Universul, octombrie 1903 (Anul 21, nr. 269-299)
1903-10-27 / nr. 295
Albert Berzevitzy și Bella TaRjan, miniștrii de Instrucțiune publică și de agricultură ai Ungariei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Duminecă,20 Octombrie.i + Sf. Dumitru Calolir Duminecă, 8 Noembrie. —St.Reliques oaiele răsare 7.04 ; anume 4.57 dimpreună cu statutele, afișarea extractelor și publicarea la Monitorul Oficial, precum și încuviințarea dată de judecătorie că societatea poate funcționa. După constituire, se va trimite Casei centrale o copie autentică a actului constitutiv și a statutelor. Numai după ce se vor îndeplini toate aceste cerințe, banca se va putea chema constituită conform tuturor regulilor, și va putea beneficia de toate dispozițiunile cuprinse in legea băncilor populare sătești. 20.000 măreî ca să ducă o viață luxoasă. Cranach făcu acum câtva timp cunoștință cu fosta amantă a fratelui său, cu care plecă în calătorie în Olanda. Dar fiindcă de la ea nu putea să capete atâția bani ca de la cea d’Inteiü, se întoarse iarăși la aceasta, care însă nu mai voi să-l primească. Din cauza aceasta Cranach o amenință că o va împușca și-i va lua toți banii. Sărmana femee anunță poliția care era să-l aresteze er. Cranach însă fugi, dar gardiștii se luară după el pe stradă. Sărind în ajutor mai mulți gidiști și Cranach văzând că era să fie prins,șî trase un glonte în cap, dar se răni ușor, astfel încât, după ce fu pansat, fu transportat la arestul preventiv. Meyer. București, 26 Octombrie. Constituirea Băncilor populare Am arătat în numerar freest o parte din formalitățile E carl, conform unei circule a Casei centrale a Băncilor populare, aceste Bănci trebue sa le îndeplinească spre a nu le fi primejduită recunoașterea ca persoane juridice. Iată acum explicațiunile pe care aceeași circulară le dă cu privire la fondul de rezervă al Băncilor : In privința fondului de rezervă, instituțiunile trebue să se conformeze neapărat dispozițiunilor din codul de concerț și din legea Băncilor populare. Acest fond se formează din cel puțin 10 la sută din beneficiile netennuale pentru băncile ce lucrează cu Casa centrală, și din 5 la sută pentru băncile Independente. Fondul de rezervă nu poate avea altă destinație decât a servi la acoperirea pagubelor eventuale ale societaței. Tot ce se poate stipula în statute, este că atunci când acest fond ar atinge o sumă care să reprezinte cel puțin a cincea parte din capitalul social, să nu se mai ia câte cel puțin 10 la sută din beneficiile nete anuale pentru formarea lui, Ci un procent mai mic. Dacă insă, după complectare, s'ar întâmpla din vre-o cauză oarecare să se împuțineze fondul de reservă, atunci se va urma iarăși cu reținerea conform legei până ce fondul va fi recomplectat. Iată, în sfîrșit, și celelalte formalități asupra cărora ciriulara Casei centrale a Băncilor populare mai atrage o deosebită atențiune. Băncile populare care vor admite statutul tip fără nici o modificare, acelea pot să procedeze imediat la autentinioarea lui. Pentru aceasta însă, trebue să îndeplinească formalitățile ce urmează: Să facă un act constitutiv care să arate numele societății cooperative de credit și economie, sediul ei, suma spitalului subscris și a celui vărsat, numele și locuința asociaților cu arătarea sumei subscrise și a sumei vărsate de fiecare, in sfîrșit numărul și nurmele membrilor din consiliul de administrație și al consorilor. să certifice la primăria locală iscăliturile membrilor din f âetul constitutiv, precum și declarațiunile de primire a celor neștiutori de carte. Cel puțin două dintre membrii fondatori să prezinte actul constitutiv și statutele, dim- Minul cu o copie de pe fiec Care din ele, judecătoriei de scot care va îndeplini formaitățile cerute. 1 Se va lua apoi un certificat , despre procesul-verbal încheiiat de judecătorie și în care va constata transcrierea îninistru a actului constitutiv . Din Germania (Corespondență parte a ziarului «Universul») Berlin, 23 Octombrie. Importanta întrevedere de la Wiesbaden Ziarele de aici continuă a se ocupa cu întrevederea de la Wiesbaden între împărații Wilhelm și Țarul. Astfel un ziar semioficios zice că, cu această întrevedere, dispare o perioadă de 25 ani de politică europeană, făcând loc unei nouă politice pline de speranțe. In Wiesbaden s’au înlăturat toate neînțelegerile și contrastele cari tulburai bunele raporturi între Germania și Rusia, astfel încât se părea că nu se vor mai reînoi raporturile amicale tradiționale între cele două imperii vecine cari au dăinuit până la congresul de la Berlin. întrevederea de la Wiesbaden, care a urmat după importantele zile de la Mürksteg, a fost o încoronare a marei opere de pace, care nu va fi trecută cu vederea nici în Anglia, unde câtva timp se luau după fantoma ca, cu ajutorul Rusiei, să se poată arăta primejdia rivalităței politice internaționale a Germaniei. Eliberarea principesei Luisa de Coburg . O telegramă din Dresda anunță următoarele : Aci circulă svonul că principesa Luisa de Coburg, fiica regelui Belgiei, care se află internată într’un sanatoriu, a fost concediată de acolo pentru ca astfel să-și redobândească deplina libertate. Această schimbare în soarta mult încercatei principese este adusă în legătură cu vizita pe care a făcut-o la Curtea imperială din Viena regele Leopold al Belgiei și arată că este iminentă o împăcare între bătrânul rege și fiica sa. Un alt zvon spune că regele Belgiei a permis celor două fiice ale sale, Luisa de Coburg și Stefania de Longay, (fostă soție defunctului arhiduce Rudolf de Austria) să poarte titlul de Alteță Regală. Căpitan german decorat de imagratul Chinez Căpitanul Christian Khumpel, comandantul vaporului german de răsboiu «Darawangse» a salvat acum câtva timp 98 de chinezi de pe un vapor chinez care se scufunda. Pentru această faptă eroică împăratul Chinei i-a conferit ordinul «Dragonului dubiu», clasa 3-a, încercare de sinucidere înainte de arestare Mare senzație produce aici arestarea tînărului baron Cranach, fratele fostului ofițer la gardă care întreținuse relațiuni cu demimondena Christi. Se știe că ofițerul acesta a rănit pe amanta sa cu un foc de revolver și apoi s-a sinucis. Baronul Cranach, in vîrstă de 21 ani, a avut mai înainte relațiuni cu o femee timp de patru ani. Aceasta nu numai că l-a întreținut la școala superioară politehnică, dar i-a mai dat și vre-o vizită amânată Subiectul este delicat. »De câțiva ani relațiunile dintre Italia și Rusia, în trecut necontenit amicale, deveniră și mai cordiale și mai intime. Apropierea între Italia și Franța, viie simpatii dintre Nicolae II și V Emanuel, legăturile de rudenie ce le are regina Elena cu Curtea rusească, acțiunea ambasadorului Nelidoff, diplomat inteligent și amic adevărat al Italiei, sprijinită și susținută de bunul concurs al d-lui Prinetti cât a fost ministru de externe al Italiei, aduseră pe V. Emanuel la Petersburg și pregătiră înapoierea vizitei Țarului la Roma. In ajunul reînoirei triplei alianțe, Italia a fost, în Europa, arbitrul paceî, căci dînsa ajungea să decidă de soarta dualismului european, după cum s’ar fi dat de partea unuia sau celu’-l’alt. Reînvuirea triplei era o necesitate, deoarece prin micșorarea lig Europei centrale, cu mare dificultate s’ar fi putut stăpâni atât șovinismul occidental cât și panslavismul oriental. Pe de altă parte, trebuia ca guvernul Romei, în interesul chiar al păcei însăși, să asigure despre seriositatea intențiunilor sale pe Franța, în sufletul căreia putea să lase o umbră călătoria regelui Italiei la Berlin. Vizita la Petersburg era deci demonstrațiunea spiritului pacific in care se reînouia tripla alianță. La aceste scopuri de ordin general, care grăbiră apropierea regatului italian de imperiul moscovit, mai erau de adăugat și altele de oportunitate specială. Cele mai importante pentru Italia erau următoarele: să înceapă cu Rusia oarecare înțelegere relativă la Balcani, spre a face ca să fie recunoscute și valorate drepturile ce regatul latin le are in Peninsula turburată ; să pregătească un tratat de comerț; să facă ca politica exterioară italiană să fie mai liberă în mișcările sale. O acțiune hotărîtă s-a inițiat deci de guvernul din Roma spre Petersburg. Spre a arăta libertatea mișcărilor pe care a câștigat-o politica externă a Italiei, e de ajuns ultima călătorie la Paris. Tratativele pentru un tratat de comerț erau înaintate între Roma și Petersburg. In ceea ce privește o cooperațiune mai activă a politicei italiane în afacerile din Balcani, urma să se vorbească cu ocaziunea vizitei Țarului la Roma. Această vizită trebuia să se facă spre sfîrșitul lui Octombrie; totul era gata atât in Italia cât și în Rusia pentru acest solemn eveniment. Dar iată că, în ajunul plecarei regelui la Paris, un mesager al Curței rusești vine să predea lui V. femanuel, o scrisoare din partea Țarului prin care venirea lui la Roma era amânată fără termen. Oare au fost cauzele acestei decisiuni fulgerătoare ? Partidul socialist i$ii|tț), care este unul din cele mai culte și cumpănite din Europa, cuprinde totuși o mică minoritate de intransigenți (zic intransigenți, iar nu subversivi), condusă de un om cu talent strălucit, dar oarecum desechilibrat : J. Ferri. Această fracțiune a început să facă o mișcare de protestare în contra călătoriei Țarului la Roma. «Țarul este absolutismul, ținutul, Siberia ; deci, să-l fluerăm !» Hotărîrea era nechibzuită, și sub formă grosolană. Toată presa italiană, afară de «Taranti», organul lui Ferri, se ridică contra lui și a sistemelor sale. In același partid socialist se ridicară protestări și mustrări. Turati, capul socialismului reformist italian, care este fracțiunea mai numeroasă și autorizată, s-a opus la procamațiunea întocmită de Ferri și Morgari, prin care poporul Romei era invitat să protesteze în contra absolutismului rusesc, oprindu-se de a aplauda pe Țar. Ideia de a-l fluera, propusă la Cameră de însuși Ferri, în luna Maiü trecut, fusese abandonată chiar de d-sa. Mișcarea provocată de nesocotita purtare a lui Ferri tot persista în presă și în opiniunea publică, și printre cetățenii cel mai însemnați se formaseră deja numeroase comitete pentru a neutraliza eventual orice excese ale socialiștilor celor mai aprinși și pentru a da un caracter mai impunător, deferent și călduros primirii ce Capitala regatului ar fi făcut-o puternicului său vizitator. Guvernul italian era atunci cârmuit de Zanardelli. Zanardelli a fost, de 30 de ani încoace, ministrul cel mai liberal din toată Europa. Că regimul său de libertate a folosit Italiei, o arătă progresul făcut de tînărul regat în acești din urmă trei ani, cât a stat la putere marele om de Stat, cel mai însemnat ce după Cavour a existat în Italia. Când la Cameră de Morgari, unul din tovarășii lui Ferri, amenința cu demonstrațiuni anti-țariste, Zanardelli, respectând ea în totdeauna libertatea cuvîntului, nu l’a întrerupt, însă ’și-a rezervat de a lua măsurile cuvenite la momentul favorabil. S ar putea obiecta că era convenabil ca d sa să fi protestat, că acest respect al libertății nu trebue să ajungă până la fetișism. Poate depinde de punctul de vedere. Dar e sigur că purtarea guvernului italian nu opri pe împărat ca, două luni după interpelarea lui Morgari, să afirme ambasadorului Italiei că ar fi venit cu adevărată plăcere la Roma. Și dovada că atitudinea guvernului italian a fost în această împrejurare cât se poate de corectă, ne-o arată vizita pe care V. Emanuel III, de abia întorcându-se de la Paris, o făcu d-lui Zanardelli, ceea ce este cu totul nou în istoria politicei italiane. Pe când aceasta se întâmpla la Roma, s’a produs o mare schimbare în politica rusească. In Rusia, Țarul este aproape un D-zeu: nu te poți apropia de el nici măcar cu cugetul ; îl atinge abia în invocări cu aripa rugăciune ; unele libertăți de limbagiu ale țărilor occidentale pe acolo nici nu se pot pricepe ; mai mult decât legea acolo e puternic regulamentul poliției. E lesne de înțeles cum într’un astfel de mediu, veștile despre gălăgia și bârfelile anti-țariste ale acelor «patru colo!» socialiști intransigenți, luați în Rusia proporțiuni din ce în ce mai exagerate și absurde. Intărîtarea creștea, alarma se propaga. Curentul ostil Italiei devenea din ce în ce mai mare, alimentat fiind de toate exagerațiile, cari făceau să apară Italia întreagă aproape compromisă prin excesele unei grupări foarte mici de inși. Cercurile religioase ortodoxe și în special Sfintul Sinod, nemulțumite de vizita care urma s’o facă căpetenia lor Papei, și formalizate că Țarul, cu toate încercările făcute pe lângă Vatican, ar fi trebuit să se închine înaintea Pontificelui catolicilor, el care este Pontificele ortodoxilor, s-au slujit de aceste alarme pentru a întări opoziția pe care de la început au făcut-o acestei c&retorii la Roma. Pe de altă parte, mari schimbări interveniră printre cei cari îl înconjoară pe împăratul. Căderea lui De Witte, cam progresist și liberal, deci favorabil apropiere de Italia, și luarea cârmei Statului de partidul lui Plehwe, cam reacționar și polițienesc, micșorară influența lui Lamsdorff, amicul lui De Witte, și chestiunile de politică exterioară, între carl și vizita la Roma, fură supuse controlului lui Plehwe, carele, ca ministru de interne, pune, mai presus de toate grijile sale, interü siguranța Țarului și apoi siguranța publică. Urcarea lui Plehwe la putere însemna restaurarea sistemului polițienesc. Din călătoria la Roma s’a făcut exclusiv o chestiune de poliție. Rapoartele agenților ruși trimiși in Italia, deși favorabile țarei, n’au fost favorabile poliției italiene, care, după sistemele și vederile lor, nu-î părea destul de bine organizată și pregătită. Așadar, prin influența excesivă a poliției, se forma în Rusia o atmosferă plină de prevențiuni, de bănueli și de alarmș. Se întâmplă ceea ce urma sa se întâmple. Când pe de o parte ministrul de externe al Italiei asigura pe ambasadorul rus Nelidoff că ar fi primit Nicolae II cu cea mai mare bucurie de poporul italian ; și Nelidoff, care cunoaște foarte bine Italia, asigură că nu e nimic sinos în amenințările unei părți minimale, mai neastâmpărată a socialiștilor, de altă parte capul poliției rusești, Laputkhine, rătăcit de puțina cunoștință ce o avea despre lucrurile din Italia, se întoarse la Darmstadt și făcu un raport cu culori întunecoase, care în mâna cercurilor Curiea a servit ca cea mai decisivă armă pentru a hotărî amânarea călătoriei Țarului. Această veste displăcu foarte mult și adânc poporului italian, care dorea să manifeste întreaga sa recunoștință unui împărat care iubește atât de mult pe Regele său Insă părerea de rău este micșorată de nădejdea că tocmai prietenia lui Nicolae către V. Emanuel, simpatia ce poporul rus o are pentru poporul italian și mai cu seamă o mai dreaptă și luminată cunoștință a lucrurilor din Italia, vor contribui să grăbească facerea acestei vizite, care este de altmintrerea o garanție nouă de pace și concordie între popoare. Benedetto de Inc». GRONIGI FEMENINE învățământul artistic Muzica vocală nu cere așa multe exerciții. Ea îngădue, ca și pianul, de a se lua cunoștință de operile frumoase și e un exercitiu prielnic din punctul de vedere al igienei, când ’țî cureți laringele și nu cauți să-l faci să scoată sunete ce nu sunt în coardele sale. Nu toate domnișoarele au voce, dar mai toate ajung să cânte într'un chip plăcut, prin metodă și studiu. Cântecul e mai simpatic și nu cere aceeași perfecțiune ca muzica instrumentală.’ ’ Dansul și-a pierdut mult din însemnătatea sa, de vr’o 50 ani. Altădată el era foarte cultivat și era pus alături de scrimă și de înotat, în educația tinerilor. Nu se mai dansează în societate , d’abia te poți mișca în spațiile din ce în ce mai restrânse pe cari lumea bine-voește a te lăsa dănțuitorilor. E de ajuns să cunoști bine figurile. Numai danțurile învârtitoare, —pe cari reți fac mamele că le permit fetelor, — sunt singurile cari cer să fie exersate ; dar nici acestea nu î nevoe ca să le studiezi, căci dănțuitoarele sunt conduse de cavalerii lor. Cu toate acestea, bine fac fetele că iau lecții de danț. Ele le învață să umble cu grație, să salute așa cum se face în lumea aleasă și să păstreze, într'un exercițiu plin de farmec pentru dînsele, reserva ținutei de care nu trebue să se depărteze niciodată, chiar în antrenarea unui bal. * * * Lucrările cu acul țin mijlocul între studiile propriu zise și distracțiile liniștite cărora femeile se pot deda în singurătatea apartamentului lor, laolaltă cu câteva prietene. E o îndeletnicire plăcută bunăoară broderia sub diferitele ei forme ; ea te ajută să-ți petreci orele și lasă mintea toată libertatea, fie pentru conversație, fie pentru reverie. Dar dacă aceste lucruri sunt o distracție pentru fetele bogate, apoi ele sunt de absolută necesitate pentru acelea din clasele mijlocii și sunt o meserie pentru cele sărace. Silvia. Albert Berzevitzy și Bella Tallian,miniștrii de instrucțiune publică și de agricultură al Ungariei — Vezi ilustrația — Dăm azi portretele miniștrilor de instrucțiune publică și de agricultură al Ungariei. Albert Berzevitzy și Bella Tallian. Noul ministru al instrucțiunei publice a fost multă vreme secretar general la acest departament. El este un om cult și literat distins. Bella Tallian s-a născut la 1851 în Szebas. Doctor în drept, el a intrat în cariera administrativă fiind prefect în mai multe comitate. La 1894 a fost ales deputat. De la 1901 a fost vice-președinte al Camerei. El este foarte bogat și cunoaște perfect științele agronomice. Expoziția apicolă din Brăila III PAVILIONUL CENTRAL Secțiunea exportatorilor Această secțiune e situată în fața secțiunei țărănești, de-alungul peretelui opus. Pe rînd în dreptul fiecărei despărțituri a secțiunei se văd numele următoarelor case de export din Brăila: Louis Dreyfus, Verona, Mendel, Fulga, Wolff. Produsele expuse sunt aceleași cari se văd expuse în secția țărănească. Deschiderea constă în faptul că pe când produsele țărănești se prezintă sub forma lor normală, dincoace, în secția exportului, aceleași produse prezintă sub forma unor tipuri nouă, tipuri provenite din amestecul a diferite feluri de grâne, după averea țărilor unde urmează a fi exportate. Astfel, grâul destinat pentru Olanda e cel mai ordinar , iar cel destinat pentru Elveția, unde gusturile sunt mai delicate, e cel mai excelent. Un reprezintant al casei Dreyfus, care e de față, binevoește a-mi da detaliile de mai sus. Arătându-mi toate varietățile de grâne, porumb, orz, rapiță, cânepă etc., d-sa asigură că goanele noastre concurează cu produsele similare din orice altă țară, atât calitativ cât și ca preț. In ce privește calitatea, pot să concureze chiar și cu America. — E regretabil numai, adaogă d-sa, că am fost anunțați prea târziu și n’am avut vremea să ne pregătim mai cu îngrijire spre a lua parte la expoziție ; altfel, am fi adus aci și monstre de grâne streine, spre a se vedea cu mai multă înlesnire superioritatea grânelor noastre asupra celor streine. Lecția proprietarilor mari Fără îndouială că această secțiune ocupă un loc special în ce privește varietatea și frumusețea produselor expuse, calități datorite culturei sistematice ce se aplică de către proprietarii mari. Astfel mai toate cerealele expuse în această secțiune sunt bune și lipsite de corpuri streine. Printre aderenți sunt d-ni. Sava Caliman-Iași, cu cartofi, ceară, cerealei, Dstculescu, G. Păun, cereale, G. Iliescu-Buzea, se remarcă cu deosebire cu ovăz negru și grâul de toamnă, George Gaetan, porumb, orz, mazăre, prințul D. Știrbey, cu grâu românesc de Mehedinți, orz, rapiță și porumb, Ionel Grădișteanu, Marghiloman, G. Iorgulescu cu tot felul de cereale: grâu, orz, ovăz, etc. și d. Dragopol-Calafat cu făinuri și grâu. Secția școalei de meserii din Brăila In această secțiune figurează lucrările elevilor școalei de meserii, executate cu cel mai mare succes. Atrage atenția vizitatorilor un plug-sac, lucrat în atelierele școalei de către elevii Paraschiv Virgiliu, Ionescu Julian și Banu Constantin. Apoi vin : o mașină mare de bucătărie, diferite scule de grădinărie, ornamente de zinc, felinare, cruci de biserici, rame sculptate, câteva mobile și o baie sistematică cu pompă. Toate aceste lucruri expuse dau o idee din cele mai formidabile, în ce privește progresul realizat în școala de meserii de la Brăila. Secția d-lat inginer Sculam In mica sa secțiune, compusă din o ladă pe care se văd vreo două borcane pline cu o materie verzue, d. inginer Scutaru învață pe țărani modul de a păstra nutrețul în timpul iernei. De gura borcanului cel mare e atârnat, legat cu o panglică, un caet care conține o notiță explicativă despre modul de a păstra nutrețul. Extrag următoarele părți: «Tăeți păioasele (porumb, mături, lucerna) de verzi, în puterea mustului și puneți-le la șanț, îndesându-le cât de bine cu piciorul și presărând la fiecare rînd de o șchioapă ceva sare. Acoperiți bine cu pământ îndesat, după ce mai intîrn ați învelit nutrețul verde cu o pătură de paie uscată, ca să nu pătrundă absolut deloc aerul și apa. Se va face acolo un șanț numai fermentația alcoolică (prefacerea zahărului în alcool) și, ceea ce ați pus în iulie, veți scoate cu mult mai bine în ianuarie». D. Scutaru, după cât mi s’a spus, va expune la expoziția de animale mai multe vite hrănite cu nutrețul păstrat cu sistemul de mai sus. (Va urma) Mestugcan. — CTUBW «* »-O —■» Tragerea la 15 Noembrie c. NOUL~~ ABONAMENT cu premii la „Universul" Costul abonamentului: Pentru 3 luni Lei 6. — « 6 » »ni .50 » un an » 22.50 Cu începere de la 1 Noembrie 2003, « Universul» deschide Un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit, abonaților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei in bani. 2) O pereche de cercei de diamant. 3) 500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur ptru bărbat. 61 Un ceas de aur patru damă. 7) Un tablou artistic (aquarel) cu rama foarte elegantă, reprezentând «Erupțiunea Vesuviului» de renumitul pictor napolitan Coppola. 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Crotta Azzurra», din insula Capri,lângă Neapole, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 lei. 10) O oglindă de Veneția sculptată, cu mai mulți îngerași, înălțime 2 m., în valoare de 120 lei. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 lei. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-visit de metal bronzat. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O vetetă (lampă de noapte). 18) 1 călimar de bronz aurit. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații la «Universul» primesc gratuit și 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fiecare luna. Obiectele de mai sus se pot vedea în Calea Victoriei no. 113, (proprietatea ziarului «Universul»), unde sunt Tragerea premiilor pentru UNIVERSUL politic Cupon No. 17 și 18 Erî, Sâmbătă dimineața, s’a făcut la administrația noastră, în prezența unui public numeros, tragerea la sorți a celor șase premii ce am acordat gratuit tuturor cumpărătorilor ziarului «Universul», apărut Sâmbătă 18 și Duminecă 19 Octombrie col., cupon No. 17 și 18. Iată rezultatul: 1) Un cents de aur pentru clamă a fost câștigat de d-na Elisa Ghica, str. Șerban- Vodă 147, din București. 2) Un serviciu de liquer a fost câștigat de d-na Adela Lișicariu, strada Gloriei 16, din Pitești. 3) Un vas de metal a fost câștigat de d. Toma Vasilescu, str. Caiuianca, din Slatina. 4) O pereche port-vizir a fost câștigată de d. L. Lăzărescu, strada Griviței 210, din Brăila. 5) O cutie cu parfumuri a fost câștigată de d. Greciu Dumitrescu, șoseaua Basarabi 148, din București. 6) Un port-dulcețupt a fost câștigat de dna Neacșa Burcănescu, str. Rabovei 1, azilul Doamna Bălașa, din București. Tragerea la 15 Noembrie p. $üri lin stréiiuHate — Prin -poștH — Ziarul «Magyar Szo» anunță că un țăran din comuna Zsigmondhaz, săpând lângă malul Mureșului, a găsit niște oase mari de mamuth. Societatea arheologică va face săpaturi pentru a face să se găsească întregul corp al animalului antediluvian. împăratul Wilhelm a însărcinat pe sculptorul Götz ca să facă statua defunctului Theodor Mommsen, pentru ca să fie expusă în castelul Saalburg. Götz a făcut și statua împăratului roman Antonius Pius, care e așezată la Saalburg lângă «Porta decumona».H * * Regele Eduard a pus Marți piatra fundamentală a unul mare sanatoriu de tuberculoși la Midhurst, comitatul Sussex. Sir Ernest Cassel, amicul regelui, a dat 5 milioane de franci pentru acest sanatoriu. Cu prilejul alegerilor comunale din Statele Unite, 7 persoane au fost ucise și 6 rănite în timpul încăerărilor din Kentucky. Alte 2 au fost omorîte in Statul Virginia. ¥ ¥ Ziarul «Morning Post» primește din New York știrea că industria ferului și a oțelului sunt cu totul inactive. Numeroase fabrici au fost închise din cauza lipsei de comande. La New Birmingham 51.000 de tone au fost exportate pe un preț de nimic. «Le Gaulois», vorbind despre călătoria d-nei Loubet în Italia, zice : «Se discută mult spre a se ști dacă doamna Loubet a fost sau nu invitată de Regele și de Regina Italiei a însoți pe președintele Republicei la Roma. Această chestiune a fost regulată de Rege înainte de a pleca din Paris. Victor Emanuel a declarat atunci că se va conforma pentru invitativul decisiunea pe care o va lua protocolul francez, daoă protocolul va decide că doamna Loubet trebue să însoțească pe președintele. Regele o va cuprinde între persoanele invitate de dânsul, iar în caz contrar va fi invitat de Rege numai d. Loubet».« ¥ » Ziarele vieneze anunță că Parlamentul austriac va fi convocat pe ziua de 17 Noembrie st. Ziarul «Pester Lloyd» anunță că principele de coroană Frideric al Danemarcei va întreprind în curând o lungă călătorie î străinătate, ducându-se mai îi temü la Viena, apoi la Sopro (Ungaria) și apoi la Berlin fi Paris.* * * Corespondentul nostru din Lodra ne-a depeșat la timp despe un interview pe care lordul Gre, fostul secretar al externelor la Gladstone, l-a acordat unui ziarist, asupra situați unei politici și în care acest bărbat politic declarat că este convins că îcurând vechile alianțe europen vor înceta de a exista și vor f înlocuite de alte două nonl Franța cu Italia și Austria . Rusia. După ziarele streine, lordu Grey ar mai fi zis că Anglia ș Germania vor rămâne străine in aceste alianțe; și împăratul Wilhelm, care a simțit iminența acestei evoluțiuni în politica europeană, a făcut demersuri pentru o unire mai intimă între aceste două națiuni , dar absoluta impopularitate a unor astfel de legături în Anglia, a făcut să nu reușească încercările în acest sens. * * * O nouă epidemie de holeră a izbucnit la Beshieem (Palestina). Locuitorii au fost opriți de Veși din oraș. * * * Corespondentul nostru din Viena ne scrie : însărcinatul de afaceri sârb daci a propus unei societăți reasigurare un contract pentru asigurare pe viață a regelui fotr al Serbiei, cu suma de 2 milioane franci. Societatea nu a primit propunerea.★ » * Corespondentul nostru din Pris ne-a depeșat la timp desprin interview pe care d. Alexandru Savinsky, secretar particul al contelui Simsdorff, l’a acordat unui redactor al ziarul «L’Echo de Paris», relativ la mânarea vizitei în Italia, a Țrului. Iată amănunte privitoare la acest interview : La întrebarea dacă e exact , chestiunea politică a fost acel care a împidicat pe Țarul să în poeze lui Victor Ermanuel vizi pe care acesta î-a făcut-o la Petersburg, d. Savinsky a respins — Dați-nu e voie să fiu doar circumspect în această privințdar vă pot asigura că nu e chestiune de politică externă, pur și simplu că Țarul a fost siluit de a nu restitui vizita «pentru moment». — Din cauza socialiștilor ? — Cred că da. — E exact că în urma aceste amânări și pentru aceste motiv s’a luat hotărîrea a se schimba, din ambele părți actualii smb sadorî ? — Nu, pentru moment nim ■nu s’a hotarît în privința aceastei vizita a fost numai amânat. — Puteți să-mi spuneți pe când a fost amânată? — Nu o pot spune, și de altfel nu se știe când Suveranii verial putea face o vizită care a fost amânată, dar vă pot asigur că Majestatea Sa ține mult t. înapoia vizita regelui Italiei. * * * Societatea protectoare a paserilor din Osnabrück s’a adres reginei Elena a Italiei, rugând să intervie spre a face să înceteze uciderea paserilor în Ital- Regina răspunse că se face de tot posibilul pentru ca pasării să fie menjale, dar că ea regăsește oportun să adere la cimitetul internațional contra ditrugerea pasărilor. O CUGETAUE""^ F. ZI Răspunsul dulce potolește minia, cuvîntul supărător o mărești Univeratii io provincii De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 24 Octombrie — Buzeu Incendiu.—Alalta erî, pe la ora 18 seara, un mare incendiu s’a fi clarat la prăvălia cârciumarului M - N. Stantiu Mărunțișu. O magazie plină cu porumb sfîn a fost prefăcută în cenușă. Flcările se întinseră și la vecinul si Dumitru Stan, arzfindu - o mare oiă de fîn. Pagubele se urcă la vre-o 60 de lei. Se bănuește că focul a luat natere din neglijența unor copii, ce se urcaseră în porumbar cu tun,narea aprinsă spre a lua niște nu și mere. Coresp. Cerna-Vodă Jefuire.—Iordache Ionescu, Niulae Spiru și Constantin Nicol Cărămidaru, știind pe locuitorul Șt fan Dumitru’ cu lucrul la cătun Vlachicî, și că are ceva bani agnisiți, s’au gândit că fără multă ofeneală ar putea pune mână pe . Asta-noapte s’au introdus în casul numitului, unde dormea sol lui singură, care, prinzând de vest intră în pod și sparse coperiș, dând alarma. Sărind vecinii, au Pt mâna pe tâlhari și i-au condus i - poliție. Nedechit. Călărași Ție la obor. — în timpul G« 20—24 Octombrie s’a îi vândut obor următoarte gșigale : și cfe grâu, cu 68—70 lei chila ; 90 ch