Universul, noiembrie 1898 (Anul 16, nr. 291-320)

1898-11-25 / nr. 315

Boalele secrete — Neputința Bărbătească — Se vindecă repede fără ducere și îm­­iedicare, după experiență de 28 ani de specialitate In boli lumești (de la 1870). Br. TilO B­ato. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 . Darea mumai prin str. str. Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care Dr. I. POENARU Cu o practică în spitale și experiență proprie de 9 ani .—Strada Rtomană No.­­­■—Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au­ o reducere de jtune­­*ale din prețurile obicinuite, adică 2­1.50 d. rizila la domiciliul bolnavilor, 1­1. 50b. con­sultația, de asemenea a fi scăsământ însemnat a mai multe farmacii din Capitală,Numeroa­se certificate de mulțumire din partea celor greu­ bolnavi vindecați.—Tratament al bon­­elor de stomac după metodele cele mai noi. D-rul I. Kiriac Tțhiruy primar al spitalelor, șeful ser­­igijului de ginecologie din spitalul Filan­tropia, dă consultații de boalele chirurgicale s Sifilitice, de la 5—7 p. m., în toate zilele. Vlah­ia și Joia consultațiuni speciale pentru emei. Cu această ocaziune se anunță onor. pu­­lic că, având la dispoziția sa o casă de sănătate și o sală specială d­in dr. Kiriac are or­i­ce operații de resortul chirurgiei, în condițiunile cele mai avantagioase. S’a făcut cu deplin succes în această casă operațiuni de stricturi, operațiuni pe vesice urinare emoroide, hernii, raclagiuri, laparo­omii, extirpări de tumori,etc. etc., prin metoada sa proprie. — Str. Sf. Ionică, S — D"HiI Corneliu Cristeanu — mamoș — la Maternitatea, s’a mutat în Bule­vardul Colțea — Faceri și boale de femei — Consultații de la 2—4 p. m. (30) Vindecarea sigură a boalelor secrete — si sifilis — Dr. Gracii SIERL4H Fost elev al d-Ior d-r. Kalinderu, Stoicescu și Buicliu Font intern cu concurs la spit. Efor. și Brâncoveneasa, specialist în boale in­terne (piept, stomac) de copii și Mamoș consult. 8— 10 a. m. și 4 — 7 p. m. ..alea Ratio­vei 82. 1208 9 Dr. Mu­schall Maini — de la Facultatea din Paris — Calea Griviței, IO Alături de Ministerul de Finance Special în boale interne de copii și Hannes Consultationî de la 2 — 4 p. m. 1007.—24 H­r. 3D- Gregota. — Chirurg — Specialist în organele genito-urinare S’a mutat str. Schitu-Mîrgureanu 45 (în fața bisericei, colț Șt.­V­odă) Consultații Ora 6-7 seara 1200 ’ (15) Doctor E.T­OFF —MAMOȘ— Specialist în boale de femei și de piele de la clinicile din Paris și Viena, Brăila, Bulevardul Cuza No. 139 1205—10 Or. A. BRAUSR de la Facultatea din Paris, s’a mutat în Str. Bradul tra, IO bis (colț str. Olteni) Special în boala Interne de femei și copii — Consultații 2—4 p. m. — (Pentru săraci gratis) D­ î MAUlilCIU LEVY de la facultatea din Paris Special: Boli interne femei și laceri Consultațiuni de la 1—3 și de la 6-8 95, strada Carol, 95 De asemenea face cunoscut că tra­tează cu succes boalele secrete de cât de vechi după metodele cele mai noi 1164 30. UNIVERS. MEDICIN. Dr. R. BAUBERHIER De la Facultatea din Viena Calea Ti­­O ȘI XIOB, 3STO. S3 Consultații 2-4 p. m., Gratuite 8-10 a.m. 1092 36 •Br.O.Hart Fost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special în boalele interne, de copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. 1040 30 FAUL­IfiARCOVICI Inteiul DOCTOR In medicină — I> E IV­ T 1ST — Estracțiunea nedureroasă a dinților prin anestesie generală sau locală Obturație a dinților și punerea de dinți ar­­tificiali după sistemele celei mai moderne Calea Victoriei 42, in'rare bul. Acad 1226.—20 a scoate rădăcinele și fără durere, se efectuiază și“«« repară dinți artificiali în aur și cauciuc. Asemenea curățitul, plumbuitul și scosul. Doctor TN­.F. MAHOVICI, dentist român, me­daliat cu medalia de aur de la expozi­ția din Bordeaux, strada Știrhei- Votist J­o. 30. 1223 20 Toți colectorii de Cărți Poștale — ILUSTRATE — și toți cei cari doresc a deveni, sunt rugați a depune adresele lor la Ad­ministrația ziarului, sub inițialele A. S., spre a primi știri interesante. 1225 2 ÎNTÂMPLĂRI Ibin Capitolfi Füriul din Bulevardul Eli­sab­eta.­ Acum câte­va zile s’a furat de la Fani Braunstein, din Bulevardul Elisabeta No. 31, o sumă de 60 de lei. Poliția, în urma plângerei primite, a început urmă­rile și a reușit să puie mâna pe hoț. El e un anume C. Policroni­­ade, care a și fost arestat. Parchetul instruește acum această hoție, silindu-se să demonstreze lui C. Policroniade că e în interesul lui să se lase de această nouă me­serie în care a debutat foarte prost. IM N­ Tură * CONSTANȚA.—Nenorocire Ciobanul D. Barză, din comuna Cotelac, județul Constanța, găsind o pușcă în podul casei, s-a dus la Ciuilip ca să o descarce. El puoe o capsă nouă și dădu foc. De­odată pușca plesni și nenorocitul cioban fu lovit în cap și în piept de gloanțele din arma ruginită. Moartea i-a fost instantanee. MEHEDINȚI.— Nenorocirea din com­una Albulești Femeea Dina P. Logofătu, din comuna Albulești, județul Mehe­dinți, s’a dus acum câte­va zile la pădure ca să ia lemne pentru casă. De­odată începu să sufle un vânt puternic și un mare copac căzând jos, lovi pe Dina în cap, lăsând-o moartă pe loc. Sărmana fen­ee era văduvă și lasă după dânsa o casă de copii, muritori de foame. Știri din străinătate In urma inițiativei deputaților din Lyon, s’a constituit la Camera fran­ceză un nou grup, care își pro­pune de a susține interesele indus­triei mătăsei.* .­­. * «Journal officiel» publică un de­cret prin care se pune în vigoare tractatul încheiat între Franța și Spania pentru reducerea cu 50 la sută a taxelor telegramelor desti­nate ziarelor celor două țări. * ¥• * Califul Dervișilor din Sudan a fost bătut și pus pe fugă de șeicul Kumbo lângă Gebel Dacer. * ¥ ¥ «Neue freie Presse» spune că știri particulare sosite din Madrid, arată că primejdia carlistă devine din ce în ce mai amenințătoare. Se vorbește că Don Jaine, fiul preten­dentului Don Carlos, s’ar afla într’o stațiune balneară din Pirinei. Gu­vernul spaniol este foarte îngrijat din cauza aceasta și a luat toate măsurile pentru a reprima o even­tuală revoltă carlistă.­­ Pe bordul vaporului «Caledonian» al societăței «Peninsula and­ Ori­ental linie» venind din Bombay și îndreptat spre Neapol, s-au­ con­statat două cazuri de ciumă. Autoritățile din Neapole, infor­mate la timp, dispuseseră deja că, în eventualitatea sosirei piroscafu­­lui, să ’l oprească în mijlocul mărei și să ’l respingă, făcându-l să­ fie însoțit până la Asinara de o navă de războiu. Vaporul «Caledonian» însă, în loc să vină la Neapole, a plecat din Port - Said, îndreptându-se direct spre Londra.« Șir Kitschener-pașa, eroul de la Ondurman, va fi avansat la rangul de general de divizie. * Tribunalul din Varșovia a con­damnat pe contele Wielopolski la doui ani închisoare pentru că a o­­morît în duel pe scriitorul rus Wydzga. ¥ ¥ împăratul Austriei a conferit me­dalia militară, din incidentul jubi­leului seu, următorilor Suverani : Împăratului Wilhelm, Țarului Ni­­colae, regilor Italiei, României, Würtembergului, Saxoniei, Belgiei și Greciei. CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Dar averi comerciale.— Sam­sarii de falimente. — Șauragiu In anul 1897 cade în stare de fali­ment comerciantul de lipscănie d. M. I. Cohen. Judecătorul de instrucție de atunci, d. Pârâianu, numește expert pe d. Moritz Blau, ca să facă un raport asupra acestui faliment. Expertul con­chide la fraudă. Falitul se plânge par­chetului că concluziunile expertului provin de acolo că n’a voit să dea 500 lei cumnatului acestuia, d. Herman Goldstein, care din cauza asta a și făcut, cu niște concordanțe, opoziție la concordat. D. judecător de instrucție Oteteleșanu a dat, în urma acestei plângeri și a instrucției ce a făcut, o ordonanță­ de urmărire în baza art. 334 aliniatul­­ 3 din codul penal (șantaj) în contra d-lor Blau și Goldstein. Afacerea s’a înfățișat erl înaintea secției III a trib. Ilfov. Inculpații erau asistați de d-nii avocați Mitilineu și Pantazi. Inculpatul răspunde la interoga­toriu și recunoaște că noul expert numit, d. Bărbuceanu, a depus un ra­port care informează pe al său, dar după cererea sa, primul procuror a numit alți trei experți, cari au infir­mat raportul d-lui Bărbuceanu și au confirmat pe al său. Inculpatul Goldstein zice că prezin­­tându-se la falim­­ent cu creanțe de lei 3,000 și văzând că sunt suspecte cre­anțe de 60,000 de lei, a făcut opozi­ție­ la concordat. D. procuror Dobrescu. Opoziția sa respins și al fost condamnat la 1,000 de lei amendă. Apărarea. Numai la 200 de lei. Cur­tea a redus amenda. Martorii Solomon Eschenazi zice că se afla la trinunal când Cohen a venit la dîn­­sul și i-a spus că Blau și Goldstein i-au cerut parale ca să facă un raport favorabil și că are să-l pue ca martor. Martorul i-a răspuns ca să nu-l puie,­­ de­oare­ce el nu a auzit nimic. Martorul Andreadis a auzit când Cohen a amenințat pe Goldstein că are să înfunde pușcăria. Martorul, în­trebat de apărare, zice că a auzit lângă cabinetul judelui instructor când un a­nume Osias­ Rosenthal amenința că are să i-o facă lui Goldstein. Martorul Bone Eschinaz asemenea se afla la tribunal în ziua judecării opo­ziției lui Goldstein. Acesta a spus ceva la­ ureche lui Cohen, iar acesta striga: «nu ți-am oferit 160 de lei ? pentru că nu ți-am dat 300 de lei, de aia ai făcut opoziție ?» D. procuror. Cunoști pe Blau ? R.—Nu-l cunosc. I.—Dar pe Goldstein? R.—Știu că e un aranjator de fali­mente ? Când un comerciant cade in fa­liment, trebue să se prezinte la Golds­tein ca să-i ceară protecție. Dacă fa­litul Îi dă ce cere, treaba merge bine; contrariu, treburile se încurcă (rîsete). Și în falimentul meu­, d. Goldstein a ținut multa vreme oposiția în buzunar, arătându-mi-o în fie­care zi, și fiind­­că n’am­ avut cu ce să’l satisfac,’ de aceea n’am putut ajunge la o învoială cu creditorii mei. Apărarea.—E adevărat că s’a admit opoziția lui Goldstein? R.—La tribunal am câștigat ea ; la curte a câștigat dânsul, fiind­că a avut patru avocați (rîsete). Martorul Osias Rosenthal zice că de­și a avut dar avarî cu Golstein, dar va spune drept. Densul depune că a au­zit pe Golstein zicând lui Cohen că dacă nu-i va da 500 de lei, Blau are să facă un raport defavorabil. Martorul Kimel, unchiul lui Blau, ascultat ca un simplu informator, de­pune că Golstein fiind bolnav pe moar­te, Rosenthal ar fi spus: «eu nu voia să moară, ca să pot să-mi răzbun» (rî­sete). D. procuror Dobrescu face istoricul afacere­, spune că Golstein e mare sam­sar de falimente, și arată probele cari sunt în sarcina ambilor inculpați. Du­pă ce examinează chestia de drept, zi­când că "faptele imputate inculpaților intră în prevederile art. 334,­ al. 3 din condica penală. ..reprezintantul minis­terului public conchide la o pedeapsă severă. Apărarea caută a stabili că nu există nici o probă în sarcina inculpaților și că trebuesc puse la carantină de pozițiile unor martori, făcute din ură. De apă­rător arată că raportul expertului Blau a fost sincer și confirmat de alți trei experți de valoare. Tribunalul achită pe ambii inculpați. Erian Albumul Musical Vo. 2 "și care va apare la 1 Decembrie va conțină următoarele bucăți de muzică: I. Romanța Slot* deducă, pentru piano și canto, scrisă într’adins pentru «Albumul Mu­sical» de prof. Antonio Giuliani. II. Valtzer Perul de aur, pentru piano. «Albumul Musical» se vinde 50 bani în toată țara.—De vîn­­zare la toate chioșcurile și col­­porturi­ de ziare. Universal in provincie [De la corespondenții noștri particulari) — 22 Noembrie 1898 — Brăila Mișcarea în port.—Piața noastră se poate considera ca calmă în vede­rea ultimelor știri sosite din America. Cumpărătorii noștri sunt foarte rezer­vați, necumpărând absolut nimic pen­tru încărcarea vapoarelor.Prețurile insă sunt susținute, ceea­ ce contribue mai mult încă la împuținarea transacțiuni­­lor. Apele sunt staționare, iar navlurile slabe. Lipsa de vagoane se simte foarte mult pe piață și ar fi de dorit ca Di­recția C. F. R. să ia măsuri în conse­cință. Soldați hoți.—Soldații Ilornel Ion din reg. 3, artilerie, și Enuță Toma, sol­dat cu schimbul în reg. 11 Călărași, operau de mai mult timp pe câmplul Statului, furând orz din depozitul de furaj al cazărmei reg. 3, pe care apoi îl vin­deau­, în cantități mari, la un co­merciant din str. Rahoveî. Ei au fost însă descoperiți printr-o denunțare a­­nonimă și au fost dați pe mâna par­chetului, împreună cu comerciantul tăinuitor. Nenorocir­e.—In strada Rahoveî No. 25 locuește o familie greacă, nu­mită Grisulis. Fata Cleauthi ducându-se să aprindă focul în sobă, a aruncat o cantitate oare­care de gaz într’însa pentru a accelera aprinderea. Aprinzând focul, a fost apucată de flăcări, cari s’au întins cu mare repeziciune pe perul și hainele copilei. Intervenind imediat ve­cinii, a putut fi scăpată cu viață, dar cu mai multe confesiuni grave și cu părul ars pe jumătate. Deces.­D. George Berceanu, sti­matul nostru concetățean și deputat al colegiului I de cameră fost judecător și primar al Brăilei, a încetat din viață ori dimineață la ora 3, în domiciliul seu de pe str. Bălcescu No. 1. Regre­tatul suferea de mai mult timp. Inmor­­mêntarea s’a făcut azi cu mare pompă, asistând cetățenii cei mai marcanți din localitate și un foarte numeros public. La biserica L-ții Ar­hangheli Mihail și Gavril a vorbit primarul orașului, d. N. N. Ionescu, arătând, printr’un dis­curs emoționant, meritele decedatului. D. prim-ministru Sturdza a trimes o telegramă de condoleanțe familiei de­cedatului. Defunctul era decorat și cu «Coroana Italiei», în gradul de cavaler. Construcțiune.­In port continuă cu mare activitate construcțiunea di­gului care este menit a apăra portul de inundații. in­­ am.—In ziua de 6 Decem­brig. (Sf. Nicolae) se va serba cu mare pompă hramul catedralei noastre Sf. Nicolae, care se reconstruește acum din nou, într’un stil foarte frumos, și ale cărei lucrări se vor termina până atunci. Folitica.—In orașul nostru ca și în cele­l­alte politica urmează cu mare înverșunare de ambele părți, în ve­derea alegerilor generale. Liberalii din localitate au hotârît apariția unui nou ziar. Conservatorii au hotărît de ase­menea înființarea unui club al lor pro­priu, unde se vor ține dese întruniri. Lot. Botoșani Accidente.— Alai tă­iere noapte pe când trenul de 3.50 trecea prin drep­tul cantonului 134, a apucat pe un cârciumar, anume Gheorghe Rusu, de loc din Ipădești, care tocmai trecea cu carul cu boi peste linie. — Carul a fost sfărâmat în bucăți, boii au fost loviți aproape mortal—iar cârciumarul grav rănit. — Aseară pe când o bună parte dintre cei mai marcanți membrii ai clubului conservator se ’ íntorce­au de la vânătoarea ce a avut loc în comuna Gristești,—trăsura în care se întorceau d-niî . I. Mărgineanu și arhitectul Cons. Nineaca luând vânt, la o vale s’a răsturnat într’un șanț. Arhitectul C. Nineaca și-a frînt un picior, iar d. Mărgineanu s’a ales numai cu o zgârietură ușoară. Artistice. — Primul concert dat de concertista Cristina Veseliei și d-na M. Aurelian, va avea­ loc Marți 24 cu­­rent în salonul «Lyric». — Miercuri se încep și reprezinta­­țiile circului Hateman. — Reprezintațiile date de artiștii teatrului Național din Iași, în benefi­ciul școalei profesionale de aici și cari trebuiau să aibă loc Sâmbătă și Dumi­necă, au fost amânate pentru o dată nedeterminată. Lilas. Cipalova Drama din strada Cazărmea. — Amănunte. — In corespondența tele­grafică trimisă și publicată în Universul de la 23 Noembrie v’am arătat că în strada Cazărmea Noul, o crimă s’a să­vârșit și că autorul ei este Ion Sma­randa, fost sergent, atât pe lângă Po­liția din localitate cât și pe lângă Pre­fectura Poliției Capitalei. Astă­zi, când am cules toate infor­­mațiunile exacte, vă trimit următoarele amănunte : In camera No. 3 a spitalului Filan­tropic am găsit pe femeea Florica Leu­­neanu, care ocupa patul 73 și care, la întrebările puse de mine, mi-a dat ur­mătoarele deslușiri: Sunt născută în comuna Dolniceî, din județul Argeș, și venită acum 12 ani în Craiova, ca servitoare. De acum 9 sau zece ani am făcut cunoștința lui Ion Smaranda, din co­muna Salcia, jud. Doljin, cu care am și legat relațiuni amoroase în timp de doui ani, când, fiind luat în armată, m­’a părăsit. După ce și-a terminat termenul ar­matei, s’a stabilit în București, anga­­jându-se ca sergent de stradă pe lângă Prefectura Poliției Capitalei, în care timp mî-a scris să mă duc după el, fără însă să’mî trimeată banii necesari de drum. Văzând că totul se uită și că numai vine în localitate după cum speram, am găsit un alt băiat, pe Nicolae Geor­­gescu, vizitiu, cu care trăesc și astă­zi și care mi-a și luat casă cu chirie în strada Cazărmea No. 101, unde s’a întîmplat drama. Tocmai după acest mare interval m’am pomenit cu el mai zilele trecute fără ca să mă fi anunțat de această venire, propunându’mi să las pe Ni­­culae Georgescu, și să’l iau pe el. Ași fi voit cu multă bună-voință să să mă despart de Nicolae, cu care de alt­fel trăiam foarte bine, dar i-am ce­rut să-mi dea timp ca să’l pot lăsa. S’a dus și a revenit din nou la casa mea. Vineri 20 Noembrie, pe la orele 6 seara, făcându-mî iarăși aceleași pro­puneri.—Văzându-I iritat, i-am făgăduit că voi lăsa pe Nicolae și-l voi­ lua pe el, pe care de alt­fel tot îl mai iubesc. La propunerile ce i-am făcut de a pleca, căci poate să fie găsit de Nicu­­lae, mi-a răspuns că nici mort numai părăsește casa, chiar dacă ar da ochi cu amantul meu. Seara m’am culcat , s’a desbrăcat și el și s’a culcat lângă mine. Cu toată frica ce aveam că Nicolae venind o să dea peste noi, totuși am adormit. N’a trecut mult când deodată am fost deșteptată și speriată de focuri de revolver. Am început a striga hoții și plină de sânge am luat plapuma în cap fugind afară și cerând ajutor. La strigătele mele proprietarul casei, care doarme alături de odaia mea ve­nind în casă, a găsit jos scăldat în sânge pe nenorocitul Ioan, care, crezând că eu sunt moartă, și-a tras și luî două focuri de revolver în piept. La strigătele­­ vecinilor poliția fiind imediat înștiințată, ambii au fost ridi­cați și trimiși la spitalul Filantropic. In­­ urma cercetărilor medicale s’a constatat că asupra femeei s’au tras 3 focuri de revolver și că gloanțele se găsesc unul în mâna dreaptă, un altul în coasta dreaptă și cel de al treilea în spinare. Cu toate loviturile căpătate, medicii speră că Florica va scăpa cu viață. Ion Smaranda, în durerile cele mai cumplite, și-a dat sfârșitul Sâmbătă pe la orele 2 p. m., și ultima întrebare adresată sub-chirurgului a fost dacă Florica a murit. Florica e o femee frumușică, cu o talie și un corp bine făcut, un păr negru foarte abundent, însoțit de intendentul spitalului, am scoborât la morgă, unde se afla corpul decedatului, căci până în momentul când seria aceste rânduri nu sosise încă de la parchet autoritarea de în­­mormîntare. Decedatul e un om bine făcut, oacheș,cu o mustață neagră mică; nu are mai m­ult ca 36—38 de ani. Urmele loviturilor de revolver se văd ambele în partea dreaptă și la o mică distanță una de alta. Rudele decedatului așteptau încă la la morgă permisiunea de înmormîntare. Acestea sunt toate detaliile asupra acestei drame. Crișan Focșani Asasini pi­ inșî.— Cei doui asasini, despre cari v’am scris în numărul pre­cedent al «Universului», cari au comis omorul din comuna Stravănii-de-Jos, au fost prinși în Focșani, în strada Cuza-Vodă de către d. procuror, ajutat de agentul de siguranță Guță Iacob. Hoț.—Ieri în timpul ședinței la tri­bunal a fost prins individul Avram Tinichigiu cu mâna în buzunarul unui domn Petrescu. Pungașul a fost jude­cat și condamnat imnediat la ș­ase luni închisoare. Avram­i Tinichigiu este ori­ginal din Buzău­­ și e o veche cunoș­tință a poliției. Rabac­ la:­­a. z La birt. — Băiete, îndrăznești să zici că untul ăsta e proaspăt ? — E de azi dimineață, d-le. — Dacă e așa, apoi e prea tare pentru vîrsta lui. Corpurile Legiuitoare CAMERA Ședința de la 23 Noembrie 1893 Ședința se deschide­ la ora 2 și 15 minute, sub președinția d-lui Dimitrie Giani. Deputați prezenți 1107. Pe banca ministerială sunt d-ni­ miniștrii C. Stoicescu și M. Ferichide. D. președinte anunță Camerei înce­tarea din viață a d-lui I. Berceanu, deputatul colegiului I de Brăila. Se procede la alegerea unui membru în comisia de indigenat, în locul d-lui Politimos, demisionat, și rezultatul scrutinului este balotagia. Se citește proiectul de lege prin care se acorda cetățenia d-lui E. Economu, mare comerciant din București. Votul e nul. Se citește proiectul de lege pentru recunoașterea calităței de cetățean lui Vasile Georgescu, român din Macedo­nia. Votul e iarăși nul. Se citește proiectul de lege prin care se acordă împământenirea cu dispensă de stagiu d-lui Edgard Dali’ Orso, din Galați. Votul e iarăș nul. Fiind nul și al patrulea vot, ședința se ridică la ora 3 și 20 m. SEEST­A. TH-TILI Ședința de la 23 Noembrie 1898 Ședința se deschide la orele 3 sub președinția d-lui N. Gane, președinte. Presen­ ți 85 d-nî senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială d-niî: Sp. Haret, Dim. Sturdza, gen. Berendei, Ionel Brătianu, An. Stolojan, M. Phere­­kyde și C. Stoicescu. La ordinea zilei interpelarea d-lui T. Maiorescu, adresată d-lui prim-mi­nistru și ministru de externe precum și d-lui ministru de culte, relativă la neplata anuitățea de 38.500 lei biseri­cei Sf. Nicolae și gimnaziului din Brașov. D. T. Maiorescu începe prin a spune că în ultima zi a sesiunei trecute, când d. Brabețeanu și-a desvoltat interpe­larea sa în chestia națională, a cerut și d-sa cuvîntul și i s’a refuzat. Acest procedeu numai liberal nu poate fi. D-sa zice că în discuția parlamen­tară nu va amesteca o chestie care e pendinte înaintea instanțelor judecă­torești, ci va continua ședința de la 15 Mai trecut, când i s’a refuzat cu­­vîntul. D. Maiorescu dovedește cu o scrisoare de la 1860 adresată lui Vasile Boerescu de către Ioan Maiorescu, dreptul ce le au școalele din Brașov. Chiar pe atunci se servea Bisericei Sf. Nicolae și școa­­lelor subvenția anuală pe calea budge­­tară. O dovedește aceasta chiar cu mai multe scrisori adresate de d. D. Sturdza în 1858 d-lui loan Maiorescu. Mai do­vedește dreptul la subvenție prin mai multe hrisoave domnești din vechime, prin cari se constată că au drept la o alocațiune budgetară pentru că li s’a luat în schimb moșiile pe cari le au avut aici în țară. Arată an cu an de la 1861 încoace suma trecută în fie­care budget anual pentru școalele și Biserica Sf. Nicolae din Brașov. Oratorul zice că statul Ungar a făcut în 1883 o lege prin care oprește în mod formal primiri de subvențiuni venite de la vre-un Stat străin. Nu în acest caz cad școalele și biserica Sf. Nicolae din Brașov, de­oare­ce nu se subven­ție ca favoare, ci o creanță, o obligație față de școale și biserică in mod regulat. O lege votată și promulgată și ne­pusă în aplicare de guvern, acel gu­vern se face responsabil de neaplica­­rea legei. Toate guvernele, afară de câte­va ră­­tăcite și deplorabile excepții, a servit subvenția, întreabă de ce toate guvernele libe­rale, chiar și d. Mârzescu, au servit sub­venția și bine au făcut, de ce numai d. Sturdza­ refuză și a refuzat chiar în primul minister servirea subvenției ? Mister ! Nu poate pricepe—zice oratorul—a­­mestecul d-lui Sturdza tn școalele de dincolo. Sfârșește prin a spune că guvernul trebue să știe că există o lege de res­ponsabilitate ministerială. D. Sturdza zice că în urma discur­sului meșteșugit al d-lui Maiorescu nu e ușor de răspuns; dar din cele ce va spune,va­ judeca Senatul din a cui parte e dreptatea. Dacă d. Maiorescu aștepta încă câ­te­va zile, nu era să piardă nimic, pre­cum nici școalele nici biserica Sf. Ni­colae nu erau se piardă și nici nu vor pierde. Se întreabă d-sa, care e cauza ne­răbdarei d-lui Maiorescu cu această interpelare, când cazul se află înaintea instanțelor judecătorești ? De ce n’a așteptat hotărîrea tribunalelor? Pentru ca să facă politică din această chestie, înaintea instanțelor vom scoate fie­care dovezile și actele ce le avem și acolo vom vorbi; aici, înaintea oame­nilor n’avem ce vorbi. D. Sturdza face istoricul subvenției școalelor. Aserțiunea că ea—zice d. Sturdza— ar șî fi dat informațiuni guvernului un­guresc în privința subvențiunei ce se dă școalelor din Brașov, este inexactă, căci Kalnoky în Septembrie 1894 în delegație a spus că are informațiuni precise că o sumă e prevăzută în bud­getul României pentru școalele din Transilvania. Cine a dat acele infor­­mațiuni altul de­cât partidul conser­vator fiind la putere atunci ? Declară sus și tare că toate acuză­rile ce ’i se aduc sunt sfruntate nea­devăruri, căci cea mai mică informa­ție sau deslușire n’a dat numănuia. D. Sturdza zice că d-sa în adevăr a oprit a se servi subvenția, fiind-că le­­gele ungurești sunt contra ori­cărei subvenții venite de la un Stat strein, căci n’a voit ca cu banii noștri să con­tribue la închiderea școalelor. Banii cuveniți școalelor Îi va depune la casa de depuneri, până când se va tranșa chestia dacă pot școalele să pri­mească subvenții sau nu. D. T. Maiorescu, în replică, zice «­ă T pare bine că d. »Spirite—recu­noaște că subvenția ce sfe servea școale­lor nu se subvenție cl renții. Se întreabă atunci de ce nu serviți renta ? De ce ministerul Aurelian a servit renta deși ministru de externe era d. Stoicescu’, colegul d-lui Sturdza de azi? Un ministru român are datoria de ași plăti datoriile sale obligatorii. Ori­ce șovăieli sunt o farsă politică și o farsă naționalistă. După ce d. Sturdza răspunde câte­va cuvinte, discuția se închide și d. ge­neral Catargiu depune o moțiune de încredere, care se adoptă. Ședința se ridică la ora 6. Lucruri din toată lumea Albii și negricii.—­La trenurile noastre, afară de împărțirea pe clase I, II și III, mai sunt cabine pen­tru fumători, cabine pentru dame, etc. Statele­ Unite, cari merg în frun­tea progresului, au trebuit, bine­înțeles, să găsească alte feluri de împărțiri. In trenurile americane sunt com­partimente pentru «albi» și com­partimente pentru «negri». Este cu totul interzis călătorilor cu obrazul alb de a sta în vagoa­nele destinate negrilor, și vice­versa. O negresă din Elizabethown (Ken­tucky) a intentat un proces de 3.000 dolari daune-interese unei companii de drum de fer, pentru­­ că a lăsat pe un «alb» să se urce în vagonul negrilor, unde se afla ea. Procesul e încă pendinte. Mamă nelucrezătoare.­ Defuncta mare­ ducesă de Toscana, care a murit de curând, nu a lăsat moștenitori pe fiii marelui duce și arh­iducesei Luis-Salvator, moște­nitori de drept, ci infantului dis­părut Jean Orth, care s-a înecat dimpreună cu nava lui «Margareta», la capul Horn. Până în ultimele sale momente prințesa a refuzat de a crede în moartea aventurierului ex-archiduce. UN SFAT PE ZI Laptele în contra incen­­t îiului. — Trebue să te ferești ca să arunci apă când ai răsturnat o lampă cu gaz și focul s’a comunicat lichidului, aceasta nu servește la nimic. Dacă ai cenușe, nisip, sau praf la îndemână, le poți întrebu­ința cu folos. Dar ceva care e în general la îndemână într’o casă, e laptele, și acesta turnat peste ga­zul aprins, îl stinge îndată. E un mijloc care poate să aducă mari servicii și care e din nenorocire foarte puțin cunoscut de mare parte dintre caznicele noastre, cari umblă cu petrolul cam neglijent. 0 mllii É arestanți in Unnia Închisoarea din Scherdovka în apropiere de Irkutsk, în Rusia, a fost zilele trecute teatrul unei re­volte de arestanți, care a putut fi înăbușită numai cu puterea arme­lor. Iată amănuntele ce le primește «Neue freie Presse» asupra acestei revolte . Un număr de 260 de arestanți, care au fost condamnați la depor­tare în Irkutsk și în ținutul Lena, au primit ca șef de escortă pe cru­dul colonel Bassarba. Acesta chi­nuia în chipul cel mai neomenos pe arestanți, le detrăgea și cele mai mici ușurări, prescrise de legea a­­supra deportaților. Ajungând la în­chisoarea Scherdovka, ultima sta­țiune până la Irkutsk, arestanții voiră să-șî cumpere câte ceva de mâncare. Colonelul le interzise să facă aceasta și porunci ca să îm­puște pe arestantul Gren, care se împotrivise. Geî-l’alți arestanți, indignați de fapta aceasta a colonelului, începu­ră să ocărască și să amenințe pe colonel. Un arestant cu numele Pleshotovk ceru colonelului soco­teală. Bassaraba porunci ca să-l împuște și pe acesta, ceea­ ce s-a și executat imediat. Tot în chipul a­­cesta a fost împușcat și un al trei­lea arestant, iar mai mulți au fost răniți, de­oare­ce au voit să sară în ajutorul tovarășului lor. Guver­natorul militar a sistat urmărirea contra colonelului, cu motivarea că acesta a fost în legitimă apărare. Sotirt m­ilitare Soldatul Thal, autorul dramei din strada Basarabi și care a fost con­damnat de către consiliul de résboiu la un an închisoare, va fi pus pe tabloul de micșorare a pedepsei ce se va întocmi pentru sărbătorile Crăciunului. O CUGETARE PE ZI CÂnd e spada scurtă, mai fă un pas. _________ ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Ieri. Luni, la orele 4 p. m., consiliul permanent al instrucțiunei publice a ținut ședință sub preșe­dinția d-lui ministru Haret, conti­nuând discuțiunea asupra regula­mentului pentru trecerea examenu­lui de capacitate a profesorilor din învățămîntul secundar, în confor­mitate cu noua lege. ♦ Sâmbătă a avut loc, la Iași, inaugurarea noului local al școalei de băeți din Sărărie. Printre elevii care au urmat cur­surile la această școală, e și actua­lul ministru al instrucțiunei publice, d. Sp. Haret. Pe atunci funcționa la această școală, ca institutor, d. Săvescu, astă­zi bătrân pensionar. Ca un omagiu pentru bătrânul institutor, mai mulți foști a­ se­ e­­levi au cotizat și i-au făcut un me­dalion de marmoră, care se află pus în fațada noului local. Meda­lionul e foarte reușit și e una din ultimele opere ale regretatului sculp­tor Vasilescu. D. ministru Haret a asistat la Iași la solemnitatea inaugurare!. In em’­sul v îi apare ASIANICUL Ziarului UNIVERSUL —^32 1899-un frumos volum de 120 pagini, cu copertă în 6 celori, care se va vinde în ziua aparițiunei, îm­preună cu «Universul» politic, numai 30 bani. — A doua zi după apariție se va vinde sin­gur cu 35 bani. Informațiaiul 9 MARȚI. 1 ¥ Duminecă dimineață, M.­ S. Regele a asistat la serviciul divin din capela catolică din Calea Călă­rași, iar M. S. R­egina, la biserica Luterană. ♦ Ziarul «Le Courrier des Bal­kans», care apare la Sofia, spune cum că România a cumpărat anul acesta de la regia turcească tutu­nuri pentru suma de 700.000 lei. ♦ Ziarul Călătoriilor, care a a­­părut azi, Marți, are următorul su­mar : Insulele Salutului, insula Dra­cului, și altele, (cu ilustrație).—Re­nașterea bătăliilor navale’ (cu ilus­trație). Curiozități zoologice : blân­dețea fiarelor.— Ploești (descripție interesantă). Legende scandinave alese : Gurile nevăzute.—Copii ră­piți și crescuți de urși. — Mâncă­tori de oameni prinși în flagram delict.— Amintiri dintr’o călătoria în Orient.— Bufnița la germani. — 10.000 de ani într’un sloiu de ghia­­ță, și altele. Deosebit de astea, cititorii pri­mesc gratis, în fascicule separate, cari se pot broșa, interesanta ope­ră : «Captivitatea mea de 12 ani la dervișii din Sudan» de preotul Pao­lo Rosignoli. In curând «Ziarul Călătoriilor» va da în supliment «Memoriile lui Sandor», vestitul călător despre ale cărui torturi, în Tibet, au vorbit toate ziarele din lume acum cât­va timp. ♦ D. C. F. Robescu, primarul Capitalei, a fost primit Duminecă după amiază, la orele 5, în au­diență de M. S. Regele. ♦ Ministerul domeniilor a luat dispozițiuni să se facă încercări cu tuberculină la vitele fermelor și școalelor de agricultură ale Statu­lui, conform propunere­ d-lor Al. Locusteanu, directorul școalei su­perioare de medicină veterinară, și doctorul Babeș. ♦ Instalația liniilor telefonice a început și în jud. Dolj. Cea mai mare parte din linii vor fi terminate în curs 6 lună. ³ Săptămâna aceași vor ține la Universitate examenele de toam­nă cu studenții din anul l­iu și al 2-lea de la drept. ^ Pentru examenul de anul l­iu s’au înscris aproape 100 de stu­denți. ♦ P. S. La Episcopul Partheniu al Dunăirei-de-Jos a fost primit era în audiență de M. S. Regele, la orele 2 p. m. ♦ Timpul fiind încă favorabil, A. S. R. Principele Ferdinand a luat dispozițiunea ca trupele din bri­gada sa să facă exercițiile pe câmp. Ținuta trupelor va fi fără man­tale, când temperatura e mai ur­cată de 0 grade, și cu mantale, când e de 0 până la—5 grade. Când temperatura se va scoborî sub zero grade, trupele vor face exerciții în săli și refectorii. ♦ Anul acesta s’au înscris la facultatea de drept din București un număr de 524 de studenți. Numărul total al studenților în­scriși la drept e de aproape o mie. ♦ «Agenția telegrafică Română» ne comunică următoarele : «Un ziar din București anunțând că un incendiu a distrus Pinacoteca din Münich, am crezut de dato­ria noastră să cerem informațiuni și suntem în măsură de a desminți în mod categoric această știre». ♦ Aflăm că d-luî general Algiu, în audiența obținută, pe lângă cele descrise M. S. Regelui asupra ale­gerilor Comunale din București în calitatea sa de delegat al pensio­narilor, a supus M. S. și rezolu­­țiunea votată de congresul pensio­narilor, și că în curând pensionarii civili și­milari vor fi convocați spre a li se comunica rezultatul. » Citim în ziarul parisian «Le Figaro» : «Studenta streini cari urmează cursurile facultăței de drept și de medicină din Paris, sunt din an în an tot mai numeroși. «La facultatea de drept: 300 stu­denți străini, din care 118 români, 52 egipteni și vre-o 30 turci. «La facultatea de medicină: 151 studenți streini, din cari 83 ruși, 67 turci, 60 români, 16 elvețieni, 15 germani și 15 greci». ♦ D. Spiru Haret, ministrul in­strucțîi Anoî­puLliov, a sosit ieri di­mineață în capitală, venind de la Buzen­. ♦ D. Al. Beldiman, ministrul nostru la Berlin, se află in capi­tală, în virtutea unui concediu. ♦ Ministrul lucrărilor publice a trimis o circulară diferitelor auto­rități și administrați­uni în cari se găsește personal teh­nic detașat, rugându-le să alcătuiască liste de acei ingineri și conductori pe cari dorește a-l recomanda pentru îna­intarea la alegere în corpul teh­nic al Statului, căci aceste propuneri, după art. 14 din regulamentul pen­tru punerea în aplicare a legei de organisare a corpului teh­nic, tre­buesc făcute și sosite la minister cel mult până la 30 Noembrie. Consiliul inspectorilor generali se va întruni, conform art. 10 din lege, în primele zile ale lunei Ia­nuarie, spre a lua în discuție cere­rile de înaintare în cadrele corpu­lui leonic. ♦ Recolta tutunului de anul a­­cesta a fost strălucită în mai toată țara. După rapoartele sosite la direcția generală a monopolurilor, media produsului pe circumscripții și hec­tare ajunge la suma de 1500 kilo­grame. ♦ Sâmbătă, d. Șt. Sihleanu, se­cretarul general al ministerului ins­trucțiunei publice, împreună cu d. Băicoianu, arc­itect al acestui mi­nister, au fost la Curtea-de-Argeș unde au ales un loc, la un chilo­­metru mai în sus de mânăstire, pe moșia Sfatului, unde urmează să se construiască sanatoriul des­­­final pentru asilul «Elena Doamna». D. St. Sihleanu s'a reîntors în București.

Next