Universul, septembrie 1902 (Anul 20, nr. 239-268)
1902-09-15 / nr. 253
ANUL XX. No. 253—DUMINECA 15 SEPTEMBRIE 1802- Marele duce Vladimir Alexandrovici.(Vezi explicația) Calendar pe anul 1902 O l tlllte! X Sâmbătă, 14 Septembrie.— InsUiarea Sf. Cruci Catolic Sâmbătă, 27 Septembrie. — Cosma și Damian Soarele răsare 552 , apune 546 București, 14 Septembrie. Nota americana Presa noastră, ca și întreaga presă europeană, se ocupă de câteva zile cu o notă ce ministrul de externe al Statelor Unite din America ar fi trimis Puterilor semnatare ale tratatului din Berlin cu privire la art. 44 din acel tratat. După comunicările ziarelor streine, guvernul american a cerut Puterilor să intervie în chestiunea evreilor din România, cari emigrează din cauza persecuțiunilor ce ar fi suferind. Primul efect ce a produs această știre, a fost o surprindere generală, atât în țară cât și în străinătate. E în adevăr surprinzător ca Statele Unite, care profesează oficial doctrina lui Monroe, după care nici un Stat european nu e îndrituit a se amesteca în afacerile americane, să creadă că lor li e permis a se amesteca în afacerile vreunui Stat european. E de asemenea surprinzător ca ministrul de externe al Statelor Unite să afirme că emigrarea evreilor se datorește unor persecutioni, când știut este de toată lumea că emigrarea se datorește numai groaznicei crize prin care a trecut și trece încă România, criză de care au suferit și sufer toți locuitorii țării și chiar Statul. Cunoscut este de toți prin ce greutăți enorme am trecut de la 1899 încoace și ce sforțări au trebuit să se facă, câte sacrificii au fost necesare, pentru ca finanțele Statului să scape de un dezastru și sa ajungă din nou la echilibru. Natural că restriștea aceasta, venită brusc după o lungă periodă de desvoltare întinsă, a tulburat mersul lucrurilor și a produs o restrîngere generală a tuturor afacerilor, atât publice cât și particulare Lipsa de lucru a făcut pe acele elemente care nu erau încă îndestul lipite de țară să caute aiurea mijloacele de trai — fenomen social-economic ce se produce în mod regulat și permanent în alte țâri, mult mai mari și mai bogate decât a noastră. In aceste condițiuni, era natural ca nota americană să provoace în primul loc surprindere, la noi și aiurea. Nedumerirea a fost atât de viuă, încât dintru început opiniunea publică, în țară și în străinătate, a căutat să descurce mobilul acțiunea guvernului american. Unii îl văd în interesul electoral al actualului guvern american, care vrea să câștige voturile numeroșilor evrei din unele centre mari ; alții presupun, că Statele Unite vor să creeze un precedent; alții, în fine, cred că guvernul din Washington are de gând să ia măsuri pentru a pune stavilă emigrării. Oricum ar fi, nota americană a produs la noi în țară, pe lângă surprindere, și nemulțumire. România, Stat independent și Regat recunoscut de toate Puterile, nu poate vedea cu indiferență amestecul unui alt Stat în afacerile sale interne. In același timp, cu asemenea demersuri se înăspresc spiritele, făcând să se nască băauele în privința lealității unora din locuitorii țării, ce am ales vice-președinte in ședința din 4/17 Septembrie, reprezintă nu pe Ungaria, ci pe Románian. Secretariatul s’a scuzat, spunând că a auzit greșit Budapest în loc de Bucarest. Tren la lucrările congresului. Ședința de dimineață a fost puțin interesanta ; s’au făcut câteva comunicațiuni și apoi ședința a fost ridicată la ora 11 în loc de ora 1, cum se ridicau de ordinar celelalte ședințe. La ora 2 jum. a fost ședința solemnă de închidere a congresului, la care a asistat Excelența Sa d. Mitracheff, ministrul justiției, foarte mulți membri și un numeros public; ținuta era fracul pentru biuron și facultativ pentru ceî l’aili. După un lung și mult aplaudat discurs relativ la știința penală, al d-lui Fr. de Liszt, profesor de dreptul penal de la Berlin, d. van Hamer, colegul său de la Amsterdam,care prezida ședința, a rugat pe ministrul de justiție să transmită respectuoase mulțumiri M. S. împăratului pentru frumoasa primire ce au avut membrii congresului, apoi a mulțumit ministrului, autorităților, d-lui Fomvitski și grupului rus, în fine studenților ruși, cari în loc de a fi conduși, cum se spune că trebue să fie junimea, ne au condus pe noi în tot timpul șederea în capitala Rusiei, unind respectul cu intimitatea. Ministrul a declarat că va fi fericit să transmită M. S. împăratului, augustul său stăpân, mulțumirile congresului. A mulțumit apoi pentru cuvintele bine-voitoare ce i s’au adresat, și a declarat că a simțit o vie plăcere asistând la desbaterile congresului. Singura sa părere de t SQ este că momentul despărțiri se apropie. Apoi s’a constituit biuroul permanent al Uniunei, alegându-se tot vechiul biurou, adică d-ni Prins, van Hamer și von Liszt. La care s’a adăogat modificânduse regulamentul, și d. Foinitski, reprezintând grupul rus, și d. Garraud, reprezintând grupul francez. In cât despre președintele de onoare al Uniunei, expirând timpul pentru care fusese ales d. Al. Pioss, ministrul de comerț (îmi pare) al Ungariei, s’a ales Excel. Sad. Nie. Muza viei?. In urmă s’a declarat congresul închis și s’a ridicat ședința. Cum am spus, pentru deseară membrii congresului sunt invitați la ministrul de justiție. Afară de aceasta mai avem următoarele invitațiuni: 1) Din partea primarului din Petersburg «de a bine-voi a lua parte la o preumblare cu vaporașul (bateau) în Insule la 8 Sept. la ora 1 jum. după amiazi». 2) Din partea principelui Galitzin (citește Galițin) primarul Moscovei ca să luăm parte «la raoulul din 9/22 Septembrie, ora 9 seara, în salele primăriei orașului». Timpul ne este clar foarte ocupat; ceea ce e însă reű, este că a început să sufle vîntul de Nord, și de unde temperatura de la 7 grade, cum am găsit-o în 31 August, se urcase în zilele acestea până la 12 grade, astăzi ea a variat între 3 și 7 grade Reaumur. Și încă trebue să observ că am ieșit din hotel la ora 10 dimineața ! Vă închipuiți cum o duc persoanele ca mine, cari știind că în Paris am petrecut 4 erni fără săport decât pardesiu de primăvară, mi s’a părut că fac un exces de prevedere, luând pe lângă hainele de vară, și un bun pardesiu de primăvară. Dacă n’aș pleca mâine seară, și dacă aș fi mai friguros decât sunt, ar trebui să cumpăr cel puțin un palton, dacă nu un cojoc rusesc. După ce vom merge aproape toți membrii streini ai congreului la Moscova, cu un tren special care ni se pune gratis la dispozițiune, câțiva din noi ne vom duce și la Kiev. De aci d-na și d-na Alliance, judecător de instrucție la tribunalul Senei, d. Barthelemy, profesor la facultatea de drept din Paris, poate și alte persoane vor lua calea Ungheni, București, Constanța, Constantinopole. Am crezut că e bine să merg împreună cu aceste persoane și pe aceeași cale până la București, spre a se fi în limitele posibilului conducător în țara noastră. O vizită a mea la ministrul Muraview P. S.— Vin de la recepțiunea ministrului Muraview ; am fost prezintat de secretarul său general, care poartă în același timp titlul de senator, iar acestui din urmă fusese prezintat de profesorul van Hamel. Ministrul ocupă un vast și superb apartament, chiar în ministerul de justiție, însă are intrare separată și chiar pe altă stradă. împreună cu secretarul său general aștepta la ușă pe invitați, care se prezintau singuri sau erau prezintați de alte persoane. O orchestră curioasă numai de instrumente cu coarde (nu însă vioare sau violoncele) a cântat în tot timpul. S’a servit ceai și șampanie; afară de aceasta un excelent și bogat bufet era la disposițiunea invitaților. S’a ridicat un buast de d. R. Garraud, căruia a răspuns ministrul închinând în sănătatea criminaliștilor și a doamnelor care au asistat la acest congres Un alt toast a fost ridicat în urmă de un tîner advocat italian din Milan, Cesar August Agrati, cu care făcusem cunoștință în tren venind de la Varșovia la Petersburg. Particularitatea acestui toast este ca d. Agrati, după ce a relevat iubirea pe care o are d. Muraview pentru Italia, pe care foarte adeseori o vizitează, în urmă a continuat toastul său în limba latină, lăudând în d. Muraview pe jurisconsultul eminent și închinând în sănătatea sa. D. Agrati, deși foarte tînăr, om de cel mult 25 de ani, e o persoană de care s’a ocupat presa europeană, tocmai din causa ministrului Muraview, pe care l’a intervievat în privința afacerei Dreyfus. Ministrul a spus că, după părerea sa, Dreyfus e culpabil, ceia ce a produs o mare sensațiune în presa europeană și mai ales în cea franceză. Se pare că presiunea interesaților din Paris a fost atât de mare, încât au obținut o desmințire, ce e drept după 6 luni, și din partea unui senator rus cu care am făcut cunoștință în timpul congresului. D Agrati ’mi spunea că revăzând în congres pe d. Muraview și zicându-î: Experență,poate v’am făcut rău publicând intervievul pe care ați bine-voit a mi-l acorda. Acesta l-a întrebat: — A plăcut publicului? — Ziarul a fost vîndut în 200.000 exemplare. — Alors je vous enverrai demain mon portrait.(Atunci o să’țî trimit mâine portretul meu) Ceea ce a și făcut, trimețîndu-î a doua zi portretul făgăduit. I. Tanoviceaim. UX SFAT PF ZI Aîiile pentru arsuri —Se ia o lingură de unt-de-lemn, o lingură de untură proaspătă, o lingură var nestins, o figură spirt și o Lingură zahăr alb. Se amestecă la un loc până se face alifie. Cu această alifie se unge locul ars seara și dimineața. d-șoara Granger le-a vizitat. Ea a făcut această descriere în congresul femenin, în care s-a discutat dreptul de votat femeilor. D-șoara Lena Wallace, a fost numită inspectoare școlară în Statul Kansas din America nordică. La universitatea din Viena a trecut cu un deosbit succes examenul de doctor în chimie,d-șoara Margareta Furcht, care este prima femeă dr. în chimia din Austro-Ungaria. Reuniunea femeilor din Germania, a hotărît să înființeze un biuron central care să procure slujbe femeilor culte. Afară de aceea se va înființa și o casă de economii și de împrumut, Olimpia de la Șipka, știre care acum se desminte. Marele duce Vladimir este fiul Țarului Alexandru II și comandantul suprem al armatei rusești. El a luat parte la războiul româno-ruso-turc, în 1877/78 și la Kadi-Kioi, lângă Rusciuk, o bombă turcească î-a omorît calul sub el, fără însă a-l vătăma. . 57 DIN RUSIA (Corespondentă particulară a „Universului”) Petersburg, 7 Septembrie. Al IX-lea congres al Uniiunei interne b<liale de drept penal ZIUA V a Voia încape această scrisoare, semnalându-ne o stranie greșală pe care o făcuse secretariatul congresului, punându-me ca reprezintând Ungaria, de care am uitat să vă vorbesc în timpul cuvenit. Am cerut rectificarea, observând d-lui van Hamel că destui români ne-au luat ungurii, să me lase cel puțin pe mine României. Rectificarea a fost făcută în buletinul No 4, în următoarea cuprindere, pe care o transcriu în limba română: «Rectificațiune. — D. Tanovi cEíc Tibíe Mișcarea femenină Din New-York se anunță : Spiritul femenin de întreprindere în Statele Unite este în creștere continuă. Miss Anne Allyn, din Chelsea, Statul Massachusetts, după moartea tatălui ei luă conducerea casei de expedițiuni. Ea dispune de patru mari camioane și speră că va putea sa dea un avânt și mai mare acestei întreprinderi. Zilele trecute s’a înființat în New York o firmă de femei care se ocupă cu preservarea cadavrelor. Șeful firmei și în același timp directoarea școalei pentru preservarea cadavrelor, Miss Odon, și-a făcut instrucția în spitalul Regina Charlotte din Londra și este o elevă și amică a doamnei Florence Nightingale, întemeiatoarea societății «Crucea roșie». La începutul anului 1902 au practicat în Statele Unite 480 de femei dentiste, cari toate au o situație independentă. D-șoara T. Granger a fost numită inspectoare industrială în Statul Georgia, din America. Această numire a fost făcută în urma unei descrieri mișcătoare a traiului copiilor în țesătoriile de bumbac din Sud, pe cari Ciupercile cari distrug lemnele de constricție O anchetă științfici Dușumelele, ușile și ferestrele școalei de băeți «Adamachi» din Iași, fiind în stare de distrugere, primăria orașului a rugat pe d. dr. profesor N. Leon să cerceteze cari sunt cauzele acestei distrucțiuni produsă pe nesimțite, și cumi ar fi mijloacele de îndreptare. In urma cercetărilor făcute în laboratorul universităței din Iași, d. dr. profesor N. Leon a înaintat zilele trecute raportul său, de foarte mare interes științific. Suntem în măsură de a publica rezultatul raportului, care cuprinde următoarele : * ¥ ¥ Lemnăria școalei «Adamachi» este distrusă de o fungă, un fel de ciupercă din ordinul «Nlimenomicetelor», familia «Poliporeelor», numită de botaniști «Merulius». Corpul de vegetațiune al acestei ciuperci este constituit din un micetin, ale cărui filamente albicioase cu pereți subțiri, cu conținut granulos, alung deabea 2 până la 7 miime dintr-un milimetru ; ele pătrund printre elementele constitutive ale lemnului (fibre și vase), transformându-l în putregai. Asemenea ciuperci distructive a lemnăriei de construcțiune, sunt cunoscute din timpuri foarte vechi. La sfârșitul secolului trecut, funga «Dematium Giganteum» a distrus un vapor întreg de 89 canoane. In anul 1836 o sumă de clădiri publice și private din Breslau au fost distruse tot de «Merulius». Prezența acestor ciuperci este vătămătoare nu numai din punct de vedere material, ci și din punct de vedere al sănătății, căci sporii când ajung la maturitate, se ridică în atmosferă ca o pulbere microscopică pe care o respirăm și care zădărînd căile respiratorii, produc diferite afecțiuni maladive. ft ¥ . D. dr. profesor Leon a propus primăriei de Iași ca lemnele cu care se vor înlocui actualele dușumele, ferestre și uși, să fie perfect uscate, și să fie injectate cu o soluțiune oarecare metalică, precum sulfatul de cupru. A mai recomandat de asemenea să se observe ca toate camerele să fie bine ventilate, pentru ca să pătrundă aer și lumină suficientă, deoarece igrasia, lipsa de aer și de lumină suficentă, constituesc un mediu favorabil de dezvoltare a acestor ciuperci. Am crezut interesant să ne ocupăm de această chestiune, întrucât cazul de la școala «Adamachi» din Iași trebuește să fie cu mult mai general și până acum o analiză ca aceasta nu se făcuse, pentru cunoașterea în mod științific a cauzelor fenomenului de care ne ocupăm. IV. G. Marinescu. O CUGETARE IA E ZI E ușor să fii bogat, e greu să fii fericit. Marele duce Vladimir Alexandrovici — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi reprezintă portretul marelui duce Vladimir Alexandrovici, care a fost desemnat de Țarul Nicolae II ca să-l reprezinte anul viitor la inaugurarea monumentului Țarului 11, ce se va face în Bulgaria. Ziarele rusești anunțaseră că și dînsul va lua parte la serbările 5 Bani foaia în România.—10 Baai inskeinatate Carnetul meu «Sfănțuiața» Intr’a noastră [ară,— O span cu ’ndrăzneală, — N'ai făcut nimica Fără... «sfânțuiala S’or ce pas vei face, Și pe orice cale, Ca să’țî ajungi scopul Trebue parale... Ai o hotârire, — De ești creditor,— S’o investești cu titlu Cel executor..., Trece luni de zile Ca s’o învestești, De nu ai parale Ca să... «sfănțuește...» Pe la tribunale,— O spun cu... sfială, — Nu'ți face o jalbă Fără... «sfânțuiasci....» Copii de sentințe Nu se pun la cale, De nu dai să scoală.... Cutărui... parale... In audiență La vr’un minister N’ajungi niciodată, Cum n'ajungi în cer, Dacă ușierul Nu e lingușit Ș'apoi pe sub mână Bine «sfântuit....» Celor cu negoțul Li se pun la cale Pentru contravenții Procese-verbale... De buclucuri scapă foarte cum se cade, Dacă... «sau Pe cel care-l... «râde...» Vrei să iei o slujbă Că de foame mari, Și alergi cât ziua De te trec sudori... Nu iei slujba, însă, Dacă, negreșit, Pe cel «influente» Nu ’l-ai «sfânțuit...» Pân’ și ’nsuratoarea,— Aci ’n Capitală, — Nu se face astăzî Țară... «sfănțuiala!....» Trebui... «pețitoarei» Ca să-l dai parale Atâtea... din zestre... Ca s’o scoți la cale... Și, îyi orice treabă, ’Dacă dai de hop, Fără «sfănțuială» Nu'ti ajungi la scop... Pentru că și cazul Schii e neuns Și ce-am spus, acilea, Cred că e de-ajuns !... Marion, de principesa Raluca Sturdza, celozl’alțî moștenitori, pentru eșire din indiviziune. S'au prezintat în instanță principesa Raluca Sturdza, reprezintată prin d. advocat V. Miclescu, căpitan D. Popovici Sturdza, căpitan G. Ștefănescu Sturdza, d. N. Catargiu reprezintat prin d. advocat I. G. Barozzi, lipsind d. Șuțu, autorul legal al minorei Olga Boga-Sturdza. D. advocat Barozzi a ridicat un incident de amânare, întrucât o asemenea cerere este făcută și de d. N. Catargiu, și care este fixată să se judece la 11 octombrie și d-sa crede că ar fi bine să se conexeze aceste două acțiuni și să se judece de odată, și aceasta pentru o mai bună administrare a justiției și pentru ca să nu fie o contrazicere între hotărîri. La amânare s’a opus atât reprezentantul principesei Raluca Sturdza, cât și reprezentantul ministerului public. Tribunalul a respins conexarea și prin urmare și incidentul de amânare. După aceasta s'a dat cuvîntul d-lui Miclescu pentru susținerea acțiunei. D-sa a cerut tribunalului ca, conform testamentului lăsat de principele Sturdza, să oblige pe ceilalți moștenitori să se lase principesei în deplină posesiune a patra parte din întreaga avere lăsată de defunctul principe, împreună cu veniturile acelei părți, cu începere de la data intentarei acțiunea. D. avocat Barozzi a răspuns că acțiunea principesei Sturnza este greșit formulată căci este imposibil ca să se lase la proprietatea deplină a principesei a 4-a parte din avere, pe câtă vreme încă nu se știe care este acea a 4-a pane, deoarece d-sa a renunțat la acțiunea sa de eșire de indiviziune, care era în strânsă legătură cu aceasta. D. căpitan D. Popovici-Sturdza susține că nu se poate admite cererea principesei, deoarece d-sa nu a probat existența în principiu a dreptului său, și chiar dacă ar fi fost admisă în principiu, totuși, în fapt donațiunile făcute pe când principele era în viață covîrșind cantitatea disponibilă, ea poate fi redusă eventual la zero. De altfel, a adăugat d. căpitan D. Popovici-Sturdza, chiar dacă n’ar trebui să se pue nici o bază pe testamentul depus dvd. Miclescu—care pentru moment se presupune a fi fals—totuși se aude că un alt testament, real de astă dată, ar fi fost distrus de o persoană din anturajul defunctului principe. Este o crimă, zice d. căpitan D. Popovici Sturdza, a falsifica un testament, dar tot crimă este de a distruge un testament adevărat , ori pe cât timp nu se știe încă nimic sigur asupra acestor testamente,prin urmare tribunalul nu poate ști pe ce se bazează cererea principesei Sturdza. De altfel, zice d-sa, conform unei doctrine pe care o citez din Bendry și a unei jurisprudențe din Dalloz ar trebui în prealabil să se ordone o expertiză care să constate dacă există sau nu ceva disponibil. D. procuror a pus condușii identice cu d. Miclescu. Tribunalul a rămas să se pronunțe Luni, 16 Septembrie. Greller*. Intrând îndată după aceea în bucătărie, ucise și pe nevasta lui. Apoi ordonă servitorilor de a spăla petele de sânge și de a duce cadavrele în odăile lor și chemând poliția se lăsă ca să fie arestat. Curth are șase copii,din care cel mai mic încă la doică. A Ziarul londonez «Daily Expres» primește din Petersburg știrea că s’a descoperit un complot, a cărui victimă trebuia să fie țarul la reîtoarcerea sa de la manevrele din Cursk. Conjurații au scos șinele pe o bucată a liniei ferate Nioolaiev și de pe aceea din Pelerhof presupunând că țarul va trece pe acele linii. Pe prima linie scoaterea șinelor a fost descoperită la timp, iar pe a doua a deraiat trenul expres de Nord.ft . . Din Berlin se vestește că împăratul Wilhelm II al Germaniei a trimis următoarea telegramă căpitanului Sverdrup, reîntors zire trecute din expediția sa la polul nordic. «Primește felicitarea mea cea mai călduroasă cu ocazia reîntoarcerei d-tale. Mulțumesc lui Dumnezeu că te-a condus cu noroc înapoi pe d-ta, corabia și bravul echipagiu». ft * ¥ La 4 octombrie s. n., se va desveli, în curtea școalei superioare de cădeți din Temișoara, statuia împăratului Francios Iosif. Statuia e înaltă de 6 metri, și reprezintă pe împâratul în uniformă de general de honvezi unguri.* ¥ ¥ Din Bartfa (Ungaria) se anunță că a căzut zăpadă. Temperatura e de 3 grade sub zero. Tot ce mai era prin grădini s’a nimicit. La Aiud, în Transilvania, a căzut de asemenea zăpadă, care a cauzat mari pagube viilor. * ¥ ¥ Judecătorul de ocol din Abaúj- Szántó (Ungaria), a delapidat 70 000 de coroane din banii judecătoriei. Ei incasa diferite amenzi și ie întrebuința pentru sine. Acum în urmă a început să dea semne de nebunie. ft ¥ . In comuna Etcs, din comitatul Nógrád (Ungaria) a isbucnit un incendiu violent, care în scurt timp a prefăcut în cenușe 12 case. Focul fusese pus, iar casele asigurate. Când au venit pompierii din Salgó Tarján ca să stingă focul, au fost atacați de locuitori cu coase, sape și ciomege, astfel că abia au putut să stingă focul. Pompierii au trebuit să fie apărați de jandarmi de furia poporului. * ¥ ¥ Starea de asediu din Zágráb va fi ridicată în cursul septămânei viitoare, dar stutariul va remâne și mai departe în ființă. « Săteanul Puszta János, din Pöstyén (Ungaria), amărît că l-a lăsat soția, se hotărîse să-și omoare cei trei copii ai sei. Ducându-se în piață, și-a cumperat un revolver, dar pe când s’a reîntors, n’a mai găsit decât un singur copil acasă, căci pe ceilalți două îî luase mama lor. Puszta a așteptat ca copilul să adoarmă, apoi a tras asupra lui. Rănit grav, copilul începu să alerge țipând, iar tatăl său mai trase asupra lui trei gloanțe, omorându-l. Criminalul tată a tras apoi asupra sa de doue ori, dar s-a rănit numai ușor. El a fost arestat. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Condamnat pentru optzeci de falsurî Ieri a venit înaintea Curtei de apel, secția 3-a, judecarea apetului făcut de Gh. Gâdiuță, contra sentinței trib. Ialomița, prin care a fost condamnat la trei ani închisoare, pentru fals în acte publice și delapidare de bani publici. In adevăr, Gâdiuță, în calitate de agent la percepția circumscripției Munteni-Buzeu, a comis nu mai puțin de 80 falsurî. Aceste falsurî constau în aceea că el încasa de la locuitori toate sumele ce aceștia datorau fiscului, le libera distanță pentru întreaga sumă primita, în cotor însă dânsul trecea sume mai mici, însușindu-șî diferența in propriul său profit. De oarece însă procedura n’a fost bine îndeplinită, Curtea a amânat procesul pentru o altă dată. * * * Un proces între principesa Hainea Sturdza și cei S’alți moștenitori Ieri a venit înaintea tribunalului Ilfov, secția I-a, acțiunea intentată Știri din streiniiltate — Prin poștă — Ziarele vieneze anunță că contesa Stefania de Lonyay va sta la Londra până la mijlocul lunei viitoare, când va pleca la castelul Austerlitz din Moravia, unde va petrece toată iarna, iar la primăvară va face o vizită fiicei ei Elisabeta, principesă de Windischgraz, care se află la Praga. * * * Deputatul socialist german Bebel a anunțat intr’o întrunire publică din Berlin că grupul socialist din Reichstag va face o crâncenă obstrucțiune noului proiect asupra tarifului vamal. * Din Bruxelles* se anunță că contele Elemer de Longay a însoțit pe soția sa până la Calais, dar că n’a călcat pe teritoriul belgian. Regele Leopold a interzis contelui Longay ca să calce pe pământ belgian, încă de când s’a logodit cu principesa Stefánia.* ¥ ¥ Se anunță din Bombay că un bogat indian anume Navroji Manoebjh Wardia, a dat un milion de lire sterline pentru victimele foametei și ale catastrofelor elementelor naturei.*_ ■> ¥ O tragedie a tulburat idilica pace din castelul puntului Salin, lângă Siegburg (Colonia). Arendașul acelor terenuri Carol Curth, descoperindu-șî nevasta în odaia administratorului, mai înteiu se îmbată cu alcool, și apoi alergă în curte după administrator, omorându-l cu un foc de pușcă. Universul in provincie De la coreap. noștri particulari —Pe ziua de 12 Septembrie — llizeii Explozie.—Locuitorul G. Muscă, din com. Lopătați, fiind turmentat de băutură, s’a apropiat de un puț cu păcură și voind să-și aprindă o țigara, a scăpărat cu amnarul o bucată de cremene. O săntee sărind, puțul a făcut explozie, rânindu-l grav la picioare. Un frate al său care se găsea în apropiere, a fost și el rănit dar mai ușor. Em Gh. Muscă a fost dus în cura spitalului județean. Urmărire. Agenții poliției noastre, în urma unei înștiințări telegrafice din partea poliției din Ploești, au început cercetările pentru prinderea unui individ numit Ioan, care în calitate de vizitiu al d-lui M. Constantinescu din Drăgănești, a dispărut de la stăpânul șeii, furându-i o gabrioletă cu un cal mare, Milostenie cu... parisinta.— In momentele când scriu rânduri la Amor criminal Roman de moravuri de N. Rădulescu-Niger Proprietatea literară a ziarului «Universul».—Reproducerea este oprită PARTEA III Un vizitiu lui tocmai prost XI — Nu part tocmai bucuroasă. Profiro, de venirea Emei în casă? o întrebă ei fără să pară că pune vr’o intențiune. Ea însă presimți ce însemna întrebarea aceasta. — Ințeleg să-mi facă bărbatul meu așa obiecțiune, răspunse cu asprime. Dar d-ta ? și-l țintui cu o privire de demnitate ofensată. — Me iartă, Profiro dragă, de oarece nu o imputare am voit să-țî fac... Mi se pare curioasăpreammenea răceală din parte-țî, pentru tot ce te desfăta odinioară: eu și Eta... A mai rămas Zizin... Când îi va veni oare minelui? — Mo rog d-tale, nu se mai judeca în chipul acesta și lasăme soarteî unele triste. — Să fie așa de tristă precum voești s’o socotesc? — Cum ? ce vrei să zici prin asta ? — Nimic... nimic... Ai uitat că n’aî oprit să te judec ? Și știi că dorințele d-tale sunt ordine ce trebue să le împlinesc.— Oftă adânc, și poate că era să urmeze , dar intră lancu și tăcu. Era mai bine : cine știe dacă nu ar fi deșteptat bănuieli Profirei asupra pianului ce -și hotărîse el. De câte ori, fără voene, ne lăsam reșimțimintelor și ne descoperim așa, încât să pierdem folosul dobândit asupra adversarului, cu mari greutăți de cumpănită. " — Am pus, dragă Profira, să scuture camera de lângă a ta... Iar pentru Titi, când va veni, îî vom pregăti salonașul de peste sală... cu odaia de-alături. — Dar ce? se întoarce Titi ? — Bine zici că am uitat să-ți spui. Da, peste 2 săptămâni... Cum vezi, aducerea Emei acasă nu este seamna timpurie, cum îți închipuiai tu... Până în seară Profira stătu mai mult pe gânduri, fără nici un indem de a se ocupa de apropiatul bal. La urma urmei, după multă și multă chibzuință, își dădu seama că Ema nu-i mai putea acuza neodihna de acum două ani; atunci abia începuse cu prințul Idila ; acum era pe punctul de a zice rămas bun casei lui Iancu Lascar și întregului trecut de la care tot îi mai veniau neplăceri în persoana lui Aristide. Cu venirea primăverei, era hotărîtă și plecarea ei în străinătate cu prințul... Până să se întoarcă, divorțul era să fie fapt împlinit... Pe urmă, cele zece luni erau să treacă, la Celemini, ca un vis... Și apoi... Și apoi frumoasa viață pentru care luptase cu atâta energie, avea să înceapă în liniște... Ema petrecu în pension cele câteva ore, într’o mare nerăbdare... Putu să găsească însă timp ca să scrie dragei sale Elena Moreanu de fericita veste că întră și dînsa în lume. Era și regret, că părăsia școala, viața de dulce liniște și de activitate rânduită cu ora, era și plăcerea plină de curiozitate de a fi acasă, de a se ivi în saloane, dar mai ales mulțumirea vie de a se așeza la Vulturu, în apropierea Elenei, cu care avea să se vadă cât mai des cu putință. Pe urmă, da partea cuvenită iubirei sale frățești pentru Titi, care era pe cale de a se întoarce în țară. Și rândurile se ticstau pe micile coase de hârtie roză parfumată, pline de amintirile acelei luni de vacanță petrecută cu Titi, dulci emoțiuni de atâtea ori spuse Elenei, și’ în fiecare dată cu bucuria unei noutăți ce-o făcea bine. In fine, se auzi chemată și inima-i bătu repede... Venise Iancu să o ia... Cu ce putere de dragoste i se anină de gât, cu ce grabă năvăli în cupeu, pare că i-ar fi fost frică nu cumva s’o cheme înapoi... Remas bun, școală ! Cupeu! porni... In urmă remânea pentru totdeauna o întreagă parte de viața veselă și fără griji împovărătoare... In acea seară Ema se culcă în noua ei locuință,—o cameră foarte drăguță,—cu aceste impresiuni. Mătușică-sa politicoasă, și nimic mai mult, urma așadar să-i fie vitregă. Moșul Iancu foarte cu dragă inimă că o vedea în casă, grăbit să o servească, să o desmierde ; el rămânea acelaș: bun, iubitor, adevărat părinte care înlocuia pe tăticul ei, dus de câtva timp din viață. Aristide, un prieten îndatoritor. Ziza un copilaș drăgălaș care se familiarizase repede cu dânsa și care îi era drag... Mari pregătiri pentru halul ce-înțâța nespus de mult curiozitatea... Un nume nou, pe urmă, pronunțat în casa moșului său : Ti Vescu...un prinț... Cum era oare un prinț, pe care moșul Iancu voia să’l facă ministru ? Ministru i... mare lucrul... Și cu ce aprindere, k masă, vorbise Aristide de prințul ăsta... Era un prinț tînăr, frumos, strălucitor de spirit, de eleganță și de bunăcreștere... Firește... Dacă era prinț!.. Era să vie la bal... spusese’Aristide... Va să zică avea să-l vadă și dînsa? Adormi, cu ochii la rochia ce i-o pregătise Profira pentru bal... și visă că dansa cu prințul... ba încă — ciudat lucru — că era și dînsa... prințesă... XII Seara balului. Familii și bărbați singuri începură să umple încăperile splendid luminate și gătite cu plante și cu fiori. Ce minune pentru Ema ! Și observa, dintr’un colț, sfioasă și tremurătoare de emoțiunea necunoscutului, cum Iancu și Profira primeau pe cei ce veneau, cu mare pornire de prietenie , ea, într’o găteală scumpă, minunată, c’un aer strălucitor de tinerețe, de mulțumire și de farmec, cum n’o văzuse încă Ema. Și-î plăcea s’o privească sub acea înfățișare deosebită, căci Îi părea mai bună și mai potrivită firei sale adevărate. El—în frac— arătând mai tîner și dînsul,—ia în cheutoare cu semnul marilor lui merite... Aristide, într’un alt colț, observa și el... și se întreba ce însemnează o decorațiune și de ce toți—dar toți—purtau la cheutorile fracului semnele distincțiilor ce le fuseseră acordate? Sa ți se dea o decorațiune, însemnează desigur să-ți vezi un merit răsplătit. Cu cât ți se sporește pe piept asemenea semne răsplătitoare, cu atât s’ar crede că : sau numărul meritelor ți s’au sporit, sau că meritul ce-s atras odată răsplata, trece prin grade de înaintare. Și cu toate acestea marele număr al distinșilor îi da de gândit lui Aristide. (Va urma