârmaciului. D’aci ceartă și încăerare între pescari. In toiul certei, unul dintre cei șase pescari se repezi la cîrmă, lovind pe omul care o ocupa cu cuțitul. Faptul s’a denunțat autorităților, cari il anchetează, iar rănitul a fost trimis în căutarea spitalului MOD . Ilustrația de mai sus reprezintă o frumoasă toaletă de băi, făcută din muselină albă brodată și muselină rose. Muselina brodată e întrebuințată pentru volanul care se urcă în față [rină la centură. Contururile rochiei sunt garnisite cu mai multe șiruri de panglică de satin. Ecaterina. Galetoria printelui Bulgariei — Prin fir telegrafic — Cettinge, 29 iulie. Prințul Bulgariei a părăsit Cettinge la orele 1*2 dim., după ce s’a salutat cu familia princiară în modul cel mai cordial. Cattaro, 29 iulie. Principele Bulgariei a sosit aci la 6 ore dim. și a fost prmit de autorități cu onorurile militare. Vapoarele arboraseră marea lor pavăză. Cattaro, 29 iulie. Prințul Bulgariei a mulțumit telegrafic împăratului Franz-Josef pentru primirea ce i s’a făcut aci. din Iași Crima din Valea Oilor Parchetul a fost înștiințat telegrafic că o crimă oribilă s’a comis în cătuna Valea Oilor, comuna Brăești. D. procuror Stoenescu a plecat imediat în cercetare. Iată împrejurările în cari a fost comisă crima : In cătuna Valea Oilor, rămăsese moștenire, de pe urma unui locuitor Moțoc, mai multe fălci de pământ, pe care Moțoc le câștigase prin legea împropietărirei din 1879. Moștenitorii obișnuiau să dea în aredă pământul și astfel Niculae Livărariu a fost foarte mulți ani arendașul moșiei. In urmă, însă, s-a desfăcut de afacere și a luat-o în exploatare Gheorghe Lungu, victima de azi. Pare că Livărariu regreta hotărîrea de a părăsi moșioara, căci a început a nutri o ură neîmpăcată în contra lui Lungu. Duminică, țăranii, ca de obiceiu, veniseră la câșma lui Livărariu și venise vorba despre nevoia fiecăruia. — Toată lumea mănâncă pâine din moșia aceea, numai eu, beteag de picior, n’am putut să culeg nimica. O sa iau fânul lui Lungu, zise Livărariu. — Cum o să’l iei, când Lungu l’a și cosiți — s’or plăti cositul. Un rămășag se face între Livărariu și Baraboi, 10 lei contra 5 că o să’i ia fânul. Luni, Livărariu pleacă cu doue care și ia și pușca cu el ; — criminalul spune că a luat pușca pentru a se apera de Lungu. Baraboiu previne pe Lungu că Livărariu îi va lua final. Lungu, în tovărășia cumnatului și a socrului său, pleacă spre a se opune și ajunge când Livărariu era aproape să încerce și al douilea car. Vezându-l că se apropie, Livărariu întinde pușca și-l amenință. Lungu înaintează desfăcendu-și pieptul. Criminalul trage un foc în vînt. Lungu răspunde printr’o înjurătură și înaintează cu vr’o patru pași. Livărariu trage un glonte care străbate pieptul nenorocitului dedesubtul claviculei. Victima fuge îndărător’o 16 pași și cade mort. Ucigașul s’a predat imediat și a fost adus alaltăierî seară în oraș. Crima din Teimisi. Parchetul din Iași a dat rechizitoriul definitiv trimițând pe Petrache Tăutu, din comuna Tomeșlî, în judecată curței cu juri din Iași, pentru tentativă de amor. Petrache Tăutu trăia în necontenită ceartă cu copii concubinei lui, pe cari ’Í ura de moarte și nu aștepta decât’ ocazia de a se cotorosi de ei. Intr’una din zile, se ia ca de obiceiu la ceartă cu unul din fiii concubinei, numit Constantin Guțu și voi să-l înjunghie cu un cuțit. Mama copilului venind în ajutor, Tăutu nu putu săvârși pentru moment crima, dar pândi când Guță eși din casă, voind să fugă, și pe când acesta era la colțul casei, Tăutu descărca asupra lui un foc de armă, de la o distanță de 5 metri. Din fericire halbele n’au atins pe sărmanul copil decât la mâna dreaptă producându-i o leziune ușoară, pentru a cărei vindecare a fost nevoit să stea 15 zile în spital. Ilustrația noastră Catastrofa de la Gmiittd Gravura noastră de pe pag. 1 reprezintă scena grozavă când trenul de persoane s’a ciocnit cu vagoanele de dindărăt ale trenului accelerat, aproape de stația Gmünd, pe linia ferată Viena-Praga-Eger. Am descris în numărul nostru de ere, în toate amănuntele sale, această catastrofă care a cauzat atâta panică. Lucrări din toată lumea Limba engleză.—Limba engleză este aceea care conține mai multe cuvinte decât toate limbile din lume. In ultima jumătate a acestui secol cuvintele limbei engleze s’au înmulțit cu o iuțeală uimitoare. Dicționarele cele mai noui, acela din Oxford, publicat de către d-rul Murray, nu conține mai puțin ca 250.000 de cuvinte. Apoi vine cel german cu 80.000 de cuvinte, cel italian cu 45.000, cel francez cu 30 de mii și cel spaniol cu 20.000. Printre limbile orientale, cea mai bogată este cea arabă. Chinezii se servesc de 10.000 de semne făcând 49.000 de cuvinte compuse. Limba tamilă, care se vorbește în sudul Indiei, are 57.642 de cuvinte; limba turcească are din 22.530; limba haway are 15.500. Cafreriî nu au decât 8.000 de cuvinte. Locuitorii din Noua-Galie au numai 2000 Numărul indivizilor care vorbesc limbile occidentale trece de 100 de milioane vorbind engleza, 60.000.000 vorbind germana, 41.500.000 vorbind franceza, 41.000.000 vorbind spaniola, și 35.GO0.ÜO0 italiana, etc. Orașul Misuila. Orașul Manila, capitala insulelor Filipine, are timp de 3 luni din durata fiecării an aspectul unei a doua Veneție. Cu începere de la sfârșitul lui Iunie și până în mijlocul lunei Septembrie, ploile sunt așa de abundente, încât circulațiunea se face în bărci. Barcagii se recrutează dintre indigeni și el înlocuesc cu succes pe birjarii obicinuiți. Nenorocirea din satul Sgârcîți. Locuitorii de pe moșia Sgârciți au fost viu impresionați de un accident foarte tragic. Un anume Ioniță Ionescu, îngrijitorul moșiei d-lui Adrian, s’a urcat pe mașina de treerat, voind să curețe valul de paie, deoarece credea că aceasta e cauza pentru care mașina nu funcționa regulat. Pe când Ioniță se afla în lucru, deodată cureaua ii apucă mâna dreaptă. Nenorocitul începu să strige, mașinistul opri la moment motorul, dar acum era deja trziu, căci cureaua duse mâna pe sub roată și i-o smulse din umăr. Ioniță căzu jos leșinat, iar după câteva minute se deșteptă puțin și atunci începu a se svârcoli în spasmurile unei dureri nedescrise. Bermarta viețiiă fu pusă într’o trăsură și transportată la spitalul județean. Starea lui e foarte gravă și nu se știe dacă va scăpa cu viață. Medicii au temeri să nu cangrenizeze rana de la umăr și astfel să otrăvească tot corpul. Ni se spune că nenorocitul Ionescu are nevastă și copii miei, cari rămân acum pe drumuri. Sreasa. Moartă in tren ură dimineață, la orele 6 și 65 minute, o mare nenorocire s’a întâmplat în trenul care venea de la Roman, între stațiile Chitila și București. O d-nă, Paraschiva State, care suferea de mai mult timp de inimă, venea în acel tren spre București. Deodată fu apucată de o criză puternică și d-na State încetă la moment din viață, își poate închipui oricine spaima ce-a coprins pe toți pasagerii din tren, în fața acestei neașteptate morți. D. dr. Luca, medic la căile ferate și care însoțea pe d-na State în această călătorie, a stat lângă cadavru până la București. Aci familia a ridicat corpul și i-a dus la domiciliul defunctei. Sep. FENTEhmRAT (De la corespondentul nostru special) Afacere« Esterhazy — Simi» esdere« din cauza afacerei Dreyfus Paris, 30 iulie. Sosită la ora, 9 seara. Judecătorul de instrucție Ivoy conchide în ordonanța sa că nu, e loc de a se urmări maiorul Esterhazy. Acesta a denunțat acuzându-l de escrocherie pe vărul lgfi Christian Esterhazy. Frank, directorul ziarului «Liberté israélite», s’a sinucis tragându-și două gloanțe de revolver. Se asigură că afacerea Dreyfus a contribuit la această sinucidere. Nu se cunosc încă alte amănunte asupra acestui sfârșit tragic al lui Franck. G. Etunn. (Originalul acestei depeșe se află expus la magazinul G. Becker, calea Victoriei No. 88, Piața Teatrului Național). 2D in Tutova Luni, 27 Iulie curent, pe la orele 6 a. m., țiganul Dumitrache T. Lepădatu, condamnat la 10 ani închisoare pentru crima de omor, a evadat din arestul preventiv al județului Tutova. Criminalul acesta este acela care a omorît cu tăișul sapei pe carciumarul Dragomir, mai lunile trecute, descare am vorbit la timp. S au luat măsuri pentru prinderea sa și se crede că în curând va fi prins. Au plecat în urmărirea sa zece agenți polițienești, împreună cu d. Polițaie. Baniță de tâlhari Zilele trecute o bandă de hoți înarmați au jefuit de 2.800 lei pe preotul Decusară, din comuna Gohor, pendinte de județul Tecuciu și învecinată cu comuna Liești, din județul Tutova. Această bandă de hoți, care este comandată de Pârlicî, un evadat de la Ocnele mari, cu trieră tot județul Tutova. Acești hoți umblă călări și au fost văzuți zilele trecute și în pădurea moșiei Rădăești, din plasa Simîlia. De altmintrelea acești hoți nu pradă pe oricine, ci numai pe cei avuți. De multe ori ajută pe oamenii nevoiași. Epidemiile din Județ In comunele : Pitești, Dragomireștî și Liești s’au înbolnăvit 58 oameni de tuse convulsivă, din cari 4 s’au însănătoșit și 54 au rămas. In comunele : Dragomireștî, Stănuești, Corodești, Blegeștî și Obârșenî, s’au îmbolnăvit 40 oameni de mn orbire, din cari 4 s’au însănătoșit și 36 au rămas. Evadare Afacerea Breylin — Prin fir telegrafic — Paris, 29 iulie. «Soir» anunță că afacerea Esterhazy—Picquart trebuie să vie înaintea camerei de punere sub acuzație. Procurorul Republicei nu va face recurs în contra ordonanței judecătorului Bertulus. Paris, 29 iulie. D. judecător Fabre a confruntat astăzi pe colonelul Picquart cu generalul Gonse. O CUGETARE PE ZI Știința fără experiență și aplicațiune este o avere moartă. Accidental din strada Barăției Un accident nenorocit s’a întâmplat ieri în strada Baratiei. O feroce, Bălașa Dumitrescu, în vârstă ca de 27 de ani, voind să traverseze strada, a fost călcată de o trăsură care venea în goana cailor. Biata femee a fost trântită jos, iar roțile trăsutei au trecut peste brațul drept. Sărmana femee a fost ridicată de jos de lumea care se adunase acolo și transportată la spitalul Golcea. Ea are sdrobit osul de la umăr și nu se știe dacă nu va fi nevoie de o amputație. ȘTIRS ȘCOLARE . D-na Isabela Sadoveanu, suplinitoare la catedra de filosofie și pedagogie de la externatul secundar de fete din Brăila, a fost permutată, pe ziua de 1 Septembrie viitor, la aceeași catedră de la externatul din Focșani, ocupată de d-șoara Maria D. Prodrom, care este trecută în locul celei dintâia. Ministerul va da un ordin circular la toate liceele cu internate din țară, comunicându-te că elevii bursieri care vor rămâne corigenți, vor pierde dreptul la bursele ce li se acordă. Ministerul de instrucțiune publică a însărcinat pe d. loan Radu, profesor de gimnastică la liceul Sf. Sava și Lazăr, ca, la 1 Septembrie, să plece în orașele din Muntenia pentru a învăța pe profesorii de gimnastică jocul «Cină». Pentru Moldova a fost însărcinat de profesor Negroizi, de la Iași.