Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)
1898-10-14 / nr. 273
an Boalele secrete — V^uUpra Bărbăteasca — Se vindecă repede fără durere și tot indicare, după experiență de 28 ani ,de specialitate în boli lumești (de 1* 1670). N'. T&O B no. 1. STRADA EMIGRATU, No. Intrarea, numai prin str. «fi. Voevoz ’"(insultații de la 10—1 dimineața și de la 5—<n seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Dr. I. POENARU Cu o practică în spitale și experiență proprie de 9 ani. — Strada Romană No. — Consultațiuni pentru orice boale de la 1-3 p. m. C și fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obicinuite, adică 21.50 d. vizițji la domiciliul bolnavilor și 11. 50 b. consultația ; de asemenea an scăzământ însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. — Tratament al boalelor de sfigmiac după metodele cele mai noi. Dr. Jalia Schaciman — de la Facultatea din Paris — Calea Griviței, 10 Alături de Ministerul de Finance Special în boala interne de Copil și Mames Consultațiuni de la 2—4 p.’ m. ____________________1007.—24 Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris Special. Bole interne femei și faceri Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 95, strada Carol. 95 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 990 _________30 Dr. Mendelsohn De la Facultatea din Paris Special pentru Boale de Femei și de Copii Consultațiune de la 2—4 p. m. STRADA ACADEMIEI IVo. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare și prin calea Victoriei No. SG 576_______________________35 Br. Fost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special la boalele interne, de copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. 1040 30 UNIVERS. MEDICIN. Dr. E. BAUBERGHER Da la Facultatea din Viena Calea Ib/COI ȘIXIOia, tfcTo. S3 Consultații 2-4 p. m., Gratuite 8-10 a. m. 1092 36 Dr. Steiner — DENTIST — Dela facultatea din Philadelphia (America) S’a reîntors din străinătate și și-a reluat Consultații de la 9-12 a. m. și de la 2-5 p.m. Pentru seraci gratis Luni de la 8—9 Calea Victoriei 53, (Pasagiul Român) 1124.—36 Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boale Interne, Nervoase și Syfilitice Boalele secrete la barbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața vinde«»«« sigură. Tratament special Consultația mumii 1 leu N.B. Se primesc bolnavi interni in tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. 1119_______________________30 POLICLINICA de COPII CASA de SĂNĂTATE București, strada Teilor No. 51, București D. dr. Rappaport, special In boalele de copii va da consultațiuni In toate zilele de la 3—4 p. m. Consultațiuni pentru săraci 1 leu N.B.—Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Situ&tate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite gratuit. 978_______________________15 Lei 290 b jumătate garnitură de mobile tapițate cu covraje și pluș de mătase. Mare expozițiune de mobile de nuc american. A. Steinberg, strada Fântânei 14, vis-a-vis de Catedrala Sf. Iosif. 971.20 Târgul de vinuri, țuică și rachitt al Primăriei Capitalei s’a mutat în Dealul Spirei, șoseaua Rahovei, în fața fabricei de bere Bragadiru. 1031 (15) De winsare Fyfr§f| decalitri, Vinuri vechi lüstU albe și roșii, din anii 1890 treptat până 1896, în orice cantități. Adresa A. Rohr, Iași, strada de Sus No. 93. 1 1048.10 121 TAN Fl. AR X Din Capitală Nebunul ,de Daniel Union.— i-erî și a prezintat la .otel Union un anume Mihail Ghilesenu, din strada Parfumului. Intrând în oțel, el a voit să lase amanet un portofel și un ceas de aur, luat de la un cumnat aseu. In schimb Chitescu nu cerea decât o cameră, în care să doarmă până la ziuă. Antreprenorul oțelului bănuind că aci nu e lucru curat, înștiință numai decât poliția, care începu cercetările și descoperi că Mihail Kiritescu ar fi atins de o boală incurabilă. S’au luat toate măsurile pentru ca cel slab cu duhul să nu mai poată fi jignitor nimănui. Scandalul din strada Libertatea.Poliția Capitalei anchetează acum pe tinerii Costache Ionescu și Anghel Teodorescu, caii, ducându-se la Niță Georgescu, din str. Libertatea No. 38, care tocmai se cununa în seara aceea, au început să facă scandal. Două jandarmi pedeștri care se aflau acolo pentru a menține ordinea, au fost atacați de scandalagii de mai sus, dezarmați și loviți. Anghel Dragor și Teodor Petre, astfel se numeau jandarmi, au reclamat a doua zi, și poliția, punând mâna pe cei două tineri, a început să se demonstreze că la nuntă nu e voe a se da naștere la scandal și bălăi. Din Țară . Din dramele amorului.—Soldatul Lambru Papadopol, din regimentul 2 artilerie, luându-și concediu pentru câteva zile, s’a dus acasă la familia lui din Constanța. Ajuns acolo, după ce s’a întâlnit cu iubita lui, pe care o părăsise de când intrase în armată, a doua zi a luat un revolver și a voit să se sinucidă, trăgându-și un glonț în piept. Mâna tremurându’î în acel moment suprem, glonțul devie și ’i străpunse umărul. Sărmanul Lambru Papadopol voia să moară, pentru că fosta lui amantă îi spusese că va trăi cu un altul și că nu-l mai iubește. Discursul lordului Rostery (Serviciul telegrafic al Agenției române Perth, 11 Octombrie. Lordul Rosberg a pronunțat un discurs în care a lăudat silințele Țarului în privința cessiunea păcii, exprimând părerea că propunerea de dezarmare nu va izbuti la un rezultat positiv, fără adoptarea unui plan realizabil. Vorbind de cestiunea Fașodeh, oratorul declară că explicațiunile guvernului francez fac să se creadă că expedițiunea căpitanului Marchand era o simplă explorațiune. Dacă acesta n’ar fi un emisar al civilizațiunei, ci al cucerire, atunci cessiunea ar schimba fața cu desăvârșire. 13in Giurgiu Corespondență particulară a UNIVERSULUI Giurgiu, 11 Octombrie, 1 Militare Azi, la orele 12, regimentul 5 de infanterie Vlașca, și un escadron din regimentul 10 Călărași, au plecat în marș spre satul Bălănoaia, în apropiere de Giurgiu, unde au făcut o simulare de luptă, sub conducerea d-lui general Vasiliu Năsturel, comandantul diviziei. Trupele s-au întors la orele 4 și jun. Comandantul diviziei a primit defilarea ; ținuta trupelor a fost perfectă. Diverse Tot azi a venit din Rusciuc și a plecat spre București, cu trenul de 5 și 36 p. m., d. Gubidelnikoff, vicepreședintele Sobraniei bulgare. Coresp. 2 — CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Afacerea G.Rnbescu din Galați Ieri a venit Smintea Cârtii fie apel din București, secția eta, apelul fi-lui G. Robescu, fostul primar și prefect în Galaț, care, după cum se știe, a fost condamnat de tribunali de Covuiluiu și în urmă achitat de Curtea din Galați, la cunoscuta afacere Brening. Se știe că apelul d-lui Robescu a venit la Curtea din București, în urma casării deciziunii Curții din Galați de Înalta curte de casație. Curtea era compusă din d. president Bagdat, Corneliu M. Râmniceanu, Stoicescu, Cerchez, Bossy, consilieri. Fotoliul ministerului public era ocupat de însuși de procuror general Stătescu. Apărarea era reprezintată prin d-nii avocați G. Panu și Delavrancea. Ceilalți apărători lipseau în ședința de ieri. La luarea procesului, orele 2, se acordă cuvîntul d-lui G. Panu pentru a ridica un incident. D. Panu arată că clientul d-sale, d. Robescu, a primit o stațiune în ziua de 12 Iulie, zi de Duminecă, zi în care e oprit de art. 73 din procedura civilă de a se da citațiune. O asemenea citațiune trebue declarată de nulă. D. procuror general răspunde că toate regulile din procedura civilă nu se pot aplica și tn penal, unde termenele se cere să fie scurte, afacerile fiind de natură urgentă. După ce mai vorbește și d. Delavrancea, Curtea respinge incidentul. D. Delavrancea ridică un alt incident. D-sa cere amânarea pentru ca să vie înaintea Curtei martorii cari au fost ascultați la Galați într’un mod incomplect, și alți martori cari nu au fost ascultați de loc. In special cere să vie Alecu Pavel, fostul antreprenor cu petrol al orașului Galați, care va veni să declare că cei 12.000 de lei primiți de Robescu i s’au dat lui ca să renunțe la iluminarea cu petrol înainte de espirarea contractului și atunci nu va rămânea nimic din acuzațiunea ce se aduce lui Robescu, deoarece pentru alt cap de acuzație, luarea altor 25.000 de lei ca mită, fost achitat de curtea din Galați și contra acestei părți din deriziunea curtei nu s’a făcut recurs. D. procuror general zice că la Curte, inculpatul s’a mulțumit cu depoziția martorului Alecu Pavel de la tribunal, și s’a renunțat la alți martori. D. procuror termină zicând că și fără acest martor poate să-și susție acuzația. D. Delavrancea, răspunzând d-lui procuror, zice că crede și d-sa că reprezintantul ministerului public poate să-și susție acuzația și fără Alecu Pavel, că poate să și-o susție și mai bine încă, când s’ar depărta toți martorii apărării (surîsuri) dar noi, apărarea, vrem să facem lumina deplină, și nu e nimic extraordinar ca să se acorde un termen într’un proces care a făcut atâta vuet. D. președinte invită pe apărător ca să arate ce vrea să dovedească cu martorii ce-i propune. D-nii Delavrancea și Robescu în persoană precizează oarecari puncte de dovedit. D. G. Panu citează martorii pe cari ’i propune : Georgi, Marteulo, Alecu Pavel, Arnould, inginerii Popescu și Ștefănescu. D. apărător arată importanța dovezei ce vrea s’o facă apărarea cu fiecare din acești martori. In acest proces s’a vorbit într’una de Georgi și el, care trebue să știe bine această afacere, n’a fost nici odată ascultat și modul insinuant cum i s’a pus de procurorul general întrebările la cari avea să răspunză, printr’o comisiune rogatorie, l’a făcut să nu respunză. Astăzi Georgi poate să respunză dacă se va întreba precis, mai cu seamă că acum nu mai are angajate interese materiale la comuna din Galați. Martorul Armoulo, fostul director al uzinei din Galați, deși a fost ascultat la Galați, s’a negligiat a i se pune o întrebare importantă. Avem, zice de apărător, o telegramă care a fost trimisă nu pentru trebuința cauzei, ci găsită din întâmplare, în care telegramă Georgi scrie de la Paris lui Lompre din Buxelles că cei 12,000 fie lei sunt pentru contractul cu petréi. Gr. Arould se găsea lângă Georgi când s-a expediat această telegramă. El ne va putea lămuri asupra întrebuințării celor 12,000 de lei. Inginerii Popescu și Stefanescu au făcut un raport cerut de procurorul general din Galați, asupra stării lucrărilor pentru instalațiune cu lumina electrică. Voim să dovedim, continuă d. apărător, cu acești două martori că starea lucrărilor era bună și că Ressu n’a luat bani prin Robescu ca să declare de bune niște lucruri cari nu erau bune. D. procuror general luând replică, crede că cu martorii ce se propun nu se va dovedi mai mult decât e în dosar. D. procuror adaugă că el însuși nu e încă bine lămurit de această afacere , să se citească actele din dosar, sentința tribunalului, să se dea cuvînt părților, și numai după aceasta, dacă Curtea nu va fi luminată, să se admită martorii. După o scurtă replică din partea d-lui Delavrancea, Curtea intră în deliberare la orele 5. La eșire, orele șease, Curtea admite în principiu citarea de martori, afară de martorii Murteni Georgi, Popescu și Ștefănescu. Prin urmare martorii admiși sunt numai Arnold și Alecu Pavel. Procesul se amână pentru 24 Octombre. Cereți azi, împreună cu „Universul“ și Suplimentul, care se dă gratis. „Universul“ împreună cu Suplimentul se vinde cu 5 bani. v^_XDIE’^7”#3 JESXTII asupra AFACERE! ]HE ¥ VU§ de Maiorul Esterhazy (Vezi începutul In No. de ieri al «Universului») Al douilea biuron Al douilea biuron, acest biuron de care s’a vorbit atâta, a funcționat bine în totdeauna. S’ar putea judeca din ceea ce urmează. Aci e locul unui episod care s’a petrecut sub generalul Boulanger la sfârșitul lui Aprilie 1887, în timpul afacerei Schnaebele, acest comisar de poliție francez care fu atras într-o cursă de comisarul prusian Gautsch, Franța era gata de războiu. Generalul Boulangere voia. El dăduse ordinul de a se mobiliza corpul al 6-lea de armată și brigăzile de cavalerie independente pregătiseră totul. Nu se aștepta decât ordinul de a pleca la graniță. Germania la rândul ei lua măsuri analoge. La această epocă o parte a trupelor germane erau înarmate cu puști cu repetiție, mai ales corpurile 15 și 16 (Strasbourg și Metz). Statul- major prusian, care aștepta ca ostilitățile să izbucnească, a trimes o telegramă șefului de regimente al acestor două corpuri, ordonându-le de a pleca, la primul semnal, cu trupele lor înarmate numai cu puști și având 3600 cartușe de om drept orice bagagiu. Scopul era de a se face să plouă asupra francezilor, cari nu aveau încă pușcă Lebel, o adevărată ploaie de gloanțe, pentru ca să li se arate superioritatea armamentului german și de a-l demoraliza, dacă era cu putință, chiar de la început. Insă, o zi după trimiterea acestei depeșe, ministrul de răsboiü francez primia copia de la unul din spionii noștri. El a telegrafat îndată coloneîilor regimentelor din Torn, Verdun și Belfort și s-a angajat ca să explice trupelor lor că numai un mic număr de regimente germane eraü prevăzute cu această pușcă cu repedie și că șansele ar fi egale îndată ce concentrarea armatelor ar fi făcută. El prescria șefilor de corp de a evita de a se lupta în teren deschis și de a protegja trupele lor în contra focului inamicului. Se vede din aceea ce precede că serviciul nostru de spionagiu era bine organizat în 1887. Statul-major german Să trecem acum la serviciul de spionagiu al Statului-major german. Acest serviciu e actualmente sub ordinele unui șef care comunică direct cu împăratul Wilhelm II și are sub ordinele sale treizeci de subordonați cari nu fac decât lui raporturi. Ei formează patru secțiuni, pe cari am avut ocazia de a le studia de aproape: 1) . Franța și Anglia ; 2) . Tripla-Alianță; 3) . Rusia, Suedia și Turcia; 4) . Restul Europei, Statele Unite și Japonia. Prima secțiune e cu mult mai importantă. Ea își are centrul la Bruxelles, de unde se restrânge asupra Franței și Angliei prin mijlocul ofițerilor de rezervă din armata germană, cari sunt principalii spioni și foștii subofițeri de geniu asistați de agenți secundari, în cea mare parte elvețieni și belgieni. Acești oameni sunt foarte bine informați. Ei vin la Paris adesea și sunt în raporturi cu spionii austriaci și italieni. In 1888 acești agenți, cari sunt foarte îndemânatici, închiriaseră un apartament la al 5-lea caz al străzei Saint-Dominique, la două pași de ministerul de razboiu. Pe acoperișul acestei case ei instalaseră un porumbar. In fiecare zi o depeșă se introducea în penele unui porumbel, căruia î se deschidea imediat ușa porumbarului. Două zile după aceea un răspuns sosea cu instrucțiunile statului-major german. Acest manegin ar fi putut dura mult timp fără indiscreția unui agent german care avea 500 fr. pe lună de la statul-major francez. Acest spion, anume Ghetzen, era un om din cei mai practici. El servea în același timp Germania și știa să fie folositor și prețios în Franța. El e acela care la sfârșitul anului 1893 a înștiințat pe statul-major francez că schimbări se vor produce în al douilea biaron de informațiuni. (Va urma). Un Logodnic dumerit Poimâine Jour 15 Octombrie va apare Biblioteca Economică a ziarului «Universul» și va conține frumosul și interesantul roman . Un Logodnic dumerit Bibioteca Economică a «Universului», un volum de 112 pagini, cu copertă colorată, se vinde numai 35 bani. Se trimete franco în toată țara cu 45 bani. De vînzare la toate chioșcurile și la colportorii de ziare. O explozie într’o mină Ziarele din Budapesta au următoarea nenorocire, ce s’a întâmplat la Peterveni, în Transilvania. Într’o mină de acolo s’a aglomerat atâta gaz, încât a exploadat, provocând o înfricoșată catastrofă. Nu se știe încă numărul morților. Niște lucrători, cari se aflau la o depărtare oarecare, au fost răniți grav. Telegramă din Iași (De la corespondentul nostru particular) Iași, 12 Octombrie. Sosită ora 8 seara Clicilfîi politice Primul ministru Sturdza a aprobat ieri lista candidaților comunali propuși de d. Mîrzescu. Se asigură că avocații Tânase, Gheorghiu, Săndulescu figurează în lista colegiului Intern. D. Ghica a fost înlocuit. Atacat de bandiți Portarul gimnaziului, anume Murguleț Ștefan, a fost atacat azi noapte de o bandă de tâlhari necunoscuți. El a fost condus pe moarte la spitalul sf. Spiridon. Hramul bisericei sf. Paraschiva Sute de credincioși au sosit venind din Basarabia, căci poimâine se serbează hramul bisericei sfintei Paraschiva. Miereanu.Originalul acestei depeșe se află expus la, magazinul G. Becker, calea Victoriei No. 68 (Piața Teatrului Național). Sichern, oraș In Samaria — V«! ilustrația — Sichern e un oraș în Samaria, între muntele Ebal și Garisim, locul unde se află îngropat Iosif. A fost multă vreme sub imperiul lui Israel și a fost reședința lui Teroboam. Mai târziu a devenit focarul cultului Samaritean. Ivan Kyrkanis o cuceri și dărîmă templul de pe muntele Garizim. Fiind colonie romană, se numea Flavia Neapolis. Acum se numește Nabulus. Afacerea «Fasheda» (Serviciul telegrafic al Agenției române) Paris, 11 Octombrie. Două cărți galbene s’au distribuit membrilor parlamentului. Prima conține documentele relative la afacerea Nilului-de-sus ; a doua tratează despre afacerile din Orient și cestiunea cretană. Paris, 11 Octombrie. O notă a agenției Havas desminte știrile alarmante asupra relațiunilor franco-engleze și după care s’ar fi luat măsuri extraordinare în porturile franceze. Cherburg, 11 Octombrie. Din ordinele ministrului marinei, mâine vor sosi la Cherbourg trupe numeroase. S’au dat ordine pentru a prepara încazarmarea lor. Paris, 12 Octombrie. Cartea galbenă în privința afacerilor Nilului de Sus nu conține raportul căpitanului Marchand,ci schimbul de vederi între guvernul francez și cel englez asupra chestiunei Fashodei. Rezultă de aci că Francia reclamă la Fashoda același drepturi ca Englitera la Karthum. Evacuarea eventuală a Fashodei nu s’ar putea executa decât după o înțelegere intervenită între cele două guverne asupra delimitare! sferelor de influență a Franciei și a Englitezei. Marchizul de Salisbury a declarat că trebuie mai intâia să supue afacerea Consiliului de miniștrii. Ziarele felicită pe d. Delcasse pentru atitudinea sa corectă și energică, deși se constată o oarecare liniștire, a cărei simptome ar fi nota Agenției Havas declarând că ministerul marinei anunță că știrile alarmante în privința mișcărilor de trupi la Cherbourg și la Brest, nu se bazează pe nici un temeiu. Este vorb de expedierea de întăriri în Creta , de schimbul trupelor coloniilor. Chemarea înscrișilor maritimi este aceeași ca și în anii precedenți. 63 viram mim Heman Istoric social. de Carolina Itivernizio PARTEA A TREIA Amor și sacrificii IV Natalia, din palidă ce era, deveni roșie. O încrețitură adâncă i se puse pe frunte și din ochi Îi sbucniră fulgere. — Mi-a venit o amețeală, zise densa, eram aci singură. — Ce nesocotință ! Din fericire eu nu te uitasem. Văzând că numai vii, am lăsat musafiril și am alergat aci. — Cât ești de bun, murmură Natalia, își reluă stăpânirea asupră-șî. De abia nările’i dilatate și tremurătura buzelor mai arătau lupta ce se dăduse cu puțin înainte în sufletul ei. — Cum te simți acum ? — O 1 mult mai bine, zise Natalia apropiindu-se de o oglindă mare pentru a-și înălță perul care era cam în desordine. Baldo îl înconjură talia cu brațul. — Mă iubești, scumpa mea ?—îl întrebă dânsul cu o voce tremurătoare și cu un accent pătimaș. Ea îl privi cu un zîmbet de nespusă tristeță. .— De ce nu le-ași iubi ? Nu-țî datoresc luxul acesta care mă înconjoară, triumful din astă seară ? El dete din cap. — Nu mă iubești decât pentru asta ? Zîmbetul dispăru de pe buzele curtezanei. — Ce-aș vrea mai mult ? — Ași vrea, scumpa mea, ca să mă iubești puțin pentru mine însumî. Dânsa sbucni în rîs și rezimândușî brațul gol de al contelui, zise : — Hai să mergem, ca să nu se supere invitații. — Nu ai nici un răspuns la întrebarea mea ? Natalia îl întrerupse cu un gest mândru. — N’am nimic de răspuns , să mergem. Eșiră din salon în tăcere. Atunci portiera de la camera Nataliei se ridică și Armand apăru, însă auzind un nou zgomot de pași se retrase la loc. In salon intra un om îmbrăcat în haine jumătate de servitor, jumătate de lucrător. El se uită împrejur ca și cum se temea să nu fie descoperit, apoi porni spre camera Nataliei. Insă acum Armand eși cu totul din ascunzătoare. Omul făcu un pas îndărăt. — Ce cauți d-ta aci ? întrebă tînerul. — Vreau să vorbesc cu fiica mea, răspunse omul cu îndrăzneală ridicând capul. Armand recunoscu îndată pe Tonio, însă acestuia nici prin gând nu’i dădu că se află în fața tînărului pe care era cât pe aci să-l ucidă. Nu’l recunoscuse. Armand înțelese asta, dar nu crezu de cuviință să se arate. Se prefăcu foarte mirat. — Natalia fiica d-tale ? zise dânsul. Știe dânsa că ești aci ? Tonio fu cu socotință. — Da, răspunse dânsul cu îndouială, însă dânsa, ca și mine, nu vrea să fiu văzut și mi-a spus că mă așteaptă în camera ei. Tonio minția. El izbutise să se introducă în casă cu câteva zile înainte dimpreună cu alți lucrători grădinari chemați cu toții de contele Tomasi ca să înfrumusețeze apartamentul amantei sale, transportând acolo flori rari. Tonio studiase bine topografia. In acea seară de sărbătoare dânsul isbuti să treacă neobservat printre numeroșii servitori cari alergau încoace și încolo ; chiar de ar fi fost băgat în seamă, s’ar fi crezut că dânsul avea treabă pentru vr’o aranjare de flori comandată în ultimul moment de stăpânul casei. Armand îl lăsă să intre, însă o presimțire îî spunea că Natalia nu știa de prezența tatălui său în acea cameră ; îî veni în gând că se putea întâmpla ceva grav și se ascunse și dînsul ca scobitura ferestrei, acoperită de perdele mari, grele. Trecură câteva minute când Natalia se întoarse în salon dimpreună cu contele Tomasi. Tinera femee, era încă foarte galbenă și agitată. Sinul îl svâcnea tare și cum intră în salon, căzu pe o otomană. — Vrei să chem un medic? întrebă Baldo. — Nu, nu, răspunse tînăra femee încet, îți spun că nu e nimic , o să treacă. — Și cu toate astea mi se pare că ești serios indispusă, răspunse contele. De ce nu mi-am spus de mai înainte ? Ași fi amânat serbarea. Dînsa Îl zîmbi și îî întinse mâna. — Iți repet că e ceva trecător. Am făcut însă roű că m’am întors acolo. Acum mă culc îndată ; odihna o să’mi liniștească nervii. — Vrei să’țî trimit camerista? — Nu, îți mulțumesc ; sunt d’ajuns eu singură aci ; să nu’mî trimeți nici pe Martina, căci m’ar plictisi ; am trebuință de o liniște absolută. — Nu’mî dai voe sä stau eu măcar lângă tine? Dânsa dete din cap în semn negativ. — Ei bine, dacă e așa, te las, Natalia , mă duc să caut pe Armand pentru că mi se pare cu neputință ca dânsul să fi plecat din serbare fără să’și ea rămas bun. (Va urma)