Universul, ianuarie 1903 (Anul 21, nr. 1-29)
1903-01-24 / nr. 22
Monsislirea serbească «Docanai din Serbia-Veche».— (Vezi explicata) Calendar pe anul 1903 Ortodox Joul, 23 Ianuarie.—Mart.Cihment Catolic Joul, 5 Februarie. — Agathe Soarele resare 7.32 , apune 5.26 »■ "■m I » a*................ București, 26 Ianuarie. Reforma polițică Am început, în numărul nostru de ieri, și continuăm azi, sa publicăm textul noului proiect de lege asupra organizării politiei generale a Statului Expunerea de motive ce însoțește acest proiect dă câteva lămuriri generale, și de cel mai mare interes, asupra scopului ce se urmărește cu această reformă și asupra principiilor pe cari ea se întemeiază. Până azi, o lege de poliție cu caracter general nici n’a existat, și însăși prefectura poliției Capitalei funcționează fără o asemenea lege. Intre neajunsurile ce prezintă starea de fapt și serviciul polițienesc așa cum funcționează astazi, expunerea de motive numără și supravegherea punctelor de trecere de pe fruntaria terei. Din 74 puncte de trecere înșirate pe fruntarie, numai 16 se găsesc astăzi sub un control polițienesc, și acela insuficient; restul rămâne deschis, fără pază sau control polițienesc. Este evident că o astfel de stare de lucruri nu e permis să se prelungească. In comunele urbane, chiar reședințe de județ, și mai ales în Capitală, serviciul polițienesc este departe de a fi ceea ce ar trebui să fie. Pe alocurea, deși numărul personalului superior întrece trebuințele reale ale serviciului, este însă prea puțin retribuit pentru ca să se poată recruta în condițiuni pe deplin satisfăcătoare. In alte părți,personalul este nu numai rea plătit, dar și insuficient. Peste tot, numărul personalului inferior, al agenților cărora le este încredințată paza de tot minutul a liniștei și ordinei publice, nu corespunde, trebuințelor unui serviciu prompt și conștiincios. Poliția din comunele rurale, se știe, lasă încă ,și mai mult de dorit. Toate acestea sunt lucruri de îndreptat. Și mai intâiu este chestia organizării despre care expunerea zice: După acest proiect, poliția generală a Statului stă sub autoritatea directă a ministerului de interne; ea se exercită de anume ofițeri și agenți de poliție, sub conducerea, în Capitală, a prefectului de poliție; în celel alte orașe și în județe, a prefecților de județe, în plăși, a sub-prefecților și revisorilor comunali, în comunele rurale a primarilor. Se asigură astfel, în primul rând, unitatea de direcțiune și de acțiune, atât de indispensabilă în materie de poliție și fără de care instituția însășî nu-și poate atinge scopul, precisându-se, în același timp, atribuțiunile și competința personalului de toate graiele. Tot în privința organizării, expunerea mai arată apoi : Am căutat, de altă parte, să repartisăm personalul după necesitățile fiecărei localități; să stabilim retribuțiuni fixe* după anume clase, înlăturând diversitatea de salarii existentă azi de la oraș la oraș; să sporim, unde a fost cu putință, numărul agenților inferiori ; și, fiind-că aceasta, cu mijloacele de care dispun Statul și comunele, nu era cu putință peste tot și mai ales în comunele rurale, am căutat să dăm oarecari însărcinări de poliție și altor agenți decât aceia cari se găsesc de-a-dreptul și permanent în serviciul poliției. Astfel, șefii și sub-șefii de gări, guarzii vamali, cantonierii de șosele, șefii de echipă și picherii căilor ferate, cantonierii de șosele ai Statului și județelor, pădurarii și comțuniștii Statului, șefii de garnizonă, guarzii câmpeni comunali, strejarii din sate, guarzii și pădurarii particulari recunoscuți, cantonieri și șefiicantonieri telegrafe poștali și factori poștali rurali, prin însăși natura serviciilor ce sunt chemați a îndeplini în mod permanent sau timporal, pot fi, de multe ori, niște prețioși informatori și agenți pentru poliția generală a Statului. In privința recrutării și stabilității funcționarilor polițienești, proiectul însuși vorbește destul de clar. Din expunerea de motive, vom mai releva aci numai un singur pasageu, care însă poate că prezintă cea mai mare însemnătate. Acesta este: Neamestecul poliției în fuptele noastre politice este încă una din măsurile prin cari trebuie să ne silim a însănătoși viața noastră publică. Din ELVEȚIA i Corespondența particulară a „Universului") Geneva, 18 Ianuarie. CHESTIA MACEDONEANĂ Comitetul aetiv macedonean din Geneva.—Sainsoir și tlichailoschi formând un singur comitet. — Deciderea luptei contra Turciei Există in Geneva un comitet macedonean de acțiune, comitet de o importanță superioară, deoarece e compus din tot ce Bulgaria și Macedonia are mai instruit, mai mult. Importanța acestui comitet se explică prin faptul ca ei reprezintă întreaga mișcare macedoneană, nu numai în Elveția, dar în toată Europa apusană. Tot lui îi incumbă sarcina de a ține în curent cabinetele europene despre măsurile luate de Sultan contra poporului macedonean, de a da în vileag persecuțiile ce suferă macedonenii și de a câștiga opinia publică în favoarea causelor. Această dublă misiune comitetul macedonean de aci și-o îndeplinește foarte conștiincios prin ziarul său săptămânal numit «l’Effort». Făcând o mică paranteză, vom adăuga că Geneva e de altfel centrul europenesc al mișcărei cu privire la chestiunea balcanică. Așa bunăoară, n’am decât să citez în treacăt diferitele ziare ce apar noi în acest scop. Partidul tinerilor turci tipărește gazeta «Osmanii», ce conține de multe ori noutăți mai mult decât sensaționale asupra vieței și actelor sultanului la Constantinopola, noutăți ce țara purta pecetea sincerităței și a adevărului și cari sunt scrise poate pe treptele tronului din palatul de pe marginea Bosforului. Tot partidul tinerilor turc de la lumină ziarul săptămâna «Mesc veret». Armenii, pe de altă parte, fac o propagandă înverșunată contra sultanului actual prin ziarul lor «Droschok», care are regulat cele mai exacte informații asupra măcelurilor din Armenia. In lupta de cucerire a opiniei publice a Europei occidentale, ei se servesc de ziarul «l’Armenie», care e redactat în franțuzește și care se tipărește tot la Geneva. In sfirșit, nu sunt decât câteva zile de când un alt ziar, ce poartă titlul de « Federation Ottomane», a văzut lumina tiparului în zidurile cetăței lui Calvin. Și acest nou organ, după cum o arată numele său, e menit să încerce a strânge laolalta toate cele ilalte partide înaintate, ca tinerii turci, partidul armenilor, al macedonenilor, al grecilor, etc. spre a lupta împreună contra vrăjmașului lor comun : Sultanul. — N'ași vrea ca ideea mea să fie, dintr'o scăpare de condeiă, rău interpretată și de aceea țin să declar aci, înainte de a intra în fondul acestei chestiuni, că gândul de a face politică într’un sens sau într’altul, nu mî-a venit nici o dată și că mă mărginesc ca simplu cronicar și mă voiu mărgini în corespondențele viitoare a vă comunica cele ce vomu afla de la membrii acestei mișcări sau din alte isvoare, așa cum le vom prinde din convorbiri. Cititorii nu vor vedea în aceste expuneri nici de cum părerile celui ce semnează corespondențele. Setoși de adevăr și de gândul de a servi cât se poate mai bine și cu știrile cele mai exacte pe numeroșii noștri cititori, ne silim de a-i pune în curent cu cele ce se petrec în culisele macedonene, fără a depăși cadrul reporterilor conștiincioși și fără a ne însuși nici una din părerile pe cari le vom publica. Și aci vom închide paranteza, revenind la comitetul macedonean din Geneva și la organul seu «l’Effort», despre a căror existență țineam să vorbesc. De o lună încoace membrii acestui comitet dispar și apar in cel mai mare secret, par foarte ocupați și vizitele lor dese la Paris, Londra și Viena mi-au atras atențiunea asupra fierbere în care se găsesc. Am căutat deci să aflu cauzele acestor fapte. Cum niciodată nu mi-a plăcut sa iau apărarea tiranilor,ci din contră am exprimat simpatiile mele pentru cei apăsați, câțîva membri din comitetul macedonean 'mi sunt prieteni și de la ei am putut afla că aceste pregătiri și această fericere în comitetul din Geneva e rezultatul ultimului curier ce l’au primit din Bulgaria, unde e sediul permanent al celor două comitete de sub direcțiunea lui Sarafoff și a lui Michaimovski. Trebue să adaog că, după cât am putut înțelege, cu toată neînțelegerea ce pare să existe între cele două comitete din Sofia, toate actele importante sunt comunicate de un comitet celuîlalt și că măsurile sunt luate împreună. Așa că, pentru comitetul extern din Geneva, cele două comitete, al lui Sarafoff și Mihhailovski, nu formează decât un singur comitet care e în perfect acord când porțile sunt încuiate, dar cari se ceartă între ele în fața lumei, pentru bunul motiv ca să pară desbinate, așa ca la momentul oportun forțele lor unite să uimească Europa și să cucerească in favoarea cauzei lor, nu numai opinia publică, dar și guvernele europene. Hotărîrea ce a luat comitetul din Bulgaria și pe care a transmis-o celui din Geneva, e actul final al campaniei platonice și intrarea în luptă contra Turciei. Atacul se va face aproape la aceeași dată, intre și 15 Martie, și din trei părți ale Macedoniei. îndată ce zăpezile ce acoper Balcanii, vor începe a se topi, semnalul va fidat și peșterile din munți, ce servesc de arsenale, vor fi golite în câteva zile. Numărul de macedoneni bătrâni și copii, cari vor înarmați, e mai bine de 150 mii, după interlocutorul meu. Puterile europene vor fi nevoite să recunoască independența Macedoniei, atunci când ea va un fapt îndeplinit. In corespondența viitoare voi fi publica continuarea acestor interesante păreri culese de membrii comitetului macedonean din Geneva. Intre altele, părerea acestui comitet asupra influenței sau intervenției statului român și a armatelor române in chestia macedoneană. Expulzarea unui prinț Procesul prințului Nakașidze, despre care am vorbit în corespondența trecută, s’a făcut. Tribunalul din Geneva l’a achitat, însă guvernul a menținut decretul său de expulzare și nenorocitul prinț a fost nevoit să părăsească din nou Elveția. Guvernul, spre a-i înlesni trecerea frontierei franceze sau italiene, de unde se știe cât deja expulzat, a decis ca prințul să nu fie însoțit la frontieră de jahdarmî, ci supraveghiat la distanță de un agent secret care să dreseze actul de îndeplinirea expulzare. De asemenea, pentru ca poliția franceză sau cea italiană să nu fie încunoștiițată de sosirea prințului pe teritoriul lor, s'a decis ca să nu se comunice nimic presei. Gali. CRONICI FEIEME Apelul unei femei catre principesa de coroană a Saxoniei O femee din burghezia germană publică în ziarul «Berliner Tagblatt» din Berlin, o scrisoare deschisă la adresa principesei de coroană a Saxoniei, din care extragem următoarele : «Cum ți se prezintă noul cerc social ca doamnă Giron ? D-ta crezi desigur că cercurile modeste din burghezia noastră te vor primi cu brațele deschisă și vor considera ca o onoare deosebită faptul de a te primi ? Aceasta nu este așa după cum crezi d-ta. Cercurile burgheziei un adevăr modeste și virtuoase au o atitudine foarte rezervată față de asemenea deraiări, ori din ce clasă a societăței ar parveni ele. D-ta poți să fii asigurată că viitorul cerc social al d-tale, fie burghez, fie aristocratic, va format din oameni dintre cari fiecare va avea lângă el ca fantomă cuvintele: «Despre tine se spune că...» Și de către acești oameni d-ta mai curând sau mai târziu vei fi tratată cu curiozitate, care de multe ori îți va urca sîngele în obraz. Pentru o femee burgheză o asemenea stare ar fi insuportabilă. Intr’o căsătorie de burghezi se cere mai înainte de toate o stimă reciprocă; ea este aceea pe care se basează armonia, care face pe soți ca să suporte orele cele grele cari vin asupra lor. Și noi, femeile burghez», suntem reprezintanțele casei soțului nostru, și în jurul libertăței noastre sunt trase granițe, și nici noi nu putem ca să trăim după cum vrem. Și dintre noi sunt multe cari au fost «date» în căsătorie, dar cu toate acestea țin la aceasta căsătorie pentru că nu voesc să-și piardă coroana. Gemoana noastră se numește demnitate femeiască. Zilele de splendoare pe cari le-a avut până acum viața d-tale, au trecut. Reculege-te pentru ca d-ta să-ți închei restul vieței cu coroana femeei burgheze.» Olimpia. Trei ani de războiu — de — Generala Ch. Dewel (Urmare.—Vezi da la Nr. 330 până la No. 20) CAP. XVII Ameninte asupra predărei de la Prinsloo La 17 și 18 Iulie inamicul reușise să treacă pașii Munților Roșii apărați de a patra poziție a trupei noastre, sub ordinele lui Prinsloo. O mare zăpăceală urmă, pe care acesta nu făcu nimic spre a o opri. Departe de a opri și a încurăgia pe al sol, el vota predarea burghezilor cu 17 voturi contr.a 13. Apoi observând că el trecea peste puterile sale, ceru un armistițiu de șase zile spre a consulta, spunea el, guvernul. Cum să aprecieze el o asemenea purtare? Prinsloo se gândi că inamicul ’î va acorda timpul necesar spre a primi ajutoare ? Chipul lui de a judeca provenea din neprevedere, spre a nu spune mai mult. Cum se poate ghici, generalul englez Hunter nu refuză de loc armistițiul, și d. Prinsloo se predă, cu a patra porțiune a armatei noastre, tare de 3000 de oameni. El avea cu dânsul, ca ofițeri pe comandanții Paul de Villiers, Ferreiro, Joubert,du Ploois, Porgieter, Crowter, Roux și van der Menve. O asemenea predare era cu atât mai suspectă, cu cât ea fusese negociată prin intermediul faimosului Vilonel, deja condamnat pentru trădare, și care, scăpând după ce făcuse o parte a pedepsei, se lăsase de voie să fie prins din nou de burghezi. Cea mai tristă parte a afacerei, este că o parte a trupei lui Prinsloo, mai simțitoare decât generalul ei, reușise deja de a scăpa. Ea s-a reîntors de pe drum spre a depune armele. Comandantul-șef Roux, care se lăsase să fie surprins, nu se gândi de foc, după predare, că el era comandant-șef și, mândru de demnitatea sa, va veni la lagărul generalului Hunter spre a protesta în contra unei predări pe care o proclamă ilegală fiindcă Prinsloo, uzurpator al titlului său, n’avea dreptul de a o negocia. Niște copii jucându-se de-a războiul n’ar fi procedat altfel și sunt foarte uimit de generalul Roux pe care ’l luasem drept un om serios. Generalul Hunter nici n’a vroit să’l răspundă. El l’a găsit ca prizonier de războiu. Trebue să citez totuși pe generalii Froneman, Fourie și de Villiers din Harmsmith; comandanții Hasebrock, Olivier, Visier și Kolbe, care nu șî avură partea lor în această lașitate și putură să ne revie cu șanse sau șeapte tunuri. Trebue să ne oprim mai mult asupra acestei predări a lui Marthinus Prinsloo și a altor ofițeri superiori, la spatele Munților Roși ? Ei comniscau o crimă în contra guvernului, patriei și națiune!. Ei lasau astfel să cadă trei mii de burghezi în mâinile inamicului. Asemenea oameni merită ca posteritatea să le reproșeze această acțiune și asta ar fi o mângâiere pentru mine, cititorule, de a putea ști numele lor, ca acelea ale trădătorilor ridiculi ! Și ce să spun despre burghezii din comandosurile de la Narrsmith și din Vrede, cari părăsiră din nou casele lor din Harrismith să-șî depună armele lor la generalul sir Hector MacDonald. E de mirare cum n’au preferat acești oameni să intre sub pămînt decât să se întoarcă din drumul lor spre a se preda. Printre acei din Harmsmith se afla un reprezintant al poporului, d. Piet Mann, membru al Volksraadului. El a fost acela care a sfătuit la predare, căci avea o mare influență asupra burghezilor ; el să poarte păcatul acestei acțiuni, el care era unul din acei șasezeci cari votaseră războiul ! Dar pana mea refuză de a mai scrie ceva despre asemenea lașități. De aceea să trecem înainte. (Va urma) ................. T1 ---Monăstirea sârbească Decan din Serbia veche — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi reprezintă o vedere a vechei monastiri Decan, din Serbia veche, zidită de regele serbesc Stefan, supranumit Sveti Kraly (regele sfint). Această monastire este situată în partea de sus a vaîei Decanska Bistrici, ca amintire a înfrângerii bulgarilor din anul 1330. In împrejurimile acestei mănăstiri au făcut groaznice jafuri și masacre tătarii în anii 1687—■ 1692, din care cauză numeroși șerbi au trecut la religia mahometană. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANEI Procesul relativ la neregularitațile comise la societatea de asigurare «Unirea» Ieri a venit înaintea tribunalului Ilfov, secția a 4 a, judecarea procesului privitor pe Al. Sc. Miclescu, N. Gatargiu, E. Ioachimovici, Ios. Marcovici, Isidor Kohen și Nae Anghelescu, dați judecăței pentru mai multe neregularități comise la societatea de asigurare «Unirea». Parchetul a fost representat prin însuși de prim-procuror Hamangiu. Societatea de asigurare «Unirea», constituită parte civilă cu suma de peste o jumătate milion lei, a fost representată prin d. advocat Stănescu, iar societățile de reasigurare «Garanției»din Paris și «Glndbacher», constituite de asemenea parte civilă, au fost representate prin d. advocat Christian Tomulescu. . Inculpații au fost asistați de dinii avocați I. Tu. "Florescu și Bädärän. Constatându-se lipsa mai multor martori, d. prim-procuror a cerut tribunalului amânarea pentru ca să se ia măsuri cu martorii. Ne opune nidu-se nici reprezintanții părții civile și nici inculpații, tribunalul a admis cererea de amânare făcută de d. prim-procuror și a amânat judecarea procesului pentru 24 Martie, condamnând tot d’odată pe martorii absenți la amendă.* * * Procesul falsificatorilor de mandate de la prefectura de Ilfov Se știe că acum vr'o două luni, L. Gh. Mac’uedon și I. Pop, funcționari la prefectura județului Ilfov, au fost arestați și dați judecăței pentru abuz de încredere și fals la acte publice. Lui Machedon i se impută că în calitate de șef de biuton la serviciul de ordonanțărî,abuzând de încrederea superiorilor săi, emitea mandate duble de plată și contrafăcutul semnătura acelor pe ale căror nume au fost emise, le dădea apoi lui Pop spre a le incasa de la percepție. Afară de aceasta, ei au mai comis și alte escrocherii frustrând județul cu câteva mii de lei. Judecarea acestei afaceri a venit era înaintea tribunalului Ilfov, secția 3-a. Lipsind însă unul din arestați și anume Pop, fiind bolnav, procesul s’a amânat pentru 29 Ianuarie cor. Grefier. Marele Cic Răsese Astăzi. JOLN S3 lanuarie 1903 Pentru prim» cari IMOMETSNS Hermite Is Krueger (Urmare.—Vezi de la No. 335 până la No. 20). CAP. VII RSsboîuI dr eliberare de la ISS0-8I Primele semne ale furtunii ce amenința să isbucnească au fost evenimentele cu ocazia sechestrarei forțate a carului feld-corneiului Bezuidenhout. Guvernul englez a început să încaseze biruri și să dea in judecată pe aceia cari nu le plăteau. Intre aceia cari refuzară ca să plătească aceste biruri a fost și Piet Bezuidenhobt din districtul Potchefstroom. Refuzul dărilor era unul dintre mijloacele rezistenței pasive față de guvernul englez. Mai înainte mulți burghezi plătiseră aceste dări de bună-voie, cereau să li se dea chitanțe în cari scriau că au plătit aceste biruri sub domnia forței Guvernul ordonă ca să se sechestreze cazul lui Bezuidenhout și să-l vândă pe calea licitațiunei. La această licitație se prezentă și Piet Cronje, care a devenit foarte cunoscut în ultimul răsboiu, și adică însoțit de un număr de burghezi înarmați care dădură jos cu forța din car pe portărelul englez. Ei duseră în triumf carul până la ferma lui Bezuidenhout. Acesta și cu alți burghezi a fost trimis la Krueger, la ferma sa din districtul Rustenburg, pentru ca să-l roage a veni imediat la Potchefstroom unde burghezii se pregăteau ca să înceapă răsboiul de eliberare. Krueger primi această invitațiune și află pe burghezi adunați nu departe de Potchefstroom. Aici comandantul trupelor engleze din localitate spuse lui Krueger că faptul întâmplat cu carul lui Bezuidenhout este o rebeliune. Krueger response : — Te-ași aproba, dacă am fi recunoscut anexiunea,ceea ce însă nu s’a întâmplat. Noi nu ne considerăm ca supuși ai Angliei și chestia birului nu este o chestie particulară a lui Bezuidenhout, ci o chestie de principiu care privește țara întreagă. In urma acestei întâmplări Krueger și cu alți fruntași hotărî să convoace adunarea comitetului la Paardkaal, pe ziua de 8 Decembrie 1880, ca să întrebe poporul dacă chestia aceasta se poate tranșa pe cale pacinică. Cu două zile înainte de acest termen, adunarea a fost oprită și părtașii la ea considerați ca rebeli. O mare mulțime de burghezi se adunară la ziua hotărâtă și deciseră în unanimitate că guvernul republicen șî reia oficiul și convoacă Volksratul. Afacerile au fost predate unui triumvirat compus din Krueger ca vice-președinte, Piet Joubert ca comandant general și fostul președinte W. Pretorius. Acest triumvirat lansă o proclamations în care arăta pe baze istorice că dreptatea este de partea Republicii și se făcea tuturor cunoscut restabilirea guvernului Republicei sud Africane. ____ (Va urma), lor, precum și pedepsele la cari sunt supuși în caz de infracțiune de la disciplină și servieta. Art. 27.—Ofițerii de poliție, mai întrunesc condiții]nile de titlu pentru postul ca ocupă, pot fi numiți prin înaintare, după îndeplinirea stagiului, în funcțiunea imediat superioară pentru care n’ar avea titlurile cerute. Stagiul pentru trecerea de la gradul de sub-comisar la cel de comisar, este de două ani; pentru trecerea de la gradul de comisar la cel de director de poliție, polițaie, director sau inspector al prefecturilor de poliție, stagiul este de trei ani. Art. 28.—Deosebit de condițiunea titlurilor, prefecții de poliție de la Iași, Craiova și Galați, directorii și inspectorii de poliție ai prefecturilor, poliții, directorii de poliție și comisarii, trebue să aibă etatea de cel puțin 25 ani, sub-comisarii, cel puțin 21 ani. Sub-comisarii, la intrarea lor în funcțiune, nu pot avea mai mult de 30 ani. Art. 29.—Ofițerii de poliție, dacă sunt doctori sau licențiați în drept, pot fi trecut! din serviciul poliției în magistratură,socotindu-li-se timpul lovit în poliție ca și cum ar fi fost făcut în parchet. Art. 30. — Ofițerii și agenții speciali de siguranță pot fi numiți și dintre aspiranții cari n’ar întruni condițiunile de admisibilitate cerute de legea de față. § 2.—Numirea și îndatoririle personalului Art. 31.— Ofițerii permanenți de poliție sunt numiți prin decret regal, după propunerea ministerului de interne, înainte de a intra în funcțiune, ei sunt ținuți a prezintă jurămînt. Art. 32. — Ofițerii de poliție vor purta însemnele hotărîte prin regulament sau decisiune ministerială. In caz când dau ordine sau fac somațiuni în public, ofițerii de poliție vor trebui să poarte neapărat însemnul funcțiunei ; ordinele se dau și somațiunile se fac în numele legei. Art. 33 — Ofițerii și agenții de poliție nu pot ocupa alte funcțiuni publice sau particulare ; nu pot face comerciă nici exercita veri o altă profesiune ; nu pot ține moșii în arendă, nici lua în întreprindere lucrări de ori-ce natură , nu pot servi saugera afaceri ale altor persoane, nici face parte din consiliul de administrație al verii unei societăți comerciale, industriale sau financiare. Art. 34.—Este cu totul oprit ofițerilor și agenților de poliție, ca prin daruri, promisiuni, amenințări, violențe sau orice alte mijloace, să împiedice sau să încerce a împiedica, pe vreun cetățean, de a-șî exercita în mod liber drepturile lui politice, precum : de a lua sau nu parte la o întrunire politică, de a lipi sau distribui afișe pentru asemenea întruniri, de a vota sau nu vota anume candidați, de a distribui buletine de vot, etc. Asemenea le este oprit de a împărți sau a lipi ei înșiși afișe pentru întruniri politice , de a distribui buletine de vot , de a sta, dacă nu au fost legalmente ceruți, înaintea localurilor de vot sau de întrunire, ori prin împrejurimi , cu un cuvînt, de a face orî-ce act cu caracter politic, afară de exercitarea dreptului de vot. Orice abatere, în această privință, din partea ofițerilor și agenților de poliție, constitue un delict de abuz de putere și va fi pedepsit conform art. 147 din codul penal. Cinci alegători au dreptul de a da în judeată pe cei abătuți, direct înaintea instanței competente, precum și de a susține acusațiunea; acusațiunea înaintea instanțelor judecătorești va trebui să fie susținută de cel puțin două din alegătorii cari au semnat plângerea. Dreptul de reclamație se prescrie printr-o lună de la comiterea faptului : termenul de înfățișare nu va putea fi, în nici un cas, mai lung de cincisprezece zile. Deosebit de acțiunea penală, ofițerii de poliție vor fi supuși și la măsuri disciplinare, conform prevederilor acestei legi. § 3.— Stabilitatea și măsuri disciplinare Art. 35.—Ofițerii de poliție, cari întrunesc condițiunile cerute pentru funcțiunile ce ocupă, se bucură de o deplină stabilitate, fiind însă supuși măsurilor disciplinare anume prescrise de legea de față , ei nu pot fi depărtați din serviciu sau mutați în altă localitate fără consimțimîntul lor, nici chiar prin înaintare, decât ca măsură disciplinară și tot în condițiunile prescrise de lege. Aceia cari nu posed titlurile corespunzătoare funcțiunilor ce ocupă, nu pot fi înlocuiți decât prin aspiranți cari întrunesc condițiunile de admisibilitate ; în caz însă când n’ar fi aspiranți cari să îndeplinească aceste condițiuni, pot fi numițî și aceia cari n’ar întruni condițiunile de admisibilitate cerute. După un an de la punerea în aplicare a prezentei legi, ofițeri de poliție, cari n’au titlurile corespunzătoare frintei unei for și au continuat serviciul în acest timp, se vor bucura și ei de stabilitatea prevăzută prin prezenta lege, deopotrivă cu aceia cari posedă titluri, dacă vor fi trecut examenul de capacitate și aptitudine. Art. 36.— In caz de abateri de la datoriile serviciului lor, precum și de la datoriile ce le sunt impuse prin legea de față, ofițerii de poliție sunt supuși, fără prejudiciul acțiunei penale, dacă ar fi loc, la următoarele măsuri disciplinare : Mustrarea ; Amendarea; Mutarea ; Retrogradarea ; Suspendarea; Revocarea. Ordinea în care aceste măsuri sunt enumerate, nu implică și ordinea în care pot fi cerute și aplicate. Art. 37.---Pentru aceia râd nu auj titlurile corespunzătoare funcțiunilor ce ocupă, măsurile disciplinare se pronunță de ministerul de interne ; pentru ofițerii de poliție, cari se bucură de stabilitate, măsurile disciplinare sunt mărginite, se pronunță și se execută conform prevederilor l’egen de față. Art. 38. Mustrarea, verbal sau în scris, are loc totdeauna în particular și confidențial , ea poate fi făcută de ori-ce cap de servietă ofițerilor de poliție puși sub ordinele sale. Dacă mustrarea se face în scris și nu de prefectul județului sau de prefectul poliției Capitalei, ea va fi adusa la cunoștința acestora. Art. 39. — Amenda nu poate fi pronunțată de cât de ministrul de interne, de prefecții de județe și de prefectul poliției Capitalei; ea nu poate trece peste a treia parte din retribuțiunea pe o lună, nici a fi aplicată mai mult de trei ori tn cursul unui an. Peste aceste limite, amanda nu poate fi aplicată decât în urma unei hotărîri, pronunțate de autoritatea disciplinară instituită prin presenta lege. Art. 40.—Mutarea și retrogradarea nu pot fi pronunțate decât prin decret regal, în urma unei hotărîri disciplinare. Art. 41.—Suspendarea din funcțiune, cu pierderea retribuțiunei, poate fi pronunțată de ministrul de interne ; ea nu poate însă trece, fără o hotărîre disciplinară, peste zece zile, nici fi aplicată mai mult de trei ori în cursul unui an, afară numai dacă nu este consecința unei urmăriri penale. In cazul din urmă, funcționarul beneficiază, pe tot timpul suspendare, jumătate retribuțiunea. (Urmare și sfirșit tn No. de mâine) U Clii.MTANE PI 7.1 Spiritul e în oameni, și suflarea lui Dumnezeu îî face înțelepți. Reorganizarea administrativă (Urmare.—Vezi No. de erî) CAP. III Recrutarea și stabilirea personalului § 1.— Condițiuni de admisibilitate Art. 25.—Nimeni nu poate fi numit în serviciul polițic, dacă nu este român prin naștere sau naturalisat, dacă nu a satisfăcut obligațiunile legei de recrutare, dacă nu are folosința deplină a drepturilor civile și politice și,dacă nu este de o constituțiune robustă și fără nici o infirmitate. Art. 26.—Pentru a fi numit prefect de poliție la Iași, Craiova și Galați, director de prefectură de poliție, inspector, polițit sau director de poliție, aspirantul trebue să pot scadă diploma de doctor sau licenitat în drept. Pentru postul de comisar, aspirantul trebue să fi absolvit o școală de științe de stat, o școală superioară învățămîntului liceal sau o școală militară de ofițeri și să treacă un examen de aptitudine, care va fi regulamentat. Pentru a fi numit sub-comisar, aspirantul trebue să fi absolvit cel puțin liceul și să fi trecut examenul de aptitudine , în lipsă și cu încuviințarea ministerului de interne, pot fi admiși la examenul de aptitudine și absolvenții gimnaziului. Ministerul de interne poate impune exargienii de aptitudine chiar aspiranților doctori sau licențiați în drept. Sergenții de oraș se recrutează de preferință dintre foștii militari ; un regulament special va determina modul de înaintări în corpul sergenților de oraș, orele de serviciu, disciplina, uniforma și armamentul ÖDIYersBi io provincie De la coreso. ooștri particulari — Pe ziua de 21 Ianuarie — Craiova îngrozitoarea crimă a unui nebun.—V’am comunicat telegrafic îndouita crimă comisă de Constantin Mitrică, în str. Funduiferarilor. Plecând după amănunte, iată ce am putut afla relativ la această îngrozitoare crimă: Mitrică nebun. — Sunt puțini oameni în Craiova, cari nu cunosc pe Mitrică nebunul înalt, bine făcut, dotat de la natură cu o musculatură esculană, Mitrică trăia totuși din mila trecătorilor. Lipsit de voință nu putea sau nu voia să muncească nimic, și mulțumindu-se cu 10 sau 20 de bani ce-i căpăta ziua, se ducea seara acasă în str. Fundu Ferarilor, unde pe o saltea de pae, unica mobilă din odaia în care locuia, mânca o bucățică de pâine cumpărată cu banii de căpătat. Uneori, și probabil când vedea că ziua trece și încă n’a căpătat cu ce să-și cumpere pâinea, Mitrică devenea agresiv și nu de puține ori cu sila a scos «cinciul» din buzunarul trecătorului. «Vecinii din mahna mai spun că «nebunul» de multe ori nu eșea zile întregi din casă și că ore întregi vorbea singur, gesticula și «par’că comanda o trupă de soldați’). Comiterea crimei. — De două zile Mitrică nu eșise din casă, și azi pe la orele 2, vezând că prin curtea casei unde locuia și care servea de pasaj, trec douî boerî, eși din odae să le ceară «eviciul». Grăbiți, d-niî Dumitru Crețulescu și Ioan Matei Bereu — cei douî trecători— nu se opriră pentru a da pomană nebunului. Atunci Mitrică, reintră în casă de unde luă un topor și cu o iuțeală nepomenită de pe pe la spate , fiecăruia câte o lovitură în cap. Carmurile fură despicate în două și moartea celor douî geambașî — Crețulescu și Bereu erau de meserie geambașî — a fost instantanee. In fața acestui spectacol îngrozitor, cei cari fuseseră martori, cu multă precauțiune și prin ademeniri, reușiră să dezarmeze pe criminal și să-l lege. Sosirea autorităților. — D. primprocuror Isvoranu și d. Boboc, prefectul poliției, au sosit cei dintâiü la fața locului. Cu zîmbetul pe buze și cu satisfacția în suflet, primi Murică pe oamenii legei. «Așa vor muri toți spionii și trădătorii de țară î» au fost primele cuvinte rostite de criminal, care cu un gest teatral arătă spre cele două cadavre. Se dete ordin de către d. primprocuror ca criminalul să fie dus la poliție, iar cadavrele la morgă. Lucilius. Constanța . Incendiu." Astă-noapte un incendii" s’a declarat la proprietățile locuitorului Stan Marin, din com. Galița, distrugându-le cu desăvîrșire. Focul a luat naștere de la o sobă a cărei construcție fiind rea a făcut ca focul să se ’ întindă la grinzi. Nenorocire. Pe când copilul Gheorghiță, fiul lui Andrei Alexandrescu, vroia să traverseze strada Principală, a fost călcat de o căruță care mergea în goana cailor. Copilul într’o stare puțin gravă, a fost transportat la domiciliul părinților. Mișcarea în port este foarte animată grație faptului ca porturile Galați și Brăila sunt inaccesibile din causa ghețeii. Zilnic sosesc câte 3—4 vapoare cari încarcă și descărca cereale. Ritire.—• Aseară pe când Paraschiv Gheorghle se întorcea din oraș unde fusese pentru niște târgueli, pe drumul de la Agrigea a fost întâmpinat de niște necunoscuți cari l’au luat la bătac rănindu-i grav la ochiul drept. Miron. Pîpești Amănunte asupra mișcarei din Boldești. — Am publicat erî că, cu ocasiunea alegerea consiliului iigipiilal dif]., cop. Bili4Așlîp 0,s încarnare s’a născut între patisanii celoir doue iate, propuse azi alese, incăerare din care perc é^tínul' comunal s’a ales cu capul spart, mai fiind și alți 7 răniți, fără de nici o gravitate însă. iată căușele cari au pricinuit această încăerare . Satul contra primarului.—Pin», la alegerile din toamna trecută, cota. Boldești avea de primar pe proprie-