Universul, iulie 1903 (Anul 21, nr. 177-207)

1903-07-31 / nr. 207

Orășelul român Crușova din Macedonia.— (Vezi explicația) »gg WBS Calendar pe anul 1903 Ortodox Miercuri, 30 Iulie.—Ap. Sila și Siluan. Cat­oli t Miercuri, 12 August..—Claire. Soarele răsare 5.15 ; apune 7.20 București, 30 Iulie. Chestia câinilor Zilele trecute, toate ziarele au­­ publicat o informație cam de cu­prins’n­­­ acesta: «Aseară a sosit în gara de Nord u­n vagon cu victime ale câinilor turbați; ora femeea X. din locali­tatea Y. cu atâți copii; femeea A. din localita­tea B., cu atâți cop­i», etc. In sobrietatea si simplicita­tea ei, știrea aceasta era în­grozitoare. Iată atâția oameni, răpiți de la casele și ocupațiunile lor, condamnați a sta la in­stitutul antirabic, cu teama de a cădea jertfă teribilei boale a turburei; și încă fe­riciți­ dacă au fost la timp ex­pediați, căci vor scăpa numai cu teama. Și câte asemenea victime fac câinii turban în fie­care vară. La sate, e foarte greu­, dacă nu imposibil pentru acum, de a preveni asemenea neno­rociri. Nu­ tot așa e însă la orașe, unde situațiunea și împreju­rările sunt cu totul altele. Cu toate astea, orașele dau un contingent foarte însemnat la numărul celor mușcați de câini turbați. N’o fi venit oare timpul să i­ se puie capăt acestei rămă­șiți de barbarie ? Afară de partea centrală a Capitalei —și cum e în Bucu­rești așa e în toate orașele—în colo crinii umblă slobozi prin toate părțile și nu rare ori trebue să te ferești ca să nu calci pe câte unul tolănit în mijlocul drumului. Într’o asemenea stare de lu­cruri, nu e de mirare ca, la anumite epoce ale anului,când sunt expuși câinii la turbare, să se întimple atâtea nenoro­ciri. Nică eri, în lumea civilizată, nu se mai vede asemenea lu­­­cru, și e rușinos că în pri­vința această BSk^sem­enam cu țările cele înapoînfr&. _^ Administrațiunea trobimsa? se gândească serios la stîrpi­­rea răului, căci cu serviciul pentru prinderea câinilor va­gabonzi, experimentat de a­­tâția ani de zile, nu ajungem la nimic. S’a încercat odată, prin anii 1880 sau 1890, cu taxa pe Câini. Dar lucrul n’a prins și de atunci încoace nu s’a mai făcut nimic. De ce nu s’ar impune oare și în noi, cum e pe aiurea. Obligațiunea proprietarilor de a-șî înzestra câinii cu bot­nițe? In nici un oraș din lume, vorbim de lumea civilizată, nu vezî câine liber fără bot­niță. In contra luării unei ase­menea măsuri, nu vedem nici o obiecțiune serioasă. Știm că aplicarea ei nu se va putea­­ face de­cât încet și cu oare­­­cari greutăți; cu stăruință, însă, se vor înlătura greută­țile și vom scăpa de o stare de lucruri cu adevărat ruși­noasă. In același timp, ar fi ne­­merit ca administrațiunea res­pectivă să studieze mijloacele pentru stîrpirea câinilor va­gabonzi, căci cu mijloacele de până acum nu se ajunge la nimic. Negreșit, luându-se aseme­nea măsuri, nu se vor înlă­tura cu desăvîrșire nenoroci­rile pricinuite de câinii tur­bați. Dar numărul lor va scă­dea in mod simțitor. Politica externă Situația în Ungaria­împărăția habsburgilor trece de cât­va timp printr-o puter­nică criză, dar de asta-dată nu e Austria care ne liniștește pe Franz Iosef, ci Ungaria. Cu ocazia le­gei militare, partidul indepen­dent a ridicat toată chestia nea­târnarea Ungariei și a făcut gu­vernului o opozițiune care curând s-a transformat în obstrucționism. In zadar a luptat primul-minis­­tru d. de Szell împotriva d-lui Kossuth și a amicilor săi; în cele din urmă el a fost nevoit să se declare învins și să-și dea de­­misiunea, împăratul a chemat pe d. Ru­ben Hederwary, banul Croației, care provocase la Agram atîtea tulburări și care era menit ca prim-ministru unguresc să pro­voace mai multe tulburări încă. Intr’adever, nu numai că n’a reușit să pue capăt obstrucțio­­nismului, dar partizanui­lui și-a fi închipuit că prin co­rupțiune vor ajunge să împiedece oposițiunea învierșunată a partidului inde­pendent, încercările de co­rupție au fost desvăluite în Parlament și cu toate că d. Ruben Heder­­vary a dovedit că n’a fost ames­tecat în acest scandal fără sea­măn, totuși situațiunea lui e atât­ de sdruncinată și prestigiul lui atât de atins, încât el nu mai poate fi omul chemat să scape Ungaria de frământările politice în mijlocul cărora se sbate. Dar să lăsăm la o parte aceste scandaluri și aceste lupte interne și să nu ne ocupăm decât de cauzele lor și anume de atitudi­nea partidului independent. Un lucru ne iubește ínb­iű de toate, e scopul pe care acest partid îl urmărește. Căci ce vrea de Kos­suth și amicii lui ? Ca Ungaria să se despartă de Austria ? Dar atunci ea va cădea în rândul Pu­terilor de mâna a doua și în concertul european unde joacă azi un rol însemnat, ea nu va mai juca decât un rol de­­­ întreb­ ari predând toate privilegiile de cari se bucură o mare Putere. Și nu trebue să uităm că o ase­menea situație e pentru ea mai periculoasă de­cât pentru ori­cine, fiind­că ea nu are o popu­­lațiune omogenă. Ea e compusă­ din naționalități deosebite, care fie­care au con­știință de propria lor naționali­tate, și cari nu vor să abdice nici drepturile niei speranțele lor. Aceste naționalități nu așteaptă de­cât despărțirea Ungariei de Austria, pentru a ridica glasul neatîrnărei și pentru a începe lupta. Și atunci se pune întreba­rea : Sunt ce­ 8 milioane de ma­ghiari în stare să fie singuri în frîu Transilvania și Croația ? Mai mult: ce va face Ungaria inde­pendentă față de mișcarea pan­­germanistă, care din ziua des­­membrărei Austro-Ungariei nu va mai avea nici o piedici în drumul ei către Orient. Și în fine în ziua în care Rosaria se­ va despărți de Austrie, situația ei economică va fi cât se poate de critică. Căci ea este o țară agricolă, o țară cu un sistem economic sim­plu, dar care se bucură azi de toate foloasele unei țări cu un sistem economic complect, fiind­că face parte din dualismul care prin bogăția și diversitatea pro­duselor lui formează un tot eco­nomic. Deci putem spune fără teama de a ne înșela, că dacă politica d-lui Kossuth iese învingătoare din luptele actuale, Ungaria va trebui curând să constate câtă dreptate a avut lord Salisbury când a spus «că trăim într’o vre­­­me în care țările mari devin din «ce în ce mai mari și țările mici «din ce în ce mai mici». Oare să credem că oamenii po­litici din Ungaria nu și-au­ dat seama de aceste lucruri și n’au înțeles la ce pericol expun patria lor urmând o politică indepen­dentă ? Și atunci care să fie ex­­plicația atitudine­ d-lui Kossuth. In primul rând ungurii simt că influența lui Wilhelm II la Viena devine din ce în ce mai efectivă și, cum singuri dintre toate popoarele din Austro-Un­­garia, au luptat neîncetat în­potri­va pangermanismului crescând, nu trebue să vedem în manifes­­tațiunile lor separatiste, cam exa­gerate și cam zgomotoase, de­cât o luptă instinctivă și preventivă în contra unui pericol ce ame­nință întreaga lor existență na­țională. Cu alte cuvinte e ins­tinctul lor de conservare ce din­­nainte se afirmă. In al douilea rând, chestia nea­târnare­ a fost adesea ori agitată de Ungaria pentru a obține cât mai multe foloase de la Austria și pentru a’și asigura influența în dualism. Insă tactica a fost periculoasă, poporul o dată obicinuit cu ce­rințe, cere astă­zi mai mult de­cât Franz Iosef poate da și mai mult de­cât voesc cei cari au în­trebuințat această tactică. In asemeni condițiuni, cine știe dacă nu trebue să vedem în eve­nimentele actuale din Ungaria semnul prevestitor al unei nouî forme politice în monarhia Habs­burgilor. De­o­cam­dată nu pu­tem ști care va fi această formă politică, dar ceea­ ce știm e că așteptarea ei e pentru Ungaria o cauză de slăbiciune. Să nu o uite cel a căror soartă e legată de această slăbiciune. I. G. I>. Libertate sau­ moarte. Aceste cete îngroșate de numeroșii bulgari de curând dispăruți din sate, au cutreerat în ziua de Duminecă pe la centrele lor principale luând cu dînșii pe cei mai întârziați, iar în spre seară au început a opera distrugând și arzând tot ce e turcesc. Iată principalele lor isprăvi din acea noapte după informațiunile primite : La Bitolia La Bitolia se introduseseră nu câte­va zile înainte câți­va revo­luționari din cei mai îndrăzneți, cu scopul de a pune foc în câte­va puncte ale orașului spre a a­­trage atenția armatei, ca apoi să poată pătrunde în localurile publice unde să asvîrle bombe. Bulgarii, constatând surescitarea spiritelor populațiunei musul­mane, se așteptau ca turcii pro­vocați să înceapă măcelul. De aceste combinațiuni ale bul­garilor autoritățile nu erau de loc streine, căci armata ocupase toate intrările orașului și toate punc­tele pe unde se puteau strecura fie bulgarii, fie turcii surescitați. In imposibilitatea deci de a pune planul lor în executare, bulgarii s’au mulțumit să aprindă un de­pozit de fun în apropiere de gară la marginea orașului. Armata luând aceasta drept semnal de începere a operațiilor revoluționare, nici un soldat n’a părăsit punctele ocupate. Numai câți­va jandarmi au fost purtați la locul sinistrului, unde apoi sosind pompele au reușit să lo­calizeze focul. Pagubele pricinuite se urcă la 10.000 lei. De la Bitolia până la Resna Orășelul Resna e situat între Bitolia și Ochrida, cu cari co­munică prin o șosea, care se în­crucișează cu șoseaua care duce la Corniza și Ianina. In această parte revoluționarii au operat în toată libertatea lor. După ce au distrus stâlpii te­legrafului pe­ o lungime de vre-o zece k­ilometri, s-au dus să atace trei sate situate la poalele dealu­rilor din­spre Gopeșî și anume: Dolenți, Sera și Ramna. Aceste trei sate cu o popula­­țiune mixtă, musulmană și bul­gară, au vechi socoteli cu insur­genții bulgari ; ocazia deci era bine venită ca să’șî răzbune. Populațiunea musulmană ata­cată din mai multe părți a luat armele și a apucat meterezuri în jurul satului. Insurgenții nepu­tând răzbi spre a incendia lo­cuințele turcilor au pus foc în claele de fin de prin marginea satelor, împușcând la lumina unei lămpi și o turcoaică care ținea un copil în brațe. Poșta de Ia Ianina Serviciul poștal între Bitolia și Ianina se face prin trăsuri în­soțite de jandarmi călări. Dili­gen­ța pornește de la Bitolia, Du­minecă spre seară, ast­fel că lo­curile ce era să străbată fiind în plină revoluție, se putea ca poșta să cază în mâinile insurgenților. Găletarii mai de seamă pleacă cu poșta pentru Coriiza și ianina pentru mai multă siguranță. Ți­nem de la un călător, care s’a întors de la drum, interesante de­talii asupra evenimentelor car­e s’au petrecut în acele părți în noaptea de 20 c. Poșta și trăsurile cari o înso­țeau, ajungând în localitatea nu­mită Prevaleț, rămân surprinse de lumina ce răspândeau la mari depărtări claele de fin ce ardeau în cele trei sate de cari am vor­bit mai sus. Tot de­odată se aud împușcături dese de­asupra dea­lului unde e situat satul bulgă­resc Serbiî. Poșta și trăsurile ce-o înso­țeau, după o scurtă consfătuire, s’au oprit pe loc și au trimes la Bitolia ca să anunțe Valiulul ceea ce se petrece înaintea lor. Jandarmii ocupând meterezuri în locul unde s’au oprit trăsurile, abia pe la revărsatul de zori primesc ordin ca poșta să se în­toarcă. Călătorii urmând drumul lor înainte și ajungând în satul Galani s’au întâlnit cu întreaga populație musulmană înarmată și păzind împrejurimile satului. De la Galani încolo drumul era de tot pustiu, de­și era zi de târg. Semănăturile secerate și parte treetate erau părăsite în voia în­­tâmplărei. Postul de jandarmi de la Di­ava­to, o trecătoare me­­refi păzită, era părăsit negăsind nici un suflet de om ca să în­trebe ce se petrece dincolo spre câmpia R­esne, străbătută de șo­seaua pe care trebuia să călă­torească. Călătorii ajungând la locul Prespa de al cărui mal nu se mai desparte șoseaua, se întâl­nesc cu grupuri de jandarmi cari ’e sfătuesc să se întoarcă, căci toate satele bulgărești s’au resculat. Din­spre munții din partea opusă se aude ecoul îm­pușcăturilor dese și repetate în­­tr’una. Pe panta unei coline sunt în flăcări două sate bulgărești anume : Crușa și Leureca. Ha­nurile ce întâlnesc de alungul șoselei sunt prefăcute in cenu­șe cu cai și cu trăsurile ce se gă­­seau în acel moment din întâm­plare. La un colț al șoselei, într-un loc prăpăstios, șoseaua prezintă un șanț de un metru și jumă­tate săpat de curând iar în a­­propiere meterezuri făcute de pietre. Era locul desemnat de revoluționari pentru a ataca poșta de la ’ Ianina, care a avut pre­ Yfiá fiÉia de a se smi­alipi­ Mis sus de acest șanț se auzeau alte împușcături. Câțiva jandarmi surprinși într’un han se aporiu dinăuntru contra insurgenților cari­­ l înconjuraseră. La Resna In noaptea de 20­­. orășelul Resna a fost atacat din ș­ase părți, planul insurgenților fiind să ocupe localul autorităților. In­surgenții foarte numeroși au pus foc în diferite părți de la mar­ginea orășelului, însă nu au reușit să pătrundă deși garnizoana oră­șelului se compunea numai din vre-o trei­zeci de soldați. Aceștia, ajutați și de popula­țiunea musulmană, au respins a­­tacul revoluționarilor, însă auto­ritățile erau speriate, căci nu so­siseră ajutoare din Bitolia deși le așteptau­ din moment în mo­ment. Mai târziu, s-a aflat că un detașament de 200 soldați trimis la Besna s’a abătut spre Smilpvo unde era reclamată prezența lor de alte împrejurări. Prăvăliile sunt închise iar po­pulația bu­gată dispărută s’a unit cu insurgenții. La Smilovo 25 soldați turci, cari formau garnizoana acestei comune în momentul isbucnirei revoluției, au fost împușcați toți prin sur­prindere. Sub-prefectul comunei a fost de asemenea omorît în mod groaznic. La Ecșison Locuitorii acestei comune au plecat luând cu dînșii și familiile lor. Această comună, așezată lângă stația drumului de fer Mo­­nastir­ Salonic cu același nume, e un centru revoluționar foarte activ. In momentul izbucnirea revoluției au stricat macazurile de la stație, împușcând și 3 jan­­darmi însărcinați cu paza gărei. Dintre insurgenți a căzut numai unul îmbrăcat în uniforma. Stri­căciunile de la gară s’au re­parat ușor, însă linia telegrafică a căii ferate e stricată pe o mare întindere. La Crușov a­ ici insurgenții, foarte nume­roși, au putut opera în toată voia lor, căci soldații de pază erau nu­mai 30 După ce au atacat pos­tul lor, au pus bombe în localurile sub-prefecturei și al telegrafului cari au ars. După aceea au ar­borat în cele patru colțuri ale o­­rașului steaguri revoluționare. Șoseaua care duce la Crușova e stricată pe o mare întindere. Co­municația cu Crușova e între­ruptă, iar călătorii cari se du­­ceau au fost întorși de pe drum. Guvernul local privește aceste evenimente cu mult sânge rece. Valiul a telegrafiat cerând 20 batalioane. Se așteaptă armată. In curând nouă detalii. Din Macedonia (Corespondență parte a ziarului «Universul») Monastir (Bitolia), 22 Iulie. RĂSCOALA BULGARILOR MACEDONENI După cum am spus și în pre­cedenta mea corespondență, zilnic se constată dispariția din orașe și sate a adepților comitetului revoluționar bulgar, angajați prin jurămînt a răspunde la apelul a­­genților revoluționari. In săptă­mâna din urmă sate întregi au fost părăsite de b­ărbați, cari sunt în stare să poarte pușca. Din Bi­tolia, Perlepe, Resna și Ochrida au plecat cu sutele, așa că s’a rărit populația bulgară în mod simțitor. După svonurile care circulau in public, isbucnirea revoluției generale era fixată ziua de 20 ale curentei, în ziua de Sf. Ilie. Autoritățile locale având in­­formațiuni pozitive despre planul revoluționarilor bulgari, au sporițt mijloacele de pază, însă un sete așteptați ca revoluția să isbuc­­nească în acea zi. Zvonurile răspândite însă de însu­șî bulgarii nu s’au desmin­­țit; în ziua de Sf. Hie au apărut numeroase cete de insurgenți Dikrtâfid­alflfiiBurî cu ijjseilația: Parin. GRUMIGI FEIENINE Educația de familie Sunt de părere că educația nu numai a micei fete, adică în primii ani până la vîrsta de școală, dar chiar a tinerei fete în tot timpul adolescenței, nu poate fi bine făcută de­cât de mamă sau în casa mamei sale. Asta, bine înțeles, în general, căci sunt mame nedemne și case în care educația este vrednică de plâns. Și nu ne putem de­cât bucura, când o asemenea femee își face singură dreptate și ’și îndepărtează copila îndată ce s’a născut, pentru ca ea să fie cres­cută sub un alt acoperiș. Ar fi un bine relativ dacă copilul ar găsi la streini adevăratele îngri­jiri de mamă pe cari nu le-a putut avea de la părinții ei. Sigur este că dragostea, zelul, îngriji­rile neîncetate se vor găsi la a­­deverata mamă mult mai multe de­cât la o streină. Ceea­ ce e evident pentru amân­două sexele în prima vîrstă, ra­mâne adevărat pentru fată mult mai mul timp de­cât pentru băiat, căci dacă băiatul are mai puțină nevoe de mama lui pe măsură ce crește, fata are din ce în ce mai multă nevoe de densa. Pentru băiat, privesc ca ceva supărător,—cu toate că răul este adesea necesar,—nevoia de a pă­răsi familia, și ca un bine, de a putea să-și facă studiile cari îi sunt indispensabile. Pentru fată, exilul total în­tr-un internat este mult mai de temut în adolescență și tinerețe, cu atât mai mult cu cât e tre­buință ca ea să se despartă de mama ei. Sunt mii de lucruri pe cari o fată trebue să le știe și pe cari numai mama ei i­ se poate da , și sunt în schimb mii de lucruri pe cari o fată nu trebue să le știe, și pe care numai mama ei, ținând-o sub aripile sale, ve­­ghiând într’una asupra eî, poate fără sforțare să o scape de vre-o revelațiune prematură. Nu trebue să se creadă pen­tru aceasta că o educație exclu­siv de familie, fără nici un aju­tor străin, poate să ajungă edu­­cațiunel unei fete. Zîna. ■ ■MN­ Orășelul român Cru­șova din Macedonia » — Vest ilustrația — O telegramă a corespondentu­lui nostru particular din Sofia, ne-a anunțat că o puternică ban­dă de insurgenți bulgari a ocu­pat orășelul românesc Crușova din Macedonia masacrând garni­­șp.sigi U^gejsQjt. de acolo. Orășelul Crușova este situat într-o posițiune frumoasă, pe mai multe coline formând o mare scobitură. Clădirile sunt mari și frumoase, unele din ele având mai multe caturi. Din oraș duce o șosea la Bitolia care se află la o depărtare de 70 k­ilometri. Crușova are o populație de 13 000 locuitori dintre cari a­­proape 10.000 sunt români (ar­mâni), iar restul sunt bulgari. Românii sunt împărțiți în două comunități anume : Comu­nitatea națională ca biserică na­țională având trei școale, dintre care două centrale de băeți și fete și una mixtă așezată în car­tierul Gireșt, iar cea­l­altă gre­­comană având o biserică-cate­­drală cu hramul Sf. Nicolae, care este un cap de operă de artă. Bu­garii sunt de asemenea îm­părțiți în două: o parte din ei susțin că sunt sârbi și formează un partid având școalele lor cu limba de propunere sârbească și un preot sârb, care are de șef pe episcopul grec. Ocupația principală a români­lor este în primul rând comerțul cu vite pe cari se exportează în Grecia, apoi comerțul cu brânză, unt, lemne, etc. Industriile de prima necesitate sunt: croitoria, cojocaria, cismă­­ria, fierăria, argintăria, etc. Ilustrația noastră de astă­zi, reprodusă după o fotografie luată la fața locului, reprezintă o ve­dere a orășelului Crușova. In fund se vede o pădure de fagi, un sfat r»u.­­.. Pentru spălatul obrazului.—In timpul verii nu e bun săpunul. Zeama de lămâie curăță pielea foarte bine și trebue să fie pre­ferată săpunului. Apa de ploaie de asemenea spală bine obrajii, moaie pielea și o netezește. minumim«­­ «Wf O»»!» ...■««— întinderea semănătu­rilor din anul 11­03 O statistică, complectă Ministerul agriculturei a tri­mis spre publicare la «Monitorul Oficial», statistica întocmită asu­pra întinderea recoltelor din a­­cest an. Totalitatea culturilor agricole a fost de 5.904.424 hectare, cu 74.770 hectare mai puțin de­cât în anul 1902. Aceste culturi, față de supra­fața țarei noastre, ocupă o întin­dere de 44­95 la sută hectare, față cu 45.52 la sută hectare, cât a fost în anul 1902 Anul acesta, întinderea semă­năturilor de grâu a crescut cu 22.000 hectare față cu anul tre­cut, pe când întinderea semănă­turilor de porumb s’a micșorat cu vre-o 18.000 hectare. In cifră generală, în toamna anului 1902 s’au semănat 529.000 hectare grâu, iar anul acesta s’au semă­nat 2.163.855 hectare. Evaluarea exactă Semănăturile de rapiță au fost distruse pe jumătate aproape, din cauza frigului, pe când cele de in au crescut în mod consi­derabil. Fînețele naturale sunt în scădere. Iată întinderile care au fost cultivate cu diferitele plante : meiul 81.736 hectare, rișca 1493 h., cânepa 7.927 h., macul 267 h., fasolea 29.630 h., fasolea cul­tivată prin porumb 419.829 h., mazărea bob 9.869 h., cartofii 11.092 h., cei cultivați prin po­rumb 42.037 h., sfecla de zahăr 10.682 h., tutunul 5.076 h., ana­­sonul 98 h., și diverse plante 331 h. Grădinile și bossănăriile 28.772 h., fânețele artificiale 86.004 h., fânețele naturale 50. 266 h., viile 132.728 h., și livezile de pruni 80.638 h. Alte cifre Pământul—­adică cele 5.904.424 hectare semănate anul acesta,— a fost cultivat de 933.813 agri­cultori pe seama lor, dintre care 3726 inși au exploatat 100 și mai multe hectare de pământ, pe când 930.887 inși au exploatat mai puțin de 100 hectare. In general unele semănături au crescut­ în întindere, altele au scăzut față cu anul trecut. Datele, așa cum sunt întocmite de către serviciul statisticei ge­nerale, merită a fi consultate în întregime. Co­nchiziune întinderea gradinelor de zar­zavat, a finețelor și a viilor a scăzut. In anul acesta s’a semănat mai puțină secară ca în 1902 cu 15.360 hect., porumb cu 110.604 hect. și rapița cu 156.519 hect. Viile au scăzut cu 9.976 hect., gradinele de zarzavat cu 1.105 hect., fînețele naturale cu 38.895 hect. și cele artificiale cu 15.767 hect. Fînețele se observă că scad anual în mod sistematic, din cauză că agricultorii preferă a între­buința terenurile pentru cultura cerealelor. Anul acesta s’au mărit în schimb semănăturile de grâu cu 117.856 hect. Aceasta are expli­cația în faptul că anul acesta s’a semănat grâu în terenurile unde anul trecut se semănase porumb. Mai sunt în spor de asemenea semănăturile de orz cu 105 258 hect., cele de ovăz cu 21..681 hect., și cele de sfecle cu 4468 hect. Marin. Citiți! Citiți Toate persoanele din Capitală și provincie, cari vor cumpăra Veselia, care va apare mâine. toți dim., 31 Iulie, vor concura prin tragere la sorți la următoa­rele 4 premii: 1) O frumoasă brățară cu ceasornic de argint. 2) U­n frumos vas de sa­lon de i­elai bronzat. 3) Un album pentru fo­tografie. 4) Un coșuleț pentru pâine de m­kel­ a Veselia» se vinde cu 5 bani numărul în toată țara. Spre a concura la această tra­gere, cititorii din provincie vor trimite prin poștă, într’un plic deschis, și cu o marcă de 3 bani, sau mai bine vor depune ime­diat la depozitarii noștri din fie­care oraș, cuponul No. 6 din a­­cel număr. Cititorii din Capi­tală se vor depune la portarul stabilimentului «Universul». Tragerea va avea loc Marți, 5 August a. p. $tim­ <im străimbate — Prin postit — Un grup de republicani din Valența (Spania) a pătruns Vi­neri în bi­rourile ziarului carlist «Rayo» și a făcut o mulțime de pagube. S’au făcut 2 arestări. ★ * * Imperăteasa-văduvă a Rusiei, Maria Teodorovna și regina A­­lexandra a Angliei, vor pleca în curînd la Curtea regală a Dane­marcei, unde vor sta mai mult timp. * * In China urmează persecuțiile contra partizanilor reformelor. La Peking au fost arestați 5 din­tre aceștia, între care și un frate al vice-regelui din Wud­ang. * • * * Vice-amiralul Benjik-pașa și contra­amiralul Abdi-pașa au fost arestați la Constantinopol, sub ciudata învinuire că au voit să fure 2 tunuri din arsenal. * — * * Un grav accident s*a întîmplat la Velez-Marga (Spania). O ma­șină, care servea la ridicarea a­­pelor, a făcut explozie, rănind grav 22 persoane.★ ♦ ¥ Se pare că un inginer italian a regăsit pe coasta Calabriei, în­treaga flotă a amiralului spaniol Montesacchia, scufundată prin a­­cele locuri pe la 1675. Guvernul italian a ordonat să se facă cercetări amănunțite. * ¥ ¥ Un str­îngător de cârpe din Bradford (Anglia), anume Henri Lingard, a murit lăsând o a­­vere de 175 mii lire Sterlinge (4.375.000 lei). __ ¥ ι Papa are obiceiul de a-și șterge condeiul pe haina sa. De aceea acum când nu mai poartă haine negre, el strică mereu hainele cele albe.* ¥ ¥ In Vatican toți prelații se arată foarte scandalizați că Papa nu vrea să se fie de nici o etichetă. Deună­zi pe când Papa se plimba prin grădinile Vaticanu­lui, a văzut un geandarm care voia să isgonească pe niște lu­cratori ce munceau pe acolo. Papa chemă pe geandarm și ceru ca lucrătorii să fie lăsați să se apropie și după ce a vorbit cu dânșii, i-a bin­e­cuvîntat. Toate acestea irită pe monse­niori! de Curte cari declară pe față că nu pot face pe Papa să se ție de regulile etichetei. Ast­fel, de exemplu, el are obiceiul de a însoți până la ușă pe toate per­soanele ce se duc să-i facă vizită. * ¥ ¥ La Neapole a sosit vaporul «Preussen» venind din Shangai și având pe bord pe episcopul din acea diocesă, mons. Valen­­teri. El e un bătrân de 70 ani, și poartă coadă și barbă, ca chi­nezii. El se află de 22 de ani în China. Cu mare uimire a aflat azi de dimineață despre moartea lui Leon XIII și alegerea noului Papă. ¹ ¤ Alaltă­ erî camerierul Papei a plecat la Veneția spre a conduce la Roma surorile Papei, cari vor locui într’o casă din piața Rus­­ticucci.* ¥ ¥ Ziarul «Messaggero» are o co­respondență din Racconigi în care se spune că o persoană care are dese­ori ocazia de a se a­­propia de rege, a afirmat că Vic­tor Emanuel fu bine impresionat de numirea cardinalului Sarto ca Papă, cu toate că nu se gândea de loc la reușita lui. Ba chiar regele, în glumă, pa­­riase cu generalul Ponziovagn­a că va ß ales Papă cardinalul Rampolla. ¥­­ Se asigură că noul Papă e a­­sigurat asupra vieței pentru o importantă sumă la societatea «Generala» din Veneția. Asigurarea durează de mai mulți ani. «Daily Express» anunță c ttigoligî englezi tpiste și poit­rietatea pentru căutarea mijlocu­lui de vindecare al cancerului, au făcut o descoperire, grație căreia s’ar cunoaște cauzele can­cerului. Pentru moment această desco­perire e ținută în secret. * Loja «Vorwaerts» a ordinului internațional francmasonic, a fost declarată în stare de faliment. Ea cumpărase o casă și des­chisese un restaurant antia­co­­olic. * ¥ ¥ «Liberta» asigură că guvernul rusesc a adresat­ Vaticanului prin ministrul său o protestare con­tra votului Austriei la alegerea de Papă. .......11­­«*­­­NSHOLMM«mininnmm UN PROVERB PE ZI Satură-te până vin ceî mici, și te îmbracă până vin ceî mari. (Oriental)......... önliemi io provincia De la coreso. noștri particulari — Pe ziua de 28 Iulie — Botoșani Asaltul miel pota­î de lupi.— Erî noapte o potac de lupi s’a nă­­pustit pe moșia dobăceni, comuna Dângeni, proprietatea d-lui Nicu Enășescu. Lupii au intrat într’o turmă numeroasă de oi și au ucis 30, iar altele 20 au fost grav ră­nite. Printr-o fericită întâm­plare, ciobanul a scăpat cu viață. Mușcat de lup turbat.­ Lo­cuitorul Const. I. Chiriac, din De­­leni, a fost înaintat îa cura institu­tului antirabic din Iași, fiind grav mușcat de un lup turbat. Furiosul animal a fost împușcat de un alt sătean, iar craniul său­ a fost trimes de asemenea la Iași, spre a fi analizat. Nead­. Călărași Incendiu.­ Erî noapte un fir*n­cendiu violent a distrus cu desăvîr­­șire o mare șiră de grâu a lui Ni­colae Soare, din Arțari, adică în­treaga recoltă de 18 pogoane. Cau­zele focului nu se­ cunosc. Pagubele se urcă la 1500 lei. înecat. — Drag,»mir­­asite, din Țăndărei, ducându-se să topească niște vi­­n­ulul Ialomița, a căzut în apă și s’a înecat. Cadavrul ou­i s’a găsit. De la Obor. — In oborul nos­tru de cereale s'au vîndut era 724 chile fasole cu 66—70 lei chila, 320 chile grâu cu 45—71 lei chila, 350 chile orz cu 28—33 lei chila, 14 chile metü cu 37 lei chila, 6 chile porumb cu 56—60 lei chila, 6 chile raniță cu 52 lei chila. Sosire.—In portul nostru au so­sit vapoarele «Sofia», «Glascow» și «Andronichi», pentru încărcare de cereale. De la Ostrov. Craiova Crimă din gelozie. — Didim Petrescu, din str. Lascar Catargiu, făcuse de mai mult timp cunoștința lui Lazăr Moscovici, chelner la co­fetăria d-l ui Andronescu, din str. Unirea, cunoștință care mai târziu­ se cimentase printr’o puternică dra­goste, și prin promisiunea de a se căsători. Din diferite împrejurări, și mai ales că această dragoste se răcise, Moscovici își părăsise amanta după ce avusese grij­a de a cheltui în petreceri tot ce adunase Did­ina. Astă-noapte, spre ziuă, Didina, supărată de purtarea amantului, a început să-l caute, și găsin­du-l la masă cu o altă femee, la cârciuma d-lui Spirtaru, a tras asupra lui fo­curi de revolver, fără să-l nime­rească însă. Chelnerul Marin Pașa, sărind in ajutorul chelnărului Moscovici, era sa cada victimă, căci al douilea glonț i-a trecut pe la ureche. Didina Petrescu, fiind dezarmată, a fost trimisă la prefectura de po­­liție. Ea a fost astă­zi înaintată par­chetului local, care a și dispus a­­restarea ei. Bălai gravă. —Femeia Maria Vasile Matei, din str. Salinelor, a reclamat poliției că astă-noapte a fost grav bătută de către Constan­tin Hăpan și Gheorghe Ștefănescu, din str. Pasul No. 9. In urma cercetărilor făcute de co­misarul însărcinat cu anchetarea a­­cestui caz, numiții bătăuși au fost dați judecatei și înaintați parche­tului, iar femeea reclamantă, care s-a constatat că era grav bătută, a fost trimisă în cura spitalului cen­tral. Lucilius. Borohoiîi Afacere curioasă. — Se vor­bește cu multă aprindere la noi despre următoarea întâmplare : 16 Septembrie 1902 au fost internați în spitalul județean din localitate 2 nebuni furioși numiți Dumitru Cio­­banu și C. Ivaniceanu, din cari cel din urmă ajunsese într’un grad atât de înaintat de alienație mintală, în­cât medicii opinară că nu mai are mult de trăit. Acești 2 nebuni urmau a fi in­ternați la mânăstirea Neamțu după câte­va zile de ședere aci. Ce se în­tâmplă însă ? Când se prezintară jandarmii însărcinați cu escortarea lor, ii s’a predat la spital pe Du­mitru Ciobanu, iar în locul lui Ioa­niceanu fu predat — printr’o gravă eroare—un oare­care Iloncerin, care avea la activul său fapte criminale și fusese internat în spitalul de bolnavi. După două zile de la întâmplarea aceasta, Ioaniceanu moare în spital fără ca schimbarea făcută să se re­marce. Mai mult, însuși Honceriu simula la mânăstirea Neamțu, ne­­bunia, de­sigur spre a îndepărta bănuelile. Zelele aceste abia (după aproape un an) se descoperi totul. Afacerea e acum la instrucție și condusă de d. procuror Giorgiovanu. Instrucția caută să stabilească cine sunt vi­novați de această substituire , s-a cerut tot odată și eliberarea lui Hon­ceriu de la Neamțu. Bruno

Next