Universul, octombrie 1903 (Anul 21, nr. 269-299)
1903-10-24 / nr. 292
Ladislau Lucaks și Carol Ilîeronymî, nouă miniștri de finanțe și de comerț A * ai Ungariei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Jouî, 23 Octombrie.—Ap. Iacob i. Domn. CaSoîie .Touî, 5 Noembrie. — Bertilde Soarele răsare 7.00 ; apune 5.00 București, 23 Octombrie. Monografia COMUNELOR_ RURALE s Foarte interesante sunt paragrafele privitoare la administrație, cult, instrucție, igienă, conștiința națională. Vom spicui câte ceva din aceste paragrafe. In privința administrației stăm prost de tot. Legile nu se execută și în deosebi legea poliției rurale. Ordinele primite de la centru, de voe de nevoe, se execută ; cele pentru combaterea epizooliilor nu se execută cu toată rigoarea. Arhiva primăriei e într’un bal fără de hal : sirea de 10—15 ani încoace e ținută în oficiul primăriei, în un fel de dulapuri, iar cea mai veche e aruncată în pod, fose cu foae și dosar cu dosar Registrele stărei civile de 10—15 ani încoace se țin în regulă și înscrierile în ele se fac gratuit numai pentru născuți și morți, iar pentru căsătorii se plătește notarului dupe învoială (4-5 lei) La zilele de prestație găsim abuzuri numeroase ; ele sunt făcute atât de primar, cât și de picheri. Luminatul comunei constă în câte un felinar la cele patru stabilimente ce sunt în comună. Paza comunei se face de străjeri, 3—4 pe timp de 24 ore. Această pază lasă mult de dorit, mai ales pe timpul nopței. Străjerii iau câte-va ceasuri de cu seara, apoi se duc de se culcă. Primarii, cari s’au perindat de șeapte ani încoace, sunt dintre săteni, aleși dintre oamenii cei mai cinstiți, dar, cind oameni cu puțină carte, joacă cum se cântă notarii. Notarii cari s’au perindat în acest timp, sunt în număr de șense. Dintre aceștia, doar numai au fost cinstiți , dar șederea lor în comună a fost numai de două, trei luni; toți ceilalțî au fost clienți ai penitenciarelor Actualul notar a fost de trei or condamnat pentru falsuri în acte publice: om înarmat cu toate viciile, constitue o adevărată pla gă pentru comună. (Intr-o notiță, «Monitorul» ne spune că notarul a fost revocat, constatându-se că a fost condamnat pentru fals.) In privința justiției, Pricini de judecată sunt multe, și acestea provin din cauza pământurilor ; aceste pricini se termină de cele mai multe ori la judecătoria comunală prin împăciuire. Furturi se comit puține. Omoruri în ultimii cinci ani nu au fost: Avorturi au fost până la 20. Neînțelegerile dintre țărani se sfârșesc de cele mai multe ori prin împăciuire. In privința cultului: Bunul care se observă la locuitorii acestei comune, și care din nenorocire nu se vede pe multe locuri, e că sunt oameni religioși, buni creștini. Dumineca și sărbătoarea—când e slujbă—biserica e plină de lume. Acest ban 11 posed încă de mult; nu au fost niciodată deposedați de el. Ceea ce a contribuit în timpii din urmă pentru menținerea acestui bun, ai fost pre fiicele rostite de învățător, mai după fiecare slujbă , cele mai multe alcătuite de el într’un limbagiu popular și care erau gustate cu multă plăcere de săteni. Preotul se bucură de cea mai mare stimă. Pe țăran îl costă 3 lei o cununie, 3 lei un botez și 4 lei o înmormîntare. Cimitir nu e, și morții se îngroapă la biserică. Legea repausului duminecal nu se respectă. Sărbători, în afară de cele prevăzute de biserică, se mai țin încă 33, și mai ales de femei. Constatări mai mult dureroase în ce privește mersul instrucției : din 93 copii în vîrstă de școală, urmează 60; din aceștia 30 nu vin regulat. Școala există de 18 ani ; a dat până acum 36 de absolvenți. Localul e în stare proastă; materialul didactic neîndestulător; obligativitatea se aplică cu greutate ; perceptorii nu încasează la timp amenzile școlare. Dintre locuitori, 23 la sută știu carte, 77 la sută nu știu. Școala n’are pământ. Școală de adulți nu există, învățătorul e respectat. Serviciul militar face pe mulți a’și trimite copii cu drag la școală, știind că cei cu carte o duc mai bine în armată. In ce privește higiena și asistența publică . Boalele cele mai răspindite printre locuitori sunt: rîia, disenteria, frigurile și pelagra. Cauza e necurățenia, munca obositoare, hranarea și abuzul băuturilor spirtoase. Pentru a se vindeca de orice boale, au început a lăsa de o parte babele, alergând la medici și spitale. Copiii se îngrijesc prost. Medicul de obicei vizitează comuna o dată pe lună, dar acestă vizită e o formalitate goală ; registrele de altfel sunt în regulă. Moașă nu avem. Medicamente se găsesc rar de tot pe la primărie și în deosebi chinina, medicamentul cel mai trebuitor. Puținele medicamente ce sunt se întrebuințează în casa notarului. Legea poliției sanitare a început a se aplica mai binișor de autoritate și a se respecta de săteni. Sunt 9 alcoolici. Șeaple din ei au fost condamnați pentru furturi și bătăi. Băutura și-o procură de la cârciumă pe bani și datorie. Copiii li sunt tâmpiți și aplecați spre rele. Alcoolul, cunoscut sub singurul nume de rachiu, sătenii îl cred întăritor pentru oamenii muncitori și că nu poate să aduni zea decât când se bea în cantități mari. Vinul îl cred nepericulos, chiar dacă se bea în cantități mari. Rachiul se falsifică prin vitriol, tutun și piper roșu ; în caz când Statul ar lua pe seama lui vinderea rachiului, sătenii nu ar fi mulțămiți. La întrebările din paragraful «Conștiința națională, politica», monografia d-lui Stamatin din Bogdănești aduce următoarele răspunsuri: Să eni" nu ați vorba de patrie, ci numai pe aceea, de țară Armata este chemată a ne apăra țara, de serviciul militar tot mai dă groază, nu răsboiul pentru independență au murit trei și mai trăesc} din cei cari au luat parte la răsboiu nouiS. Regele este stăpânitorul țarei; datorită lui am ieșit învîngetori in resboiul da la Plevna și tot datorită lui astăzi trăim în pace. Prin dinastia actuală, țara e pusă bine cu șese-l’alte urî. Portretul vaselui și al familiei regale se pun tendința anticreștinească a poeziei, lucru care a provocat protestări la aderenții poetului, între cari se aflau și străini și un redactor anarhist. Profesorul a trebuit să suspende cursul, iar studenții erau cât pe aici să se ia la bătaie. Duel sângeros Din Alba regală se anunță: Intr’una din nopțile trecute sau certat și s’au insultat intr’o cafenea de aici, Viniczay Imre, controlor financiar și Kertész Gyula, funcționar la primărie. Intervenind mai mulți amici, ss putu evita o încăerare intre cei doui adversari. Din cauza acestei scene, Viniczay a provocat la duel pe Kertesz. Duelul a avut loc era cu sabia. Kertész a primit mai multe tăeturi grave la cap și la braț. Rănitul a fost pansat țn grabă și transportat la domiciliu. Adversarii nu s’au împăcat. Lumină polară Din comuna Ó-Gyalla se anunță că alaltă ori seară, pe la orele 7 și 54 minute, s’a observat în direcțiunea de la Nord la Nord-Est o lumină polară de culoare roșie închisă, care a durat până la orele 8 și apoi a dispărut în direcțiune nord-vestică. Crișan găsește în 20 case (sunt 205 case în comună.) In privința conștiinței naționale, știți că sunt aduși aici de Traian , pomenesc apoi cu respect pe Ștefan-cel-Mare și Alexandru Cuza. Despre autoritatea centrală cred că de la ea vine tot binele și răul; orășenii trăesc din munca lor. Politică se face. Prin politică înțeleg a se interesa de cine are să le fie conducător ; pentru consfătuiri se întrunesc la cârciumă și alta dăți și pe la case particulare. Sunt lupte pentru alegerea primarului și a consiliului comunal. Până mai anii trecuți cârciumarii aveau rol însemnat în lupta pentru primărie ; azi au început a perde din puterea lor. Candidații iau pe alegători pe la casele lor și -i cinstesc. Monograma se încheie cu îmbunătățirile cele mai urgente ce ar fi de făcut, între cari autorul pune și monopolul alcoolului. Bia Ungaria (Corespondență part. a ziarului <Universul») Budapesta, 20 Octombrie. Situația politică Noul cabinet, presidat de contele Stefan Tisza, se va prezintă poimâine, atât înaintea Camerei deputaților, cât și înaintea Camerei magnaților. Se prevăd discuțiuni interesante. Mai mulți kossuthiști vor ataca pe contele Apponyi pe care-l acuză că a dezertat de sub drapelul național maghiar. Astfel cunoscutul șovinist maghiar, Bartha Miklós, scrie următoarele în ziarul «Magyarország» despre contele Apponyi : «Cei ce l’au iubit, l’au stimat, i’au urmat și legați de el speranțe naționale, n’au fost pregătiți la o astfel de încheiere. N credeam stejar sub crengile căruia încape națiunea întreagă, dacă dinspre Viena vine prin vifor, bastion îl credeam, de care se sdrobește atacul Vienei. Credeam că Providența Ta destinat să ne fie speranță și mângâere în zile grele. M’am înșelat însă. N’a fost decât un meteor, frumos, strălucitor, care s’a spart atunci, când aveam mai mare nevoe de lumina și căldura lui. La lumina lui n’am văzut decât cum marele drept al limbei naționale dispare în acea pată de petrol, pe s’a prins pe haina d-lui Tisza din izvorul «Stelei Române». E ziua morților. Să ne rugăm, deci, pentru morții noștri scumpi». Pe de altă parte ziarul «Alkotmány» organul partidului poporal clerical, se declară din capul locului în contra regimului Tisza despre care zice că este o necesitate absolută ca să fie răsturnat. Acest ziar zice între altele: «Contele Tisza nu este om parlamentar, ci om regal. Tradițiile lui, trecutul lui politic și individualitatea sa politică, precum și cabinetul ce și l’a format din vechii liberali, nu ni-l fac de loc simpatic. Politicianul Tisza a învățat la școala tatălui său (Coloman) și s’a fortificat sub Wekerle și Banffy. Spiritul politicei sale și persoanele cari îi sprijinesc nu ne inspiră nici o încredere. Să se sfârșească starea de ex-le’x, ca să putem începe lupta». Conflict între studenții de la Universitate în ziua de 18 Octombrie, în sala de prelegere, unde își ține cursul profesorul Nagyesyi a avut loc un violent concret între studenții socialiști și între cei creștini. Un student era să citească o critică asupra unei poezii făcuta de un student socialist. Poezia preamărea libertatea poporului și insulta crucea. Studentul, care a luat asupră și epitrop poeziei, a veștejit în termeni ai-Lui Sandu i se impută că fiind agent al sus zisei societăți în Bârlad, și-ar fi însușit o suma de 6000 lei aparținând societății. Acest proces a venit era pentru a doua oară înaintea Curții de casație. Recursul a fost susținut de ’ d. advocat Pantazi. Procesul, în urma acestei casări, se va judeca acum din nou în fond de Curtea de apel din Iași. Grefier. CRONICI PESEMNE Igiena și cerceii Acum 30-40 ani se vedeau adesea marinari, soldați, cultivatori cari purtau cercei. Asta era o originalitate pe atunci. Dar obiceiul acesta a dispărut acum și numai arareori se mai întâlnește câte un bărbat cu câte un cerceluș de aur ori argint în ureche. Dacă bărbații nu mai poartă cercei, femeile însă, cari sunt foarte conservatoare, au rămas credincioase tradițiunei, vechei mode. Băeții sunt lăsați în pace, dar fetițelor lor li se mai găuresc urechile, adesea ori o lună-doar după naștere. Unele familii, sub înmurirea nouilor idei asupra igienei, au renunțat la acest obiceiü și fetița crește,fără a avea urechile găurite. Vine ziua logodnei și, firește, printre cadouri, se găsesc și tradiționalii cercei. Ce de făcut ? Se duc la giuvaergiu, care găurește lobii, până atunci neatinși, și așează cerceii așa de mult doriți. Dar, găurind urechile, ar trebui să se ia câteva măsuri de antisepsie. Nu se cere prea ftiuit bijutierului cerându-i-se ca să-și spele mâinele înainte de «operație», de a spăla apoi urechia cu puțină apă fericita , căci s’a văzut adesea această operație făcută fără aceste măsuri pricinuind erisipele, limfangite, abcese. Ar mai trebui să se ție seamă de temperamentul copilului și să nu se găurească urechile înainte de vîrsta de 8—1Q ani, când țesăturile au ajuns destul de rezistente. Intr’adever, uneori la copiii mici greutatea cerceilor sfîșie lobii urechilor. Pe de altă parte, mai ales când e vorba de un copil limfatic ori scrofulos, cercelul provoacă maî totd’auna eczema intertrigo și alte lesiuni ale pieței Al treilea lucru bun de știut e că nu trebue să se pue niciodată, chiar pentru un minut, cerceii unei alte persoane, a cărei stare de sănătate nu se cunoaște bine. Acastă imprudență poate aduce unei femei boli molipsitoare foarte grave. Așa s’a văzut o femee murind de oftică și, printre obiectele rămase de la dînsa, se aflau o pereche de cercei pe care ’i purtase ea. Persoana căreia ’i revin acești cercei, 'i pune la rîndul ei și, după 2 luni, un lupus, adică o tuberculoză a pielei, atacă urechia. Fapte de acest fel au fost publicate în ziarele medicale și sunt absolut autentice. Silvia. .auslaa Kitas și Carol Himpi nouii miniștri de finanțe și de comerț ai Ungariei — Vezi ilustrația — Intr’unul din numerile noastre trecute am dat portretul noului prim-ministru al Ungariei, contele Ștefan Tisza; astăzi dăm portretele miniștrilor de finanțe și de comerț din noul cabinet maghiar: Ladislau Lukacs și Carol Hieronymi. Lukacs s-a născut la 1850 în Zlatna (Transilvania), dintr’o familie de oragină armeană. El este doctor în drept, și a fost ministru de finanțe în cabinetele Banffy, Szell și Khuen Hedervary. Carol Hieronymi s’a născut la 1849. A devenit faimos ca ministru de interne în cabinetul Banffy, când a disolvat partidul național român din Ungaria și Transilvania. Acum i s’a încredințat portofoliul agriculturei, comerțului și industriei. O CUGETARE PE ZI Dacă n’avem orgoliu, ne plângem de acela al altora. Faptul grav este că Parizianu dispăruse de atâtea zile, fără ca agenții cari erau puși să-l urmărească să înștiințeze poliția despre aceasta. Noua organizare a serviciului de siguranță se va face chiar zilele acestea. Se poate aresta Parizianu ? Urmăririle continuă în toate direcțiunile pentru descoperirea lui Parizianu. Cu toate acestea, dacă va fi găsit, fie în țară, fie în străinătate, el nu poate fi arestat. Parizianu e pus în libertate de către Camera de punere sub acuzare și până în ziua când sentința de condamnare va rămâne definitivă, el este liber să se plimbe oriunde va voi. Svonuri false Erî au circulat prin Capitală tot felul de svonuri. Unii spuneau că Parizianii ar fi în Capitală, alții că ar fi fost prins în momentul când voia să treacă granița. Toate acestea nu erau însă decât svonuri false. Credința generală este că Parizianu a trecut de mult frontiera. * * * Ministerul afacerilor streine a telegrafiat era la toate polițiile din străinătate despre dispariția lui Alexandru Parizianu, dând în acelaș timp și semnalmentele acestuia. P. Macri. Curier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul consilierului Județean Tanase Apostolescu din Mbaila Înaintea Curții de casație Erî a venit înaintea secției a 2-a, a Curței de casație, judecarea recursului făcut de consilierul județean, Tanase Apostolescu din Brăila, condamnat fie Curtea de apel din Galați la 3 luni închisoare pentru mituire. Faptul pentru care a fost condamnat Apostolescu, constă în aceea că fiind însărcinat cu repararea unui pod, n’a voit să semneze procesul verbal de recepțiune, până când antreprenorul Dr. Banga, care a executat acea lucrare, nu i-a dat suma de 200 lei, într’o poliță. Apostolescu însă susține că acea poliță a luat’o în schimbul altei polițe și provine din dar averi comerciale’ dar nici de cum nu i-a fost dată în condițiunile arătate de d. Banga. Recursul lui Apostolescu a fost susținut de d-nii advocați G. Arion și St. Antonescu. Curtea de casație însă, negăsind întemeiate motivele de recurs invocate, a respins recufsul. O casare Curtea de casație, secția a II-a, a casat era deciziunea secției a II-a a Curtei de apel din București, prin care H- F. Sandt, fost agent al societăței de asigurare «Unirea», a fost comciairijat la % lupi închisoare pentru abas de încredesi#. Dispariția lui Parizianu Când a plecat Parizianu După spusele membrilor familiei, Parizianu a plecat din țară Vineri. O telegramă primită de la gara Piatra-Oit, spune că Parizianu a fost văzut acolo în ziua de Sâmbătă, 11 Ocombrie. Pe de altă parte d. Liciu, artist societar la Teatrul Național, spune că în ziua de 10 sau 11 curent, a văzut pe Parizianu în gara de Piatra-Olt mergând cu trenul spre Vârciorova. Contrazicerile Afirmațiunile de mai sus se încurcă însă prin declarațiile soției lui Parizianu, care spune că soțul ei a plecat de Vineri, ale fratelui acesteia, care afirmă acelaș lucru, ale sergentului de stradă, cu No. 189, postat înaintea locuinței lui Parizianu, care spune că de Vineri nu a mai văzut eșind din casă pe Parizianu și în sfirșit sunt declarațiile agenților Petrescu și Teodorescu, cari afirmă că au vorbit Luni dimineață cu Parizianu. Din toate aceste declarațiuni și afirmațiuni, ar crede cineva că Parizianu este un «Bosco». Pașaportul Pentru ca Parizianu să poată pleca în străinătate, avea nevoie de un pașaport. Un reporter de la un ziar din Capitală a comunicat poliției că acum 10 zile, d. Dimitriu, cumnatul lui Parizianu, ar fi scos un pașaport pe numele d-sale. Cu acest pașaport, crede reporterul în chestiune că a plecat Parizianu. Cercetându-se, însă, la biroul pașapoartelor, nu s’a găsit nici un pașaport liberal pe numele d-lui Dimitriu. Parizianu n’a putut drei să plece decât cu un alt pașaport, sau chiar cu un pașaport al seu vechiü, căci densul nu avea nevoie să-l prezinte autorităților noastre, ci celor din Ungaria, lncurcătura încurcătura devine insă și mai mare în urma unei alte afirmațiuni că Parizianu a trimes Luni dimineață o scrisoare avocaților săi prin care îî înștiințează că nu se poate prezintă Luni la Curtea de apel. Alții susțin că d-na Parizianu a trimis acea scrisoare. Avocații lui Parizianu refuză ca să dea vre o explicațiune. Parizianu la Paietul Justiției Poliția din Guirgiu a tegrafiat era ministerului de interne că Parizianu a plecat de acolo și că vine în Capitală. In adevăr, cu trenul de Giurgiu sosirî in Capitală Parizianu. De la gară densul plecă direct la palatul de justiție. O vâlvă mare se produse atunci la palatul justiției. Agenți ai poliției, avocați, public, cu toții căutau să vadă pe Parizianu. In adevăr, nu trecu mult și Parizianu fu găsit, dar nu era principalul autor al fraudelor de la ministerul de finanțe, ci fratele acestuia, care avea un proces la palatul justiției din Capitală. La locuința lui Parizianu era după amiază m’am dus din nou la locuința lui Parizianu, ca să pot avea o convorbire cu soția sa. Am sunat și eși servitoarea. I-am spus să anunțe pe d-na Parizianu, dar servitoarea nu voi cu nici un chip, susținând că d-na Parizianu e bolnavă și nu poate primi pe nimeni. Nu trecumpîl și văzui intrând la d-sa pe M. Parizianu, fratele dispărutului, care a sosit era din Giurgiu-D. Vasile Lascar D. Vasile Lascer, ministrul de interne, în urma dispariției lui Pariziani, e hrotărît să organizeze cpiptul în astfel serviciul sigurantei. Tragerea fa 15 Noembrie e. VWWWV\WWVWvWvVV NOUL ABONAMENT cu premii la „Universul“ Costul abonamentului: Pentru 3 luni Lei G. — « 6 » » nr.50 » un an » 22.50 Cu începere de la 1 Noembrie 1903, « Universul» deschide un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit abonaților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei în bani. 2) O pereche de cârcel de diamant. 3)500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur ptru bărbat. 6) Un ceas de aur ptru damă. 7) Un tablou artistic (square cu rama foarte elegantă, reprezentând «Erupțiunea Vesuviului» de renumitul pictor napolitan Coppolal 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Grotta Azzuri’8), din insula Capri,lângă Neapole, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 lei. 10) O oglindă de Veneția sculptată, cu mai mulți îngerași, înălțime 2 m., în valoare de 120 lei. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 lei. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-visit de metal bronzat. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O veteză (lampă de noapte). 18) 1 călimar de bronz aurit. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații la «Universul» primesc gratuit și 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fiecare lună. A»RW AWVVVWWVVVVW Obiectele de mai sus se pot vedea în Calea Victoriei ,p. 1 îîî. (proprietatea ziarului «Universul»), unde sunt expuse. Tragerea la 15 Ncembrie c. ***** $tirî am sirem AUtm — Prin pisili — Vizita președintelui Republicei franceze la Roma a fost fixată pentru ziua de 10 (23) Decembrie. Comisiunea însărcinată de a statua asupra cererilor de liberare condițională, a respins în unanimitate cererea prezintată de Emile Daurignac, fratele Terezei Humbert, condamnat la un an închisoare în luna August trecut. * ¥ * D. Chamberlain va ține astăzi un discurs la Birmingham, care va fi probabil cel mai important din campania sa oratorică. Ziarul «Daily Mail» anunță pentru această ocazie o curioasă invenție ziaristică. Discursul va fi transmis ziarului prin mijlocirea unui electrofer, pus pe masa d-lui Chamberlain și unit printr-o sormă specială cu redacțiunea. Serviciul va fi organizat astfel încât discursul va fi tipărit din moment in moment, astfel ca ediția specială a ziarului «Daily Mail» să poată fi pusă în vînzare la Londra cu discursul întreg, 10 minute după ce d. Chamberlain va fi sfirșit rostirea lui. Birmingham este la 900 kilometri depărtare de Londra. » " Se scrie din Paris că Sâmbătă, fiind Ziua Morților la catolici, parizienii au făcut obicinuitul pelerinagiu la cimitirele din capitală, și mai ales la«Père Lachaise». Mormintele dispăruseră sub florile aduse. In special mult vizitate au fost mormintele lui Zola, Pasteur, Renan și Carnot. Prefectul de poliție Lupine a depus coroane pe mormintele guarzilor morți în exercițiul funcțiune. ¥ . Din Boston vine știrea că Kureghian, directorul societăței tinerilor armeni, a primit zilele trecute un pachet care conținea o mașină infernală dispusă în așa mod, ca să poată face explozie după două ore. Bănuind ceva, în urma amenințărilor primite în timpurile din urmă și mai ales știind că este dușmănit din cauza arestare! armeanului, presupus a fi asasinul lui Șaguni. Kureghian înștiința imediat poliția, care a confiscat și a distrus imediat mașina infernală, scăpându-i astfel de la o moarte sigură. Din Berlin se scrie că Duminecă seara s-a jucat la «Deutsches Theater», de acolo, pentru prima oară, noua dramă a cunoscutului scriitor dramatic Gerard Hauptmann, intitulată «Rosa Bernd». Piesa a avut un succes colosal, pe care Hauptmann nu ’l mai obținuse de când s-a jucat piesa sa «Căruțașul Henschel». Subiectul piesei este un infanticid. * ¥ Ni se scrie din Londra . Sa găsit un mic volum de poezii datorite lui Shelly, care a adus proprietarului său frumoasa sumă de 25 mii franci. Este o cărticică de 64 pagini,cea d’inléin publicată de Shelly în colaborare cu surioara sa. In 1810 el retrăsese ediția și o distrusese, căci se aflase că surioara sa comisese un mic plagiat în poezii. De atunci nici un exemplar nu mai fusese pus în circulație. Acum s’a ivit acest exemplar care a fost găsit de o persoană care nu cunoștea valoarea și care totuși a primit pentru el 25.000 franci.* ¥ » Ziarele din Budapesta anunță : Curtea de casație a anulat alegerea deputatului Jakabfy (cercul Salka) ca fiind nevalabilă. Contra-candidatul său, rămas în minoritate, Konkoly, este adevăratul ales. Afară de aceea Curtea a suspendat pe timp de un an dreptul electoral la numeroși a Pgatori care au fost mituiți cu bani, mâncare și băutură. Iakabiy a fost condamnat la suma de 20.000 coroane cheflueii de judecată. " * Scrierile savantului german Th. Mommsen, încetat din viață la 20 octombrie, formează o întreagă bibliotecă, mai mult ca o mie de numere ar cuprinde o listă a operilor sale, începând cu «De cologus et sodalicus Romanorum» (1843) și terminându-se cu «Dreptul penal roman» (1899). De la consiliul contrași Aseară, la orele 5 jum. s’a întrunit consiliul comunal al Capitalei, în ședință extraordinară, sub președinția d-lui primar C. F. Robescu. Prezenți 15 domni consilieri. D. D. M. Ionescu, vorbind despre bustul ridicat lui Laurian în piața Lucaci, propune ca această piață pe viitor, să poarte numele de «piața Laurian». Se aprobă: — D. Al. Petrovici vorbește despre modul cum s’a vîndut rampa noastră de vinuri. D. primar emite părerea că ar fi mai bine ca asemenea chestiuuni să se discute după epuizarea chestiunilor la ordinea zilei. — S'a cerut deschiderea de credite suplimentare și extraordinari în valoare de 68 mii lei. D. Voivas propune ca primăria să împrejmuiască, în contul proprietarilor, locurile viranti din ocolul I și II. D. T. Niculescu atrage atenția consiliului asupra locului viran din fața palatului regal, proprietatea d-lui Al. Lahovary. Cere ca primăria să împrejmuiască acel loc în pomptul proprietarului. D. T. Niculescu mai observă apoi că se fac risipe foarte mari cu diurnele ce se dau avocaților comunei și cere ca să i se pue la dispoziție un tablou cu numele avocaților particulari care, în cursul ultimilor 5 ani, au fost angajați pentru procesele comunei. D. primar răspunde că va soma pe d. Lahovary ca să ’și împrejmuiască terenul viran. In ce privește tabloul cerut de d. Niculescu s’a luat act spre a i se satisface cererea. Consiliul, aprobă creditele deschise în valoare de 68 mii lei. — Se decide ca suma de 150 mii lei rămasă prin desființarea casei lucrărilor să se întrebuințeze la plata exproprierilor. D. Sipsomo, vorbind de expropierile făcute de primărie cu ocazia construirei lîrgi de la obor, spune că în chestia acestor exproprieri primăria a operat ca mandatară a ministerului lucrărilor publice. Sunt plătite de primărie până acum e propierî trecând peste suma de 150 mii lea. d. Lipsoorp cere ca consiliul să dea un vot prin care să autorize primăria ca să nu mai facă nici o plată pentru exproprierile de la e>bor. D. Lipsomo mai cere ca să se dea o soluție și în ce privește creanța pe care o are primăria de la ministerul lucrărilor publice, provenită da la sumele plătite în comptul lui. D. primar spune că suma de 150 mii lei ca s’a plătit pentru exproprierile de la Obor, a fost un avans făcut în coruptul ministerului. Primăria a intervenit în chestia acestor exproprieri, având la îndemână mijloace mai avantagioase de a face exproprieri. Altfel, amestecul primăriei în chestiunea construirea unei gări ar fi ceva anormal. Termină propunând de a face o nouă intervenție pe lângă minister spre a putea intra în posesia sumelor plătite. D. Ciocaneli făcând o expunere a diferitelor rase prin care a trecut chestia exproprierilor de la Obor, spune că aceste exproprieri s’au făcut, de bună învoială și cu autorizația ministerului lucrărilor publice de către o comisiune prezidată de d. primar al Capitalei. Ministerul a amestecat primăria în chestia garei de la Obor, ne putând să execute singur lucrarea, din cauza angajamentului ce-și luase cu ocazia împrumutului de 175 milioane. D. primar insistă că plățile nu s’au făcut decât cu titlul de avans. D. Ciocanu, continuând, propune ca să nu se ia o revoluție pripită în această chestie, înainte de a se cerceta scriptele privitoare la construcția gărei de la Obor și a terenurilor pe unde trece noua linie. Propune ca să i se dea mandat d-lui primar ca să intre în tratative cu ministrul lucrărilor publice, spre a fixa suma ce i se cuvine primăriei. V. Costescu-Comâneanu spune că primăria n’a avut nici un angajament înscris cu ministerul de a face exproprierile. N’a fost decât o simplă învoire, primăria fiind în măsură de a face exproprierile în condiții mai avantagioase. Prin urmare primăria nu poate face o donație de 150 mii lei ministerului. Propune amânarea discuției pentru ca chestia să fie studiată mai de aproape in tot complectul ei. D. dr. Răuțoiu propune a se numi o comisie, care, în frunte cu d. primar, să facă demersurile necesare spre a resolvi diferendul dintre primărie și ministerul lucrărilor publice. Propunerea se admite și se aleg în comisie d-nii Cotescu Comăneanu și Tache Protopopescu. Se mai rezolvă mai multe chestiuni de mică importanță relative la exproprieri. Ședința se ridică la orele 7. Mestugean Mierea] in premie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 21 Octombrie — Berind Inmormânime.—Erî, la orele 10 dimineața, a încetat din viață d. Tigran Buicliu, membru de ședință la trib. Tutova. Tigran Buicliu suferea de câtva timp de bronco-pulmonară, boală care în timpul din urmă agravându-se, l-a făcut să intre în căutarea spitalului «Bârlad și Elena Beldiman», unde după o suferință de 3 zile, a și încetat din viață.’ Tigran Buicliu, doctor al facultății de drept din Bruxelles, judecător la trib. Tutova, s’a născut la Iași, la 1819, Maia 1. Sosirea familiei. — Familia detunctului, fiind anunțată telegrafic de către d. Sturdza, președintele trib., a și sosit cu trenul de astănoapte. După cererea familiei, defunctul a fost transportat la Iași, unde va fi înmormîntat. In curtea spitalului, de unde trebuia să pornească carul funebru, se afla un public foarte numeros, printre care magistratura, corpul advocaților, funcționarii trib., toate autoritățile, înainte de pornirea cortegiului, d. judecător Buța a ținut un simțitor discurs, arătând între altele că defunctul T. Buicliu și-a creat iubire, amiciție și simpatie și aceste toate, nu lupta pentru existență și în timpul de față, sunt adevărate daruri cari nu se pot uita. Arată că T. Buicliu era blând și împăciuitor. După d. Buță a vorbit d. Sturdza, președintele trib. local, arătând meritele însemnate, ale defunctului. Apoi carul funebru a parcurs str. Principală, Bulevardul gărea pină la gară. Acolo, după ce vorbi de avocat Th. G. Iamandy, coșciugul fu luat pa brațe de către amicii defunctului și dus în vagonul ce staționa în fața peronului gărea,după care apoi preoții i-au cântat vecinica pomenirea. Bustul lui Gh. Palîane.—Joîi 23 c. se vor juca pe scena teatrului Iasculowsky, de către trupa A. B. Leonescu, piesele «Malul Milii», «Procurorul mincinos», și «Adevisp dar cu măsură». Folosul material al acestei reprezintații va servi pentru mărirea fondului ridicărei bușetului defunctului Pailade. Negrită— Craiova Adunata ge piața de Ip Camera de comerț. — Aseafj