Universul, iulie 1903 (Anul 21, nr. 177-207)
1903-07-31 / nr. 207
Orășelul român Crușova din Macedonia.— (Vezi explicația) »gg WBS Calendar pe anul 1903 Ortodox Miercuri, 30 Iulie.—Ap. Sila și Siluan. Catoli t Miercuri, 12 August..—Claire. Soarele răsare 5.15 ; apune 7.20 București, 30 Iulie. Chestia câinilor Zilele trecute, toate ziarele au publicat o informație cam de cuprins’n acesta: «Aseară a sosit în gara de Nord un vagon cu victime ale câinilor turbați; ora femeea X. din localitatea Y. cu atâți copii; femeea A. din localitatea B., cu atâți copi», etc. In sobrietatea si simplicitatea ei, știrea aceasta era îngrozitoare. Iată atâția oameni, răpiți de la casele și ocupațiunile lor, condamnați a sta la institutul antirabic, cu teama de a cădea jertfă teribilei boale a turburei; și încă fericiți dacă au fost la timp expediați, căci vor scăpa numai cu teama. Și câte asemenea victime fac câinii turban în fiecare vară. La sate, e foarte greu, dacă nu imposibil pentru acum, de a preveni asemenea nenorociri. Nu tot așa e însă la orașe, unde situațiunea și împrejurările sunt cu totul altele. Cu toate astea, orașele dau un contingent foarte însemnat la numărul celor mușcați de câini turbați. N’o fi venit oare timpul să i se puie capăt acestei rămășiți de barbarie ? Afară de partea centrală a Capitalei —și cum e în București așa e în toate orașele—în colo crinii umblă slobozi prin toate părțile și nu rare ori trebue să te ferești ca să nu calci pe câte unul tolănit în mijlocul drumului. Într’o asemenea stare de lucruri, nu e de mirare ca, la anumite epoce ale anului,când sunt expuși câinii la turbare, să se întimple atâtea nenorociri. Nică eri, în lumea civilizată, nu se mai vede asemenea lucru, și e rușinos că în privința această BSk^semenam cu țările cele înapoînfr&. _^ Administrațiunea trobimsa? se gândească serios la stîrpirea răului, căci cu serviciul pentru prinderea câinilor vagabonzi, experimentat de atâția ani de zile, nu ajungem la nimic. S’a încercat odată, prin anii 1880 sau 1890, cu taxa pe Câini. Dar lucrul n’a prins și de atunci încoace nu s’a mai făcut nimic. De ce nu s’ar impune oare și în noi, cum e pe aiurea. Obligațiunea proprietarilor de a-șî înzestra câinii cu botnițe? In nici un oraș din lume, vorbim de lumea civilizată, nu vezî câine liber fără botniță. In contra luării unei asemenea măsuri, nu vedem nici o obiecțiune serioasă. Știm că aplicarea ei nu se va putea face decât încet și cu oarecari greutăți; cu stăruință, însă, se vor înlătura greutățile și vom scăpa de o stare de lucruri cu adevărat rușinoasă. In același timp, ar fi nemerit ca administrațiunea respectivă să studieze mijloacele pentru stîrpirea câinilor vagabonzi, căci cu mijloacele de până acum nu se ajunge la nimic. Negreșit, luându-se asemenea măsuri, nu se vor înlătura cu desăvîrșire nenorocirile pricinuite de câinii turbați. Dar numărul lor va scădea in mod simțitor. Politica externă Situația în Ungariaîmpărăția habsburgilor trece de câtva timp printr-o puternică criză, dar de asta-dată nu e Austria care ne liniștește pe Franz Iosef, ci Ungaria. Cu ocazia legei militare, partidul independent a ridicat toată chestia neatârnarea Ungariei și a făcut guvernului o opozițiune care curând s-a transformat în obstrucționism. In zadar a luptat primul-ministru d. de Szell împotriva d-lui Kossuth și a amicilor săi; în cele din urmă el a fost nevoit să se declare învins și să-și dea demisiunea, împăratul a chemat pe d. Ruben Hederwary, banul Croației, care provocase la Agram atîtea tulburări și care era menit ca prim-ministru unguresc să provoace mai multe tulburări încă. Intr’adever, nu numai că n’a reușit să pue capăt obstrucționismului, dar partizanuilui și-a fi închipuit că prin corupțiune vor ajunge să împiedece oposițiunea învierșunată a partidului independent, încercările de corupție au fost desvăluite în Parlament și cu toate că d. Ruben Hedervary a dovedit că n’a fost amestecat în acest scandal fără seamăn, totuși situațiunea lui e atât de sdruncinată și prestigiul lui atât de atins, încât el nu mai poate fi omul chemat să scape Ungaria de frământările politice în mijlocul cărora se sbate. Dar să lăsăm la o parte aceste scandaluri și aceste lupte interne și să nu ne ocupăm decât de cauzele lor și anume de atitudinea partidului independent. Un lucru ne iubește ínbiű de toate, e scopul pe care acest partid îl urmărește. Căci ce vrea de Kossuth și amicii lui ? Ca Ungaria să se despartă de Austria ? Dar atunci ea va cădea în rândul Puterilor de mâna a doua și în concertul european unde joacă azi un rol însemnat, ea nu va mai juca decât un rol de întreb ari predând toate privilegiile de cari se bucură o mare Putere. Și nu trebue să uităm că o asemenea situație e pentru ea mai periculoasă decât pentru oricine, fiindcă ea nu are o populațiune omogenă. Ea e compusă din naționalități deosebite, care fiecare au conștiință de propria lor naționalitate, și cari nu vor să abdice nici drepturile niei speranțele lor. Aceste naționalități nu așteaptă decât despărțirea Ungariei de Austria, pentru a ridica glasul neatîrnărei și pentru a începe lupta. Și atunci se pune întrebarea : Sunt ce 8 milioane de maghiari în stare să fie singuri în frîu Transilvania și Croația ? Mai mult: ce va face Ungaria independentă față de mișcarea pangermanistă, care din ziua desmembrărei Austro-Ungariei nu va mai avea nici o piedici în drumul ei către Orient. Și în fine în ziua în care Rosaria se va despărți de Austrie, situația ei economică va fi cât se poate de critică. Căci ea este o țară agricolă, o țară cu un sistem economic simplu, dar care se bucură azi de toate foloasele unei țări cu un sistem economic complect, fiindcă face parte din dualismul care prin bogăția și diversitatea produselor lui formează un tot economic. Deci putem spune fără teama de a ne înșela, că dacă politica d-lui Kossuth iese învingătoare din luptele actuale, Ungaria va trebui curând să constate câtă dreptate a avut lord Salisbury când a spus «că trăim într’o vreme în care țările mari devin din «ce în ce mai mari și țările mici «din ce în ce mai mici». Oare să credem că oamenii politici din Ungaria nu și-au dat seama de aceste lucruri și n’au înțeles la ce pericol expun patria lor urmând o politică independentă ? Și atunci care să fie explicația atitudine d-lui Kossuth. In primul rând ungurii simt că influența lui Wilhelm II la Viena devine din ce în ce mai efectivă și, cum singuri dintre toate popoarele din Austro-Ungaria, au luptat neîncetat înpotriva pangermanismului crescând, nu trebue să vedem în manifestațiunile lor separatiste, cam exagerate și cam zgomotoase, decât o luptă instinctivă și preventivă în contra unui pericol ce amenință întreaga lor existență națională. Cu alte cuvinte e instinctul lor de conservare ce dinnainte se afirmă. In al douilea rând, chestia neatârnare a fost adesea ori agitată de Ungaria pentru a obține cât mai multe foloase de la Austria și pentru a’și asigura influența în dualism. Insă tactica a fost periculoasă, poporul o dată obicinuit cu cerințe, cere astăzi mai mult decât Franz Iosef poate da și mai mult decât voesc cei cari au întrebuințat această tactică. In asemeni condițiuni, cine știe dacă nu trebue să vedem în evenimentele actuale din Ungaria semnul prevestitor al unei nouî forme politice în monarhia Habsburgilor. Deocamdată nu putem ști care va fi această formă politică, dar ceea ce știm e că așteptarea ei e pentru Ungaria o cauză de slăbiciune. Să nu o uite cel a căror soartă e legată de această slăbiciune. I. G. I>. Libertate sau moarte. Aceste cete îngroșate de numeroșii bulgari de curând dispăruți din sate, au cutreerat în ziua de Duminecă pe la centrele lor principale luând cu dînșii pe cei mai întârziați, iar în spre seară au început a opera distrugând și arzând tot ce e turcesc. Iată principalele lor isprăvi din acea noapte după informațiunile primite : La Bitolia La Bitolia se introduseseră nu câteva zile înainte câțiva revoluționari din cei mai îndrăzneți, cu scopul de a pune foc în câteva puncte ale orașului spre a atrage atenția armatei, ca apoi să poată pătrunde în localurile publice unde să asvîrle bombe. Bulgarii, constatând surescitarea spiritelor populațiunei musulmane, se așteptau ca turcii provocați să înceapă măcelul. De aceste combinațiuni ale bulgarilor autoritățile nu erau de loc streine, căci armata ocupase toate intrările orașului și toate punctele pe unde se puteau strecura fie bulgarii, fie turcii surescitați. In imposibilitatea deci de a pune planul lor în executare, bulgarii s’au mulțumit să aprindă un depozit de fun în apropiere de gară la marginea orașului. Armata luând aceasta drept semnal de începere a operațiilor revoluționare, nici un soldat n’a părăsit punctele ocupate. Numai câțiva jandarmi au fost purtați la locul sinistrului, unde apoi sosind pompele au reușit să localizeze focul. Pagubele pricinuite se urcă la 10.000 lei. De la Bitolia până la Resna Orășelul Resna e situat între Bitolia și Ochrida, cu cari comunică prin o șosea, care se încrucișează cu șoseaua care duce la Corniza și Ianina. In această parte revoluționarii au operat în toată libertatea lor. După ce au distrus stâlpii telegrafului pe o lungime de vre-o zece kilometri, s-au dus să atace trei sate situate la poalele dealurilor dinspre Gopeșî și anume: Dolenți, Sera și Ramna. Aceste trei sate cu o populațiune mixtă, musulmană și bulgară, au vechi socoteli cu insurgenții bulgari ; ocazia deci era bine venită ca să’șî răzbune. Populațiunea musulmană atacată din mai multe părți a luat armele și a apucat meterezuri în jurul satului. Insurgenții neputând răzbi spre a incendia locuințele turcilor au pus foc în claele de fin de prin marginea satelor, împușcând la lumina unei lămpi și o turcoaică care ținea un copil în brațe. Poșta de Ia Ianina Serviciul poștal între Bitolia și Ianina se face prin trăsuri însoțite de jandarmi călări. Diligența pornește de la Bitolia, Duminecă spre seară, astfel că locurile ce era să străbată fiind în plină revoluție, se putea ca poșta să cază în mâinile insurgenților. Găletarii mai de seamă pleacă cu poșta pentru Coriiza și ianina pentru mai multă siguranță. Ținem de la un călător, care s’a întors de la drum, interesante detalii asupra evenimentelor care s’au petrecut în acele părți în noaptea de 20 c. Poșta și trăsurile cari o însoțeau, ajungând în localitatea numită Prevaleț, rămân surprinse de lumina ce răspândeau la mari depărtări claele de fin ce ardeau în cele trei sate de cari am vorbit mai sus. Tot deodată se aud împușcături dese deasupra dealului unde e situat satul bulgăresc Serbiî. Poșta și trăsurile ce-o însoțeau, după o scurtă consfătuire, s’au oprit pe loc și au trimes la Bitolia ca să anunțe Valiulul ceea ce se petrece înaintea lor. Jandarmii ocupând meterezuri în locul unde s’au oprit trăsurile, abia pe la revărsatul de zori primesc ordin ca poșta să se întoarcă. Călătorii urmând drumul lor înainte și ajungând în satul Galani s’au întâlnit cu întreaga populație musulmană înarmată și păzind împrejurimile satului. De la Galani încolo drumul era de tot pustiu, deși era zi de târg. Semănăturile secerate și parte treetate erau părăsite în voia întâmplărei. Postul de jandarmi de la Diavato, o trecătoare merefi păzită, era părăsit negăsind nici un suflet de om ca să întrebe ce se petrece dincolo spre câmpia Resne, străbătută de șoseaua pe care trebuia să călătorească. Călătorii ajungând la locul Prespa de al cărui mal nu se mai desparte șoseaua, se întâlnesc cu grupuri de jandarmi cari ’e sfătuesc să se întoarcă, căci toate satele bulgărești s’au resculat. Dinspre munții din partea opusă se aude ecoul împușcăturilor dese și repetate într’una. Pe panta unei coline sunt în flăcări două sate bulgărești anume : Crușa și Leureca. Hanurile ce întâlnesc de alungul șoselei sunt prefăcute in cenușe cu cai și cu trăsurile ce se găseau în acel moment din întâmplare. La un colț al șoselei, într-un loc prăpăstios, șoseaua prezintă un șanț de un metru și jumătate săpat de curând iar în apropiere meterezuri făcute de pietre. Era locul desemnat de revoluționari pentru a ataca poșta de la ’ Ianina, care a avut pre Yfiá fiÉia de a se smialipi Mis sus de acest șanț se auzeau alte împușcături. Câțiva jandarmi surprinși într’un han se aporiu dinăuntru contra insurgenților cari l înconjuraseră. La Resna In noaptea de 20. orășelul Resna a fost atacat din șase părți, planul insurgenților fiind să ocupe localul autorităților. Insurgenții foarte numeroși au pus foc în diferite părți de la marginea orășelului, însă nu au reușit să pătrundă deși garnizoana orășelului se compunea numai din vre-o treizeci de soldați. Aceștia, ajutați și de populațiunea musulmană, au respins atacul revoluționarilor, însă autoritățile erau speriate, căci nu sosiseră ajutoare din Bitolia deși le așteptau din moment în moment. Mai târziu, s-a aflat că un detașament de 200 soldați trimis la Besna s’a abătut spre Smilpvo unde era reclamată prezența lor de alte împrejurări. Prăvăliile sunt închise iar populația bugată dispărută s’a unit cu insurgenții. La Smilovo 25 soldați turci, cari formau garnizoana acestei comune în momentul isbucnirei revoluției, au fost împușcați toți prin surprindere. Sub-prefectul comunei a fost de asemenea omorît în mod groaznic. La Ecșison Locuitorii acestei comune au plecat luând cu dînșii și familiile lor. Această comună, așezată lângă stația drumului de fer Monastir Salonic cu același nume, e un centru revoluționar foarte activ. In momentul izbucnirea revoluției au stricat macazurile de la stație, împușcând și 3 jandarmi însărcinați cu paza gărei. Dintre insurgenți a căzut numai unul îmbrăcat în uniforma. Stricăciunile de la gară s’au reparat ușor, însă linia telegrafică a căii ferate e stricată pe o mare întindere. La Crușov a ici insurgenții, foarte numeroși, au putut opera în toată voia lor, căci soldații de pază erau numai 30 După ce au atacat postul lor, au pus bombe în localurile sub-prefecturei și al telegrafului cari au ars. După aceea au arborat în cele patru colțuri ale orașului steaguri revoluționare. Șoseaua care duce la Crușova e stricată pe o mare întindere. Comunicația cu Crușova e întreruptă, iar călătorii cari se duceau au fost întorși de pe drum. Guvernul local privește aceste evenimente cu mult sânge rece. Valiul a telegrafiat cerând 20 batalioane. Se așteaptă armată. In curând nouă detalii. Din Macedonia (Corespondență parte a ziarului «Universul») Monastir (Bitolia), 22 Iulie. RĂSCOALA BULGARILOR MACEDONENI După cum am spus și în precedenta mea corespondență, zilnic se constată dispariția din orașe și sate a adepților comitetului revoluționar bulgar, angajați prin jurămînt a răspunde la apelul agenților revoluționari. In săptămâna din urmă sate întregi au fost părăsite de bărbați, cari sunt în stare să poarte pușca. Din Bitolia, Perlepe, Resna și Ochrida au plecat cu sutele, așa că s’a rărit populația bulgară în mod simțitor. După svonurile care circulau in public, isbucnirea revoluției generale era fixată ziua de 20 ale curentei, în ziua de Sf. Ilie. Autoritățile locale având informațiuni pozitive despre planul revoluționarilor bulgari, au sporițt mijloacele de pază, însă un sete așteptați ca revoluția să isbucnească în acea zi. Zvonurile răspândite însă de însușî bulgarii nu s’au desmințit; în ziua de Sf. Hie au apărut numeroase cete de insurgenți DikrtâfidalflfiiBurî cu ijjseilația: Parin. GRUMIGI FEIENINE Educația de familie Sunt de părere că educația nu numai a micei fete, adică în primii ani până la vîrsta de școală, dar chiar a tinerei fete în tot timpul adolescenței, nu poate fi bine făcută decât de mamă sau în casa mamei sale. Asta, bine înțeles, în general, căci sunt mame nedemne și case în care educația este vrednică de plâns. Și nu ne putem decât bucura, când o asemenea femee își face singură dreptate și ’și îndepărtează copila îndată ce s’a născut, pentru ca ea să fie crescută sub un alt acoperiș. Ar fi un bine relativ dacă copilul ar găsi la streini adevăratele îngrijiri de mamă pe cari nu le-a putut avea de la părinții ei. Sigur este că dragostea, zelul, îngrijirile neîncetate se vor găsi la adeverata mamă mult mai multe decât la o streină. Ceea ce e evident pentru amândouă sexele în prima vîrstă, ramâne adevărat pentru fată mult mai mul timp decât pentru băiat, căci dacă băiatul are mai puțină nevoe de mama lui pe măsură ce crește, fata are din ce în ce mai multă nevoe de densa. Pentru băiat, privesc ca ceva supărător,—cu toate că răul este adesea necesar,—nevoia de a părăsi familia, și ca un bine, de a putea să-și facă studiile cari îi sunt indispensabile. Pentru fată, exilul total într-un internat este mult mai de temut în adolescență și tinerețe, cu atât mai mult cu cât e trebuință ca ea să se despartă de mama ei. Sunt mii de lucruri pe cari o fată trebue să le știe și pe cari numai mama ei i se poate da , și sunt în schimb mii de lucruri pe cari o fată nu trebue să le știe, și pe care numai mama ei, ținând-o sub aripile sale, veghiând într’una asupra eî, poate fără sforțare să o scape de vre-o revelațiune prematură. Nu trebue să se creadă pentru aceasta că o educație exclusiv de familie, fără nici un ajutor străin, poate să ajungă educațiunel unei fete. Zîna. ■ ■MN Orășelul român Crușova din Macedonia » — Vest ilustrația — O telegramă a corespondentului nostru particular din Sofia, ne-a anunțat că o puternică bandă de insurgenți bulgari a ocupat orășelul românesc Crușova din Macedonia masacrând garnișp.sigi U^gejsQjt. de acolo. Orășelul Crușova este situat într-o posițiune frumoasă, pe mai multe coline formând o mare scobitură. Clădirile sunt mari și frumoase, unele din ele având mai multe caturi. Din oraș duce o șosea la Bitolia care se află la o depărtare de 70 kilometri. Crușova are o populație de 13 000 locuitori dintre cari aproape 10.000 sunt români (armâni), iar restul sunt bulgari. Românii sunt împărțiți în două comunități anume : Comunitatea națională ca biserică națională având trei școale, dintre care două centrale de băeți și fete și una mixtă așezată în cartierul Gireșt, iar cealaltă grecomană având o biserică-catedrală cu hramul Sf. Nicolae, care este un cap de operă de artă. Bugarii sunt de asemenea împărțiți în două: o parte din ei susțin că sunt sârbi și formează un partid având școalele lor cu limba de propunere sârbească și un preot sârb, care are de șef pe episcopul grec. Ocupația principală a românilor este în primul rând comerțul cu vite pe cari se exportează în Grecia, apoi comerțul cu brânză, unt, lemne, etc. Industriile de prima necesitate sunt: croitoria, cojocaria, cismăria, fierăria, argintăria, etc. Ilustrația noastră de astăzi, reprodusă după o fotografie luată la fața locului, reprezintă o vedere a orășelului Crușova. In fund se vede o pădure de fagi, un sfat r»u... Pentru spălatul obrazului.—In timpul verii nu e bun săpunul. Zeama de lămâie curăță pielea foarte bine și trebue să fie preferată săpunului. Apa de ploaie de asemenea spală bine obrajii, moaie pielea și o netezește. minumim« «Wf O»»!» ...■««— întinderea semănăturilor din anul 1103 O statistică, complectă Ministerul agriculturei a trimis spre publicare la «Monitorul Oficial», statistica întocmită asupra întinderea recoltelor din acest an. Totalitatea culturilor agricole a fost de 5.904.424 hectare, cu 74.770 hectare mai puțin decât în anul 1902. Aceste culturi, față de suprafața țarei noastre, ocupă o întindere de 4495 la sută hectare, față cu 45.52 la sută hectare, cât a fost în anul 1902 Anul acesta, întinderea semănăturilor de grâu a crescut cu 22.000 hectare față cu anul trecut, pe când întinderea semănăturilor de porumb s’a micșorat cu vre-o 18.000 hectare. In cifră generală, în toamna anului 1902 s’au semănat 529.000 hectare grâu, iar anul acesta s’au semănat 2.163.855 hectare. Evaluarea exactă Semănăturile de rapiță au fost distruse pe jumătate aproape, din cauza frigului, pe când cele de in au crescut în mod considerabil. Fînețele naturale sunt în scădere. Iată întinderile care au fost cultivate cu diferitele plante : meiul 81.736 hectare, rișca 1493 h., cânepa 7.927 h., macul 267 h., fasolea 29.630 h., fasolea cultivată prin porumb 419.829 h., mazărea bob 9.869 h., cartofii 11.092 h., cei cultivați prin porumb 42.037 h., sfecla de zahăr 10.682 h., tutunul 5.076 h., anasonul 98 h., și diverse plante 331 h. Grădinile și bossănăriile 28.772 h., fânețele artificiale 86.004 h., fânețele naturale 50. 266 h., viile 132.728 h., și livezile de pruni 80.638 h. Alte cifre Pământul—adică cele 5.904.424 hectare semănate anul acesta,— a fost cultivat de 933.813 agricultori pe seama lor, dintre care 3726 inși au exploatat 100 și mai multe hectare de pământ, pe când 930.887 inși au exploatat mai puțin de 100 hectare. In general unele semănături au crescut în întindere, altele au scăzut față cu anul trecut. Datele, așa cum sunt întocmite de către serviciul statisticei generale, merită a fi consultate în întregime. Conchiziune întinderea gradinelor de zarzavat, a finețelor și a viilor a scăzut. In anul acesta s’a semănat mai puțină secară ca în 1902 cu 15.360 hect., porumb cu 110.604 hect. și rapița cu 156.519 hect. Viile au scăzut cu 9.976 hect., gradinele de zarzavat cu 1.105 hect., fînețele naturale cu 38.895 hect. și cele artificiale cu 15.767 hect. Fînețele se observă că scad anual în mod sistematic, din cauză că agricultorii preferă a întrebuința terenurile pentru cultura cerealelor. Anul acesta s’au mărit în schimb semănăturile de grâu cu 117.856 hect. Aceasta are explicația în faptul că anul acesta s’a semănat grâu în terenurile unde anul trecut se semănase porumb. Mai sunt în spor de asemenea semănăturile de orz cu 105 258 hect., cele de ovăz cu 21..681 hect., și cele de sfecle cu 4468 hect. Marin. Citiți! Citiți Toate persoanele din Capitală și provincie, cari vor cumpăra Veselia, care va apare mâine. toți dim., 31 Iulie, vor concura prin tragere la sorți la următoarele 4 premii: 1) O frumoasă brățară cu ceasornic de argint. 2) Un frumos vas de salon de ielai bronzat. 3) Un album pentru fotografie. 4) Un coșuleț pentru pâine de mkel a Veselia» se vinde cu 5 bani numărul în toată țara. Spre a concura la această tragere, cititorii din provincie vor trimite prin poștă, într’un plic deschis, și cu o marcă de 3 bani, sau mai bine vor depune imediat la depozitarii noștri din fiecare oraș, cuponul No. 6 din acel număr. Cititorii din Capitală se vor depune la portarul stabilimentului «Universul». Tragerea va avea loc Marți, 5 August a. p. $tim <im străimbate — Prin postit — Un grup de republicani din Valența (Spania) a pătruns Vineri în birourile ziarului carlist «Rayo» și a făcut o mulțime de pagube. S’au făcut 2 arestări. ★ * * Imperăteasa-văduvă a Rusiei, Maria Teodorovna și regina Alexandra a Angliei, vor pleca în curînd la Curtea regală a Danemarcei, unde vor sta mai mult timp. * * In China urmează persecuțiile contra partizanilor reformelor. La Peking au fost arestați 5 dintre aceștia, între care și un frate al vice-regelui din Wudang. * • * * Vice-amiralul Benjik-pașa și contraamiralul Abdi-pașa au fost arestați la Constantinopol, sub ciudata învinuire că au voit să fure 2 tunuri din arsenal. * — * * Un grav accident s*a întîmplat la Velez-Marga (Spania). O mașină, care servea la ridicarea apelor, a făcut explozie, rănind grav 22 persoane.★ ♦ ¥ Se pare că un inginer italian a regăsit pe coasta Calabriei, întreaga flotă a amiralului spaniol Montesacchia, scufundată prin acele locuri pe la 1675. Guvernul italian a ordonat să se facă cercetări amănunțite. * ¥ ¥ Un strîngător de cârpe din Bradford (Anglia), anume Henri Lingard, a murit lăsând o avere de 175 mii lire Sterlinge (4.375.000 lei). __ ¥ ι Papa are obiceiul de a-și șterge condeiul pe haina sa. De aceea acum când nu mai poartă haine negre, el strică mereu hainele cele albe.* ¥ ¥ In Vatican toți prelații se arată foarte scandalizați că Papa nu vrea să se fie de nici o etichetă. Deunăzi pe când Papa se plimba prin grădinile Vaticanului, a văzut un geandarm care voia să isgonească pe niște lucratori ce munceau pe acolo. Papa chemă pe geandarm și ceru ca lucrătorii să fie lăsați să se apropie și după ce a vorbit cu dânșii, i-a binecuvîntat. Toate acestea irită pe monseniori! de Curte cari declară pe față că nu pot face pe Papa să se ție de regulile etichetei. Astfel, de exemplu, el are obiceiul de a însoți până la ușă pe toate persoanele ce se duc să-i facă vizită. * ¥ ¥ La Neapole a sosit vaporul «Preussen» venind din Shangai și având pe bord pe episcopul din acea diocesă, mons. Valenteri. El e un bătrân de 70 ani, și poartă coadă și barbă, ca chinezii. El se află de 22 de ani în China. Cu mare uimire a aflat azi de dimineață despre moartea lui Leon XIII și alegerea noului Papă. ¹ ¤ Alaltă erî camerierul Papei a plecat la Veneția spre a conduce la Roma surorile Papei, cari vor locui într’o casă din piața Rusticucci.* ¥ ¥ Ziarul «Messaggero» are o corespondență din Racconigi în care se spune că o persoană care are deseori ocazia de a se apropia de rege, a afirmat că Victor Emanuel fu bine impresionat de numirea cardinalului Sarto ca Papă, cu toate că nu se gândea de loc la reușita lui. Ba chiar regele, în glumă, pariase cu generalul Ponziovagna că va ß ales Papă cardinalul Rampolla. ¥ Se asigură că noul Papă e asigurat asupra vieței pentru o importantă sumă la societatea «Generala» din Veneția. Asigurarea durează de mai mulți ani. «Daily Express» anunță c ttigoligî englezi tpiste și poitrietatea pentru căutarea mijlocului de vindecare al cancerului, au făcut o descoperire, grație căreia s’ar cunoaște cauzele cancerului. Pentru moment această descoperire e ținută în secret. * Loja «Vorwaerts» a ordinului internațional francmasonic, a fost declarată în stare de faliment. Ea cumpărase o casă și deschisese un restaurant antiacoolic. * ¥ ¥ «Liberta» asigură că guvernul rusesc a adresat Vaticanului prin ministrul său o protestare contra votului Austriei la alegerea de Papă. .......11«*NSHOLMM«mininnmm UN PROVERB PE ZI Satură-te până vin ceî mici, și te îmbracă până vin ceî mari. (Oriental)......... önliemi io provincia De la coreso. noștri particulari — Pe ziua de 28 Iulie — Botoșani Asaltul miel potaî de lupi.— Erî noapte o potac de lupi s’a năpustit pe moșia dobăceni, comuna Dângeni, proprietatea d-lui Nicu Enășescu. Lupii au intrat într’o turmă numeroasă de oi și au ucis 30, iar altele 20 au fost grav rănite. Printr-o fericită întâmplare, ciobanul a scăpat cu viață. Mușcat de lup turbat. Locuitorul Const. I. Chiriac, din Deleni, a fost înaintat îa cura institutului antirabic din Iași, fiind grav mușcat de un lup turbat. Furiosul animal a fost împușcat de un alt sătean, iar craniul său a fost trimes de asemenea la Iași, spre a fi analizat. Nead. Călărași Incendiu. Erî noapte un fir*ncendiu violent a distrus cu desăvîrșire o mare șiră de grâu a lui Nicolae Soare, din Arțari, adică întreaga recoltă de 18 pogoane. Cauzele focului nu se cunosc. Pagubele se urcă la 1500 lei. înecat. — Drag,»mirasite, din Țăndărei, ducându-se să topească niște vinulul Ialomița, a căzut în apă și s’a înecat. Cadavrul oui s’a găsit. De la Obor. — In oborul nostru de cereale s'au vîndut era 724 chile fasole cu 66—70 lei chila, 320 chile grâu cu 45—71 lei chila, 350 chile orz cu 28—33 lei chila, 14 chile metü cu 37 lei chila, 6 chile porumb cu 56—60 lei chila, 6 chile raniță cu 52 lei chila. Sosire.—In portul nostru au sosit vapoarele «Sofia», «Glascow» și «Andronichi», pentru încărcare de cereale. De la Ostrov. Craiova Crimă din gelozie. — Didim Petrescu, din str. Lascar Catargiu, făcuse de mai mult timp cunoștința lui Lazăr Moscovici, chelner la cofetăria d-l ui Andronescu, din str. Unirea, cunoștință care mai târziu se cimentase printr’o puternică dragoste, și prin promisiunea de a se căsători. Din diferite împrejurări, și mai ales că această dragoste se răcise, Moscovici își părăsise amanta după ce avusese grija de a cheltui în petreceri tot ce adunase Didina. Astă-noapte, spre ziuă, Didina, supărată de purtarea amantului, a început să-l caute, și găsindu-l la masă cu o altă femee, la cârciuma d-lui Spirtaru, a tras asupra lui focuri de revolver, fără să-l nimerească însă. Chelnerul Marin Pașa, sărind in ajutorul chelnărului Moscovici, era sa cada victimă, căci al douilea glonț i-a trecut pe la ureche. Didina Petrescu, fiind dezarmată, a fost trimisă la prefectura de poliție. Ea a fost astăzi înaintată parchetului local, care a și dispus arestarea ei. Bălai gravă. —Femeia Maria Vasile Matei, din str. Salinelor, a reclamat poliției că astă-noapte a fost grav bătută de către Constantin Hăpan și Gheorghe Ștefănescu, din str. Pasul No. 9. In urma cercetărilor făcute de comisarul însărcinat cu anchetarea acestui caz, numiții bătăuși au fost dați judecatei și înaintați parchetului, iar femeea reclamantă, care s-a constatat că era grav bătută, a fost trimisă în cura spitalului central. Lucilius. Borohoiîi Afacere curioasă. — Se vorbește cu multă aprindere la noi despre următoarea întâmplare : 16 Septembrie 1902 au fost internați în spitalul județean din localitate 2 nebuni furioși numiți Dumitru Ciobanu și C. Ivaniceanu, din cari cel din urmă ajunsese într’un grad atât de înaintat de alienație mintală, încât medicii opinară că nu mai are mult de trăit. Acești 2 nebuni urmau a fi internați la mânăstirea Neamțu după câteva zile de ședere aci. Ce se întâmplă însă ? Când se prezintară jandarmii însărcinați cu escortarea lor, ii s’a predat la spital pe Dumitru Ciobanu, iar în locul lui Ioaniceanu fu predat — printr’o gravă eroare—un oarecare Iloncerin, care avea la activul său fapte criminale și fusese internat în spitalul de bolnavi. După două zile de la întâmplarea aceasta, Ioaniceanu moare în spital fără ca schimbarea făcută să se remarce. Mai mult, însuși Honceriu simula la mânăstirea Neamțu, nebunia, desigur spre a îndepărta bănuelile. Zelele aceste abia (după aproape un an) se descoperi totul. Afacerea e acum la instrucție și condusă de d. procuror Giorgiovanu. Instrucția caută să stabilească cine sunt vinovați de această substituire , s-a cerut tot odată și eliberarea lui Honceriu de la Neamțu. Bruno