Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)
1898-10-27 / nr. 286
Anul XVI—No. 286 întrunirile de ieri din Capitală. Prințul George al Greciei sosește în Creta. Cum se va face și cât va dura ancheta în afacerea Dreyfus. Picquart dat în judecata pentru Indiscreție. Maurei © incendiu din Iași. Ieri, Dumineca, din ziarul UNIVESUL s’au tipărit 36.200 de exemplare. Ziarul UNIVERSUL se vinde în streinătate cu 10 kn în bACin ziarul. Redacția și administrația : str. Brezoianui No.’ll. București.—Telefon No. 67, Centrala IV. Cherbourg, port militar francez.—(Vezi explicația In pagina aceasta). CALENDAR pe ANUL 1898 Ortodox Luni, 26 Octombrie.—tt SL Dumitru. Catolic Luni, 7 Noembrie.—Cat. Engelbert Soarele roșure 6.47 ; apune 4.45. București, 26 Octombrie. Judecată falsă Am primit urmatoarea scrisoare, semnată «un cititor francmason». Deși ea e foarte nedreaptă pentru români și pentru țara noastră, deși criticele ce se fac sunt foarte violente —am șters chiar pe ici pe calea expresie necuviincioase—datoria de organ conștiincios ne hotărăște să o publicăm. E bine să se cunoască toate părerile, căci numai așa putem să ne dam seamă de starea spiritelor. Iată scrisoarea :'.. ’ D-le redactor Bine-voiți ve rog a da ospitalitate rândurilor de mai jos, pentru care faptă ve mulțumesc cu anticipație. In stimatul d-voastră ziar No. 283 se aduce ca articol de fond, sub lihii «Persecuții revoltătoare» în care dovediți că studenții români și mai cu seamă cei din Oradia-Mare (Ungaria) sunt persecutați fără nici un motiv, zicând că este «tratament barbar». Mai că mi-ar veni a crede că o f și așa. Dar să vedem la noi ce tratament este rezervat tinerimei studioase neromăne? Oare avem noi dreptul să tratăm pe vecinii noștri de barbari fără să ne purtém pecösia infamiei în frunte? ;11% ) Să vedem un proiect de lege, recent, la noi. Apoi,—ca respuns la al nostru—unul și la unguri. Pe când la noi se fac, din români chiar streini, se încarcă părinții de familii (săracii mai vârtos, și nu se ia în considerație nici un act de paupertate!) cu câte 90 lei, în clasele superioare, 60 clasele inferioare și 10 clasele primare, uniforma obligătoare, ș. a. Cunosc un biet muncitor care are 2 copii în clasele superioare, 1 în clasele inferioare și 2 în clasele primare. Pentru aceștia trebue să Patru suta optzeci de lei taxe, unde mai pui haine, hrană, încălțăminte, chirie, lemne, birul ș. a. m. ? Ca răspuns la aceste cadouri naționale ale noastre, ungurii, ca să nu aibă părinții pretext că nu’și pot trimite copii la școală din pricina neaverei, taxei timbrului, etc., le-au desființat cu totul, pentru ca să nu fie legi escepționale. Judecați acum, pentru numele lui D-zeu , cari sunt barbarii, mizerabilii, ba chiar infamii ? prin urmare , unde obțina și la cine căutăm paiul? Rămâne clar în considerație, dacă ungurii, prin arătatul mod, merită titlul «tratamentul barbar» din pricină că câțiva s’au pus în grevă în contra studiului obligator pentru toți ? Apoi noi ce nume merităm gonind tinerimea studioasă de prin școli cu duiumul, sub cuvînt că sunt străini, cu toate că sunt născuți, crescuți aci, cu toate că părinții lor plătesc angaralele directe și indirecte? Când să profite însă de sudoarea părinților lor, li se strigă : ești strein ! Să nu mi se spue că prin acele mijloace se face vre-un folos serei, finanțelor. Dar se face tarei alt folos, la care filosofii noștri, din Cameră și Senat, nici că s’or fi gândit, că tinerimea astfel persecutate ’î se sădește în inimă ura neîmpăcată, care ură crește cu tânărul până se face și el cetățean ; țara va avea astfel o jumătate milion de asemenea cetățeni—cari în loc de dor pentru țară, vor f1 dușmani de moarte pentru toți cei cari le-au nimicit și zădărnicit interesele în toată viața ! Acestora nu li se fură numai limba și legea, ci li se fură, cu orî ce ocazie, fără rușine, și existența zilnică ! Ve rog dar, d-le director, să ședem strîmb și să vorbim drept, este astfel ori nu este astfel ? Vom răspunde scurt uzi, rezervându-ne a reveni . Nu e așa cum pretinde «cititorul francmazon». Românii din Ungaria sunt cetățeni ai acelui Stat, nu străini. Al douilea, la noi nu se interzice streinilor să-și vorbească limba lor maternă. Nimeni, evreu, german, francez, nu e persecutat pentru că ține la limba și la religiunea lui. In Ungaria e cu totul altfel. Dar chestiunea e prea întinsă și prea interesantă ca s’o discutăm în fugă. Vom reveni deci. * ¥ ¥ Din Germania Corespondentă particulară a UNIVERSULUI Berlin, 22 Octombrie. Călătoria împăratului Wilhelm împăratul Wilhelm a hotărît să-șî scurteze călătoria sa în Orient și să se reîntoarcă acasă, renunțând la leale.essursiufliie emissichL. ____ 5 Bani la toată țara Se pare că marea căldură care domnește în Palestina nu este singurul motiv al hotfirîrei. Se crede că și diferendele ivite între Franța și Anglia au contribuit la aceasta. Situația aceasta încordată nu poate lăsa neatinsă politica europeană. Cercurile politice germane nu pot privi indiferente că două mari puteri ca Anglia și Franța stau față în față cu pușca la picior. Toate aceste împrejurări explică reîntoarcerea atât de repede a împăratului. încă înainte de călătoria Suveranilor, exista un sentiment de oarecare îngrijire față de proiectata absență de două luni. Se vorbea pe atunci despre o eventuală regență, post pentru care era designat marele duce de Baden, cu care împăratul Wilhelm a avut o lungă și intimă convorbire. Fiul șahului Persiei în Berlin Intre Berlin și Teheran, capitala Persiei, de câteva săptămâni se face un viu schimb de depeși. Fiul iubit al Șahului Persiei Mozaffereddin (cuceritorul religiunei) prințul Malek Menzur Mirza a întreprins lunga călătorie din Teheran la Berlin, pentru ca să afle vindecare de la celebritățile medicale de aici. Tînerul prinț va trăi aici cu totul incognito, urmând prescripțiile vestitului medic Leyden. .El va avea numai o mică suită, pe când în călătoria sa prin Persia e însoțit de sute de servitori. De la Baselit, ultimul oraș persian, a plecat pe vapor peste marea Caspică, la Baku și de aci pe linia ferată transcaupasiană la Tiflis. De aci a fost însoțit de o puternică escortă de cazaci peste Charkow, Kiev și Varșovia la Berlin. Prințul Mirko, care a împlinit acum de curând vîrsta de 20 de ani, este deja de doui ani fata de familie. In conversațiile sale se servește de limba franceză. Doctorii de aici au cele mai mari speranțe că prințul se va însănătoși pe deplin. Originea crimei Profesorul dr. Meyer a ținut în localul reuniunea de medicină internă, o interesantă conferință asupra măsurilor ce s’au luat în veacurile trecute contra ciumei. El citi o dispoziție contra ciumei a orașului Viena din anul 1700, din care reese că încă atunci s’a și luat strașnice măsuri de isolare contra acestei epidemii. Pentru transportarea bolnavilor se întrebuințau niște lărgi speciale. Ca mijloc de desinfectare se întrebuința fl aburii de pucioasă. Mâncările se dădeau bolnavilor tot pe fereastră ca și astăzi. După dr. Meyer, luă cuvintul profesorul doctor Leyden, care a spus între altele că în orașul Fiume se află un spital vechili, în care se păstrează încă instrumente complicate pentru desinfectare. aivcl. J IMHillüiJKnaHMWBMHUU INT AM Pî-ARI SMia Cap liniă Rănirea din strada Raion- Gropi.—Un țigan lie Gheorghe, în vîrstă de 20 de ani, domiciliat în strada Raionu-Gropa, s’a luat la ceartă cu un alt individ liie Simionescu, din strada Raionu No. 109. Cearta se schimbă numaidecât în bănie. Simionescu scoase alunei un cuțit și străpunse pe liie Gheorghe în partea stângă, d’asupra șoldului. Secția 40 fiind anunțată, comisarul veni numaidecât la fața locului, arestă pe Simionescu, iar pe rănit îl transportă la spitalul Colțea. Accidentul din strada Șerban-Vodă.Eri seara, pe la orele 10 și jumătate, un nou accident de tramvai s-a întâmplat în strada Șerban Vodă, lângă biserica Sf. Spiridon. Un domn Toma Manolescu, din str. Concordiei No. 5, voind să se urce în tramvai, a fost luat de vagon și Ürat o distanță destul de mare. Când vagonul s’a oprit, d. Manolescu era cu capul spart și plin de sânge. D-sa a fost dus la spitalul Brâncoveneasa, iar secția respectivă a deschis o anchetă: fliutură a Banda de hoți din județul Brăila.De mai mult timp, o bandă de hoți teroriza județul Brăila! Comandantul garnizoanei și comandanții corpului Flotilei din Galați au intervenit pe lângă comandantul geandarmeriei din acel județ, pentru a se pune pe urma hoților. De câtva timp, hoții se adăpostiseră prin bălțile din jurul orașului Brăila, și mai ales pe lângă satele Islas și Brăilița. Sergentul adjutant al acestei comune împreună cu alți două geandarmi, a reușit să prindă pe capul bandei și câțiva complici. Toți sunt dezertori din oștire. Hoții se numesc : Ciocan Călin șeful bandei, Dragan Ion, Neculai Zaharia și Neculai Ionescu. Cherbourg, port militar francez — Vezi ilustrația — Cherbourg, port militar francez in departamentul Manche, se află la gura rtului Divete, în canal, la 115 kilometri spre sud de portul militar englez Portsmouth. Cherbourg este cel mai puternic port între cele cinci porturi militare franceze. A fost terminat la 1858, după o lucrare de 60 de ani și a costat peste 200 de milioane de franci. Portul constă din trei mari bazinuri care la un loc acoperă o suprafață de 22 hectare și poate cuprinde 40 de corăbii din cele mai mari. Aci se află docurile, arsenalele, ateliere colosale, cazarme spațioase, sale etc. Cu ocazia încordării relațiunilor dintre Franța și Anglia în chestia Faschodei, se fac și aci pregătiri militare, cari nu au însă caracterul ostil al înarmărilor engleze, încercarea de sinucidere i Giurgiu (Prin telefon de la corespondentul nostru special) Corespondentul nostru din Giurgiu ne-a chemat erî la telefon și ne-a comunicat următoarea senzațională încercare de sinucidere, care ai avut loc în acel oraș. Erî, la orele 8, liserul Ivanovici, fiul d-lui Ivanovici, inspectorul muzicelor militare din țară, a încercat să se sinucidă in odaia No. 16 de la Otel Dacia. Tînerul Ivanovici este elev în clasa a VII la liceul Modern din București și a sosit în Giurgiu Sâmbătă seara, trăgând direct la otel Dacia. In București el locuia în strada Teilor No. 113. Desperatul tînar și-a tras un glonț de revolver în partea dreaptă a pep Lului. Ivanovici, vezând că n’a murit, și-a tras un al doilea foc în cap, iar mâna tremurându-l, glonțul a deviat și eșind afară a isbit fereastrale la casele d-lui căpitan Mareș careșeade peste drum. S'au chemat în grabă medici, cari ,-au dat primele ajutoare. Se steje, că. va scapa cu viață. Marți, 27 Octombrie (8 Noiembrie) 1898. S’au găsit două scrisori, una adresată părinților săi și alta unei d-șoare Maria S., din București. In această scrisoare desperatul tânăr spune că s’a sinucis din cauza amorului seu pentru d-ra Maria. Detalii prin poștă. Coresp. Un nevinovat liberal după 30 ani muncă silnică Ziarul «Nuova Sardegna» primește urmăăoarele din Flumini maggiore »(Cagliari). De mă-soară a sosit în acest sat un anume Giovanni Pinna, după ce expiase o pedeapsă de 30 ani muncă silnică. El era în mod vizibil foarte emoțional văzându-se liber, înconjurat, îmbrățișat de rude și de prieteni, de mulți pe cari nu-i mai cunoștea. Pinna, care avea acum 54 de ani, acum treizeci de ani a fost condamnat ca culpabil de un asasinat cu scopul de furt. O ceată de oameni cu reputație proastă, spre a salva pe adevăratul vinovat, au acuzat pe Pinna, care din nenorocire ’l semăna. Pinna fu prezintat victimei, pe când era pe moarte, care la întrebarea dacă acela era asasinul, a făcut un semn afirmativ din cap ; din aceasta s-a dedus că victima a recunoscut pe agresorul lui. Adevăratul autor al crimei a scăpat de pedeapsă însă după câteva luni, comițend un alt omor, a fost condamnat și el la 30 ani muncă silnică. După atâția ani, pe când nu mai existau autorii acestei condamnări nedrepte, vreo câțiva inși, mișcați de sărmanul inocent, au desveluit totul. Pinna învie fu liberal și a fost întâmpinat de Iglesias, fiica lui, care azi e în vârstă de 30 ani pe care o lăsase abea născută pe când soția lui era lăcută ; aceasta a murit în scurt timp după această mare nenorocire. Silim ln Șoseai Halta era dimineață, la orele 7 fără un sfert, un domn Constantin Stănescu, din șoseaua Mihai Bravu No. 106, s-a dus la secția 45 și a denunțat că cumnata sa Stanca Dima, în vârstă de 38 de ani, find atinsă de alienare mintală, a dispărut de la domiciliu pe la orele 4 noaptea și că s’a aruncat într’un puț. Secția a început numai decât cercetările și iată ce a descoperit: Stanca Dima a plecat în adevăr de la domiciliu pe la orele 4 noaptea și, ducându-se la un puț din str. Țepeș Vodă No. 118, s’a aruncat în el. Pe la orele 6 dimineața, un locuitor, Ion Condea, veni la puț ca să’șî adape caii. El n’apucă să bage găleata și auzind zgomot în fundul puțului, se uită înăuntru și văzu un corp de femee. îngrozit de această oribilă descoperire, începu să fugă și să strige : — Săriți, că o femee s’a înecat in puț ! Astfel s’a dat alarma și Constantin Stănescu se duse la secția 45, unde denunță cazul. Comisarul secției luă câțîva sergenți de stradă și, cu ajutorul pompierilor, reuși să scoată cadavrul din puț tocmai pe la orele 9 dimineața. S’a anunțat și parchetul care a deschis o anchetă asupra acestei sinucideri. Acestea sunt detaliile oficiale pe cari le-am putut afla. Printre vecinii din mahalaua aceea circulă însă mai multe versiuni, pe cari nu le putem da înainte de a fi controlate. Itcp. DIN ITALIA (Coreta particulară a « Universului») Roma, 23 Octombrie. Fruntariile naturale ale Italiei Deputații Socci și Goflorno au anunțat o interpelare către, ministrulpreședinte Pelloux și către ministrul de externe Canevaro, în scop de a fi dacă guvernul italian, aderând a propunerea de dezarmare făcută le Rusia, și-a rezervat, în numele dreptului național, discuția chestiunei îolarelor naturale ale Italiei. Botezul principalul Amedeo La Turin, în capela regală,Ion- Ijuț și 1 a avut looc ceremonia solemnă a botezului fiului nou-näscut a ducelui și ducesei de Aosta, nepoți regelui. Au asistat la botez suveranii Italiei, toți principii și principesele ; e rau de față apoi prefectul, primarul demnitarii curiei și ai Statului. Regele damlor 100.000 fr. săracilor din Turin Regele Humberto a dăruit, din caseta sa particulară, 100.000 de fr. săracilor și institutelor de binefacere din Turin. Primarul a adus prin ziare, la cunoștința publică acest dar generos. Afacerea Breyfus înalta Curte de casație a hotărît, ca la ședințele sale, să nu ia parte nici o persoană streină, nici chiar grefierul Curții. Locul acestuia i-l va ține consilierul Curții Athalin. In chipul acesta se crede că se va putea evita orișice comunicare a procesului față de lumea din afară. Curtea de casație se va ocupa mai intens cu pretinsa mărturisire a ex-căpitanului Dreyfus făcută în fața căpitanului Lebrun-Renault. înalta Curte nu va permite nici chiar avocatului Mornard, reprezintantul d-nei Dreyfus, să ia parte la ascultarea martorilor. El va putea fi admis numai să se prezinte în fața Curței de casație, alăturea cu Dreyfus, în cazul când acesta va fi ascultat. Noul minister francez Terminăm azi cu reproducerea portretelor membrilor din noul minister francez. Acesta e ministru inamovibil. E face parte din toate combinațiile S.ar. suprima mai curând portofoliu agriculuréi, decât să lipsească 1 Viger din vreun minister. El e foarte spiritual și nu iartă pe nimeni care-l atacă, cărora le dă răspunsuri «mușcătoare». El s’a născut la Patinez în 1852, a debutat în ziaristică, care, se știe că duce la totul, și a fost ales deputat la Ariège în 1889 cu peste 10000 voturi. A fost sub-secretar de stat la colonii sub ministerul Bibor. (1 ianuarie 1893) și sub ministerul Dupuy (5 Aprilie 1893). In același an, în alegerile generale a obținut peste 14.000 voturi. Ministru de externe sub cabinet« Brisson, a dat dovadă de oarecare îndemânare în chestia Faschoda, ceea ce făcu pe d. Charles Dupuy și aî oferi din nou același portofolii. D. Vigor D. Dekassé