Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)

1898-10-14 / nr. 273

an Boalele secrete — V^uUpra Bărbăteasca — Se vindecă repede fără durere și to­­t indicare, după experiență de 28 ani ,de specialitate în boli lumești (de 1* 1670). N­'. T&O B no. 1. STRADA EMIGRATU, No. I­ntrarea, numai prin str. «fi. Voevoz ’"(insultații de la 10—1 dimineața și de la 5—<n seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Dr. I. POENARU Cu o practică în spitale și experiență proprie de 9 ani. — Strada Romană No. — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1-3 p. m. C și fără mijloace au o reducere de jumă­tate din prețurile obicinuite, adică 2­1.­50 d. vizițji la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. con­sultația ; de asem­enea an scăzământ însemnat la m­­ai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. — Tratament al boalelor de sfigmiac după metodele cele mai noi. Dr. Jalia Schaciman — de la Facultatea din Paris — Calea Griviței, 10 Alături de Ministerul de Finance Special în boala interne de Copil și Mames Consultațiuni de la 2—4 p.’ m. ____________________1007.—24 Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris Special. Bole interne femei și faceri Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 95, strada Carol. 95 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 990 _________30 Dr. Mendelsohn De la Facultatea din Paris Special pentru Boale de Femei și de Copii Consultațiune de la 2—4 p. m. STRADA­ ACADEMIEI IVo. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare și prin calea Victoriei No. SG 576_______________________35 Br. Fost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special la boalele interne, de copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. 1040 30 UNIVERS. MEDICIN. Dr. E. BAUBERGHER Da la Facultatea din Viena Calea Ib/COI ȘIXIOia, tfcTo. S3­­ Consultații 2-4 p. m., Gratuite 8-10 a. m. 1092 36 Dr. Steiner — DENTIST — Dela facultatea din Philadelphia (America) S’a reîntors din străinătate și și-a reluat Consultații de la 9-12 a. m. și de la 2-5 p.m. Pentru seraci gratis Luni de la 8—9 Calea Vic­toriei 53, (Pasagiul Român) 1124.—36 Casa de Sănătate 5­1, Strada Teilor 5­1 — Consultațiuni speciale pentru — Boale Interne, Nervoase și Syfilitice Boalele secrete la barbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața vinde«»«« sigură. Tratament special Consultația mumii 1 leu N.B. Se primesc bolnavi interni in tra­tamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratu­it. 1119_______________________30 POLICLINICA de COPII CASA de SĂNĂTATE București, strada Teilor No. 51, București D. dr. Rappaport, special In boalele de copii va da consultațiuni In toate zilele de la 3—4 p. m. Consultațiuni pentru săraci 1 leu N.B.—Se­ primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Situ&tate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite gratuit. 978_______________________15 Lei 290 b jumătate garnitură de mobile ta­­pițate cu covraje și pluș de mă­tase. Mare expozițiune de mobile de nuc american. A. Steinberg, strada Fântânei 14, vis-a-vis de Catedrala Sf. Iosif. 971.­20 Târgul de vinuri, țuică și rachitt al Pri­măriei Capitalei s’a mutat în Dea­lul Spirei, șoseaua Rahovei, în fața fabricei de bere Bragadiru. 1031 (15) De winsare Fyf­­r§f| decalitri, Vinuri vechi lüstU albe și roșii, din anii 1890 treptat până 1896, în ori­ce cantități. Adresa A. Rohr, Iași, strada de Sus No. 93. 1 1048.­10 121 TA­N­ Fl. AR X Din Capitală Nebunul ,de Daniel Union.— i-erî și a prezintat la .otel Union un a­­­nume Mihail Ghilesenu, din strada Parfumului. Intrând în oțel, el­­ a voit­ să lase amanet un portofel și un ceas de aur, luat de la un cumnat a­seu. In schimb Chitescu nu cerea de­cât o cameră, în care să doarmă până la ziuă. Antreprenorul oțelului bănuind că aci nu e lucru curat, înștiință numai de­cât poliția, care începu cercetă­rile și descoperi că Mihail Kiritescu ar fi atins de o boală incurabilă. S’au luat toate măsurile pentru ca cel slab cu duhul să nu mai poată fi jignitor nimănui. Scandalul din strada Liber­­ta­tea.­Poliția Capitalei anchetează acum pe tinerii Costache Ionescu și Anghel Teodorescu, caii, ducându-se la Niță Georgescu, din str. Liberta­tea No. 38, care tocmai se cununa în seara aceea, au început să facă scandal. Două jandarmi pedeștri care se a­­flau acolo pentru a menține ordinea, au fost atacați de scandalagii­ de mai sus, dezarmați și loviți. Anghel Dragor și Teodor Petre, ast­fel se numeau jandarmi­, au re­clamat a doua­ zi, și poliția, punând mâna pe cei două tineri, a început să se demonstreze că la nuntă nu e voe a se da naștere la scandal și bălăi. Din Țară . Din dramele amorului.—Sol­datul Lambru Papadopol, din regi­mentul 2 artilerie, luându-și conce­­diu pentru câte­va zile, s’a dus a­­casă la familia lui din Constanța. A­­juns acolo, după ce s’a întâlnit cu iubita lui, pe care o părăsise de când intrase în armată, a doua­ zi a luat un revolver și a voit să se sinucidă, trăgându-și un glonț în piept. Mâna tremurându’î în acel mo­ment suprem, glonțul devie și ’i stră­punse umărul. Sărmanul Lambru Papadopol voia să moară, pentru că fosta lui amantă îi spusese că va trăi cu un altul și că nu-l mai iubește. Discursul lordului Roste­ry (Serviciul telegrafic al Agenției române Perth, 11 Octombrie. Lordul Rosberg a pronunțat un discurs în care a lăudat silințele Ța­rului în privința cessiunea păcii, ex­primând părerea că propunerea de dezarmare nu va izbuti la un rezul­tat positiv, fără adoptarea unui plan realizabil. Vorbind de cestiunea Fașodeh, o­­ratorul declară că explicațiunile gu­vernului francez fac să se creadă că expedițiunea căpitanului Marchand era o simplă explorațiune. Dacă a­­cesta n’ar fi un emisar al civiliza­­țiunei, ci al cucerire­, atunci cessiu­­nea ar schimba fața cu desăvârșire. 13in Giurgiu Corespondență particulară a UNIVERSULUI Giurgiu, 11 Octombrie, 1 Militare Azi, la orele 12, regimentul 5 de infanterie Vlașca, și un escadron din regimentul 10 Călărași, au plecat în marș spre satul Bălănoaia, în apro­piere de Giurgiu, unde au făcut o simulare de luptă, sub conducerea d-lui general Vasiliu Năsturel, co­mandantul diviziei. Trupele s-au întors la orele 4 și jun. Comandantul diviziei a primit defilarea ; ținuta trupelor a fost per­fectă. Diverse Tot azi a venit din Rusciuc și a plecat spre București, cu trenul de 5 și 36 p. m., d. Gubidelnikoff, vice­președintele Sobraniei bulgare. Coresp.­ ­ 2 — CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Afacerea G.Rnbescu din Galați Ieri a venit Smintea Cârtii fie a­­pel din București­, secția et­a, ape­lul fi-lui G. Robescu, fostul primar și prefect în Galaț, care, după cum se știe, a fost condamnat de tribu­nali­ de Covuiluiu și în urmă achi­tat de Curtea din Galați, la cunos­cuta afacere Brening. Se știe că apelul d-lui Robescu a venit la Curtea din București, în urma casării deciziunii Curții din Galați de Înalta curte de casație. Curtea era compusă din d. president Bagdat, Corneliu M. Râmniceanu, Stoicescu, Cerchez, Bossy, consilieri. Fotoliul ministerului public era ocu­pat de însuși de procuror general Stătescu. Apărarea era reprezintată prin d-nii avocați G. Panu și Dela­­vrancea. Cei­l­alți apărători lipseau în ședința de ieri. La luarea procesului, orele 2, se acordă cuvîntul d-lui G. Panu pentru a ridica un incident. D. Panu arată că clientul d-sale, d. Robescu, a primit o stațiune în ziua de 12 Iulie, zi de Duminecă, zi în care e oprit de art. 73 din proce­dura civilă de a se da citațiune. O asemenea citațiune trebue declarată de nulă. D. procuror general răspunde că toate regulile din procedura civilă nu se pot aplica și tn penal, unde termenele se cere să fie scurte, afa­cerile fiind de natură urgentă. După ce mai vorbește și d. Dela­­vrancea, Curtea respinge incidentul. D. Delavrancea ridică un alt inci­dent. D-sa cere amânarea pentru ca să vie înaintea Curtei martorii cari au fost ascultați la Galați într’un mod incomplect, și alți martori cari nu au fost ascultați de loc. In spe­cial cere să vie Alecu Pavel, fostul antreprenor cu petrol al orașului Galați, care va veni să declare că cei 12.000 de lei primiți de Robescu i s’au dat lui ca să renunțe la ilu­minarea cu petrol înainte de espi­­rarea contractului și atunci nu va rămânea nimic din acuzațiunea ce se aduce lui Robescu, de­oare­ce pentru alt cap de acuzație, lua­rea altor 25.000 de lei ca mită, fost achitat­­ de curtea din Galați și contra acestei părți din deriziunea curtei nu s’a făcut recurs. D. procuror general zice că la Curte, inculpatul s’a mulțumit cu de­poziția martorului Alecu Pavel de la tribunal, și s’a renunțat la alți mar­tori. D. procuror termină zicând că și fără acest martor poate să-și sus­ție acuzația. D. Delavrancea, răspunzând d-lui procuror, zice că crede și d-sa că re­­prezintantul ministerului public poa­te să-și susție acuzația și fără Alecu Pavel, că poate să și-o susție și mai bine încă, când s’ar depărta toți mar­torii apărării (surîsuri) dar noi, apă­rarea, vrem să facem lumina deplină, și nu e nimic extra­ordinar ca să se acorde un termen într’un proces care a făcut atâta vuet. D. președinte invită pe apărător ca să arate ce vrea să dovedească cu martorii ce-i propune. D-nii Delavrancea și Robescu în persoană precizează oare­cari puncte de dovedit. D. G. Panu citează martorii pe cari ’i propune : Georgi, Marteulo, Alecu Pavel, Arnould, inginerii Po­­pescu și Ștefănescu. D. apărător arată importanța do­vezei ce vrea s’o facă apărarea cu fie­care din acești martori. In acest proces s’a vorbit într’una de Georgi și el, care trebue să știe bine această afacere, n’a fost nici o­­dată ascultat și modul insinuant cum i s’a pus de procurorul general în­trebările la cari avea să răspunză, printr’o comisiune rogatorie, l’a făcut să nu respunză. Astă­zi Georgi poate să respunză dacă se va întreba pre­cis, mai cu seamă că acum nu mai are angajate interese materiale la co­muna din Galați. Martorul Armoulo, fostul director al uzinei din Galați, deși a fost as­cultat la Galați, s’a negligiat a i se pune o întrebare importantă. Avem, zice de apărător, o telegramă care a fost trimisă nu pentru trebuința cau­zei, ci găsită din întâmplare, în care telegramă Georgi scrie de la Paris lui Lompre din Buxelles că cei 12,000 fie lei sunt pentru contractul cu pe­tréi. Gr. Arould se găsea lângă Georgi când s-a expediat această te­legramă. El ne va putea lămuri asu­pra întrebuințării celor 12,000 de lei. Inginerii Popescu și Stefanescu au făcut un raport cerut de procurorul general din Galați, asupra stării lu­­crărilor pentru instalațiune cu lu­mina electrică. Voim să dovedim, continuă d. apărător, cu acești două martori că starea lucrărilor era bună și că Ressu n’a luat bani prin Ro­­bescu ca să declare de bune niște lucruri cari nu erau bune. D. procuror general luând replică, crede că cu martorii ce se propun nu se va dovedi mai mult de­cât e în dosar. D. procuror adaugă că el însuși nu e încă bine lămurit de această afacere , să se citească ac­tele din dosar, sentința tribunalului, să se dea cuvînt părților, și nu­mai după aceasta, dacă Curtea nu va fi luminată, să se admită martorii. După o scurtă replică din partea d-lui Delavrancea, Curtea intră în deliberare la orele 5. La eșire, orele șease, Curtea ad­mite în principiu citarea de martori, afară de martorii Murteni Georgi, Popescu și Ștefănescu. Prin urmare martorii admiși sunt numai Arnold și Alecu Pavel. Pro­cesul se amână pentru 24 Octombre. Cereți azi, împreună cu „Universul“ și Suplimen­tul, care se dă gratis. „Universul“ împreună cu Suplimentul se vinde cu 5 bani. v^_XDIE’^7”#3 JESXTII asupra AFACERE! ]­HE ¥ VU§ de Maiorul Esterhazy (Vezi începutul In No. de ieri al «Uni­versului») Al douilea biuron Al douilea biuron, acest biuron de care s’a vorbit atâta, a funcționat bine în tot­dea­una. S’ar putea judeca din ceea ce ur­mează. Aci e locul unui episod care s’a petrecut sub generalul Boulanger la sfârșitul lui Aprilie 1887, în timpul afacerei Schnaebele, acest comisar de poliție francez care fu atras într-o cursă de comisarul prusian Gautsch, Franța era gata de războiu. Generalul Boulanger­e voia. El dăduse ordinul de a se mobi­liza corpul al 6-lea de armată și bri­găzile de cavalerie independente pre­gătiseră totul. Nu se aștepta de­cât ordinul de a pleca la graniță. Germania la rândul ei lua măsuri analoge. La această epocă o parte a trupe­lor germane erau înarmate cu puști cu repetiție, mai ales corpurile 15 și 16 (Strasbourg și Metz). Statul- major prusian, care aș­tepta ca ostilitățile să izbucnească, a trimes o telegramă șefului de regi­mente al acestor două corpuri, or­­donându-le de a pleca, la primul semnal, cu trupele lor înarmate nu­mai cu puști și având 3600 cartușe de om drept ori­ce bagagiu. Scopul era de a se face să plouă asupra francezilor, cari nu aveau încă pușcă Lebel, o adevărată ploaie de gloanțe, pentru ca să li se arate su­perioritatea armamentului german și de a-l demoraliza, dacă era cu pu­tință, chiar de la început. Insă, o zi după trimiterea acestei depeșe, ministrul de răsboiü francez prim­ia copia de la unul din spionii noștri. El a telegraf­­at îndată coloneîilor regimentelor din Torn, Verdun și Belfort și s-a angajat ca să explice trupelor lor că numai un mic nu­măr de regimente germane eraü pre­văzute cu această pușcă cu repedie și că șansele ar fi egale îndată ce concentrarea armatelor ar fi făcută. El prescria șefilor de corp de a e­­vita de a se lupta în teren deschis și de a protegja trupele lor în con­tra focului inam­icului. Se vede din aceea ce precede că serviciul nostru de spionagiu era bine organizat în 1887. Statul-major german Să trecem acum la serviciul de spionagiu al Statului-major german. Acest serviciu e actualmente sub ordinele unui șef care comunică di­rect cu împăratul Wilhelm II și are sub ordinele sale trei­zeci de subor­donați cari nu­­ fac de­cât lui ra­porturi. Ei formează patru secțiuni, pe cari am avut ocazia de a le studia de aproape: 1) . Franța și Anglia ; 2) . Tripla-Alianță; 3) . Rusia, Suedia și Turcia; 4) . Restul Europei, Statele­ Unite și Japonia. Prima secțiune e cu mult mai im­portantă. Ea își are centrul la Bruxelles, de unde se restrânge asupra Franței și Angliei prin mijlocul ofițerilor de rezervă din armata germană, cari sunt principalii spioni și foștii sub­ofițeri de geniu asistați de agenți secundari, în cea mare parte elve­țieni și belgieni. Acești oameni sunt foarte bine in­formați. Ei vin la Paris adesea și sunt în raporturi cu spionii austriaci și ita­lieni. In 1888 acești agenți, cari sunt foarte îndemânatici, închiriaseră un apartament la al 5-lea caz al străzei Saint-Dominique, la două pași de mi­nisterul de razboiu. Pe acoperișul acestei case ei insta­laseră un porumbar. In fie­care zi o depeșă se introdu­cea în penele unui porumbel, căruia­­ î se deschidea imediat ușa porum­barului. Două zile după aceea un răspuns sosea cu instrucțiunile statului-major german. Acest manegin ar fi putut dura mult timp fără indiscreția unui agent german care avea 500 fr. pe lună de la statul-major fr­ancez. Acest spion, anume Ghetzen, era un om din cei mai practici. El ser­vea în același timp Germania și știa să fie folositor și prețios în Franța. El e acela care la sfârșitul anului 1893 a înștiințat pe statul-major fran­cez că schimbări se vor produce în al douilea biaron de informațiuni. (Va urma). Un Logodnic dumerit Poimâine Jour 15 Octombrie va apare Biblioteca Economică a ziarului «Universul» și va conține fru­mosul și interesantul roman . Un Logodnic dumerit Bib­ioteca Economică a «Universului», un volum de 112 pagini, cu copertă co­lorată, se vinde numai 35 bani. Se trimete franco în toată țara cu 45 bani. De vînzare la toate chioșcurile și la col­portorii de ziare. O explozie într’o mină Ziarele din Budapesta au urmă­toarea nenorocire, ce s’a întâmplat la Peterveni, în Transilvania. Într’o mină de acolo s’a aglomerat atâta gaz, în­cât a exploadat, provo­când o înfricoșată catastrofă. Nu se știe încă numărul morților. Niște lu­crători, cari se aflau la o depărtare oare­care, au fost răniți grav. Telegramă din Iași (De la corespondentul nostru particular) Iași, 12 Octombrie. Sosită ora 8 seara Clicilfîi politice Primul ministru Sturdza a a­­probat ieri lista candidaților co­munali propuși de d. Mîrzescu. Se asigură că avocații Tânase, Gheorghiu, Săndulescu figurează în lista colegiului Intern. D. Ghica a fost înlocuit. Atacat de bandiți Portarul gimnaziului, anume Murguleț Ștefan, a fost­ atacat azi noapte de o bandă de tâlhari ne­cunoscuți. El a fost condus pe moarte la spitalul sf. Spiridon. Hramul bisericei sf. Pa­­raschiva Sute de credincioși au sosit venind din Basarabia, căci poi­mâine se serbează hramul bise­­ricei sfintei Para­schi­va. Miereanu.­­Originalul acestei depeșe se află expus la, magazinul G. Becker, calea Victoriei No. 68 (Piața Teatrului Național). Sichern, oraș In Samaria — V«! ilustrația — Sichern e un oraș în Samaria, în­tre muntele Ebal și Garisim, locul unde se află îngropat Iosif. A fost­ multă vreme sub imperiul lui Israel și a fost reședința lui Teroboam. Mai târziu a devenit focarul cultului Sa­maritean. Ivan Kyrkanis o cuceri și dărîmă templul de pe muntele Garizim. Fi­ind colonie romană, se numea Fla­­via Neapolis. Acum se numește Na­­bulus. Afacerea «Fasheda» (Serviciul telegrafic al Agenției române) Paris, 11 Octombrie. Două cărți galbene s’au distribuit membrilor parlamentului. Prima con­ține documentele relative la afacerea Nilului-de-sus ; a doua tratează des­pre afacerile din Orient și cestiunea cretană. Paris, 11 Octombrie. O notă a agenției Havas desminte știrile alarmante asupra relațiunilor franco-engleze și după care s’ar fi luat măsuri extra­ordinare în portu­rile franceze. Cherburg, 11 Octombrie. Din ordinele ministrului marinei, mâine vor sosi la Cherbourg trupe numeroase. S’au dat ordine pentru a prepara încazarmarea lor. Paris, 12 Octombrie. Cartea galbenă în privința aface­rilor Nilului de Sus nu conține ra­portul căpitanului Marchand,ci schim­bul de vederi între guvernul francez și cel englez asupra chestiunei Fasho­­dei. Rezultă de aci că Francia re­clamă la Fashoda același drepturi ca Englitera la Karthum. Evacuarea e­­ventuală a Fashodei nu s’ar putea executa de­cât după o înțelegere in­tervenită între cele două guverne a­­supra delimitare! sferelor de influ­ență a Franciei și a Englitezei. Mar­chizul de Salisbury a declarat că trebuie mai intâia să supue afacerea Consiliului de miniștrii. Ziarele felicită pe d. Delcasse pen­tru atitudinea sa corectă și energică, de­și se constată o oare­care liniș­tire, a cărei simptome ar fi nota A­­genției Havas declarând că ministe­rul marinei anunță că știrile alar­mante în privința mișcărilor de trupi la Cherbourg și la Brest, nu se ba­zează pe nici un temeiu. Este vorb de expedierea de întăriri în Creta , de schimbul trupelor coloniilor. Chemarea înscrișilor maritimi este aceeași ca și în anii precedenți. 63 viram mim Heman Istoric­ social. de Carolina Itivernizio PARTEA A TREIA Amor și sacrificii IV Natalia, din palidă ce era, deveni roșie. O încrețitură adâncă i se puse pe frunte și din ochi Îi sbucniră ful­gere. — Mi-a venit o amețeală, zise densa, eram aci singură. — Ce nesocotință ! Din fericire eu nu te uitasem. Văzând că nu­mai vii, am lăsat musafiril și am alergat aci. — Cât ești de bun, murmură Na­talia, își reluă stăpânirea asupră-șî. De abia nările’i dilatate și tremurătura buzelor mai arătau lupta ce se dă­duse cu puțin înainte în sufletul ei. — Cum te simți acum ? — O 1 mult mai bine, zise Nata­lia apropiindu-se de o oglindă mare pentru a-și înălță perul care era cam în desordine. Baldo îl înconjură talia cu brațul. — Mă iubești, scumpa mea ?—îl întrebă dânsul cu o voce tremură­toare și cu un accent pătimaș. Ea îl privi cu un zîmbet de ne­spusă tristeță. .— De ce nu le-ași iubi ? Nu-țî da­­toresc luxul acesta care mă încon­joară, triumful din astă seară ? El dete din cap. — Nu mă iubești de­cât pentru asta ? Zîmbetul dispăru de pe buzele cur­tezanei. — Ce-aș vrea mai mult ? — Ași vrea, scumpa mea, ca să mă iubești puțin pentru mine în­­su­mî. Dânsa sbucni în rîs și rezimându­­șî brațul gol de al contelui, zise : — Hai să mergem, ca să nu se supere invitații. — Nu ai nici un răspuns la în­trebarea mea ? Natalia îl întrerupse cu un gest mândru. — N’am nimic de răspuns , să mergem. Eșiră din salon în tăcere. Atunci portiera de la camera Na­taliei se ridică și Armand apăru, însă auzind un nou zgomot de pași se retrase la loc. In salon intra un om îmbrăcat în haine jumătate de servitor, jumătate de lucrător. El se uită împrejur ca și cum se temea să nu fie descoperit, apoi porni spre camera Nataliei. Insă acum Armand eși cu totul din ascunzătoare. Omul făcu un pas îndărăt. — Ce cauți d-ta aci ? întrebă tî­­nerul. — Vreau să vorbesc cu fiica mea, răspunse omul cu îndrăzneală ridi­când capul. Armand recunoscu îndată pe To­­nio, însă acestuia nici prin gând nu’i dădu că se află în fața tînărului pe care era cât pe aci să-l ucidă. Nu’l recunoscuse. Armand înțelese asta, d­ar nu crezu de cuviință să se arate. Se prefăcu foarte mirat. — Natalia fiica d-tale ? zise dân­sul. Știe dânsa că ești aci ? Tonio fu cu socotință. — Da, răspunse dânsul cu îndou­ială, însă dânsa, ca și mine, nu vrea să fiu văzut și mi-a spus că mă așteaptă în camera ei. Tonio minția. El izbutise să se in­troducă în casă cu câte­va zile înainte dimpreună cu alți lucrători grădinari chemați cu toții de contele Tomasi ca să înfrumusețeze apartamentul a­­mantei sale, transportând acolo flori rari. Tonio studiase bine topografia. In acea seară de sărbătoare dânsul isbuti să treacă neobservat printre numeroșii servitori cari alergau în­coace și încolo ; chiar de ar fi fost băgat în seamă, s’ar fi crezut că dân­sul avea treabă pentru vr’o aranjare de flori comandată în ultimul mo­ment­ de stăpânul casei. Armand îl lăsă să intre, însă o pre­simțire îî spunea că Natalia nu știa de prezența tatălui său în acea ca­meră ; îî veni în gând că se putea întâmpla ceva grav și se ascunse și dînsul ca scobitura ferestrei, acope­rită de perdele mari, grele. Trecură câte­va minute când Na­talia se întoarse în salon dimpreună cu contele Tomasi. Tinera femee, era încă foarte gal­benă și agitată. Sinul îl svâcnea tare și cum intră în salon, căzu pe o o­­tomană. — Vrei să chem un medic? în­trebă Baldo. — Nu, nu, răspunse tînăra femee încet, îți spun că nu e nimic , o să treacă. — Și cu toate astea mi se pare că ești serios indispusă, răspunse contele. De ce nu mi-am spus de mai înainte ? Ași fi amânat serbarea. Dînsa Îl zîmbi și îî întinse mâna. — Iți repet că e ceva trecător. Am făcut însă roű că m’am întors acolo. Acum mă culc îndată ; odihna o să’mi liniștească nervii. — Vrei să’țî trimit camerista? —­ Nu, îți mulțumesc ; sunt d’a­­juns eu singură aci ; să nu’mî tri­­meți nici pe Martina, căci m’ar plic­tisi ; am trebuință de o liniște ab­solută. — Nu’mî dai voe sä stau eu mă­car lângă tine? Dânsa dete din cap în semn ne­gativ. — Ei bine, dacă e așa, te las, Na­­talia , mă duc să caut pe Armand pentru că mi se pare cu neputință ca dânsul să fi plecat din serbare fără să’și ea rămas bun. (Va urma)

Next