Universul, octombrie 1903 (Anul 21, nr. 269-299)

1903-10-27 / nr. 295

Albert Berzevitzy și Bella TaRjan, miniștrii de Instrucțiune publică și de agricultură ai Ungariei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Duminecă,20 Octombrie.i­ + Sf. Dumitru Calolir Duminecă, 8 Noembrie. —St.Re­­liques oaiele răsare 7.04 ; anume 4.57 dimpreună cu statutele, afi­șarea extractelor și publicarea la Monitorul Oficial, precum și încuviințarea dată de ju­decătorie că societatea poate funcționa. După constituire, se va tri­mite Casei centrale o copie autentică a actului constitu­tiv și a statutelor. Numai după ce se vor în­deplini toate aceste cerințe, banca se va putea chema con­stituită conform tuturor re­gulilor, și va putea beneficia de toate dispozițiunile cu­­prinse in legea băncilor po­pulare sătești. 20.000 măreî ca să ducă o viață luxoasă. Cranach făcu acum cât­va timp cunoștință cu fosta amantă a fra­telui său, cu care plecă în cală­torie în Olanda. Dar fiind­că de la ea nu putea să capete atâția bani ca de la cea d’Inteiü, se în­toarse iarăși la aceasta, care însă nu mai voi să-l primească. Din cauza aceasta Cranach o ame­nință că o va împușca și-i va lua toți banii. Sărmana femee a­­nunță poliția care era să-l aresteze er­. Cranach însă fugi, dar gar­diștii se luară după el pe stradă. Sărind în ajutor mai mulți gi­diști și Cranach văzând că era să fie prins,­­șî trase un glonte în cap, dar se răni ușor, ast­fel în­cât, după ce fu pansat, fu transportat la arestul preventiv. Meyer. București, 26 Octombrie. Constituirea Băncilor populare Am arătat în numerar fre­est o parte din formalitățile E carl, conform unei circu­­le a Casei centrale a Băn­­cilor populare, aceste Bănci trebue sa le îndeplinească spre a nu le fi primejduită recu­noașterea ca persoane juri­dice. Iată acum explicațiunile pe care aceeași circulară le dă cu privire la fondul de rezervă al Băncilor : In privința fondului de re­zervă, instituțiunile trebue să se conformeze neapărat dis­­pozițiunilor din codul de co­­ncerț și din legea Băncilor populare. Acest fond se for­mează din cel puțin 10 la sută din beneficiile nete­n­­nuale pentru băncile ce lu­crează cu Casa centrală, și din 5 la sută pentru băncile Independente. Fondul de rezervă nu poate avea altă destinație de­cât a servi la acoperirea pagubelor eventuale ale societaței. Tot ce se poate stipula în statute, este că atunci când acest fond ar atinge o sumă care să re­prezinte cel puțin a cincea parte din capitalul social, să nu se mai ia câte cel puțin 10 la sută din beneficiile nete anuale pentru formarea lui, Ci un procent mai mic. Dacă insă, după complectare, s'ar întâmpla din vre-o cauză oa­­re­care să se împuțineze fon­dul de reservă, atunci se va urma iarăși cu reținerea con­form legei până ce fondul va fi recomplectat. Iată, în sfîrșit, și cele­l­alte formalități asupra cărora cir­­­iulara Casei centrale a Băn­cilor populare mai atrage o deosebită atențiune. Băncile populare care vor admite statutul tip fără nici o modificare, acelea pot să­­ procedeze imediat la autenti­­nioarea lui. Pentru aceasta însă, trebue să îndeplinească for­malitățile ce urmează: Să facă un act constitutiv care să arate numele so­cietății cooperative de credit și economie, sediul ei, suma­­ spitalului subscris și a celui vărsat, numele și locuința a­­sociaților cu arătarea sumei subscrise și a sumei vărsate de fie­care, in sfîrșit numărul și nurmele membrilor din con­­siliul de administrație și al consorilor. să certifice la primăria lo­cală iscăliturile membrilor din f âetul constitutiv, precum și declarațiunile de primire a celor neștiutori de carte. Cel puțin două dintre mem­brii fondatori să prezinte actul constitutiv și statutele, dim- Mi­nul cu o copie de pe fie­­c­­ Care din ele, judecătoriei de scot care va îndeplini forma­­itățile ceru­te. 1 Se va lua apoi un certificat , despre procesul-verbal înch­e­­i­iat de judecătorie și în care­­ va constata transcrierea în­­­­inistru a actului constitutiv . Din Germania (Corespondență parte a ziarului «Universul») Berlin, 23 Octombrie. Importanta întrevedere­ de la Wiesbaden Ziarele de aici continuă a se o­­cupa cu întrevederea de la Wies­baden între împărații Wilhelm și Țarul. Ast­fel un ziar semi­­oficios zice că, cu această între­vedere, dispare o perioadă de 25 ani de politică europeană, făcând loc unei nouă politice pline de speranțe. In Wiesbaden s’au înlăturat toate neînțelegerile și contrastele cari tulburai­ bunele raporturi între Germania și Rusia, ast­fel în­cât se părea că nu se vor mai reînoi raporturile amicale tradi­ționale între cele două imperii vecine cari au dăinuit până la congresul de la Berlin. întreve­derea de la Wiesbaden, care a urmat după importantele zile de la Mürksteg, a fost o încoronare a marei opere de pace, care nu va fi trecută cu vederea nici în Anglia, unde cât­va timp se luau după fantoma ca, cu ajutorul Ru­siei, să se poată arăta primejdia rivalităței politice internaționale a Germaniei. Eliberarea principesei Luisa de Coburg . O telegramă din Dresda a­­nunță următoarele : Aci circulă svonul că princi­pesa Luisa de Coburg, fiica re­gelui Belgiei, care se află inter­nată într’un sanatoriu, a fost concediată de acolo pentru ca ast­fel să-și redobândească de­plina libertate. Această schimbare în soarta mult încercatei principese este adusă în legătură cu vizita pe care a făcut-o la Curtea impe­rială din Viena regele Leopold al Belgiei și arată că este imi­nentă o împăcare între bătrânul rege și fiica sa. Un alt zvon spune că regele Belgiei a permis celor două fiice ale sale, Luisa de Coburg și Ste­fania de Longay, (fostă soție defunctului arh­iduce Rudolf de Austria) să poarte titlul de Alteță Regală. Căpitan german decorat de imagr­atul Chinez Căpitanul Christian Khumpel, comandantul vaporului german de răsboiu «Darawangse» a sal­vat acum cât­va timp 98 de chi­nezi de pe un vapor chinez care se scufunda. Pentru această faptă eroică împăratul Chinei i-a con­ferit ordinul «Dragonului dubiu», clasa 3-a, încercare de sinucidere înainte de arestare Mare senzație produce aici a­­restarea tînărului baron Cranach, fratele fostului ofițer la gardă care întreținuse relațiuni cu de­mimondena Christi. Se știe că ofițerul acesta a rănit pe amanta sa cu un foc de revolver și apoi s-a sinucis. Baronul Cranach, in vîrstă de 21 ani, a avut mai înainte rela­țiuni cu o femee timp de patru ani. Aceasta nu numai că l-a în­treținut la școala superioară poli­­teh­nică, dar i-a mai dat și vre-o­ ­ vizită amânată Subiectul este delicat. »De câți­va ani relațiunile dintre Italia și Rusia, în trecut necon­tenit amicale, deveniră și mai cordiale și mai intime. Apropie­rea între Italia și Franța, vii­e simpatii dintre Nicolae II și V Emanuel, legăturile de rudenie ce le are regina Elena cu Curtea rusească, acțiunea ambasadorului Nelidoff, diplomat inteligent și amic adevărat al Italiei, spriji­nită și susținută de bunul con­curs al d-lui Prinetti cât a fost ministru de externe al Italiei, a­­duseră pe V. Emanuel la Peters­burg și pregătiră înapoierea vi­zitei Țarului la Roma. In ajunul reîno­irei triplei a­lianțe, Italia a fost, în Europa, arbitrul paceî, căci dînsa ajungea să decidă de soarta dualismului european, după cum s’ar fi dat de partea unuia sau celu’-l’alt. Reînvuirea triplei era o necesitate, de­oare­ce prin micșorarea lig Europei centrale, cu mare difi­cultate s’ar fi putut stăpâni atât șovinismul occidental cât și pan­slavismul oriental. Pe de altă parte, trebuia ca guvernul Romei, în interesul chiar al păcei însăși, să asigure despre seriositatea in­­tențiunilor sale pe Franța, în su­fletul căreia putea să lase o um­bră călătoria regelui Italiei la Berlin. Vizita la Petersburg era deci demonstrațiunea spiritului pacific in care se reînouia tripla alianță. La aceste scopuri de ordin ge­neral, care grăbiră apropierea re­gatului italian de imperiul mos­covit, mai erau­ de adăugat și altele de oportunitate specială. Cele mai importante pentru Italia erau următoarele: să înceapă cu Rusia oare­care înțelegere rela­tivă la Balcani, spre a face ca să fie recunoscute și valorate drepturile ce regatul latin le are in Peninsula turburată ; să pre­gătească un tratat de comerț; să facă ca politica exterioară italiană să fie mai liberă în mișcările sale. O acțiune hotărîtă s-a inițiat deci de guvernul din Roma spre Petersburg. Spre a arăta liber­tatea mișcărilor pe care a câș­tigat-o politica externă a Italiei, e de­ ajuns ultima călătorie la Paris. Tratativele pentru un tratat de comerț erau înaintate între Roma și Petersburg. In ceea ce privește o cooperațiune mai ac­tivă a politicei italiane în aface­rile din Balcani, urma să se vor­bească cu ocaziunea vizitei Țaru­lui la Roma. Această vizită tre­buia să se facă spre sfîrșitul lui Octombrie; totul era gata atât in Italia cât și în Rusia pentru acest solemn eveniment. Dar iată că, în ajunul plecarei regelui la Paris, un mesager al Curței ru­sești vine să predea lui V. fema­­nuel, o scrisoare din partea Țaru­lui prin care venirea lui la Roma era amânată fără termen. Oare au fost cauzele acestei decisiuni fulgerătoare ? Partidul socialist i­$ii|tț), care­­ este unul din cele mai culte și cumpănite din Europa, cuprinde totuși o mică minoritate de in­transigenți (zic intransigenți, iar nu subversivi), condusă de un om cu talent strălucit, dar oare­cum desechilibrat : J. Ferri. A­­ceastă fracțiune a început să facă o mișcare de protestare în contra călătoriei Țarului la Roma. «Țarul este absolutismul, ținutul, Siberia ; deci, să-l fluerăm !» Hotărîrea era nechibzuită, și sub formă grosolană. Toată presa ita­liană, afară de «Taranti», orga­nul lui Ferri, se ridică contra lui și a sistemelor sale. In ace­lași partid socialist se ridicară protestări și mustrări. Turati, ca­pul socialismului reformist ita­lian, care este fracțiunea mai nu­meroasă și autorizată, s-a opus la procamațiunea întocmită de Ferri și Morgari, prin care po­porul Romei era invitat să pro­testeze în contra absolutismului rusesc, oprindu-se de a aplauda pe Țar. Ideia de a-l fluera, pro­pusă la Cameră de însuși Ferri, în luna Maiü trecut, fusese aban­donată chiar de d-sa. Mișcarea provocată de nesocotita purtare a lui Ferri tot persista în presă și în opiniunea publică, și prin­tre cetățenii cel mai însemnați se formaseră deja numeroase co­mitete pentru a neutraliza even­tual ori­ce excese ale socialiștilor celor mai aprinși și pentru a da un caracter mai impunător, defe­rent și călduros primirii ce Ca­pitala regatului ar fi făcut-o pu­ternicului său vizitator. Guvernul italian era atunci câr­muit de Zanardelli. Zanardelli a fost, de 30 de ani încoace, mi­nistrul cel mai liberal din toată Europa. Că regimul său de li­bertate a folosit Italiei, o arătă progresul făcut de tînărul regat în acești din urmă trei ani, cât a stat la putere marele om de Stat, cel mai însemnat ce după Cavour a existat în Italia. Când la Cameră de Morgari, unul din tovarășii lui Ferri, ame­nința cu demonstrațiuni anti-ța­­riste, Zanardelli, respectând ea în tot­dea­una libertatea cuvîntu­­lui, nu l’a întrerupt, însă ’și-a rezervat de a lua măsurile cu­venite la momentul favorabil. S ar putea obiecta că era conve­nabil ca d sa să fi protestat, că acest respect al libertății nu tre­bue să ajungă până la fetișism. Poate­ depinde de punctul de vedere. Dar e sigur că purtarea guvernului italian nu opri pe îm­părat ca, două luni după inter­pelarea lui Morgari, să afirme ambasadorului Italiei că ar fi ve­nit cu adevărată plăcere la Ro­ma. Și dovada că atitudinea gu­vernului italian a fost în această împrejurare cât se poate de co­rectă, ne-o arată vizita pe care V. Emanuel III, de abia întor­­cându-se de la Paris, o făcu d-lui Zanardelli, ceea ce este cu totul nou în istoria politicei ita­liane. Pe când aceasta se întâmpla la Roma, s’a produs o mare schim­bare în politica rusească. In Rusia, Țarul este aproape un D-zeu: nu te poți apropia de el nici măcar cu cugetul ; îl a­­tinge abia în invocări cu aripa rugăciune­ ; unele libertăți de limbagiu ale țărilor occidentale pe acolo nici nu se pot pri­cepe ; mai mult de­cât legea a­­colo e puternic regulamentul po­liției. E lesne de înțeles cum într’un ast­fel de mediu, veștile despre gălăgia și bârfelile anti-țariste ale acelor «patru colo!» socialiști in­transigenți, luați în Rusia pro­­porțiuni din ce în ce mai exage­rate și absurde. Intărîtarea creș­tea, alarma se propaga. Curentul ostil Italiei devenea din ce în ce mai mare, alimentat fiind de toate exagerațiile, cari făceau să apară Italia întreagă aproape com­promisă prin excesele unei gru­pări foarte mici de inși. Cercurile religioase ortodoxe și în special Sfintul Sinod, ne­mulțumite de vizita care urma s’o facă căpetenia lor Papei, și formalizate că Țarul, cu toate încercările făcute­ pe lângă Va­tican, ar fi trebuit să se în­chine înaintea Pontificelui cato­licilor, el care este Pontificele ortodoxilor, s-au slujit de aceste alarme pentru a întări opoziția pe care de la început au făcut-o acestei c&retorii la Roma. Pe de altă parte, mari schim­bări interveniră printre cei cari îl înconjoară pe împăratul. Că­derea lui De Witte, cam pro­gresist și liberal, deci favorabil apropiere­ de Italia, și luarea cârmei Statului de partidul lui Plehwe, cam reacționar și poli­țienesc, micșorară influența lui Lamsdorff, amicul lui De Witte, și chestiunile de politică exte­rioară, între carl și vizita la Roma, fură supuse controlului lui Plehwe, carele, ca ministru de interne, pune, mai presus de toate grijile sale, interü siguranța Țarului și apoi siguranța pu­blică. Urcarea lui Plehwe la pu­tere însemna restaurarea siste­mului polițienesc. Din călătoria la Roma s’a făcut exclusiv o chestiune de poliție. Rapoartele agenților ruși tri­miși in Italia, deși favorabile țarei, n’au fost favorabile poliției italiene, care, după sistemele și vederile lor, nu-î părea destul de bine organizată și pregătită. Așa­dar, prin influența excesivă a poliției, se forma în Rusia o atmosferă plină de prevențiuni, de bănueli și de alarm­ș. Se în­tâmplă ceea ce urma sa se în­tâmple. Când pe de o parte mi­nistrul de externe al Italiei asi­gura pe ambasadorul rus Neli­­doff că ar fi primit Nicolae II cu cea mai mare bucurie de popo­rul italian ; și Nelidoff, care cu­­noaște foarte bine Italia, asigură că nu e nimic sin­os în amenin­țările unei părți minimale, mai neastâmpărată a socialiștilor, de altă parte capul poliției rusești, Laputkhine, rătăcit de puțina cu­noștință ce o avea despre lucru­rile din Italia, se întoarse la Darmstadt și făcu un raport cu culori întunecoase, care în mâna cercurilor Curiea a servit ca cea mai decisivă armă pentru a ho­tărî amânarea călătoriei Țarului. Această veste displăcu foarte mult și adânc poporului italian, care dorea să manifeste întreaga sa recunoștință unui împărat care iubește atât de mult pe Regele său Insă părerea de rău este micșorată de nădejdea că tocmai prietenia lui Nicolae către V. Emanuel, simpatia ce poporul rus o are pentru poporul italian și mai cu seamă o mai dreaptă și luminată cunoștință a lucruri­lor din Italia, vor contribui să grăbească facerea acestei vizite, care este de altmintrerea o ga­ranție nouă de pace și concordie între popoare. Benedetto de I­nc». GRONIGI FEMENINE învățământul artistic Muzica vocală nu cere așa multe exerciții. Ea îngădue, ca și pia­nul, de a se lua cunoștință de operile frumoase și e un exer­­citiu prielnic din punctul de ve­dere al igienei, când ’țî cureți laringele și nu cauți să-l faci să scoată sunete ce nu sunt în coardele sale. Nu toate domnișoarele au voce, dar mai toate ajung să cânte într'un chip plăcut, prin metodă și studiu. Cântecul e mai simpatic și nu cere aceeași perfecțiune ca mu­zica instrumentală.’ ’ Dansul și-a pierdut mult din însemnătatea sa, de vr’o 50 ani. Altă­dată el era foarte cultivat și era pus alături de scrimă și de înotat, în educația tinerilor. Nu se mai dansează în socie­tate , d’abia te poți mișca în spațiile din ce în ce mai res­trânse pe cari lumea bine-voește a te lăsa dănțuitorilor. E de ajuns să cunoști bine fi­gurile. Numai danțurile învârtitoare, —pe cari reți fac mamele că le permit fetelor, — sunt singurile cari cer să fie exersate ; dar nici acestea nu­ î nevoe ca să le stu­diezi, căci dănțuitoarele sunt con­duse de cavalerii lor. Cu toate acestea, bine fac fetele că iau lecții de danț. Ele le în­vață să umble cu grație, să sa­lute așa cum se face în lumea aleasă și să păstreze, într'un exercițiu plin de farmec pentru dînsele, reserva ținutei de care nu trebue să se depărteze nici­odată, chiar în antrenarea unui bal. * * * Lucrările cu acul țin mijlocul între studiile propriu zise și dis­tracțiile liniștite cărora femeile se pot deda în singurătatea apar­tamentului lor, la­o­laltă cu câte­va prietene. E o îndeletnicire plăcută bu­­nă­oară broderia sub diferitele ei forme ; ea te ajută să-ți pe­treci orele și lasă mintea toată libertatea, fie pentru conversație, fie pentru reverie. Dar dacă aceste lucruri sunt o distracție pentru fetele bogate, apoi ele sunt de absolută nece­sitate pentru acelea din clasele mijlocii și sunt o meserie pen­tru cele sărace. Silvia. Albert Berzevitzy și Bella Tallian,miniștrii de instruc­țiune publică și de agricul­­tură al Ungariei — Vezi ilustrația — Dăm azi portretele miniștrilor de instrucțiune publică și de a­­gricultură al Ungariei. Albert Berzevitzy și Bella Tallian. Noul ministru al instrucțiunei publice a fost multă vreme se­cretar general la acest departa­ment. El este un om cult și li­terat distins. Bella Tallian s-a născut la 1851 în Szebas. Doctor în drept, el a intrat în cariera administrativă fiind prefect în mai multe comi­tate. La 1894 a fost ales depu­tat. De la 1901 a fost vice-pre­­ședinte al Camerei. El este foarte bogat și cunoaște perfect știin­țele agronomice. Expoziția apicolă din Brăila III PAVILIONUL CENTRAL Secțiunea exportatorilor Această secțiune e situată în fața secțiunei țărănești, de-alun­­gul peretelui opus. Pe rînd în dreptul fie­cărei des­părțituri a secțiunei se văd nume­le următoarelor case de export­ din Brăila: Louis Dreyfus, Ve­­­rona, Mendel, Fulga, Wolff. Produsele expuse sunt aceleași cari se văd expuse în secția ță­rănească. Desch­iderea constă în faptul că pe când produsele țărănești se prezintă sub forma lor normală, dincoace, în secția exportului, aceleași produse prezintă sub forma unor tipuri nouă, tipuri provenite din amestecul a dife­rite feluri de grâne, după averea țărilor unde urmează a fi expor­tate. Ast­fel, grâul destinat pentru Olanda e cel mai ordinar , iar cel destinat pentru Elveția, unde gusturile sunt m­ai delicate, e cel mai excelent. Un reprezintant al casei Drey­fus, care e de față, bine­voește a-mi da detaliile de mai sus. Arătându-mi toate varietățile de grâne, porumb, orz, rapiță, cânepă etc., d-sa asigură că goa­nele noastre concurează cu pro­dusele similare din ori­ce altă țară, atât calitativ cât și ca preț. In ce privește calitatea, pot să concureze chiar și cu America. — E regretabil numai, adaogă d-sa, că am fost anunțați prea târziu și n’am avut vremea să ne pregătim mai cu îngrijire spre a lua parte la expoziție ; alt­fel, am fi adus aci și monstre de grâne streine, spre a se vedea cu mai multă înlesnire superiorita­tea grânelor noastre asupra celor streine. Lecția proprietarilor mari Fără îndouială că această sec­țiune ocupă un loc special în ce privește varietatea și frumusețea produselor expuse, calități dato­rite culturei sistematice ce se a­­plică de către proprietarii mari. Ast­fel mai toate cerealele ex­puse în această secțiune sunt bune și lipsite de corpuri streine. Printre aderenți sunt d-ni. Sava Caliman-Iași, cu cartofi, ceară, cerealei, Dstculescu, G. Păun, cereale, G. Iliescu-Buzea, se re­marcă cu deosebire cu ovăz ne­gru și grâul de toamnă, George Gaetan, porumb, orz, mazăre, prințul D. Știrbey, cu grâu ro­mânesc de Mehedinți, orz, ra­piță și porumb, Ionel Grădiș­­teanu, Marghiloman, G. Iorgu­­lescu cu tot felul de cereale: grâu, orz, ovăz, etc. și d. Dra­­gopol-Calafat cu făinuri și grâu. Secția școalei de meserii din Brăila In această secțiune figurează lucrările elevilor școalei de me­serii, executate cu cel mai mare succes. Atrage atenția vizitatorilor un plug-sac, lucrat în atelierele școa­­lei de către elevii Parasch­iv Vir­­giliu, Ionescu Julian și Banu Constantin. Apoi vin : o mașină mare de bucătărie, diferite scule de gră­­dinărie, ornamente de zinc, feli­nare, cruci de biserici, rame sculptate, câte­va mobile și o baie sistematică cu pompă. Toate aceste lucruri expuse dau o idee din cele mai formidabile, în ce privește progresul realizat în școala de meserii de la Brăila. Secția d-lat inginer Sculam In mica sa secțiune, compusă din o ladă pe care se văd vre­o două borcane pline cu o mate­rie verzue, d. inginer Scutaru învață pe țărani modul de a păs­tra nutrețul în timpul iernei. De gura borcanului cel mare e atârnat, legat cu o panglică, un caet care conține o notiță ex­plicativă despre modul de a păs­tra nutrețul. Extrag următoarele părți: «Tăeți păioasele (porumb, mă­turi, lucerna) de verzi, în pute­rea mustului și puneți-le la șanț, îndesându-le cât de bine cu pi­ciorul și presărând la fie­care rînd de o șchioapă ceva sare. Acoperiți bine cu pământ înde­sat, după ce mai intîrn ați în­velit nutrețul verde cu o pătură de paie uscată, ca să nu pătrundă absolut de­loc aerul și apa. Se va face acolo un șanț numai fermentația alcoolică (prefacerea zahărului în alcool) și, ceea ce ați pus în iulie, veți scoate cu mult mai bine în ianuarie». D. Scutaru, după cât mi s’a spus, va expune la expoziția de animale mai multe vite hrănite cu nutrețul păstrat cu sistemul de m­ai sus. (Va urma) Mestugcan. — CTUBW «* »-O —■» Tragerea la 15 Noembrie c. NOU­L~~ ABONAMENT cu premii la „Universul" Costul abonamentului: Pentru 3 luni Lei 6. — « 6 » »ni .50 » un an » 22.50 Cu începere de la 1 Noembrie 2003, « Universul» deschide Un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit, abo­naților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei in bani. 2) O pereche de cercei de dia­mant. 3) 500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur p­tru bărbat. 61 Un ceas de aur patru dam­ă. 7) Un tablou artistic (aquarel) cu rama foarte elegantă, repre­zentând «Eru­pțiunea Vesuviului» de renumitul pictor napolitan Coppola. 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Crot­ta Azzurra», din insula Capri,lângă Neapole, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 lei. 10) O oglindă de Veneția sculp­tată, cu mai mulți îngerași, înăl­țime 2 m., în valoare de 120 lei. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 lei. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-visit de metal bronzat. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O vetetă (lampă de noapte). 18) 1 călimar de bronz aurit. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații la «Universul» primesc gratuit și 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fie­care luna. Obiectele de m­­ai sus se pot vedea în Calea Victoriei n­o. 113, (proprietatea ziaru­lui «Universul»), unde sunt Tragerea premiilor pentru UNIVERSUL politic Cupon No. 17 și 18 Erî, Sâmbătă dimineața, s’a făcut la administrația noastră, în prezența unui public numeros, tragerea la sorți a celor ș­ase premii ce am acordat gratuit tuturor cumpărătorilor ziarului «Universul», apărut Sâmbătă 18 și Duminecă 19 Octombrie col., cupon No. 17 și 18. Iată rezultatul: 1) Un cents de aur pen­tru clamă a fost câștigat de d-na Elisa Ghica, str. Șerban- Vodă 147, din București. 2) Un serviciu de liquer a fost câștigat de d-na Adela Lișicariu, strada Gloriei 16, din Pitești. 3) Un vas de metal a fost câștigat de d. Toma Vasilescu, str. Caiuianca, din Slatina. 4) O pereche port-vizir a fost câștigată de d. L. Lăză­­rescu, strada Griviței 210, din Brăila. 5) O cutie cu parfumuri a fost câștigată de d. Greciu Dumi­­trescu, șoseaua Basa­rabi 148, din București. 6) Un port-dulcețupt a fost câștigat de d­na Neacșa Bu­r­­cănescu, str. Rabovei 1, azilul Doamna Bălașa, din București. Tragerea la 15 Noembrie p. $üri lin stréiiuHate — Prin -poștH — Ziarul «Magyar Szo» anunță că un țăran din comuna Zsig­­mondhaz, săpând lângă malul Mureșului, a găsit niște oase mari de mamuth. Societatea arh­eologică va face săpaturi pentru a face să se gă­sească întregul corp al animalu­lui antediluvian.­­ împăratul Wilhelm a însărci­nat pe sculptorul Götz ca să facă statua defunctului Theodor Mom­msen, pentru ca să fie expusă în castelul Saalburg. Götz a făcut și statua împăratu­lui roman Antonius Pius, care e așezată la Saalburg lângă «Porta decumona».H * * Regele Eduard a pus Marți piatra fundamentală a unul mare sanatoriu de tuberculoși la Mid­­hurst, comitatul Sussex. Sir Ernest Cassel, amicul re­gelui, a dat 5 milioane de franci pentru acest sanatoriu. Cu prilejul alegerilor comunale din Statele­ Unite, 7 persoane au fost ucise și 6 rănite în timpul încăerărilor din Kentucky. Alte 2 au fost omorîte in Statul Vir­ginia. ¥ ¥ Ziarul «Morning Post» pri­mește din New­ York știrea că industria ferului și a oțelului sunt cu totul inactive. Numeroase fa­brici au fost închise din cauza lipsei de comande. La New­ Bir­­mingham 51.000 de tone au fost exportate pe un preț de nimic. «Le Gaulois», vorbind despre călătoria d-nei Loubet în Italia, zice : «Se discută mult spre a se ști dacă doamna Loubet a fost sau nu invitată de Regele și de Regina Italiei a însoți pe pre­ședintele Republicei la Roma. Această chestiune a fost regu­lată de Rege înainte de a pleca din Paris. Victor Emanuel a de­clarat atunci că se va conforma pentru invitativul decisiunea pe care o va lua protocolul francez, daoă protocolul va decide că doamna Loubet trebue să înso­țească pe președintele. Regele o va cuprinde între persoanele invitate de dânsul, iar în caz con­trar va fi invitat de Rege numai d. Loubet».« ¥ » Ziarele vieneze anunță că Par­lamentul austriac va fi convocat pe ziua de 17 Noembrie st.­­ Ziarul «Pester Lloyd» anunță că principele de coroană Fride­ric al Danemarcei va întreprind în curând o lungă călătorie î străinătate, ducându-se mai îi temü la Viena, apoi la Sopro (Ungaria) și apoi la Berlin fi­ Paris.* * * Corespondentul nostru din Lo­dra ne-a depeșat la timp desp­e un interview pe care lordul Gre, fostul secretar al externelor la Gladstone, l-a acordat unui zia­rist, asupra situați unei politici și în care acest bărbat politic declarat că este convins că î­­curând vechile alianțe europen vor înceta de a exista și vor f înlocuite de alte două nonl Franța cu Italia și Austria . Rusia. După ziarele streine, lordu Grey ar mai fi zis că Anglia ș Germania vor rămâne străine in aceste alianțe; și împăratul Wil­helm, care a simțit iminența a­cestei evoluțiuni în politica eu­ropeană, a făcut demersuri pen­tru o unire mai intimă între a­ceste două națiuni , dar abso­luta impopularitate a unor ast­­­fel de legături în Anglia, a fă­cut să nu reușească încercările în acest sens. * * * O nouă epidemie de holeră a izbucnit la Beshieem­ (Palestina). Locuitorii au fost opriți de V­eși din oraș. * * * Corespondentul nostru din Vi­ena ne scrie : însărcinatul de afaceri sârb d­aci a propus unei societăți re­asigurare un contract pentru asigurare pe viață a regelui fotr al Serbiei, cu suma de 2 mili­oane franci. Societatea nu a pri­mit propunerea.★ » * Corespondentul nostru din P­ris ne-a depeșat la timp despr­­in interview pe care d. Alexan­dru Savinsky, secretar particul­ al contelui Simsdorff, l’a acor­dat unui redactor al ziarul «L’Echo de Paris», relativ la mânarea vizitei în Italia, a Ț­­rului. Iată amănunte privitoare la acest­ interview : La întrebarea dacă e exact , chestiunea politică a fost acel care a împidicat pe Țarul să în­ poeze lui Victor Erm­anuel vizi pe care acesta î-a făcut-o la Pe­tersburg, d. Savinsky a respins — Dați-nu e voie să fiu doar circumspect în această privinț­­dar vă pot asigura că nu e chestiune de politică externă,­­ pur și simplu că Țarul a fost si­luit de a nu restitui vizita «pen­tru moment». — Din cauza socialiștilor ? — Cred că da. — E exact că în urma aceste amânări și pentru aceste motiv s’a luat hotărîrea a se schimba, din ambele părți actualii smb­­ sadorî ? — Nu, pentru moment nim ■­nu s’a hotarît în privința aceast­­ei vizita a fost numai amânat. — Puteți să-mi spuneți pe cân­d a fost amânată? — Nu o pot spune, și de alt­fel nu se știe când Suveranii ve­rial putea face o vizită care a fost amânată, dar vă pot asigur că Majestatea Sa ține mult t. înapoia vizita regelui Italiei. * * * Societatea protectoare a pase­rilor din Osnabrück s’a adres reginei Elena a Italiei, rugând­ să intervie spre a face să înce­teze uciderea paserilor în Ital- Regina răspunse că se face de­ tot posibilul pentru ca pasării să fie men­jale, dar că ea re­găsește oportun să adere la ci­mitetul internațional contra di­­trugerea pasărilor. O CUGETAU­E""^ F. ZI Răspunsul dulce potolește mi­nia, cuvîntul supărător o mărești Univeratii io provincii De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 24 Octombrie — Buzeu Incendiu.—Alalta erî, pe la ora 1­8 seara, un m­­are inc­endiu s’a fi clarat la prăvălia cârciumarului M - N. Stan­­tiu Mărunțișu. O magazie plină cu porumb s­­fîn a fost prefăcută în cenușă. Fl­cările se întinseră și la vecinul si­ Dumitru Stan, arzfindu - o mare oi­ă de fîn. Pagubele se urcă la vre-o 60­ de lei. Se bănuește că focul a luat na­­­tere din neglijența unor copii, ce se urcaseră în porumbar cu tun,­narea aprinsă spre a lua niște nu și mere. Coresp. Cerna-Vodă Jefuire.—Iordache Ionescu, N­iulae Spiru și Constantin Nicol Cărămidaru, știind pe locuitorul Șt fan Dumitru’ cu lucrul la cătun Vlachicî, și că are ceva bani ag­nisiți, s’au gândit că fără multă o­­­feneală ar putea pune mână pe . Asta-noapte s’au introdus în ca­sul numitului, unde dormea sol lui singură, care, prinzând de vest intră în pod și sparse coperiș, dând alarma. Sărind vecinii, au­ Pt­ mâna pe tâlhari și i-au condus i - poliție. Nedechit. Călărași Ție la obor. — în timpul G« 20—24 Octombrie s’a îi vândut obor următoart­e gșigale : și cfe grâu­, cu 68—70 lei chila ; 90 ch

Next