Universul, octombrie 1903 (Anul 21, nr. 269-299)

1903-10-24 / nr. 292

Ladislau Lucaks și Carol Ilîeronymî, nouă miniștri de finanțe și de comerț A * ai Ungariei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Jouî, 23 Octombrie.—Ap. Iacob i­. Domn. CaSoîie .Touî, 5 Noembrie. — Bertilde Soarele răsare 7.00 ; apune 5.00 București, 23 Octombrie. Monografia COMUNELOR_ RURALE s­ Foarte interesante sunt pa­ragrafele privitoare la admi­nistrație, cult, instrucție, i­­­gienă, conștiința națională. Vom spicui câte ceva din aceste paragrafe. In privința administrației stăm prost de tot. Legile nu se exe­cută și în deosebi legea poliției rurale. Ordinele primite de la centru, de voe de nevoe, se exe­cută ; cele pentru combaterea e­­pizooliilor nu se execută cu toată rigoarea. Arhiva primăriei e într’un bal fără de hal : sirea de 10—15 ani încoace e ținută în oficiul primă­riei, în un fel de dulapuri, iar cea mai veche e aruncată în pod, fose cu foae și dosar cu dosar Registrele stărei civile de 10—15 ani încoace se țin în regulă și înscrierile în ele se fac gratuit numai pentru născuți și morți, iar pentru căsătorii se plătește notarului dupe învoială (4-5 lei) La zilele de prestație găsim a­buzuri numeroase ; ele sunt fă­cute atât de primar, cât și de picheri. Luminatul comunei constă în câte un felinar la cele patru sta­bilimente ce sunt în comună. Paza comunei se face de stră­jeri, 3—4 pe timp de 24 ore. Această pază lasă mult de dorit, mai ales pe timpul nopței. Stră­jerii iau câte-va ceasuri de cu seara, apoi se duc de se culcă. Primarii, cari s’au perindat de șeapte ani încoace, sunt din­tre săteni, aleși dintre oamenii cei mai cinstiți, dar, cind oameni cu puțină carte, joacă cum se cântă notarii. Notarii cari s’au­ perindat în acest timp, sunt în număr de șense. Dintre aceștia, doar nu­mai au fost cinstiți , dar șederea lor în comună a fost numai de două, trei luni; toți cei­l­alțî au fost clienți ai penitenciarelor Actualul notar a fost de trei or condamnat pentru falsuri în acte publice: om înarmat cu toate viciile, constitue o adevărată pla gă pentru comună. (Intr-o no­tiță, «Monitorul» ne spune că notarul a fost revocat, constatân­­d­u-se că a fost condamnat pen­tru fals.) In privința justiției, Pricini de judecată sunt multe, și acestea provin din cauza pă­mânturilor ; aceste pricini se ter­mină de cele mai multe ori la judecătoria comunală prin împă­ciuire. Furturi se comit puține. Omoruri în ultimii cinci ani nu au fost: Avorturi au fost până la 20. Neînțelegerile dintre țărani se sfârșesc de cele mai multe ori prin împăciuire. In privința cultului: Bunul care se observă la lo­­cuitorii acestei comune, și care din nenorocire nu se vede pe multe locuri, e că sunt oameni religioși, buni creștini. Dumi­neca și sărbătoarea—când e sluj­bă—biserica e plină de lume. A­­cest ban 11 posed încă de mult; nu au fost nici­odată depose­dați de el. Ceea­ ce a contribuit în­­ timpii din urmă pentru men­ținerea acestui bun, ai­ fost pre fiicele rostite de învățător, mai după fie­care slujbă , cele mai multe alcătuite de el într’un lim­­bagiu popular și care erau gus­tate cu multă plăcere de săteni. Preotul se bucură de cea mai mare stimă. Pe țăran îl costă 3 lei o cu­nunie, 3 lei un botez și 4 lei o înmormîntare. Cimitir nu e, și morții se în­groapă la biserică. Legea repausului duminecal nu se respectă. Sărbători, în afară de cele pre­văzute de biserică, se mai țin încă 33, și mai ales de femei. Constatări mai mult dure­roase în ce privește mersul instrucției : din 93 copii în vîrstă de școală, urmează 60; din aceștia 30 nu vin regulat. Școala există de 18 ani ; a dat până acum 36 de ab­solvenți. Localul e în stare proastă; materialul didactic neîndestulător; obligativitatea se aplică cu greutate ; per­ceptorii nu încasează la timp amenzile școlare. Dintre lo­cuitori, 23 la sută știu­ carte, 77 la sută nu știu. Școala n’are pământ. Școală de a­­dulți nu există, învățătorul e respectat. Serviciul militar face pe mulți a’și trimite copii­ cu drag la școală, știind că cei cu carte o duc mai bine în armată. In ce privește higiena și a­­sistența publică . Boalele cele mai răspindite printre locuitori sunt: rîia, di­­senteria, frigurile și pelagra. Cauza e necurățenia, munca o­­bositoare, hrana­rea și abuzul băuturilor spirtoase. Pentru a se vindeca de ori­ce boale, au în­ceput a lăsa de o parte babele, alergând la medici și spitale. Co­piii se îngrijesc prost. Medicul de obicei­ vizitează comuna o­ dată pe lună, dar a­­cestă vizită e o formalitate goală ; registrele de alt­fel sunt în re­gulă. Moașă nu avem. Medicamente se găsesc rar de tot pe la primărie și în deosebi chinina, medicamentul cel mai trebuitor. Puținele medicamente ce sunt se întrebuințează în casa notarului. Legea poliției sanitare a înce­put a se aplica mai binișor de autoritate și a se respecta de să­teni. Sunt 9 alcoolici. Șeaple din ei au fost condamnați pentru fur­turi și bătăi. Băutura­­ și-o pro­cură de la cârciumă pe bani și datorie. Copiii li sunt tâmpiți și aplecați spre rele. Alcoolul, cunoscut sub singu­rul nume de rachiu, sătenii îl cred întăritor pentru oamenii muncitori și că nu poate să a­­duni zea de­cât când se bea în cantități mari. Vinul îl cred ne­­periculos, chiar dacă se bea în cantități mari. Rachiul­ se falsifică prin vitriol, tutun și piper roșu ; în caz când Statul ar lua pe seama lui vin­derea rachiului, sătenii nu ar fi mulțămiți. La întrebările din paragra­ful «Conștiința națională, po­litica», monografia d-lui Sta­­matin din Bogd­ănești aduce următoarele răspunsuri: Să eni" nu ați vorba de patrie, ci numai pe aceea, de țară Ar­mata este chemată a ne apăra țara, de serviciul militar tot mai dă groază, nu răsboiul pen­tru independență au murit trei și mai trăesc} din cei cari au luat parte la răsboiu nouiS. Regele este stăpâni­torul țarei; datorită lui am ieșit învîngetori in resboiul da la Plevna și tot datorită lui astă­zi trăim în pace. P­rin dinastia actuală, țara e pusă bine cu șese-l’alte­­ urî. Portretul vaselui și al familiei regale se pun tendința anticreștinească a poeziei, lucru care a provocat protestări la aderenții poetului, între cari se aflau și străini și un redactor anarh­ist. Profeso­rul a trebuit să suspende cursul, iar studenții erau cât pe aici să se ia la bătaie. Duel sângeros Din Alba regală se anunță: Intr’una din nopțile trecute sau certat și s’au insultat intr’o ca­fenea de aici, Viniczay Imre, con­trolor financiar și Kertész Gyu­la, funcționar la primărie. Inter­venind m­ai mulți amici, ss putu evita o încăerare intre cei doui adversari. Din cauza acestei sce­ne, Viniczay a provocat la duel pe Kertesz. Duelul a avut loc era cu sabia. Kertész a primit mai multe tăeturi grave la cap și la braț. Rănitul a fost pansat țn grabă și transportat la domiciliu. Ad­versarii nu s’au împăcat. Lumină polară Din comuna Ó-Gyalla se anunță că alaltă­ ori seară, pe la orele 7 și 54 minute, s’a observat în di­recțiunea de la Nord la Nord-Est o lumină polară de culoare roșie închisă, care a durat până la orele 8 și apoi a dispărut în di­recțiune nord-vestică. Crișan­ găsește în 20 case (sunt 205 case în comună.) In privința conștiinței națio­nale, știți că sunt aduși aici de Traian , pomenesc apoi cu res­pect pe Ștefan-cel-Mare și Ale­xandru Cuza. Despre autoritatea centrală cred că de la ea vine tot bi­nele și răul; orășenii trăesc din munca lor. Politică se face. Prin politică înțeleg a se interesa de cine are să le fie conducător ; pentru con­sfătuiri se întrunesc la cârciumă și alta dăți și pe la case parti­culare. Sunt lupte pentru ale­gerea primarului și a consiliului comunal. Până mai anii trecuți cârciumarii aveau rol însemnat în lupta pentru primărie ; azi au început a perde din puterea lor. Candidații iau pe alegători pe la casele lor și -i cinstesc. Monograma se încheie cu îmbunătățirile cele mai ur­gente ce ar fi de făcut, între cari autorul pune și mono­polul alcoolului. Bia Ungaria (Corespondență part. a ziarului <­Universul») Budapesta, 20 Octombrie. Situația politică Noul cabinet, presidat de con­tele Stefan Tisza, se va prezintă poimâine, atât înaintea Camerei deputaților, cât și înaintea Ca­merei magnaților. Se prevăd dis­­cuțiuni interesante. Mai mulți kossuthiști vor ataca pe contele Apponyi pe care-l acuză că a dezertat de sub drapelul națio­nal maghiar. Ast­fel cunoscutul șovinist maghiar, Bartha Miklós, scrie următoarele în ziarul «Ma­gyarország» despre contele Ap­ponyi : «Cei ce l’au iubit, l’au stimat, i’au urmat și legați de el spe­ranțe naționale, n’au fost pregă­tiți la o ast­fel de încheiere. N­ credeam stejar sub crengile că­ruia încape națiunea întreagă, dacă dinspre Viena vine prin vifor, bastion îl credeam, de care se sdrobește atacul Vienei. Credeam că Providența Ta des­tinat să ne fie speranță și mân­­gâere în zile grele. M’am înșelat însă. N’a fost de­cât un meteor, frumos, strălucitor, care s’a spart atunci, când aveam mai mare nevoe de lumina și căldura lui. La lumina lui n’am văzut de­cât cum marele drept al limbei na­­ționale dispare în acea pată de petrol, pe s’a prins pe haina d-lui Tisza din izvorul «Stelei Româ­ne». E ziua morților. Să ne ru­găm, deci, pentru morții noștri scumpi». Pe de altă parte ziarul «Al­kotmány» organul partidului po­poral clerical, se declară din ca­pul locului în contra regimului Tisza despre care zice că este o necesitate absolută ca să fie răsturnat. Acest ziar zice între altele: «Contele Tisza nu este om parlamentar, ci om regal. Tradi­țiile lui, trecutul lui politic și individualitatea sa politică, pre­cum și cabinetul ce și l’a format din vechii liberali, nu ni-l fac de loc simpatic. Politicianul Tisza a învățat la școala tatălui său (Co­­loman) și s’a fortificat sub We­­kerle și Banffy. Spiritul politicei sale și persoanele cari îi spriji­­nesc nu ne inspiră nici o încre­dere. Să se sfârșească starea de ex-le’x, ca să putem începe lupta». Conflict între studenții de la Universitate în ziua de 18 Octombrie, în sala de prelegere, unde își ține cursul profesorul Nagyesyi a avut loc un violent concret între stu­­­denții socialiști și între cei creș­tini. Un student era să citească o critică asupra unei poezii fă­cuta de un student socialist. Poe­zia preamărea libertatea popo­rului și insulta crucea. Studen­tul, care a luat asupră și epitrop poeziei, a veștejit în termeni ai-Lui Sandu i se impută că fiind agent al sus zisei societăți în Bâr­lad, și-ar fi însușit o suma de 6000 lei aparținând societății. Acest­­ proces a venit era pentru a doua oară înaintea Curții de casație. Recursul a fost susținut de ’ d. advocat Pantazi. Procesul, în urma acestei casări, se va judeca acum din nou în fond de Curtea de apel din Iași. Grefier. CRONICI PESEMNE Igiena și cerceii Acum 30-40 ani se vedeau a­­desea marinari, soldați, cultiva­tori cari purtau cercei. Asta era o originalitate pe atunci. Dar o­­biceiul acesta a dispărut acum și numai arare­ori se mai întâl­nește câte un bărbat cu câte un cerceluș de aur ori argint în u­­reche. Dacă bărbații nu mai poartă cercei, femeile însă, cari sunt foarte conservatoare, au rămas credincioase tradițiunei, vechei mode. Băeții sunt lăsați în pace, dar fetițelor lor li se mai găuresc urechile, adesea­ ori o lună-doar după naștere. Unele familii, sub înm­urirea nouilor idei asupra igienei, au renunțat la acest obiceiü și fetița crește,fără a avea urechile gău­rite. Vine ziua logodnei și, fi­rește, printre cadouri, se găsesc și tradiționalii cercei. Ce de făcut ? Se duc la giuvaergiu­, care găurește lobii, până atunci ne­­atinși, și așează cerceii așa de mult doriți. Dar, găurind urechile, a­r tre­bui să se ia câte­va măsuri de antisepsie. Nu se cere prea ftiuit bijutierului cerându-i-se ca să-și spele mâinele înainte de «opera­ție», de a spăla apoi urechia cu puțină apă fericita , căci s’a vă­zut adesea această operație făcută fără aceste măsuri pricinuind e­­risipele, limfangite, abcese. Ar mai trebui să se ție seamă de temperamentul copilului și să nu se găurească urechile înainte de vîrsta de 8—1Q ani, când țe­săturile au ajuns destul de rezis­tente. Intr’adever, une­ori la copiii mici greutatea cerceilor sfîșie lobii urechilor. Pe de altă parte, mai ales când e vorba de un copil lim­fatic ori scrofulos, cercelul pro­voacă maî tot­d’a­una eczema intertrigo și alte lesiuni ale pieței Al treilea lucru bun de știut e că nu trebue să se pue nici­odată, chiar pentru un minut, cerceii unei alte persoane, a cărei stare de sănătate nu se cunoaște bine. Aca­stă imprudență poate aduce unei femei boli molipsi­toare foarte grave. Așa s’a văzut o fem­ee murind de oftică și, printre obiectele ră­mase de la dînsa, se aflau o pe­reche de cercei pe care ’i pur­tase ea. Persoana căreia ’i revin a­­cești cercei, 'i pune la rîndul ei și, după 2 luni, un lupus, a­­dică o tuberculoză a pielei, atacă urechia. Fapte de acest fel au fost pu­blicate în ziarele medicale și sunt absolut autentice. Silvia. .au­slaa K­itas și Carol Himpi nouii miniștri de finanțe și de comerț ai Ungariei — Vezi ilustrația — Intr’unul din numerile noastre trecute am dat portretul noului prim-ministru al Ungariei, con­tele Ștefan Tisza; astă­zi dăm portretele miniștrilor de finanțe și de comerț din noul cabinet maghiar: Ladislau Lukacs și Carol Hieronymi. Lukacs s-a născut la 1850 în Zlatna (Transilvania), dintr’o fa­milie de oragină armeană. El este doctor în drept, și a fost ministru de finanțe în cabinetele Banffy, Szell și Khuen Heder­­vary. Carol Hieronymi s’a născut la 1849. A devenit faimos ca mi­nistru de interne în cabinetul Banffy, când a disolvat partidul național român din Ungaria și Transilvania. Acum i s’a încre­dințat portofoliul agriculturei, comerțului și industriei. O CUGETARE PE ZI Dacă n’avem orgoliu, ne plân­gem de acela al altora. Faptul grav este că Parizianu dispăruse de atâtea zile, fără ca agenții cari erau puși să-l urmă­rească să înștiințeze poliția des­pre aceasta. Noua organizare a serviciului de siguranță se va face chiar zi­lele acestea. Se poate aresta Parizianu ? Urmăririle continuă în toate direcțiunile pentru descoperirea lui Parizianu. Cu toate acestea, dacă va fi găsit, fie în țară, fie în străinătate, el nu poate fi a­­restat. Parizianu e pus în libertate de către Camera de punere sub acuzare și până în ziua când sen­tința de condamnare va rămâne d­efinitivă, el este liber să se plimbe ori­unde va voi. Svonuri false Erî au circulat prin Capitală tot felul de svonuri. Unii spu­neau că Parizianii ar fi în Capi­tală, alții că ar fi fost prins în mo­mentul când voia să treacă gra­nița. Toate acestea nu erau însă de­cât svonuri false. Credința generală este că Pa­rizianu a trecut de mult fron­tiera. * * * Ministerul afacerilor streine a telegrafiat era la toate polițiile din străinătate despre dispariția lui Alexandru Parizianu, dând în acelaș timp și semnalmentele acestuia. P. Macri. Curier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul consilierului J­ude­­țean Tanase Apostolesc­u din Mb­aila­ Înaintea Curții de ca­sație Erî a venit înaintea secției a 2-a, a Curței de casație, judecarea re­cursului făcut de consilierul jude­țean, Tanase Apostolescu din Brăila, condamnat fie Curtea de apel din Galați la 3 luni închisoare pentru mituire. Faptul pentru care a fost con­damnat Apostolescu, constă în a­­ceea că fiind însărcinat cu repara­rea unui pod, n’a voit să semneze procesul verbal de recepțiune, până când antreprenorul Dr. Banga, care a executat acea lucrare, nu i-a dat suma de 200 lei, într’o poliță. Apostolescu însă susține că acea poliță a luat’o în schimbul altei po­lițe și provine din dar averi comer­ciale’ dar nici de cum nu i-a fost dată în con­dițiunile arătate de d. Banga. Recursul lui Apostolescu a fost susținut de d-nii advocați G. Arion și St. Antonescu. Curtea de casație însă, ne­găsind întemeiate motivele de recu­rs in­vocate, a respins recu­fsul. O casare Curtea de casație, secția a II-a, a casat era deciziu­nea secției a II-a a Curtei de apel din București, prin care H- F. Sandt, fost agen­t al societăței de asigurare «Unirea», a fost comciairijat la % lupi închi­soare pentru­ abas de încredesi#. Dispariția lui Parizianu Când a plecat Parizianu După spusele membrilor fami­liei, Parizianu a plecat din țară Vineri. O telegramă primită de la gara Piatra-Oit, spune că Parizianu a fost văzut acolo în ziua de Sâmbătă, 11 Ocombrie. Pe de altă parte d. Liciu, ar­tist societar la Teatrul Național, spune că în ziua de 10 sau 11 curent, a văzut pe Parizianu în gara de Piatra-Olt mergând cu trenul spre Vârciorova. Contrazicerile Afirmațiunile de mai sus se în­­curcă însă prin declarațiile soției lui Parizianu, care spune că soțul ei a plecat de Vineri, ale fratelui acesteia, care afirmă acelaș lucru, ale sergentului de stradă, cu No. 189, postat înaintea locuinței lui Parizianu, care spune că de Vineri nu a mai văzut eșind din casă pe Parizianu și în sfir­­șit sunt declarațiile agenților Pe­­trescu și Teodorescu, cari afirmă că au vorbit Luni dimineață cu Parizianu. Din toate aceste declarațiuni și afirmațiuni, ar crede cine­va că Parizianu este un «Bosco». Pașaportul Pentru ca Parizianu să poată pleca în străinătate, avea nevoie de un pașaport. Un reporter de la un ziar din Capitală a comunicat poliției că acum 10 zile, d. Dimitriu, cum­natul lui Parizianu, ar fi scos un­ pașaport pe numele d-sale. Cu acest pașaport, crede reporterul în chestiune că a plecat Parizianu. Cercetându-se, însă, la biroul pașapoartelor, nu s’a găsit nici un pașaport liberal pe numele d-lui Dimitriu. Parizianu n’a putut drei să plece de­cât cu un alt pașaport, sau chiar cu un pașaport al seu vechiü, căci densul nu avea ne­voie să-l prezinte autorităților noastre, ci celor din Ungaria, lncurcătura încurcătura devine insă și mai mare în urma unei alte afirma­­țiuni că Parizianu a trimes Luni dimineață o scrisoare avocaților săi prin care îî înștiințează că nu se poate prezintă Luni la Curtea de apel. Alții susțin că d-na Parizianu a trimis acea scrisoare. Avocații lui Parizianu refuză ca să dea vre­ o explicațiune. Parizianu la Paietul Justiției Poliția din Guirgiu a te­gra­­fiat era ministerului de interne că Parizianu a plecat de acolo și că vine în Capitală. In adevăr, cu trenul de Giur­­giu sosi­­rî in Capitală Parizia­nu. De la gară densul plecă di­rect la palatul de justiție. O vâlvă mare se produse atunci la palatul justiției. Agenți ai po­liției, avocați, public, cu toții căutau să vadă pe Parizianu. In adevăr, nu trecu mult și Parizianu fu găsit, dar nu era principalul autor al fraudelor de la ministerul de finanțe, ci fra­tele acestuia, care avea un proces la palatul justiției din Capitală. La locuința lui Parizianu era după amiază m’am dus din nou la locuința lui Parizianu, ca să pot avea o convorbire cu so­ția sa. Am sunat și eși servitoarea. I-am spus să anunțe pe d-na Parizianu, dar servitoarea nu voi cu nici un chip, susținând că d-na Parizianu e bolnavă și nu poate primi pe nimeni. Nu trecu­mpîl și văzui intrând la d-sa pe M. Parizianu, fratele dispărutului, care a sosit era din Giurgiu-D. Vasile Lascar D. Vasile Lascer, ministrul de interne, în urm­a dispariției lui Pariziani, e h­rotărît să organi­zeze cp­iptul în ast­fel serviciul sigurantei. Tragerea fa 15 Noembrie e. VWWWV\WWVWvWvVV NOUL ABONAMENT cu premii la „Universul“ Costul abonamentului: Pentru 3 luni Lei G. — « 6 » » nr.50 » un an » 22.50 Cu începere de la 1 Noembrie 1903, « Universul» deschide un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit abo­naților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei în bani. 2) O pereche de cârcel de dia­mant. 3)­500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur p­tru bărbat. 6) Un ceas de aur p­tru damă. 7) Un tablou artistic (square­ cu rama foarte elegantă, repre­zentând «Erupțiunea Vesuviului» de renumitul pictor napolitan Coppolal 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Grot­­ta Azzuri’8), din insula Capri,lângă Neapole, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 lei. 10) O oglindă de Veneția sculp­tată, cu mai mulți îngerași, înăl­țime 2 m., în valoare de 120 lei. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 lei. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-visit de metal bronzat. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O veteză (lampă de noapte). 18) 1 călimar de bronz aurit. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații la «Universul» primesc gratuit și 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe­ tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fie­care lună. A»RW­ AWVVVWWVVVVW­ Obiectele d­e mai sus se pot vedea în Calea Victoriei ,­­p. 1 îîî. (proprietatea ziaru­lui «Universul»), unde sunt expuse. Tragerea la 15 Ncembrie c. ***** $tirî am sirem AUtm — Prin p­isili — Vizita președintelui Republicei franceze la Roma a fost fixată pentru ziua de 10 (23) Decem­brie. Comisiunea însărcinată de a statua asupra cererilor de libe­rare condițională, a respins în unanimitate cererea prezintată de Emile Daurignac, fratele Terezei Humbert, condamnat la un an închisoare în luna August trecut. * ¥ * D. Chamberlain va ține astă­zi un discurs la Birmingham, care va fi probabil cel mai important din campania sa oratorică. Zia­rul «Daily Mail» anunță pentru această ocazie o curioasă invenție ziaristică. Discursul va fi trans­mis ziarului prin mijlocirea unui electrofer, pus pe masa d-lui Chamberlain și unit printr-o sormă specială cu redacțiunea. Servi­ciul va fi organizat ast­fel în­cât discursul va fi tipărit din mo­ment in moment, ast­fel ca edi­ția specială a ziarului «Daily Mail» să poată fi pusă în vîn­­zare la Londra cu discursul în­treg, 10 minute după ce d. Cham­berlain va fi sfirșit rostirea lui. Birmingham este la 900 k­ilo­­metri depărtare de Londra. » " Se scrie din Paris că Sâm­bătă, fiind Ziua Morților la ca­tolici, parizienii au făcut obici­nuitul pelerinagiu la cimitirele din capitală, și mai ales la«Père Lachaise». Mormintele dispăru­seră sub florile aduse. In spe­cial mult vizitate au fost mor­mintele lui Zola, Pasteur, Re­nan și Carnot. Prefectul de po­liție Lupine a depus coroane pe mormintele guarzilor morți în exercițiul funcțiune­. ¥ . Din Boston vine știrea că Ku­­reghian, directorul societăței ti­nerilor armeni, a primit zilele trecute un pachet care conținea o mașină infernală dispusă în așa mod, ca să poată face explozie după două ore. Bănuind ceva, în urma amenințărilor primite în timpurile din urmă și mai ales știind că este dușmănit din cauza arestare! armeanului, presupus a fi asasinul lui Șaguni. Kureghian înștiința imediat poliția, care a confiscat și a distrus imediat ma­șina infernală, scăpându-i ast­fel de la o moarte sigură.­­ Din Berlin se scrie că Dumi­necă seara s-a jucat la «Deutsches Theater», de acolo, pentru prima oară, noua dramă a cunoscutului scriitor dramatic Gerard Haupt­mann, intitulată «Rosa Bernd». Piesa a avut un succes colosal, pe care Hauptmann nu ’l mai obținuse de când s-a jucat piesa sa «Căruțașul Henschel». Subiec­tul piesei este un infanticid. * ¥ Ni se scrie din Londra . Sa găsit un mic volum de poezii datorite lui Shelly, care a adus proprietarului său frumoasa sumă de 25 mii franci. Este o cărticică de 64 p­agini,cea d’inléin publicată de Shelly în colaborare cu surioara sa. In 1810 el re­trăsese ediția și o distrusese, căci se aflase că surioara sa co­misese un mic plagiat în poezii. De atunci nici un exemplar nu mai fusese pus în circulație. Acum s’a ivit acest exemplar care a fost găsit de o persoană care nu­­ cunoștea valoarea și care totuși a primit pentru el 25.000 franci.* ¥ » Ziarele din Budapesta anunță : Curtea de casație a anulat ale­gerea deputatului Jakabfy (cercul Salka) ca fiind ne­valabilă. Con­­tra-candidatul său, rămas în mi­noritate, Konkoly, este adevăra­tul ales. Afară de aceea Curtea a suspendat pe timp de un an dreptul electoral la numeroși a­ Pgatori care au fost mituiți cu bani, mâncare și băutură. Ia­­kabiy a fost condamnat la suma de 20.000 coroane cheflueii de judecată. " * Scrierile savantului german Th. Mommsen, încetat din viață la 20 octombrie, formează o în­treagă bibliotecă, mai mult ca o mie de numere ar cuprinde o listă a operilor sale, începând cu «De cologus et sodalicus Roma­­n­orum» (1843) și terminându-se cu «Dreptul penal roman» (1899). De la consiliul contrași Aseară, la orele 5 jum. s’a întrunit consiliul comunal al Ca­pitalei, în ședință extraordinară, sub președinția d-lui primar C. F. Robescu. Prezenți 15 domni consilieri. D. D. M. Ionescu, vorbind despre bustul ridicat lui Laurian în piața Lucaci, propune ca a­­ceastă piață pe viitor, să poarte numele de «piața Laurian». Se aprobă: — D. Al. Petrovici vorbește despre modul cum s’a vîndut rampa noastră de vinuri. D. primar emite părerea că ar fi mai bine ca asemenea chesti­­u­uni să se discute după epuiza­rea chestiunilor la ordinea zilei. — S'a cerut deschiderea de credite suplimentare și extra­or­­dinari în valoare de 68 mii lei. D. Voivas propune ca primăria să împrejmuiască, în contul pro­prietarilor, locurile viranti din ocolul I și II. D. T. Niculescu atrage atenția consiliului asupra locului viran din fața palatului regal, proprie­tatea d-lui Al. Lahovary. Cere ca primăria să împrejmuiască acel loc în pomptul proprietarului. D. T. Niculescu mai observă apoi că se fac risipe foarte mari cu diurnele ce se dau avocaților comunei și cere ca să i se pue la dispoziție un tablou cu nu­mele avocaților particulari care, în cursul ultimilor 5 ani, au fost angajați pentru procesele co­munei. D. primar răspunde că va so­ma pe d. Lahovary ca să ’și îm­­prejmuiască terenul viran. In ce privește tabloul cerut de d. Niculescu s’a luat act spre a i se satisface cererea. Consiliul, aprobă creditele des­chise în valoare de 68 mii lei. — Se decide ca suma de 150 mii lei rămasă prin desființarea casei lucrărilor să se întrebuin­țeze la plata exproprierilor. D. Sipsomo, vorbind de ex­­propierile făcute de primărie cu ocazia construirei lî­rgi de la obor, spune că în chestia aces­tor exproprieri primăria a operat ca mandatară a ministerului lu­crărilor publice. Sunt plătite de primărie până acum e prop­ierî trecând peste suma de 150 mii lea. d. Lipsoorp cere ca consiliul să dea un vot prin care să au­torize primăria ca să nu mai facă nici o plată pentru exproprierile de la e>­­bor. D. Lipsomo mai cere ca să se dea o soluție și în ce pri­vește creanța pe care o are pri­măria de la ministerul lucrărilor publice, provenită da la sumele plătite în comptul lui. D. primar spune că suma de 150 mii lei ca s’a plătit pentru exproprierile de la Obor, a fost un avans făcut în coruptul mi­nisterului. Primăria a intervenit în chestia acestor exproprieri, având la îndemână mijloace mai avantagioase de a face expro­prieri. Alt­fel, amestecul primăriei în chestiunea construirea unei gări ar fi ceva anormal. Termină pro­punând de a face o nouă inter­venție pe lângă minister spre a putea intra în posesia sumelor­ plătite. D. Ciocaneli făcând o expu­nere a diferitelor rase prin care­ a trecut chestia exproprierilor de la Obor, spune că aceste ex­proprieri s’au făcut, de bună în­voială și cu autorizația ministe­rului lucrărilor publice de către o comisiune prezidată de d. primar al Capitalei. Ministerul a amestecat primă­ria în chestia garei de la Obor, ne putând să execute singur lu­crarea, din cauza angajamentu­lui ce-și luase cu ocazia împru­mutului de 175 milioane. D. primar insistă că plățile nu s’au făcut de­cât cu titlul de a­­vans. D. Ciocan­u­, continuând, pro­pune ca să nu se ia o revoluție pripită în această chestie, înainte de a se cerceta scriptele privi­toare la construcția gărei de la Obor și a terenurilor pe unde trece noua linie. Propune ca să i se dea mandat d-lui primar ca să intre în tratative cu ministrul lucrărilor publice, spre a fixa suma ce i se cuvine primăriei. V. Costescu-Comâneanu spune că primăria n’a avut nici un an­gajament înscris cu ministerul de a face exproprierile. N’a fost de­cât o simplă învoire, primă­ria fiind în măsură de a face exproprierile în condiții mai a­­vantagioase. Prin urmare pri­măria nu poate face o donație de 150 mii lei ministerului. Propune amânarea discuției pentru c­a chestia să fie studiată mai de aproape in tot complec­­tul ei. D. dr. Răuțoiu propune a se numi o comisie, care, în frunte cu d. primar, să facă demersu­rile necesare spre a resolvi di­ferendul dintre primărie și mi­nisterul lucrărilor publice. Propunerea se admite și se aleg în comisie d-nii Cotescu Comăneanu și Tache Protopo­­pescu. Se mai rezolvă mai multe chestiuni de mică importanță re­lative la exproprieri. Ședința se ridică la orele 7. Mestugean Mierea] in premie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de­­ 21 Octombrie — Berind Inmormânim­e.—Erî, la orele 10 dimineața, a încetat din viață d. Tigran Buicliu, membru de șe­dință la trib. Tu­tova. Tigran Buicliu suferea de cât­va timp de bronco-pulm­onară, boală care în timpul din urmă agravân­­du-se, l-a făcut să intre în căutarea spitalului «Bârlad și Elena Beldi­­man», unde după o suferință de 3 zile, a și încetat din viață.’ Tigran Buicliu, doctor al facultă­­ții de drept din Bruxelles, judecă­tor la trib. Tuto­va, s’a născut la Iași, la 1819, Maia 1. Sosirea familiei. — Familia de­­tunctului, fiind anunțată telegra­fic de către d. Sturdza, președintele trib., a și sosit cu trenul de astă­­noapte. După cererea familiei, de­functul a fost transportat la Iași, unde va fi înmormîntat. In curtea spitalului, de unde trebuia să por­nească carul funebru, se afla un public foarte numeros, printre care magistratura, corpul advocaților, funcționarii trib., toate autoritățile, înainte de pornirea cortegiului, d. judecător Buța a ținut un simțitor discurs, arătând între altele că de­functul T. Buicliu și-a creat iubire, amiciție și simpatie și aceste toate, nu lupta pentru existență și în timpul de față, sunt adevărate da­ruri cari nu se pot uita. Arată că T. Buicliu era blând și împăciuitor. După d. Buță a vorbit d. Sturdza, președintele trib. local, arătând me­ritele însemnate, ale defunctului. Apoi carul funebru a parcurs str. Principală, Bulevardul gărea pină la gară. Acolo, după ce vorbi de avocat Th. G. Iamandy, coșciugul fu luat pa brațe de către amicii defunctului și dus în vagonul ce staționa în fața peronului gărea,după care apoi preo­ții i-au­ cântat vecinica pomenirea. Bustul lui Gh. Palîan­e.—Joîi­ 23 c. se vor juca pe scena teatru­lui Iasculowsky, de către trupa A. B. Leonescu, piesele «Malul­­ Milii», «Procurorul mincinos», și «Adevisp dar cu măsură». Folosul material al acestei reprezintații va servi pen­tru mărirea fondului ridicărei bușe­tului defunctului Pailade. Negrită— Craiova Adunata ge­­ piața de Ip Camera de comerț. — Aseafj

Next