Universul, august 1898 (Anul 16, nr. 200-229)

1898-08-01 / nr. 200

2-TOXTXI Institut il Băieți sub direcțiunea ia-ler I. CLINCIU Și G. POPA profesori la liceul Lázár București, calea Plevnei No.104 Cursuri primare și liceale complecte. Prepara­ți­uni pentru școala militară și comercială. Autorizat a trece examene în institut și a elibera certificate echivalente cu cele ale școalelor publice. Situat în dosul gradinei Cișm­egUi sita apropierea liceului Lazăr și Sf. Sava,­­școala în general și sub toate punc­tele de vedere higienice se află în cele mai bune condițiuni. Nu avem nimic de recomandat")... Estras din ra­p­ortul d-lor medici inspectori, d-rn Mi­­nel și Drugesco. In privința instrucțiu­­nei și educații­ nei ce se dă în școala noastră, cităm următoarele din raportul comisiunea numită de onor. minister, pentru examenul din Iunie : «Ținem a arăta că școala ce-a făcut o foarte bună impresie atit prin soliditatea cunoștințelor elevilor cât și prin or­dinea­ și disciplina lor». O deosebită îngrijire se dă copiilor din clasele primare. Limba franceză și germană, sunt obli­gatorii în timpul recreațiunilor, înscrierile încep la 15 August, iar preparațiunile pentru corigenți la 20 August. Prospecte se trimit la cerere. 919.—24 YELESCOTIME Preparation? pentru gură. — Praf de dinți și apă de gură, compuse de DOCTOR TELESCU­ dentist, fost asistent de clinică la facultatea dentistică din Philadelphia (America) Medaliat cu Diploma de Grand Prix, Me­­­dalia de aur, Crucea de aur și Insigne la Expoziția internaționala din Paris 1897. VELESCOTINE curăță, albe­ște dinții și nu conține nimic vătămător. W î PCf*At»T,yp Apă de gura,vin­s bli&Qua i I Hu­asca on-ce rana si distruge orî­ ce mire* neplăcut din gură, întărește gingiile, ținendu-le în­­tr'o stare de deplină sănătate și răco­rește gura, dându-i o aromă plăcută; ap­icat cu puțin bumbac in măselele stricate, durerea încetează îndată. VELESCOTINE este perfecțiunea din toate punctele de vedere și se afla spre vin­­zare: la magazinul «Globul Verde», «Pomul de aur», la «Mascota» din str. Lipscani, la farmacia «Esculap» din str. Sf. Vineri, colț cu calea Moșilor, precum și la principalele magazine, farmacii și droguerii din capitală și provincie. Cutia cu praf de dinți lei 2. Flaconul cu apă de gură lei 3. Flaconul dublu lei 5. 729 24 De vina are Locuri parcelate Be i« la 1 leu și 5 ® blasi­metrul pătrat pluiă la 50 bauî pe Malul fiarei Hegre și Lacul Techir Ghiol­to wB&ttiel dă plocă touts avantagióse «di«« în Uut­­­tic 4 anî in IÖ mic trimesiunile întreagă această localitate este foarte neu­rt căutată, din cansă­­ că a fost recu­­noscută de au­tori­tiiîle sanitare ca cea mai salubră din toată Dobrogea, atât ca clima cât și pentru calitatea apei sa­tului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din București a construit un spital maritim (Sanatorium). Ori­ce informațiuni precum și planul de situați­­ie al acestei localități, vor fi trimise franco la cerere de către pro­prietarul έ­I î. Movilii, București, strada Doamnei No. 27. 482 Primul veritabil FIERBE eb Litru de APA in 2 minute LEH3.25 Ia magazinul LĂMPI H. LÎÎTMANN,J. WAPPNER S­ sori — CALEA VICTORIEI, 61 — (vis-a-vis de Episcopie) 890 Vagonete fi­lm­e de iBch­iristi și de vînzare la a­n­ al -Gilbert Baicovici — Strada Stelei No. 4> — Condi­liant avantagioase 874 Se Caută de Yinze­ sri special­ la încălțămii de af lux Salarii până la 300 lei lunar. A se prezintă numai în persoană (nu prin scris) la Marele Magazin J.a MLOI, str. Carol I, 72. 912 (5) Dr. I. POERARU Cu o practică în spitale ci experiență proprie de 9 ani. — Strada P­ oinului No. 22. — Consultați­uni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Cei p’i­ru mijloace au o reducere de jume­­tate din prețurile obicinuite, adică 2­­. 50 b. vizita la domiciliul bolnavilor și 1 i. 50 b. con­sultația ; de asemenea un­ scăzământ însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificata de mulțumire din partea celor greui bolnavi vindecați.’ — Tratament al țoalelor de sti­ină, dam intele. tele mal ml. DIN TELEORMAN (Corespondenta part. a «iat. UNI­VERSUL) T.-Măgurele, 29 Iulie. TÂLHĂRIA DE LÂNGĂ GARA TROIANU In ziua de 27 Iulie, în apropiere de gara Troianu, de pe linia ferată Costești­­ T.-Măgurele, între orele 12­1 din zi, s’a comis o tâlhărie. Iată împrejurările acestei tâlhării. Comerciantul de grâne din orașul nostru d. Alexandru Chon, avea un agent al gara Troianu, care făcea cumpărări de producte în gară și prin satele vecine. Agentul se numea Penehas, iar oamenii îi mai ziceau și Pascu. D. Chon urma ca în ziua de 27 cor., a’î primese o sumă de bani de 10.000 lei. Găsind ocaziunea de a’î tri­­mete prin d. Rasile Garavia, care tocmai pleca cu trenul de 10 și 30 m., dele acestui d. suma de 10.000 lei, spre a o înmâna în gara Troianu agentului Penehas zis și d. Pascu. Trenul sosit în gara Troianu, d. Caravia predeze acea sumă agentului sus zis, iar apoi își continuă călăto­ria cu același tren mai înainte. Tâlhăria Agentul Penehas, primind banii de la d. Caravia, plecă din gara Tro­ianu pe jos spre comuna din apro­piere, Caravaneți, de unde voia să ia o căruță spre a se duce la co­muna Băsești, unde își are locuința. Pe drum însă, în mijlocul câmpiei, printre porumbari, îî eșiră în cale vre­o 3—4 necunoscuți, cari îl ata­cară pe la spate, lovindu-l cu un corp contondent, fapt ce avuse ca urmare doborîrea jos a agentului, în ne­simțire. Apoi e 1 jefuiră de suma aceea de 10.000 lei ce avea asupra sa, după care mai fu încă bine bătut, spăr­­gându-i-se capul și tăidu-l la obraz, etc. După comiterea faptului, autorii dispărură, lăsându-și victima mai mult moartă în drum. Tocmai târziu,după o oră sau două, el fu descoperit de trecători. S’a te­­legrafiat imediat parchetului și d-lui A. Chon, stăpânul lui Penedas. La ora 2, aceeași zi, d. procuror Negulescu, însoțit de d. căpitan de jandarmi Paleologu și d. Chon cu trăsura, s’au transportat la fața locu­lui spre cercetare. Agentul Penedas spune că a recunoscut pe unul din tâlhari. Autoritățile sunt pe urmele făptuitorilor* SPARGEREA de la GHERESTEGIA Z. R.­yDU­LESCU Tot în ziua de 27 Iulie, în orașul nostru s’a comis o spargere în biuroul de la cherestegia d-lui Z. Rădulescu. Iată faptul: D. Rădulescu avea în serviciul său de curând, un servi­tor anume Ion Stroe. Acest servitor, profitând de faptul că la ora 4 p.m. nu se afla nimeni în biurou,—com­pta­­bilul d. Liest, stăpânul d. Rădulescu și cu cei halți oameni de serviciu fiind ocupați prin curte cu treburi,— forță cutia mesei unde se țineau banii proveniți din incasarea vînză­­rei acelei zile și fură de acolo 3 na­poleoni de aur. Apoi dispăru din curte, fără a fi observat de nimeni. Tocmai târziu, comptabilul d-lui Rădulescu, trebuind a pune la casă niște bani, observă spargerea și furtul a trei napoleoni. Se anunță poliția, care începu cer­cetări pentru descoperirea autoru­lui și prinderea lui. Prinderea hoțului In zadar îl căuta poliția pe hoț pr­in oraș, căci el nu fu găsit. Comptabilul Siest Eduard, bănui că hoțul să nu se fi dus la gara Lița, spre a lua trenul de seara și a pleca spre casă, hoțul fiind de loc de prin Stolnici. Deci d-sa luă trenul de 8.45 seara până la Lița, unde și pune raâna pe hoț, ce ședea pe peronul gărei, aș­teptând sosirea trenului, având chiar bilet scos pentru Cost­ești. Cercetă pe hoț și căutându-l prin buzunare, găsi suma de 53 de lei asupra Im, pe care îl luă. Apoi, cu trenul de 9 și 30 m., ce vine spre Turnu, aduse pe hoț în oraș, predându-l agenți­lor polițienești din gara Măgurele. El fu dus la poliție și arestat. Se mai arestase tatăl hoțului, care se afla în oraș și care fusese bănuit mai întâi. Evadarea de la poliție Hoțul, după ce îi se luă interoga­toriul, fu băgat la arest, rămânând a se dresa actele pe a doua zi. Spre ziuă insă hoțul evada din arest pe fereastră, căreia ii forțase fierul,­ apoi el se strecură binișor fără a fi putut fi observat de paznic, care un moment ațipise de somn. Cu toate măsurile ce s’au luat pentru prinde­rea hoțului evadat din arestul poli­ției, el n’a putut fi prins până acum. B-nu Rădulescu va reclama celor un drept. Paznicul de sub paza că­ruia hoțul a evadat susține că nu dor­mise, ci era dus până la comoditate și deci numai atunci hoțul a evadat. Cu toate acestea el a fost arestat. El se numește Ilie și era sergent de noapte. Aureliade. IJ IV S­F­A 1’ t» E­y. N­­n contra 0|in­î*eîn­oi*.—In con­tra opărelilor din cauza căldarei și a mersului mult, e bine să între­buințăm spălaturi cu apă rece, iar us­carea cu o cârpă apăsând ușor (nu ștergând) și presărarea cu făină de grâu său praf de screbeală. IIJ TAMPLARI Vin Capitală Nenorocirea tre II. gara de Nord.— Din seară, pe la orele 11, personalul din gara de Nord a fost viu impresionat de un accident ne­norocit întâmplat acolo. Un lampa­­giu anume Gheorghe Stănescu, s-a urcat pe­ un vagon ca să aprindă lămpile de la trenul de Vârciorova No. 165. Stănescu, fugind repede peste vagoane, căzu de­odată jos și se lovi foarte grav la cap și peste mijloc. Lumea, care se afla pe peron, precum și personalul gării, sări nu­mai­de­cât în ajutor. Comisarul gării veni de asemenea la fața locului și ridicând pe nenorocitul lucrător, îl transportă de urgență la spitalul Fi­lantropia. Era, Gheorghe Stănescu se afla ceva mai bine. Pita Țară împușcat din Imprudență. —Doui copii, unul Dănuță și cel’ai Popescu, amândoui din comuna Gre­­bănuc, jud. R.­Sărat, au luat de a­­casă, de la părinții lor, câte un pistol încărcat și au eșit afară la câmp ca să vîneze. Abia eșiră din sat și copilul Po­pescu, din nebăgare de seamă, trase cocoșul și pistolul luă foc. Glonțul isbi în cap pe băiatul Dănuță, care rămase mort pe loc. Popescu, văzând pe prietenul său lungit la pământ și în nesimțire, o luă numai­de­cât la fugă. Intrând în sat, întâlni pe un țăran și-l anunță că la marginea satului zace mort fiul lui Dănuță. Țăranul se duse de înștiința autori­tatea comunală, care, împreună cu părinții copilului, alergară la fața locului. Cadavrul a fost ridicat în țipetele de disperare ale bătrânilor părinți și adus în sat, unde a doua zi s’a făcut înmormîntarea. Intru cât privește pe copilul lui Popescu, el a dispărut din sat, fără ca până astă­zi să poată fi găsit. Știri din străinătate In orașul Cinci Biserici din Un­garia a isbucnit o revoltă între mun­citorii de câmp. S’au produs scene turbulente, așa in­cât jandarmeria s'a văzut silită să intervină. Mai mulți lucrători au fost arestați. * ¥ ¥ «Pester Lloyd» primește următoa­rea telegramă din Belgrad : «Prin cercurile bine informate se vorbește că 12 ofițeri din Bulgaria au dezertat din cauza situației poli­tice primejdioase și s’au oferit a intra în serviciul armatei sârbești.» * ¥ ] Greva lucrătorilor din Anvers ia proporțiuni din ce în ce mai mari. 2000 de greviști au năvălit într’o fa­brică pe care au dărâmat-o. A inter­venit armata, cu care greviștii s’au încăierat. Sunt mai mulți răniți. * * » Deună­zi a murit Luiza Codemo, o cunoscută scriitoare din Veneția. In testamentul ei lasă 110.000 lei Municipalităței din Treviso, pentru fondarea unui institut destinat ca să formeze bune servitoare. * * ¥ S’a inaugurat la Gratz congresul ornitofil internațional. D. Ohlsen, din Roma, a pronunțat o relațiune foarte amănunțită. Congresul a apro­bat în unanimitate toate concluziu­­nile, mai ales numirea unei comi­­siuni oficiale internaționale ca să re­guleze dispozițiile legislative ale Sta­telor din Europa pentru protecțiunea paserilor folositoare agriculture­. Din Galați Climă și sinucidere — Amănunte — Am spus erî că pe marginea la­cului Brateș, la distanță de aproape un k­ilometru și fum. de la dig, în drum spre comuna Șivița, doui in­divizi de meserie pescari, unul anume Nichita Grigoroff, cel­ l’alt Teoader Tom­a, luându-se la ceartă, la un moment dat Nichita Grigoroff, a­­prins de căldură și de veninul ne­cazului, scoase cama din breci, și dete cu­ia adversarului său trei lo­vituri în spate. La a treia lovitură nefericitul Toma căzu mort la pă­mânt. Nichita Grigoroff văzând crima ce îndeplinise, de frica urmăririlor, a cercat apoi să se sinucidă rănindu-se cu același cuțit în regiunea pânte­cului, apoi aruncându-se în apa Bra­­teșului, de unde a fost scos de niște trecători. D. procuror, fiind înștiințat, s-a transportat pe teatrul crimei, și după facerea anchetei a ordont trimiterea cadavrului victimei și asasinului rănit la spitalul «Elisabeta Doamna» din Galați. Starea asasinului Nichita Grigo­roff, care are două împunsături de camă în pântece, fiind gravă, el a putut da numai prea puține deslu­șiri. E puțină speranță că va scăpa cu viață. Crimă pe Dimitre Alabtă­ eri pe la orele 4 p. m­., în punctul Ghimia, în locul zis Gîrla Repedea, aproape de gura Prutului, 2­— s’a săvârșit o crimă în următoarele împrejurări. Ș­ase pescari ruși și alt pescar român suindu-se într’o lotcă, nu se puteau împăca în privința a­­șezării cârmaciului. D’aci ceartă și în­­căerare între pescari. In toiul certei, unul dintre cei șase pescari se re­pezi la cîrmă, lovind pe omul care o ocupa cu cuțitul. Faptul s’a denunțat autorităților, cari il anchetează, iar rănitul a­ fost trimis în căutarea spitalului M­­O­D . Ilustrația de mai sus reprezintă o frumoasă toaletă de băi, făcută din muselină albă brodată și muselină rose. Muselina brodată e întrebuin­țată pentru volanul care se urcă în față [rină la centură. Contururile ro­chiei sunt garnisite cu mai multe șiruri de panglică de satin. Ecater­ina. Galetoria printelui Bulgariei — Prin fir telegrafic — Cettinge, 29 iulie. Prințul Bulgariei a părăsit Cettin­­ge la orele 1*­2 dim., după ce s’a salutat cu familia princiară în mo­dul cel mai cordial. Cattaro, 29 iulie. Principele Bulgariei a sosit aci la 6 ore dim. și a fost prmit de auto­rități cu onorurile militare. Vapoa­rele arboraseră marea lor pavăză. Cattaro, 29 iulie. Prințul Bulgariei a mulțumit tele­grafic împăratului Franz-Josef pen­tru primirea ce i s’a făcut aci. d­in Iași Crima din Valea Oilor Parchetul a fost înștiințat telegra­fic că o crimă oribilă s’a comis în cătuna Valea Oilor, comuna Brăești. D. procuror Stoenescu a plecat ime­diat în cercetare. Iată împrejurările în cari a fost comisă crima : In cătuna Valea Oilor, rămăsese moștenire, de pe urma unui locuitor Moțoc, mai multe fălci de pământ, pe care Moțoc le câștigase prin legea împropietărirei din 1879. Moștenitorii obișnuiau să dea în aredă pământul și ast­fel Niculae Livărariu a fost foarte mulți ani a­­rendașul moșiei. In urmă, însă, s-a desfăcut de afacere și a luat-o în ex­ploatare Gheorghe Lungu, victima de azi. Pare că Livărariu regreta hotă­­rîrea de a părăsi moșioara, căci a început a nutri o ură neîmpăcată în contra lui Lungu. Duminică, țăranii, ca de obiceiu, veniseră la câșma lui Livărariu și venise vorba despre nevoia fie­căruia. — Toată lumea mănâncă pâine din moșia aceea, numai eu, beteag de picior, n’am putut să culeg nimica. O sa iau fânul lui Lungu, zise Li­­vărariu. — Cum o să’l iei, când Lungu l’a și cosiți — s’or plăti cositul. Un rămășag se face între Livăra­riu și Baraboi, 10 lei contra 5 că o să’i ia fânul. Luni, Livărariu pleacă cu doue care și ia și pușca cu el ; — crimi­nalul spune că a luat pușca pentru a se apera de Lungu. Baraboiu previne pe Lungu că Livărariu îi va lua final. Lungu, în tovărășia cumnatului și a socrului său, pleacă spre a se opune și a­­junge când Livărariu era aproape să încerce și al douilea car. Vezându-l că se apropie, Livăra­riu întinde pușca și-l amenință. Lun­gu înaintează desfăcendu-și pieptul. Criminalul trage un foc în vînt. Lungu răspunde printr’o înjurătură și înaintează cu vr’o patru pași. Li­­vărariu trage un glonte care străbate pieptul nenorocitului dedesubtul cla­viculei. Victima fuge îndărăt­or’o 16 pași și cade mort. Ucigașul s’a predat imediat și a fost adus alaltă­ierî seară în oraș. Crima din Teimi­si. Parchetul din Iași a dat rechizito­riul definitiv trimițând pe Petrache Tăutu, din comuna Tomeșlî, în ju­decată curței cu juri din Iași, pen­tru tentativă de amor. Petrache Tăutu trăia în neconte­nită ceartă cu copii concubinei lui, pe cari ’Í ura de moarte și nu aș­tepta de­cât’ ocazia de a se cotorosi de ei. Intr’una din zile, se ia ca de o­­biceiu­ la ceartă cu unul din fiii con­cubinei, numit Constantin Guțu și voi să-l înjunghie cu un cuțit. Mama copilului venind în ajutor, Tăutu nu putu săvârși pentru mo­ment crima, dar pândi când Guță eși din casă, voind să fugă, și pe când acesta era la colțul casei, Tăutu descărca asupra lui un foc de armă, de la o distanță de 5 metri. Din fericire halb­ele n’au atins pe sărmanul copil de­cât la mâna dreaptă producându-i o leziune ușoară, pen­tru a cărei vindecare a fost nevoit să stea 15 zile în spital. Ilustrația noastră Catastrofa de la Gmiittd Gravura noastră de pe pag. 1 re­prezintă scena grozavă când trenul de persoane s’a ciocnit cu vagoanele de dindărăt ale trenului accelerat, aproape de stația Gmünd, pe linia ferată Viena-Praga-Eger. Am descris în numărul nostru de ere, în toate amănuntele sale, această catastrofă care a cauzat atâta panică. Lucrări din toată lumea Limba engleză.—Limba engle­ză este aceea care conține mai mul­te cuvinte de­cât toate limbile din lume. In ultima jumătate a acestui secol cuvintele limbei engleze s’au în­mulțit cu o iuțeală uimitoare. Dicționarele cele mai noui, acela din Oxford, publicat de către d-rul Murray, nu conține mai puțin ca 250.000 de cuvinte. Apoi vine cel german cu 80.000 de cuvinte, cel italian cu 45.000, cel francez cu 30 de mii și cel spaniol cu 20.000. Printre limbile orientale, cea mai bogată este cea arabă. Chinezii se servesc de 10.000 de semne făcând 49.000 de cuvinte com­puse. Limba tam­ilă, care se vorbește în sudul Indiei, are 57.642 de cu­vinte; limba turcească are din 22.530; limba haway are 15.500. Cafreriî nu au de­cât 8.000 de cuvinte. Locuitorii din Noua-Galie au nu­mai 2000 Numărul indivizilor care vorbesc limbile occidentale trece de 100 de milioane vorbind engleza, 60.000.000 vorbind germana, 41.500.000 vorbind franceza, 41.000.000 vorbind spaniola, și 35.GO0.ÜO0 italiana, etc. Orașul Misuila.­ Orașul Ma­nila, capitala insulelor Filipine, are timp de 3 luni din durata fie­cării an aspectul unei a doua Veneție. Cu­ începere de la sfârșitul lui Iu­nie și până în mijlocul lunei Sep­tembrie, plo­ile sunt așa de abun­dente, în­cât circulațiunea se face în bărci. Barcagii se recrutează dintre in­digeni și el înlocuesc cu succes pe birjarii obicinuiți. Nenorocirea din satul Sgârcîți. Locuitorii de pe moșia Sgârciți­ au fost viu impresionați de un acci­dent foarte tragic. Un anume Ioniță Ionescu, îngri­jitorul moșiei d-lui Adrian, s’a ur­cat pe mașina de treerat, voind să curețe valul de paie, de­oare­ce cre­dea că aceasta e cauza pentru care mașina nu funcționa regulat. Pe când Ioniță se afla în lucru, de­odată cureaua ii apucă mâna dreaptă. Nenorocitul începu să stri­ge, mașinistul opri la moment mo­torul, dar acum era deja trziu, că­ci cureaua duse mâna pe sub roa­tă și i-o smulse din umăr. Ioniță căzu jos leșinat, iar după câte­va minute se deșteptă puțin și atunci începu a se svârcoli în spas­murile unei dureri nedescrise.­­ Bermarta vieți­iă fu pusă într’o trăsură și transportată la spitalul ju­dețean. Starea lui e foarte gravă și nu se știe dacă va scăpa cu viață. Medicii au temeri să nu cangreni­­zeze rana de la umăr și ast­fel să otrăvească tot corpul. Ni se spune că nenorocitul Ionescu are nevastă și copii miei, cari ră­mân acum pe drumuri. Sreasa. Moartă in tren­­ ură dimineață, la orele 6 și 65 mi­nute, o mare nenorocire s’a întâm­plat în trenul care venea de la Ro­man, între stațiile Chitila și Bucu­rești. O d-nă, Paraschiva State, care suferea de mai mult timp de inimă, venea în acel tren spre București. De­odată fu apucată de o criză pu­ternică și d-na State încetă la mo­ment din viață, își poate închipui ori­cine spaima ce-a coprins pe toți pasagerii din tren, în fața acestei neașteptate morți. D. dr. Luca, medic la căile fe­rate și care însoțea pe d-na State în această călătorie, a stat lângă ca­davru până la București. Aci fami­lia a ridicat corpul și i-a dus la do­miciliul defunctei. S­ep. FEN­­TEhmRAT (De la corespondentul nostru special) Afacere« Esterhazy­ — Simi» esd­ere« din cauza afacerei Dreyfus Paris, 30 iulie. Sosită la ora, 9 seara. Judecătorul de instrucție Ivoy conchide în ordonanța sa că nu, e loc de a se urmări maiorul Esterhazy. Acesta a denunțat acuzându-l de escrocherie pe vărul lgfi Chris­tian Esterhazy.­­ Frank, directorul ziarului «Liberté israélite», s’a sinucis tra­­gându-și două gloanțe de re­­­­volver. Se asigură că afacerea Drey­­­fus a contribuit la această sinu­­cidere. Nu se cunosc încă alte amă­nunte asupra acestui sfârșit tra­gic al lui Franck. G. Etunn­. (Originalul acestei depeșe se află expus la magazinul G. Be­cker, calea Victoriei No. 88, Pia­ța Teatrului Național). 2D in Tuto­va Luni, 27 Iulie curent, pe la orele 6 a. m., țiganul Dumitrache T. Le­­pădatu, condamnat la 10 ani închi­soare pentru crima de omor, a eva­dat din arestul preventiv al județu­lui Tutova. Criminalul acesta este acela care a omorît cu tăișul sapei pe carciuma­­rul Dragomir, mai lunile trecute, des­­care am vorbit la timp. S au luat măsuri pentru prinderea sa și se crede că în curând va fi prins. Au­ plecat în urmărirea sa zece a­­genți polițienești, împreună cu d. Po­lițaie. Baniță de tâlhari Zilele trecute o bandă de hoți înar­mați au jefuit de 2.800 lei pe preo­tul Decusară, din comuna Gohor, pendinte de județul Tecuciu și înve­cinată cu comuna Liești, din județul Tutova. Această bandă de hoți, care este comandată de Pârlicî, un evadat de la Ocnele mari, cu trieră tot județul Tutova. Acești hoți umblă călări și au fost văzuți zilele trecute și în pă­durea moșiei Rădăești, di­n plasa Si­­mîlia. De altmintrelea acești hoți nu pradă pe ori­cine, ci numai pe cei avuți. De multe ori ajută pe oamenii nevoiași. Epidemiile din Județ In comunele : Pitești, Dragomireștî și Liești s’au înbolnăvit 58 oameni de tuse convulsivă, di­n cari 4 s’au însănătoșit și 54 au rămas. In comunele : Dragomireștî, Stă­­nuești, Corodești, Blegeștî și Obâr­­șenî, s’au îmbolnăvit 40 oameni de mn orbire, din cari 4 s’au însănătoșit și 36 au rămas. Evadare Afacerea Breylin — Prin fir telegrafic — Paris, 29 iulie. «Soir» anunță că afacerea Ester­hazy—Picquart trebuie să vie îna­intea camerei de punere sub acuza­ție. Procurorul Republicei nu va face recurs în contra ordonanței judecă­torului Bertulus. Paris, 29 iulie. D. judecător Fabre a confruntat astă­zi pe colonelul Picquart cu ge­neralul Gonse. O CUGETARE PE ZI Știința fără experiență și a­plic­a­­țiune este o avere moartă. Accidental din strada Barăției Un accident nenorocit s’a întâm­plat ieri în strada Baratiei. O feroce, Bălașa Dumitrescu, în vârstă ca de 27 de ani, voind să traverseze stra­da, a fost călcată de o trăsură care venea în goana cailor. Biata femee a fost trântită jos, iar roțile trăsutei au trecut peste brațul drept. Sărmana fem­ee a fost ridicată de jos de lumea care se adunase acolo și transportată la spitalul Golcea. Ea are sdrobit osul de la umăr și nu se știe dacă nu va fi nevoie de o amputație. ȘTIRS ȘCOLARE . D-na Isabela Sadoveanu, supli­nitoare la catedra de filosofie și pe­dagogie de la externatul secundar de fete din Brăila, a fost permutată, pe ziua de 1 Septembrie viitor, la ace­eași catedră de la externatul din Focșani, ocupată de d-șoara Maria D. Prodrom, care este trecută în lo­cul celei dintâia.­­ Ministerul va da un ordin cir­cular la toate liceele cu internate din țară, comunicându-te că elevii bursieri care vor rămâne corigenți, vor pierde dreptul la bursele ce li se acordă.­­ Ministerul de instrucțiune pu­blică a însărcinat pe d. loan Radu, profesor de gimnastică la liceul Sf. Sava și Lazăr, ca, la 1 Septembrie, să plece în orașele di­n Muntenia pentru a învăța pe profesorii de gimnastică jocul «Cină». Pentru Moldova a fost însărcinat de profesor Negroizi, de la Iași.

Next