Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)

1898-10-01 / nr. 260

Daca! Daca! 1. Dacă vreți, să câștigați de la ÎOO—500 vi pe an, fără muncă și fara cunoștințe spe­­ciale ; să câștigați 30% și chiar 5­1% cu un capital oare­care ; să vă creați un venit de :,00 lei armat cu un mic capital ; să câștigați esne existența cu câți­va tei capital. 2. Dacă suferiți de ori­ce boală in cât toată l amea v’a părăsii și nimeni nu ve mai dă nă­­dejde de vindecare sau de îmbunătățire. 3. Dacă nu auziți bine, nu vedeți bine, ve ■­ide perul, aveți amețeli, leșin, sa îi ve este Viei de apoplexie. 4. Dacă femeile chiar la etatea de 40 de ai vor să le dispară sbârciturile, și să li se întărească sinul, fără medicamente interne sau alifii. 0. Dacă copiii in etate de la o zi până la 4 ani nu ve lasă să dormiți noaptea prin prin­­sul lor și vreți să tacă și să doarmă bine în câte­va secunde fără narcotice sau ori­ ce alte medicamente, (minunat, dar adevărat!), ori vreți să-l vindecați de mai toate hoațele fără medicamente. 6. Dacă voiți să ve însurați sau să ve mă­ritați bine. 7. Dacă, in sfârșit, vreți să arați ceea­ ce nu ve trece prin gând, dar care v-ar fi foarte de folii. Toate acestea le găsiți lămurite în «Monitorul general», care se tri­mite gratis și franco la cerere. Dați-ve osteneala d­ar și scriit o carte poștală la adresa: Administrației ziarului «Mo­nitorul General»,­ Brăila. 1091.—3 Propilaie Sfieaiescu-andr­oimelie COMUNA COLEN­TINA De VINSAEE m LOTURI mici — Uss lei­ iaseli-«l gift Irat — Teren situat la marginea Capitalei, pe șoseaua Cotentîna-Ștefănești, depărtat numai la un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, poziție înaltă, pre­­zintând o admirabilă priveliște asupra Bucureștiului. Stal este de vînzare terenul din partea stânga a cstei ferate București-Constanța­, foa­rte favorabile și pen­tru instala­­rea d­e fabrici, pentru care scop s’a re­zervat terenul necesar pentru gară (haltă). In zonele rezervate pe dreapta și stânga prețul variază între lei 1.50 și 2.25 m. p. Terenul ce se vinde e în afară de zona de servitudine a fortificațiilor, fiind în ime­diată apropiere de bariera Colentina. Această localitate va câștiga o mare valoare prin costruirea gărei de la Obor și prin facerea liniei de tramvai­­.S’a re­zervat loc pentru școală, parc, biserică, cimitir, piață și primărie. Biserica, va fi construită de proprietari cu cheltuiala lor.. _ Vînzarea se face în loturi de ori­ce în­tindere, pu­ttibil în 4 ani și în 4 rate pe an, din 3 în 3 luni. A se adresa la d. căpitan Gh. Ioanin, strada Surorilor No. 27, vis-a-vis de bi­serica Popa-Rițu. — Doritorii de a vizita localitatea, găsesc tramcare spre a-1 trans­porta de la capul liniei tramvaiului din calea Moșilor până la localitate, în fie­care Jouî și Duminecă.. 1024—30 | at^atmmaa!a'Ba^,,mmiBaBBBma,mBa3t!aa'aallammaemaamM^BaaaM,m:aBmmi!mam De vînzare Loem­î parcelate De In la 1 leu și 50 bank m­eirui pătind pâini la 50 bani pe Mal­u­­ Üi­șirei N­egre și Lacul Tech­ii*-Ghiol In cond.țiinî­da pistă foarte avantagiose adică in tim­­p de­ 4 astm in 16 rale trim­estriciie întreagă această localitate este foarte mult căutată, din cauză că a fost recu­noscută de autoritățile sanitare ca cea mai salubră din toată Dobrogea, atât ca clima cât și pentru calitatea ape­­la­cului ce o învecinează. Probă de­ aceasta este că, Eforia Spitalelor din București a construit un spital maritim (Sanatorium). Ori­ce informațiune precum și planul de situațiiue al acestei localități, vor fi trimise franco la cerere de către pro­prietarul D-l I. Movilă, București, strada Doamnei No. 27. 482 JT­ © ’V î­n­ &­a­r © Moșia Cornățelu și Burdea, din jud. Argeș, plasa Cotmeana Gutlo­­șești, în apropiere de gara Cos­­tești. întinderea este ca la 3400 pogoane. A se adresa la d. colo­nel Budișteanu, str. Manea-Bru­­taru No. 20 și la d­na Maria D. Kirițescu, str. Visarion No. 20. 1047.—5­ 11 STAMPLARI Din Capitală Reeldeninî din str. Poșta- Vechie. — O biata femee, anume Lenta Popa, domiciliată în strada Dionisie No. 48, trecând alaltă­eri prin strada Poșta­ Veche, a fost căl­cată de o birja cu No. 86, care tocmai trecea pe acolo. Nenorocita femee a fost aruncată la pământ și lovită grav la cap. Intr’o stare disperată ea fu tran­sportată la spitalul Colțea, unde i s’au dat toate ajutoarele posibile. Până în momentul când sornm a­­ceste rânduri nu se știe dacă ger­­mana femee va scăpa cu viață. Moarte subită.­Un soldat Di­nu Petre, din regimentul 10 artile­­rie, fiind în serviciul școalei de ge­niu din calea Griviței, s-a sculat ori noapte bolnav, văezându-se de niște tăeluri atroce la stomac. Superiorii săi, văzând starea dis­­peretă a soldatului, Faü trimes nu­mai­de­cât la spitalul militar, dar pe drum nenorocitul a încetat din viață. S’a deschis o anchetă pentru cons­tatarea morții soldatului Dinu Petre, II l­­­ 1‘stră Ploaie torențială. — O ploie torențială a căzut zilele acestea în orașul Babadag, din jud. Tulcea. Ploaia a durat mai multe ore, inundând toate stradele și câte­va case. Panica a fost foarte mare. Fami­liile din părțile joase ale orașului fugeau înspăimântate de teribilul fingei. Din fericire torentul inundător n’a durat de­cât vre-o două ore, și în urmă apele s’au retras. ULT Cereți mâine, Jouî, 1 Octombrie curent, Biblioteca Iconomică a «Univer­sului» care va apare și va co­prinde cel mai frumos, cel mai interesant și cel mai sensațional roman, intitulat: ISsapă sssasîtă, 35 bani volumul. — Cu 45 bani se trimite franco în toată țara. PS DIN IAȘI Crîinl in urma cererea d-lui procuror ge­neral, cam­era de punere sub acu­zare din Iași a trimes înaintea cur­­ței cu jurați din Roman pe indivizii Gh. V. Rusu, din comuna Valea-Ur­­sului ; Vasile a Petrei, din comuna Georgeni ; D. Stoica, din comuna Valea-Ursului ; Năstase Beșleagă, Gh. A. Stoian, Vasile N. Andronache, Gh. V. Stoica, Aglaea Rusu, Gh. V. Novac, P. Rusu și V. Hangaru, toți din Giurgeni, acuzați pentru fals și torturi întrebuințate pentru a stoarce mărturisiri cu ocazia unor cercetări criminale, din care cauză a urmat moartea lui Vasile Roșu, din Valea-Ursului. Iată istoricul faptului: In noaptea de 31 Main spre 1 Iu­nie, prevenitul Gh. Rusu, fecior boe­­resc pe moșia «Valea-Ursului», îm­preună cu soția sa, Aglaea, se plîng notarului Săvescu cum că au­ fost prădați de mai mulți indivizi înar­mați și că li s’au furat peste 2000 de lei în bani și diferite obiecte. Atunci notarul înștiințează pe pri­marul Vasile a Petrei, care împreună cu reclamanții și cu șeful­ de garni­zoană, Năstase Beșleagă, se pun în urmărirea tîlharilor, aduc la primărie și arestează mai mulți indivizi și la urmă arestează pe Vasile Roșu, din com. Bălușești. Odată arestați, si supune cercetă­rilor timp de zece zile, cu care ocazie se aplică torturile cele mai barbare pentru a le smulge mărturisiri; acea­sta o fac în unire cu restul inculpa­ților în calitate de milițieni. Intre alte torturi, le aplică și pe următoarea: le legă cu o sfoară pu­ternică degetele mari de la ambele — 2 Mâine, Jouî, 1 Octom­brie curent, va apare Biblioteca Economica a «Univer­sulul», cuprinzând cel mai frumos roman apărut până acum în edi­tura noastră, sub titlul: Shugeu Himara, 85 bani exemplarul. Cu 45 bani se trimite franco în toată țara, mâini și suspendându-l de un cui din tavan, și ține așa până fac măr­turisirile pe cari le dictați ei. Această tortură au­ aplicat-o indivizilor lor­ds ehe Megoieanu, lancet Síitara și Gh. Serben; pe aceștia, pe lângă tortura aplicată, i-au bătut în așa mod în­cât au­ fost transportați la spitalul din Roman, unde au și mu­rit. Vasile Roșu a fost bătut într’un mod așa de fioros la cât nici tor­turile în chist­­ieî nu puteau fi mai barbare. Ca să stabilească culpabilitatea lui Vasile Roșu, primarul și tovarășii lui au luat din casa soților Rusu mai multe lucruri și le-au dus în casa lui Roșu, apoi au­ făcut percheziție la casa lui Roșu, și au găsit lucru­rile acolo, deși la o constatare an­terioară nu se găsise nimic. Nenorocirea de la gării O mare nenorocire s’a întîmplat în gara laș:. Alaltă­ era la ora 5 și 45 p. m., intră în stație un tren de marfă ce venea de la Vaslui. Intr'un vagon se afla și D. Duschek, șef grădinar la pepiniera de la Ciurea, aparținând direcției căilor ferate. In dreptul cantonului de lângă sta­ție, d. Duschek sări din vagon, cu scopul de a părăsi trenul cu câți­va pași înainte de peron, ast­fel cum obicînuia să facă în­tot­dea­una. În acest moment însă intra în gară trenul de la Ungheni. Nenorocitul grădinar era perdut ; se pare că vă­zuse pericolul ce-l amenința și voia să se dea îndărăt, dar era deja prea târziu, coșul trenului îl trânti jos și trenul trecu peste dânsul. Panica în stație era mare. Cei dintâi la fața locului au fost d. Ulrich, șef de stație și comisarul Sion. Lumea se apropiase de jocul si­nistrului și se retrăgea îngrozită de spectacolul ce avea înaintea sa. Un sac de sânge, în mijlocul căruia ză­cea trunchiul nenorocitului, despărțit de restul corpului; capul era strivit, nenorocitul în acest moment,și de pe ultima suflare. In grabă, prin intervenția d­-nului comisar Sion, sosiră la fața locului d-nul procuror Lefter Dimitrescu și dr. Bogdan. După o scurtă ancheta, corpul a fost transportat în Morga st. Spiridon. Nu e nimeni vinovat în această tristă împrejurare. Din Informa­ți­u­­nele culese, Duschek avea remi obi­­cpiu de a sări din tren în­tot­dea­­una și a nu voia să aștepte oprirea trenului. In dese rînduri atât d. Uhr­­lieh, cât și cei­ i’alțî funcționari su­periori, i-au atras atențiunea, l-au a­­postrofat chiar, dar el, sărmanul, nu voia să asculte de nimic și de ni­­menea. Nenorocitul lasă un urma s­a o soție care nici nu știe încă de ne­norocirea ce a lovit-o fiind la Viena, și trei copilași mici. Seasidîsl sângeros ATaM­eri seară a avut loc un mare scandal în cafeneaua lui Avram Li­pa, din str. Podul Roș. Mai mulți evrei turmentați de be­ție s’au luat la ceartă cu cafegiul și unul din ei s’a repezit asupra lui cu un cuțit, lovindu-l de mai multe ori. Cafegiul ale cărui răni nu sunt gra­ve, a fost imediat pansat la farmacia din apropiere, biserică J­efuită Vineri noaptea o bandă de țigani a spart biserica din dealul Păun, fu­­rând tot ce era mai bun în biserică. Funii au fost prinși de jandarme­ria de Codru și cazul se anchetează de sub­prefectul respectiv. Arestat scăpat Soldatul Vasile Guță, din compa­nia 2 jandarmi, a scăpat de sub paza sa pe țiganul Ioan Stavarache, care furase 2 bo­ și care îl ducea la în­chisoare, cupru amoniacal și o ceapă. Din a­­ceste materiale se prepară dejunul omorâtor de chițcanî în modul ur­mător: Ceapa tăiată în bucățele miei se prăjește în untură și seu, până când se brunisează, și grăsimea câștigă plăcutul miros de ceapă prăjită , a­­poi se ia după foc, se adaugă acci­­dul salicific și se amestecă continuu­ până ce grăsimea începe a sfei. Acum i se adaugă carbonatul de bariu și soluțiunea de­ acetat de cupru.­­Toate ingredientele citate se pot cumpăra la farmacii sau droguerii). UN SFAT PEZI Otrava pen­tru șobolani.—Se compune din 500 părți untură, 5 părți acid salten­ic, 50-100 seü de vacă, 500 părți carbonat de bariu, 50 grame o soluțiune de acetat de Arestarea unu­i deserter Serviciul de siguranță a arestat el­ pe un anume Petre Constantin, de fel din comuna Pârscov, jud. Argeș, care acum trei septemânt a dezer­tat, fugind din cazarma regi­mentul­ui 7 de artilerie. Petre nu s’a mulțumit însă numai cu faptul dezertării, el a căutat să mai găsească și un mijloc de trai. Și cum nu cunoștea nici un fel de meserie, el a găsit un mijloc foarte ușor de viețuire. Petre Constantin a călcat într’o noapte un debit, de tu­­tun, de unde a furat,­mai multe pa­chete de țigări, tutun, tabac, etc. Mergând a doua­ zi ca să le vindă pe la diferiți cârciumari, a fost prins de agenții poliției și arestat. Sărmanul Petre, astă­zi regretă foarte mult că a dezertat din armată. Greva din Paris (Serviciul telegrafic al Agenției Române) Paris, 28 Septembrie Biurourile consiliilor municipal și general au promis comitetului grevei să-l sprijine pe lângă miniștri de co­merț și de lucrări publice, în cazul când greviștii ar cere pentru lucră­rile expoziției și ale drumurilor de fer, concesiunile deja obținute pen­tru lucrările orașului. Paria, 28 Septembrie Liniștea este desăvîrșită. Mai multe întruniri de greviști au decis conti­nuarea grevei. S3IW HUȘI Corespondență particulară a UNIVERSULUI Huși, 28 Septembrie. Fort cu spargere In ziua de 15 curent pe la orele 9—Î0 dimineața, pe când d. Idel Paucher se afla la școală fiind săr­bătoare și acasă nu se afla nimeni, prin escaladarea unui zaplas(uiuet) s’au introdus in curte niște făcători de rele și stricând lacătul de la ușă, au intrat în casă, de unde, spărgând sal­tarele de la un garderob și două mese au furat 1.900 lei bani, 3 inese de aur, 1 broșa cu pietre, 1 tabachere de argint și alte lucruri în valoare de 3.000 lei. Intorcându-se de la școală, d. Paueher văzându-se prădat, a anunțat poliția, care înce­pând investigațiunile, la început a căzut toate bănuelile asupra unui băiat de vis-a-vis de la un cismar și la prima vedere se părea că a­­cesta ar fi chiar autorul. Insă pe seară se primește telegramă că ade­văratul pungaș s-a prins în gara Cras­­na. Imediat comisarul director D. Dann, a plecat cu un tren la Crasna, de unde luând în primire pe hol împreună cu banii și lucrurile aflate la el, i-a adus în Huși. El este un băiat de evrei, în etate de 20—21 ani, scurt, blond, cu în­fățișare proastă. Este de loc din Ro­man și se numește Aron (Osias) Lei­­zerovici. Epidemii Alitliă-eri am avut în oraș un caz de febră tifoidă. Un caporal de la pompieria co­munală, anume Costache­ Ferariu. îm­­bolnăvindu-se, după câte­va zile a și murit în spitalul comunal. ** * Școala de fete No. 1 s’a închis pe timp de 40 zile declarându-se e­­pidemia de rugeolă printre elevele acelei școli, sunt bolnave peste 20 copile, însă până acum nu avem de înregistrat nici un caz mortal. Vistul Vinul se cotează, vadra veche 15 litruri, cu 4.50—5.50 și cu tendințe spre urcare. Au sosit cumpărători din toate unghiurile țerei; o compa­nie din București cumpără pentru străinătate. Pîrektri. Jol de lupte sâsfim în Cruți (Telegramă­­­ particulară a noastră) Viena, 29 Septembrie. Sosită la ora 5 seara. Din Constantin­opol se tele­­grafiază că Sultanul ar­ fi dat deja ordin ca si­ se retragă trupele turcești din Creta. Sphanaki, șeful insurgenți­lor cretani, publică un mani­fest prin care invită creștinii a preda armele amiralilor. In ziua de 1 Noembrie for­țele militare ale Puterilor de­barcate în Creta, se vor urca la 12000­ oameni, cari vor fi în stare a împedica revoltele mu­sulmanilor, dar se crede că ei nu vor putea împedica luptele sângeroase din munți, unde creștinii au luat în stăpânire toate posițiunile turcești. Si­­rîhosiî. Originalul acestei depeșe se află expus la magazinul G. Becker, calea Victoriei No. 68 (Piața Teatrului Național". .."V­eselia 44 care va apare Sâmbăta viitoare, 3 Octombrie curent, pe lângă materia hazlie cea mai variată și originală, cuprinde și o mare ilustrație în 6 cu­lori, reprezentând : Puterile se stabilesc în Creta. — Turci și necăjit.—«Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara. 50 IIN­U UIMI E Sessa­sam. istorie-social de Carolina Invernizio PARTEA A TREIA Amor și sacrificii !­ Și după mărturisirea ei, simții crescândul scârba și nu avea altă dorință de­cât ace­ia de a pleca din acel salon, și de a pleca în aceiași zi di­n villa lui Baldo. Lena ’i vezu dându-se îndărăt , poate îi ghicise gândul, căci dele uin strigăt de turbare. Crezuse că­ prin mărturisirea suferințelor sale, amo­rul său avea să emoționeze pe Ar­mand. Se înșelase. Bintr’o săritură fu lângă dânsul și îi apucă brațul într’un mod covulsiv. — Cum? d-ta fugi de mine? în­trebă dânsa cu o voce înăbușită. — Da, fug pentru că nu vreau să trădez generoasa ospitalitate și ami­ciția contelui. Lena avu o rază de speranță. — Dar dacă aș fi departe d’aci, m’ai iubi ? Spune-mi numai o vorbă și eu voi lăsa tot pentru a te urma, chiar și la capătul lumei. Armatul nu mă respinge ! Inima d-tale e oare de pentră? Zicând astea, se lasă în brațele lui cu părul în desordine, cu sinul pal­pitând, cu buzele sgârcite. Insă toate seducțiunile ei nu avură darul d’a mișca măcar o coardă în inima tînerului. Densul se sinuci din­­ bra­țele ei, o respinse cu dispreț și cu fața liniștită însă severă, plecă din odaie fără a mai arunca tinerei fe­mei nici o privire, fără a’î mai spune nici o vorbă. Lena rentase în picioare cu brațele încrucișate pe piept, cu fața schim­bată, cu furia pe buze și în ochi. — Ah ! zise densa cu glas înăbu­șit, m’ai respins, o să’mi plătești scump asta. Lasă că și eu am min­țit, pentru că nici­odată riu le-am iu­bit și acum te urăsc din tot sufletul. Asta e prima dată când am fost bi­ruită de un om, e prima dată când cine­va rezistă la seducțiunile mele. Auzi zgomot,tr­­ee făceau servitorii în camera vecină și -șî compuse în­dată figura , deschise ușa ce dădea în coridor și trecu în camera zom­ieiul. Acesta se deșteptase alunei și ve­derea tinerei femei care se apropia de patul său cu zîmbetul pe buze, îl ilumina fisionomia. Contele Tomasi era tot așa de fi­ner ca și Armand, însă nu avea ca­racterul ferm al amicului său. El era stricat de vieți și în mâinile șiretei Lena din sus devenise o păpușă ! Fu foarte surprins văzând pe tî­­năra femee înaintea sa, în acea îm­brăcăminte de o simplicitate studiată, provocatoare. — Cum ai dormit, amicul meu ? fi zise șireala punându-și mâna grăs­­ceană în aceea pe care dînsul i-o în­tindea. — De minune, răspunse contele, și deșteptarea nu putea să-mî fie mai plăcută.­­— Și eu mă temeam să nu te de­ranjez ; am intrat de două sau trei ori in vîrful picioarelor, pentru a-ți spiona somnul ; însă dormiad așa li­­nștit, în­cât ar fi fost un păcat să te deștept. Se vedea bine că contele era foarte fericit auzind pe Lena vorbind ast­fel: — Scumpă și genlilă Lena. Da, eram foarte obosit, și de asemenea și amicul meu Armand. Dînsul tre­ime să fi dormind încă. — Dînsul ? exclamă cântăreața cu un așa dispreț și cu așa iritare in cât contele o privi cu grijă și cu surpriză. — De ce vorbești ast­fel ? Ai vor­bit poate cu dins’ul? — M’am­ urcat într’adins pentru asta în camera lui. Contele Tomasi încruntă din sprîn­­cene. — Tu în camera lui? Se opri confuz, ca și cum n’ar fi îndrăznit să formuleze acuzația ce’i venea pe buze. Insă Lena ’s înțelese gândul și în­­conju­rându’i gâtul cu brațele sale albe, și ’și apropie fața pe a­lm, și fi zise cu o voce mișcată și mân­gâioasă . — Poate te îndoiești de mine? — Nu, însă... — Ești gelos ? — Ei, gelos, da. Dânsa aftă cu o voluptate secretă. — Nu ai dreptate, zise dânsa; știu bine că nu te iubesc de­cât pe tine și că nu pot să aufer pe amicul ton... Din contră... el... Iși plecă ochii, părea eofuză, ru­­șinată. Contele Tanasi simții tot sângele năvălindu-l în inimă. — Spune tot, zise dînsul cu din­ții strânși , a fost nerespectuos către d-ta? — O, nu, nu ! — Tot așa voiam să zic și eu ; dînsul e incapabil... — Insă mi-a dat să înțeleg... — Ce? — Nimic hotărît. Insă între vor­bele lui, privirile lui pasionate... Baldo o privi, țintă în o.ch.. — Vreți să știu adevĕrul, exclamă dânsul , înțelegi ? vreau ! Armand ți-a declarat amor ? Lena stătu un moment la îndouială, cu toate astea ,și zise că trebuia să apuce înaintea lui Armand, pentru cazul când dânsul ar fi vorbit ceva amicului seu. Trebuia să facă pe con­tele Tomasi să creadă că Armand era înamorat de dânsa. Í Va urma). Cereți azi, împreună cu „Universul*1 și Suplimen­tul, care se dă gratis. „Universul“ împreună cu Suplimentul se vinde cu 5 bani, Arestări numeroase pentru că­lătoria împăratului Germaniei Telegrama particulară a noastră Viena, 29 Septembrie. Sosită ora 5 seara. După o telegramă sosită din C­onstantinopol, atât în acel oraș, cât și în Pales­tina și în Siria continuă, ca măsuri de precauțiune, are­stări de bănuiți poli­tici armeni, germani și ita­lieni. Mulți străini sunt expul­zați. Toate bastimentele din port au­ fost perchizițio­­nate. Lucrătorii italieni sunt în special supraveghiați. Sterlhold Originalul acestei depeși se afla expus la magazinul G. Becker, calea Victoriei No 68 (piața Teatrului Național). Dr. I. POENARU Cu o practica în spitale și experient proprie de 9 ani. — Strada Romană No 22. — Consultațiun­i pentru Ori­ce boa!*, de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumet fals din prețurile obicinuite, adică 2 1. 50 b­ vizita la domiciliul bolnavilor și 1 1. 50 b. coni sultația ; de asemenea an scăzământ însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor trei bolnavi vindecați. — Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi. Doctoral £. BLÂLOLEÎCέ — M­A­M­O­S — de la Facultatea de medicină din Paris Boale de femei, copii și supra­­u­ice Consultațiuni de la 2 — 5 p. m. 331, Calea Moșilor, 331 883 și X>r. Fl. .4 Lli>escu: fost medic secundar în serviciul d-luț dr. profesor Stoicescu (3 ani) și d-lul dr. Florea Theodorescu: pentru boale interne și de copii — Consultațiuni de la 5--7 p. m. — Calea Văcărești No. 32­868 B-ral Dimitriu­ Special pentru boale tip de aten­­loale interne și venerice Consultațiuni de la orele 1—3 și de la 6—7 p. m. Str. A­menească, Io. 24 1064 10 "Doctor UATIT — FACULTATEA DIN PARIS — — Conundtațhm. 2—4 și 7­—8 — Sirac­a 1‘opii-TaSu­i­,p. 109 BOALS SC 33 COPII 1056.—15 Doctor Kugel Specialist pentru boalele de ochi și de urechi. Consultațiuni de la 2—5 p. m. CALEA RAHQVET No. 3 (etagiul I) 1082-30. Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris Special: Boli interne femei și faceri, Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 95, strada Carol. 95 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât t­i vechi dupe metodele cele mai noi. 900 30 D^toTTIMARSTEIN «3.9­­ ácinc-zie ci. d­e ani Specialist pentru Boalele Capului Soare!» zis Gât, Gură, Sas, Urechi și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN A­CESTE SI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN­­ GURA ilonsultatii de la 10—12 și de la 2—5 p.m.­ — STRADA GULTE! No. 14 — 820.—50 PáÖLMICOL ÍCI lateral DOCTOR în medicină — D­E­N­T­I­S­T — Estracțiunea nedureroasă a dinților prin anestesie generală sau locală Obturațiea dinților și punerea de dinți ar­tificiali după sistemele cele mai moderne: Calea Victoriei 42, intrare bas. Acad 953.­30 Doctor Jelesei­­ 20 VÎTTIST — Fost șef da clinică la Facul­tea Jestifică din Filadelphia București, Strada ilegală No. 1Oi _ SCOATEREA DINȚILOR printr’o metodă speriată fără durere — PUNEREA DINȚILOR — printr’o metodă proprie fără gla.ă și cârlige Consultații de la 9—12 a. m. și 2—5 a.m. Pentru serace g’iafis Marțea și Sâm­băta de la 8—9 a. m. 984-36 WH­­ X a scoate rădăcinele și fără­ 1 ° durere, se efectuează și se­ s* repară dinți artificiali în aur­ și cauciuc. Asemenea curățitul, plumbu­itul și scosul. Doctor TH.­F. 11A110­; VICI, de silist român, medaliat cu­ medalia de aur de la expoziția din Bor­deaux, elev al d-ruiul Rosenthal Senior,­ strada Știrbei-Vodă No. 5î0. Ca jumătate preț și garantat 980­20 . Alexandru I. Șon­țu — Avocat — Strada Mântuleasa No. 6 piese de consultațiuni de la 1O—it dim. și de la 6—8 seara Boalele sferere — Neputința Bărbătească — Se vindecă repede fără durere și­ îm­piedicare, după o experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). IF II - II No. 1, STRADA EMIGRAT­ D, No. 1 intrarea invntat prin str. str. Voovozî Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Lac separat de așteptare pentru fie­care. i

Next