Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)

1898-10-27 / nr. 286

Anul XVI—No. 286 întrunirile de ieri din Capitală. Prințul George al Greciei sosește în Creta. Cum se va face și cât va dura ancheta în afacerea Dreyfus. Picquart dat în judecata pentru Indiscreție. Maurei © incendiu­ din Iași. Ieri, Dumineca, din ziarul U­­NIVE­­SUL s’au tipărit 36.200 de exemplare. Ziarul UNIVERSUL se vin­de în streinătate cu 10 kn­ î­n bACin ziarul. Redacția și administrația : str. Bre­­zoianui No.’ll. București.—Telefon No. 67, Centrala IV. Cherbourg, port militar francez.—(Vezi explicația In pagina aceasta). CALENDAR pe ANUL 1898 Ortodox Luni, 26 Octombrie.—tt SL Du­mitru. Catolic Luni, 7 Noembrie.—Cat. Engelbert Soarele roșu­re 6.47 ; apune 4.45. București, 26 Octombrie. Judecată falsă Am primit urmatoarea scrisoare, semnată «un cititor francmason». De­și ea e foarte nedreaptă pentru români și pentru țara noastră, de­și criticele ce se fac sunt foarte violente —am șters chiar pe ici pe calea ex­­presie necuviincioase—datoria de or­gan conștiincios ne hotărăște să o publicăm. E bine să se cunoască toate păre­rile, căci numai așa putem să ne dam seamă de starea spiritelor. Iată scrisoarea :'.­. ’ D-le redactor Bine-voiți ve rog a da ospitalitate rândurilor de mai jos, pentru care faptă ve mulțumesc cu anticipație. In stimatul d-voastră ziar No. 283 se aduce ca articol de fond, sub li­hii «Persecuții revoltătoare» în care dovediți că studenții români și mai cu seamă cei din Oradia-Mare (Ungaria) sunt persecutați fără nici un motiv, zicând că este «tratament barbar». Mai că mi-ar veni a crede că o f­ și așa. Dar să vedem la noi ce trata­ment este rezervat tiner­imei studioase neromăne? Oare avem noi dreptul să tratăm pe vecinii­­­ noștri de barbari fără să ne purtém pecösia infamiei în frunte? ;11% ) Să vedem un proiect de lege, re­cent, la noi. Apoi,—ca­ respuns la al nostru—unul și la unguri. Pe când la noi se fac, din români chiar streini, se încarcă părinții de familii (săracii mai vârtos, și nu se ia în considerație nici un act de paupertate!) cu câte 90 lei, în­ clasele superioare, 60 clasele inferioare și­­ 10 clasele primare, uniforma obligă­­toare, ș. a. Cunosc un biet muncitor care are 2 copii în clasele superioare, 1 în clasele inferioare și 2 în clasele primare. Pentru aceștia trebue să Patru suta opt­zeci de lei taxe, unde mai pui haine, hrană, încălță­minte, chirie, lemne, birul ș. a. m. ? Ca răspuns la aceste cadouri na­ționale ale noastre, ungurii, ca să nu aibă părinții pretext că nu’și pot trimite copii la școală din pricina neaverei, taxei timbrului, etc., le-au desființat cu totul, pentru ca să nu fie legi escepționale. Judecați acum, pentru numele lui D-zeu , cari sunt barbarii, mizerabilii, ba chiar infamii ? prin urmare , unde o­bțina și la cine căutăm paiul? Rămâne clar în considerație, dacă ungurii, prin arătatul mod, merită titlul «tratamentul barbar» din pri­cină că câți­va s’au pus în grevă în contra studiului obligator pentru toți ? Apoi noi ce nume merităm gonind tinerimea studioasă de prin școli cu duiumul, sub cuvînt că sunt străini, cu toate că sunt născuți, crescuți aci, cu toate că părinții lor plătesc angaralele directe și indirecte? Când să profite însă de sudoarea pă­rinților lor, li se strigă : ești strein ! Să nu mi se spue că prin acele mijloace se face vre-un folos serei, finanțelor. Dar se face tarei alt folos, la care filosofii noștri, din Cameră și Senat, nici că s’or fi gândit, că tinerimea ast­fel persecutate ’î se sădește în inimă ura neîmpăcată,­ care ură crește cu tânărul până se face și el cetățean ; țara va avea ast­fel o jumătate milion de asemenea cetățeni—cari în loc de dor pentru țară, vor f1 dușmani de moarte pentru toți cei cari le-au ni­micit și zădărnicit interesele în toată viața ! Acestora nu li se fură numai limba și legea, ci li­ se fură, cu orî­ ce o­­cazie, fără rușine, și existența zilnică ! Ve rog dar, d-le director, să ședem strîmb și să vorbim drept, este ast­fel ori nu este ast­fel ? Vom răspunde scurt uzi, rezervân­­du-ne a reveni . Nu e așa cum pretinde «cititorul francmazon». Românii din Ungaria sunt cetățeni ai acelui Stat, nu străini. Al douilea, la noi nu se interzice streinilor să-și vorbească limba lor maternă. Nimeni, evreu, german, francez, nu e persecutat pentru că ține la limba și la religiunea lui. In Ungaria e cu totul alt­fel. Dar chestiunea e prea întinsă și prea interesantă ca s’o discutăm în fugă. Vom reveni deci. * ¥ ¥ Din Germania Corespondentă particulară a UN­IVERSULUI Berlin, 22 Octombrie. Călătoria împăratului Wilhelm împăratul Wilhelm a hotărît să-șî scurteze călătoria sa în Orient și să se reîntoarcă acasă, renunțând la leale.essursiufliie emissich­L. ____ 5 Bani la toată țara Se pare că marea căldură care domnește în Palestina nu este sin­gurul motiv al hotfirîrei. Se crede că și diferendele ivite între Franța și Anglia au contribuit la aceasta. Situația aceasta încordată nu poate lăsa neatinsă politica europeană. Cer­curile politice germane nu pot privi indiferente că două mari puteri ca Anglia și Franța stau față în față cu pușca la picior. Toate aceste împrejurări explică reîntoarcerea atât de repede a îm­păratului. încă înainte de călătoria Suverani­lor, exista un sentiment de oare­care îngrijire față de proiectata absență de două luni. Se vorbea pe atunci despre o eventuală regență, post pentru care era designat marele duce de Baden, cu care împăratul Wil­helm a avut o lungă și intimă con­vorbire. Fiul șah­­ului Persiei în Berlin Intre Berlin și Teheran, capitala Persiei, de câte­va săptămâni se face un viu schimb de depeși. Fiul iubit al Șahului Persiei Mozaffer­­ed­din (cuceritorul religiunei) prin­țul Malek Menzur Mirza a întreprins lunga călătorie din Teheran la Ber­lin, pentru ca să afle vindecare de la celebritățile medicale de aici. Tînerul prinț va trăi aici cu totul incognito, urmând prescripțiile ves­titului medic Leyden. .El va avea numai o mică suită, pe când în că­lătoria sa prin Persia e însoțit de sute de servitori. De la Baselit, ul­timul oraș persian, a plecat pe vapor peste marea Caspică, la Baku și de aci pe linia ferată transcaupasiană la Tiflis. De aci a fost însoțit de o pu­ternică escortă de cazaci peste Char­kow, Kiev și Varșovia la Berlin. Prințul Mirko, care a împlinit a­­cum de curând vîrsta de 20 de ani, este deja de doui ani fata de fami­lie. In conversațiile sale se servește de limba franceză. Doctorii de aici au cele mai mari speranțe că prin­țul se va însănătoși pe deplin. Originea crimei Profesorul dr. Meyer a ținut în localul reuniunea de medicină internă, o interesantă conferință asupra mă­surilor ce s’au luat în veacurile tre­cute contra ciumei. El citi o dispo­ziție contra ciumei a orașului Viena din anul 1700, din care reese că încă atunci s’a și luat strașnice măsuri de isolare contra acestei epidemii. Pentru transportarea bolnavilor se întrebuințau niște lărgi speciale. Ca mijloc de desinfectare se întrebuința fl aburii de pucioasă. Mâncările se dă­deau bolnavilor tot pe fereastră ca și astă­zi. După dr. Meyer, luă cuvintul pro­fesorul doctor Leyden, care a spus între altele că în orașul Fiume se află un spital vechili, în care se păs­trează încă instrumente complicate pentru desinfectare. ai­vcl. J IMHillüiJKnaHMWBMHUU INT AM Pî-ARI SMia Cap liniă Rănirea din strada Raion- Gropi.—Un țigan l­ie Gheorghe, în vîrstă de 20 de ani, domiciliat în strada Raionu-Gropa, s’a luat la ceartă cu un alt individ liie Simio­­nescu, din strada Raionu No. 109. Cearta se schimbă numai­de­cât în bănie. Simionescu scoase alunei un cuțit și străpunse pe liie Gheorgh­e în partea stângă, d’asupra șoldului. Secția 40 fiind anunțată, comisa­rul veni numai­de­cât la fața locu­lui, arestă pe Simionescu, iar pe ră­nit îl transportă la spitalul Colțea. Accidentul din strada Șer­­ban-Vodă.­Eri seara, pe la orele 10 și jumătate, un nou accident de tramvai s-a întâmplat în strada Șer­­ban Vodă, lângă biserica Sf. Spi­ridon. Un domn Tom­a Manolescu, din str. Concordiei No. 5, voind să se urce în tramvai, a fost luat de va­gon și Ürat o distanță destul de mare. Când vagonul s’a oprit, d. Manolescu era cu capul spart și plin de sânge. D-sa a fost dus la spitalul Brânco­­veneasa, iar secția respectivă a des­chis o anchetă: fliu­tură a Banda de hoți din județul Brăila.­De mai mult timp, o ban­dă de hoți teroriza județul Brăila! Comandantul garnizoanei și coman­danții corpului Flotilei din Galați au intervenit pe lângă comandantul gean­­darmeriei din acel județ, pentru a se pune pe urma hoților. De cât­va timp, hoții se adăpostiseră prin băl­țile din jurul orașului Brăila, și mai ales pe lângă satele Islas și Brăilița. Sergentul adjutant al acestei comune împreună cu alți două geandarmi, a reușit să prindă pe capul bandei și câți­va complici. Toți sunt dezertori din oștire. Hoții se numesc : Ciocan Călin șeful bandei, Dragan Ion, Ne­­culai Zaharia și Neculai Ionescu. Cherbourg, port militar francez — Vezi ilustrația — Cherbourg, port militar francez in departamentul Manche, se află la gura rtului Divete, în canal, la 115 kilometri spre sud de portul militar englez Portsmouth. Cherbourg este cel mai puternic port între cele cinci porturi militare franceze. A fost ter­minat la 1858, după o lucrare de 60 de ani și a costat peste 200 de mi­lioane de franci. Portul constă din trei mari bazi­­nuri care la un loc acoperă o su­prafață de 22 hectare și poate cu­prinde 40 de corăbii din cele mai mari. Aci se află docurile, arsena­lele, ateliere colosale, cazarme spa­țioase, sale etc. Cu ocazia încordării relațiunilor dintre Franța și Anglia în chestia Faschodei, se fac și aci pregătiri mi­litare, cari nu au însă caracterul os­til al înarmărilor engleze, încercarea de sinucidere i Giurgiu (Prin telefon de la corespondentul nos­tru special) Corespondentul nostru din Giurgiu ne-a chemat erî la telefon și ne-a comunicat următoarea senzațională încercare de sinucidere, care a­i avut loc­ în acel oraș. Erî, la orele 8, liserul Ivanovici, fiul d-lui Ivanovici, inspectorul mu­­zicelor militare din țară, a încercat să se sinucidă in odaia No. 16 de la Otel Dacia. Tînerul Ivanovici este elev în clasa a VII la liceul Modern din Bucu­rești și a sosit în Giurgiu Sâmbătă seara, trăgând direct la otel Dacia. In București el locuia în strada Teilor No. 113. Desperatul tînar și-a tras un glonț de revolver în partea dreaptă a pep­ Lului. Ivanovici, vezând că n’a mu­rit, și-a tras un al doilea foc în cap, iar mâna tremurându-l, glonțul a deviat și eșind afară a isbit fereastra­le la casele d-lui căpitan Mareș ca­­re­șeade peste drum. S'au chemat în grabă medici, cari ,-au dat primele ajutoare. Se­ steje, că. va scapa cu­­ viață. Marți, 27 Octombrie (8 Noiembrie) 1898. S’au găsit două scrisori, una a­­dresată părinților săi și alta unei d-șoare Maria S., din București. In această scrisoare desperatul tânăr spune că s’a sinucis din cauza amo­rului seu pentru d-ra Maria. Detalii prin poștă. Coresp. Un nevinovat liberal după 30 ani muncă silnică Ziarul «Nuova Sardegna» primește urmăăoarele din Flumini maggiore »(Cagliari). De­ m­ă-soară a sosit în acest sat un anume Giovanni Pinna, după ce expiase o pedeapsă de 30 ani muncă silnică. El era în mod vizibil foarte emoțional văzându-se liber, înconju­rat, îmbrățișat de rude și de prie­teni, de mulți pe cari nu-i mai cu­­noștea. Pinna, care avea acum 54 de ani, acum trei­zeci de ani a fost condam­nat ca culpabil de un asasinat cu scopul de furt. O ceată de oameni cu reputație proastă, spre a salva pe adevăratul vinovat, au acuzat pe Pin­na, care din nenorocire ’l semăna. Pinna fu prezintat victimei, pe când era pe moarte, care la între­barea dacă acela era asasinul, a fă­­cut un semn afirmativ din cap ; din aceasta s-a dedus că victima a recu­noscut pe agresorul lui. Adevăratul autor al crimei a scăpat de pedeapsă însă după câte­va luni, comițend un alt omor, a fost con­damnat și el la 30 ani muncă silnică. După atâția ani, pe când nu mai existau autorii acestei condamnări ne­drepte, vre­o câți­va inși, mișcați de sărmanul inocent, au desveluit totul. Pinna în­­vie fu liberal și a fost în­tâmpinat de Iglesias, fiica lui, care azi e în vârstă de 30 ani pe care o lăsase abea născută pe când soția lui era lăcută ; aceasta a murit în scurt timp după această mare nenorocire. Silim l­n Șoseai Hal­ta era dimineață, la orele 7 fără un sfert, un domn Constantin Stănescu, din șoseaua Mihai Bravu No. 106, s-a dus la secția 45 și a denunțat că cumnata sa Stanca Dima, în vârstă de 38 de ani, find atinsă de aliena­re mintală, a dispărut de la domi­ciliu pe la orele 4 noaptea și că s’a aruncat într’un puț. Secția a început numai de­cât cer­cetările și iată ce a descoperit: Stanca Dima a plecat în adevăr de la domiciliu pe la orele 4 noap­tea și, ducându-se la un puț din str. Țepeș Vodă No. 118, s’a aruncat în el. Pe la orele 6 dimineața, un locui­tor, Ion Condea, veni la puț ca să’șî adape caii. El n’apucă să bage gă­leata și auzind zgomot în fundul pu­țului, se uită înăuntru și văzu un corp de femee. îngrozit de această oribilă descoperire, începu să fugă și să strige : — Săriți, că o femee s’a înecat in puț ! Ast­fel s’a dat alarma și Constan­tin Stănescu se duse la secția 45, unde denunță cazul. Comisarul secției luă câțî­va ser­genți de stradă și, cu ajutorul pom­pierilor, reuși să scoată cadavrul din puț tocmai pe la orele 9 dimineața. S’a anunțat și parchetul care a deschis o anchetă asupra acestei si­nucideri. Acestea sunt detaliile oficiale pe cari le-am putut afla. Printre veci­nii din mahalaua aceea circulă însă mai multe versiuni, pe cari nu le putem da înainte de a fi controlate. Itcp. DIN ITALIA (Coreta­ particulară a « Universului») Roma, 23 Octombrie. Fruntariile naturale ale Italiei Deputații Socci și Goflorno au a­­nunțat o interpelare către, ministrul­­președinte Pelloux și către ministrul de externe Canevaro, în scop de a­­ fi dacă guvernul italian, aderând a propunerea de dezarmare făcută le Rusia, și-a rezervat, în numele dreptului național, discuția chestiunei îolarelor naturale ale Italiei. Botezul principalul Amedeo La Turin, în capela regală,­­Ion- Ijuț și 1 a­ avut looc ceremonia solemnă a botezului fiului nou-näscut a du­celui și ducesei de Aosta, nepoți regelui. Au asistat la botez suveranii Ita­­­liei, toți principii și principesele ; e­ rau de față apoi prefectul, primarul demnitarii curiei și ai Statului. Regele dam­lor 100.000 fr. să­racilor din Turin Regele Humberto a dăruit, din ca­seta sa particulară, 100.000 de fr. săracilor și institutelor de bine­fa­cere din­ Turin. Primarul a adus prin ziare, la cu­noștința publică acest dar generos. Afacerea Breyfus înalta Curte de casație a hotărît, ca la ședințele sale, să nu ia parte nici o persoană streină, nici chiar grefierul Curții. Locul acestuia i-l va ține consilierul Curții Athalin. In chipul acesta se crede că se va pu­tea evita ori­și­ce comunicare a pro­cesului față de lumea din afară. Curtea de casație se va ocupa mai intens cu pretinsa mărturisire a ex-căpitanului Dreyfus făcută în fața căpitanului Lebrun-Renault. înalta Curte nu va permite nici chiar avo­catului Mornard, reprezintantul d-nei Dreyfus, să ia parte la ascultarea martorilor. El va putea fi admis nu­mai să se prezinte în fața Curței de casație, alăturea cu Dreyfus, în ca­zul când acesta va fi ascultat. Noul minister francez Terminăm azi cu reproducerea portretelor membrilor din noul mi­nister francez. Acesta e ministru inamovibil. E fa­ce parte din toate combinațiile S.­ar. suprima mai curând portofoliu agriculuréi, de­cât să lipsească­­ 1 Viger din vre­un minister. El e foarte spiritual și nu iartă p­e nimeni care-l atacă, cărora le dă răs­punsuri «mușcătoare». El s’a născut la Patinez în 1852, a debutat în ziaristică, care, se știe că duce la totul, și a fost ales depu­tat la Ariège în 1889 cu peste 10000 voturi. A fost sub-secretar de stat la colonii sub ministerul Bibor. (1 ia­nuarie 1893) și sub ministerul Du­puy (5 Aprilie 1893). In același an, în alegerile generale a obținut peste 14.000 voturi. Ministru de externe sub cabinet« Brisson, a dat dovadă de oare­care îndemânare în chestia Faschoda, ceea ce făcu pe d. Charles Dupuy și a­î oferi din nou același portofolii. D. Vigor D. Dekassé

Next