Universul, iulie 1904 (Anul 22, nr. 178-208)
1904-07-31 / nr. 208
1 Psiați germani în Extremul Orient.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Ortodox Vineri, 30 Iulie. — Susana. Catolic :Vineri, 12 August. — Clara. Soarele răsare 4.59; apune 7.10 >*âMISES8»^^ în care se numără cele mai multe divorțuri. «Orașul îngerilor» e întrucâtva paradisul divorțaților. Din fiecare patru perechi cari își jură credință până la moarte, una recunoște pururea că s’a grăbit. De cele mai multe ori acest lucru perechile îl recunosc îndată după trecerea lunei de miere, dacă nu și mai înainte, și tot atâta de repede cum s’au făcut pregătirile de nuntă, se caută a se zori formalitățile pentru divorț, cari nu sunt acolo prea complicate și lungi. Ca motive sunt de ajuns invocarea nepotrivirea de temperament și învoirea soților pentru despărțenie. Adesea soția s-ă amorezat de un altul, iar bărbatul de altă femee și divorțații se căsătoresc numai decât cu iubiții lor. Dar spre a face aceasta, divorțații trebue totuși să treacă granițele Californiei, spre a se putea cununa în Nevada sau Arizona; căci legea californiană cere ca să treacă un an după pronunțarea divorțului, înainte de a se contracta o altă căsătorie, Silvia. Articolele alimentare sunt din belșug, dar cărbunii și munițiunile au început să devie rare. Ofițerii nu mai poartă uniforme conform rangului, fiind-că tunarii japonezii iau numai pe dînșii la ochi. Trupele poartă uniforme de culoarea kaki.* Un rus care ocupă la Port- Artur o importantă posiție semioficială și 15 alți refugiați cari au părăsit Port-Arthur într’o barcă acum vreme 10 zile, au sosit la Gefu, după o călătorie teribilă in care au suferit de foame și sete. Japonezii primesc mereu întăriri. Fiecare perdere a rușilor este ireparabilă pentru apărare. E imposibil să poți aduce oameni sau muniții în Port-Arthur. Generalul Stessel e constrîns să-șî menajeze munițiunile. Arsenalul poate fabrica obuze, dar nu materii explosive. Necesitatea de a păstra oamenii pentru lupta finală explică de ce rușii au părăsit pozițiunile tari pe cari le aveau înainte, cu toate că perderile lor au fost mai mici ca cele ale japonezilor. Generalul Stessel e în corespondență zilnică cu generalul Kuropatkin. Artileria a jucat rolul principal în timpul luptelor recente. București, 30 iulie. Profesiuni și cariera Intr’un număr trecut am relevat câteva date privitoare la învățâmîntul secundar, mai ales în scopul de a scoate la iveală tendința disproporționată spre licee și gimnazii, lăsându-se prea mult în părăsire cu deosebire școalele de meserii. Statistica din care am scos acele date e însă prea interesantă ca să nu revenim spre a cita dintr’iisa mai cu deamănuntul tot ce ne spune. In deosebi este interesant a se vedea în ce proporție își trimit copiii la școalele secundare diferitele profesiuni, și anume spre ce-și îndreaptă mai mult sau mai puținele generațiunile de a căror soartă și educațiune nu a îngriji părintește. Am arătat că din aproape 20.000—exact 19.251 bieți ce au avut în 1901 902 în toate școalele noastre secundare abia a 5-a parte, și anume 3912 au fost fii de săteni agricultori; dintre aceștia, 1316 au urmat în licee, 980 în gimnazii, 706 au populat școalele normale, 284 seminariile, 233 școalele comerciale, 226 școalele inferioare de meserii și 187 școalele de meserii. Dintre orășeni, contingentul cel mai mare îl dau fiii de funcționari: 3729, apoi de comercianți: 3084. Dintre fiii de funcționari 3054 urmează în licee și gimnazii, 245 în școli comerciale, 256 în școli de meserii, 117 în școli normale și 57 în seminarii. Fii de comercianți sunt 2407 în licee și gimnazii, 458 în școli comerciale, 129 in școli de meserii, 17 în școli normale și 19 în seminarii. Urmează fiii de preoți: 2118, din cari 1325 în licee și gimnazii, 454 în seminarii, 157 in școli normale, 99 în școli comerciale și 83 în școli de meserii. Profesiunile libere dau 1644 elevi secundari din cari 1265 în licee și gimnazii, 239 în școlile comerciale, 102 în școlile de meserii, 24 în seminarii și 14 în școlile normale. Fii de proprietari sunt 1276 din cari 1160 în licee și gimnazii, 87 în școlile comerciale, 16 în școlile de meserii, 12 în seminarii și 1 într’o școală normală.Cam în acelaș număr: 1253 sunt fiii de meșteșugari, din care 930 in licee și gimnazii, 146 în școlile comerciale, 141 în școli de meserii, 19 în seminarii și 17 în școli normale. Militarii desigur își dau copiii mai ales în școlile militare—a căror statistică lipsește din tabloul ce ne stă la îndemână, in școli secundare civile fiii de militari au fost în 1901—902 numai 474, din cari 460 în licee și gimnazii, 8 în școli comerciale, 5 în școli de meserii, 1 într-o școală normală și nici unul în seminarii. Rentierii au dat 234 copii în licee și gimnazii, 12 în școli comerciale, 12 în școli de meserii, nici unul în seminarii sau școli normale. Industriașii și fabricanții în sfîrșit, au dat 272 copii în licee și gimnazii, numai 22 în școli comerciale, 7 în școli de meserii, 3 în seminarii și nici unul în școlile normale. Din 1219 elevi secundari orfani, 753 urmează în licee și gimnazii, 168 în școli de meserii, 164 în școli normale, 115 comerciale și 21 in seminarii. Vom detalia într’alt număr statistica populației școalelor secundare de fete. Din Anglia (Corespondență parte a ziarului «Universul») Londra, 25 iulie. Englezii din Lhassa Expediția engleză, care a pornit acum un an și jumătate de la granița Indiei spre Tibet, și-a atins țelul: capitala țarei pe care până acum o vizitaseră numai câțiva europeni singuratici, le stă deschisă fără luptă. Asupra acestui eveniment însemnat iată ce știri oficiale au sosit aci : Misiunea engleză a sosit la Lhassa, fără nici o împotrivire din partea tibetanilor. Dalai Lama, marele preot al budismului, era absent. Amban-ul, reprezentantul chinez, a procurat previziuni englezilor. Se speră că între aceștia din urmă și tibetanî se va puteajunge la un acord pacific. Marșul coloanei engleze a început din Iulie de la Giangee, ultimul popas principal ; de acolo până la Lhassa mai trebuia să se facă 250 kilometri. In contra așteptărilor, tibetanii n’au mai încercat să împedice cu armele marșul către «orașul sfânt» păzit până acum cu atâta grijă față de streini , din aceasta se poate scoate în cheerească englezii vor izbuti să dea tonul în Tibet. Astfel ei au cucerit iar una din marile pozițiuni și care le va folosi la apărarea Indiei. Expediția engleză, care a ajuns cu bine la Lhassa, e comandată de generalul Macdonald. Ea a tăbărît la porțile capitalei Tibetului. Dalai Lama, la apropierea ei, s’a refugiat într’o mânăstire din munți, ce se află la o depărtare de 72 kilometri. Garnizoana de 4-5 mii de oameni din Lhassa a fost retrasă, la apropierea Englezilor; atitudinea restului populației e paoiică și amicală, dar ea se arată foarte curioasă. Panorama tainicului oraș se desfășoară numai atunci când te-au apropiat la vr’un kilometru și jumătate de dînsul, și seamănă de departe, cu căscioarele și stradele sale înguste, unei mahalale din Londra. Dintre clădiri, mai însemată e colosalul palat pătrat, Potala,reședința lui Dalai-Lama, ce se ridică până la o înălțime de 45 picioare, cu laturi de câte 1000 picioare, în stil chinez, cu lungile sale șiruri de ferestre de culoare roșie închise, cu terasele și turnurile sale albe și cu auritele lor acoperișuri în formă de cupolă. La apusul orașului se întinde o baltă, deasupra luciului verde al căreia sboară miriade de fluturi și gândaci uriași. La sud-est se văd grădini și zidurile spoite cu alb și roșiu carimiziu ale reședinței de vară a marelui Dalnî-Lama. Ambanul chinez a cercetat pe Jungusbandul superior și a dat ajutor Englezilor la aprovizionare; tot astfel a făcut ministrul lui Dalai-Lama, cunoscut sub titlul de Tongsa Penlog. Presa de aci socotește intrarea Englezilor ca o mare izbândă, atât din punctul de vedere militar cât și mai ales ca un succes contra Rușilor. O eroare judiciară Lumea vorbește mult act despre despăgubirea ce se cuvine a se da condamnatului nevinovat Adolf Beck, despre care v’am scris în corespondența trecută. Adolf Beck a fost pus în libertate după intervenția regelui Eduard și se spune că o să i se acorde o indemnitate de 50 mii de franci. Se amintește în această privință, punerea în libertate în 1843 a ocnașului inocent Barber, care își făcuse 4 ani de ocnă și care primi după 11 ani, ca despăgubire, o sumă de 125 mii de fr. In 1879, un alt inocent, care făcuse trei ani de închisoare, a primit o despăgubire de 25 mii de franci. ________Vest. OEQIICÎ FEMININE Căsătorii americane Statele Unite ale Americei de Nord ar putea fi numite tot cu atâta dreptate țara căsniciilor nefericite ca și aceea a căsătoriilor romantice. Cine cunoaște întrucâtva starea de lucruri din America și știe cât de repede și de ușor se pot încheia și desface acolo căsătoriile, acela se miră de ce preoții nu caută să îngreueze întru câtva acordarea binecuvîntăreilor celor doritori a se căsători. O interesantă statistică a căsătoriilor și divorțurilor din diferitele State sau mai bine zis a Statelor mai mari din Nordul Americii o publică un ziar din New-York. El susține că frumoasa localitate Los Angeles din sudul Californiei, ar fi orașul “arestarea" căpitanului rus Luby — AMÉNUNTE —Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Galați, 28 iulie. Ca completare a celor scrise asupra persecuțiilor îndurate și nedreptăței comisă prin condamnarea, de către justiția militară rusă, a căpitanului Constantin Lubu, reproduc astăzi conținutul unui act prin care victima îșî apăra nevinovăția. E ultima telegramă, ultimul demers și ultima speranță de unde dînsul aștepta dreptatea. Ultima telegramă Căpitanul Luky, văzând că toate rapoartele sale către superiori și către justiție rămân fără nici un resultat, trimite, ca ultimă încercare, generalului Kuropatkin, pe atunci la ministerul de resboiu, următoarea telegramă: «Ministerului de resboiu, amiralitatea generală a departamentului artileriei. «Am comunicat tribunalului desdespre nedreptățile și furturile comise în a II-a brigadă de artilerie din Turkestan și nu mi s’au primit comunicările, am trimis geneneralului Wasiliewicz din adția generală a artileriei aceiași plângere, dar nu am primit nici un răspuns. Rog Înalta voastră grație a numi o anchetă oficială spre a se stabili nevinovăția mea». Telegrama aceasta, care purta No. 161, era datată din 13 Nbre 1903. * Sunt nouă luni de când telegraful a trimis marelui departament plângerea căpitanului Luby , nouă luni, timp în care victima desperată a părăsit armata și țara și până astăzi încă nu s’a primit vre-un răspuns la toate sforțările sale de a i se recunoaște nevinovăția. Și ceea ce i s’a refuzat de către ai lui dreptatea, căpitanul a plecat s'o găsească la și prin streini. * Din corespondența găsită asupra căpitanului, și care a fost tradusă, dînsul scrie nevestei, mamei și copiilor săi rugându-i să stăruiască ei, acolo pentru a i se reda cinstea ce pe nedrept i-a fost luată. Scrisorile sunt cât se poate de mișcătoare și toate se rezumă la dovedirea nevinovăției sale. Coresp. Prinți germani în Extremul Orient — Vezi ilustrația — O telegramă ne-a vestit deunăzi că Germania a trimis două ofițeri pe teatrul resboiului dintre Ruși și Japonezi. Acești ofițeri sunt prinții prusieni Carol Anton de Hohenzollern, maior în marele stat-major general al armatei germane, (cel din dreapta pe gravura noastră) și Friderich Leopold de Prusia, general de cavalerie. Războiul ruso-japonez — Prin poștă — Fugarii din Port-Arthur vin acum în cete mari la Cifu. Mare parte din ei au bani mulți, și în hotelurile și sălile de joc din Cifu se joacă mult. Intre cei nou veniți sunt și mulți europeni. * * . Japonezii au împrăștiat în Niuswang o proclamațiune, în care spun că fac războiul spre a scăpa poporul de asuprirea Rușilor și a libera din nou Manciuria pentru dinastia indigenă. Proclamația se închee cu îndemn la supunere către legile japoneze. * # Generalul Stessel, comandantul trupelor din Port-Arthur, nu a iubit, și zilnic se ivesc neînțelegeri între dînsul și generalul Smirnov, comandantul forturilor. 3400 muncitori lucrează ziua și noaptea la repararea vapoarelor din Port-Arthur. Rușii au la dispoziție acum 20 torpiloare. Toți cetățenii sunt înrolați ca milițieni. Congresul vânătorilor După cum am enunțat, mâine, la 2 d. a., se va deschide în sala Liedertafel, din București, congresul vînătorilor. Iată programul acestui prim congres al vînătorilor din România. I. La ora 1 jum., d. a., membrii societatei «Diana» a vînătorilor din București vor fi prezenți în sala Liedertafel, strada Academiei, spre a primi delegațiile societăților de vînători din fieriacie și pa participanți. II. La orele 2 d. a., în urma cuvîntărei de deschidere a congresului, ținută de președinte, se va proceda la discuțiunea ordinei de zi, și anume : Constituirea «Asociațiunei generale a vînătorilor din România» ; votarea statutelor și alegerea delegațiunei centrale compusă din 5 membri ; mijloacele de combatere a braconajului și distrugerea ziarelor și păsărilor răpitoare; protecțiunea vinatului util; mijloacele pentru combaterea furtului câinilor de vinătoare ; aplicarea strictă a legal poliției vinatului ; reducerea taxelor pe căile ferate pentru câinii de vînătoare ; concursuri și exposițiuni canine ; alegerea unei comisiuni de 5 membri pentru redactarea unui memoriu relativ la modificarea legei poliției vînatului; alegerea unei comisiuni de 5 membri pentru studiul contituirea unei societate naționale de tir și gimnastică cu ramificații în toată țara ; diferite comunicări ; fixarea locului și datei viitorului congres. Un fals ingenios Se știe că parchetul de Ilfov a luat măsuri ca să nu fie lăsați să intre în palatul de justiție samsarii de avocați. Erî, gardianii palatului observând în sala pașilor pierduți pe samsarul Apostol Dumitrescu, au vrut să’i dea afară. El însă s’a împotrivit susținând că este citat ca martor la secția 3-a a tribunalului arătând tot d’odată și o citație cu termen pentru elî. Gardianului parendu-i cam curios acest lucru, deoarece știa că secția 3-a nu avea sorocite procese pentru elî, ia luat citația și cercetând la grefă a constatat că acea citație a fost fabricată de însuși samsarul spre a avea acces în palat. In urma acestei constatări gardianul a voit să conducă pe Dumitrescu la parchet, dar aceasta din urmă a reușit să fugă. S’a avizat imediat d. Trestianu, comisarul palatului, care a încheiat cuvenitul proces-verbal. Cazul a fost adus și la cunoștința d-lui președinte Teodor Popescu-Cudalbu. D-sa a început cercetări spre a constata cine din grefă a dat samsarului parafa președintelui secției 3-a și sigiliul tribunalului spre a le aplica pe citație. Rep. Rézboinl Ruso-J aponez Situația în Extremul Orient Starea armatelor rusești din Manciuria e îngrijitoare și neliniștitoare pentru toți cei ce urmăresc răsboiul ruso-japonez. Toată lumea se întreabă: ce ne aduce ziua de mâine? Toate discuțiile mai mult sau mai puțin teoretice, ce se exprimă prin jurnale asupra intențiunilor și mișcărilor generalului Kuropatkin, sunt lipsite de o bază serioasă, căci nimeni nu poate spune în mod pozitiv și afirma dacă forțele rusești ating cifra de 50 de mii, 100.000 sau 150.000 de oameni ori mai mult. E incontestabil că spre a judeca pe generalul Kuropatkin, chiar la distanță, e imposibil a ști de ce forțe dispune el, pentru a face față japonezilor. Cenzura rusească e de o severitate extraordinară, în ceea ce privește informațiile privitoare la corpurile de trupă și efectivele lor, mai ales de pe câmpul de războiu. Această severitate a cenzurei nu se explică altfel decât prin faptul că rușii nu vor să se transmită nici o informations care ar putea servi japonezilor să determine, chiar prin un calcul indirect și aproximativ, care ar putea fi debitul liniei lor ferate. Rușii au ajuns acum să speculeze asupra nesiguranței relative ce poate domni la marele cartier japonez, asupra efectivului armatei rusești. După datele ce s’au putut coordona și stabili, rușii au actualmente 3 corpuri de armată, audecă cam 150.000 oameni, cu cari Europatkin n’a întreprins nimic serios contra coloanelor japoneze, cari înaintează încet, e drept, dar cari pe fiecare zi string mai mult cercul lor în jurul armatei rusești. Activitatea generalisimului rus s’a redus până acum la ordinele inaplicabile ce a dat, când generalului Stakelberg, când generalului Keller, când altora, de a merge să sacrifice 3000—4000 de oameni în cutare sau cutare poliție. Asemenea procedeu de sacrificiu, a cărui origine se urcă până la vechia mitologie, n’a mai fost întrebuințat în timpurile moderne, decât de generalul Benedek în memorabila și nefasta sa campanie din 1866 în Boemia. Fără nici o pretenție de dogmatizare din partea noastră, ni se pare că Kuropatkin n’a știut să tragă nicî un profit din poliția centrală ce a ocupat atâta vreme în fața coloanelor japoneze, foarte depărtate unele de altele, mai ales că fiind sigur a dispune de linia ferată manciuriană, putea să-și ducă repede și cu înlesnire rezervele sale strategice într'o direcțiune sau alta. In scrierile sale asupra răsboiului din 1877, Europatkin a fost nu numai sever, dar chiar injust față de comandamentul superior de la Plevna ; azi însă, fără ironie, i se poate repeta faimosul proverb : la critique estaisée, mais Vart est dificile. Teribilă bătălie navală lângă Port- Arthur Londra, 29.—«Agenția Reuter» află din Cita, că 6 cuirasate rusești, 4 încrucișătoare și jumătate din numerul torpiloarelor rusești din escadra de la Port-Arthur, au reușit arși din port. Blota japoneză se puse in urmărirea lor și se desfășură o teribilă bătălie, al cărei rezultat nu se cunoaște încă. Cuirasatele «Retchsan» și «Podjakay» alergară un ajutor. Țarul la Odessa Berlin, 29.—Depeșă din Petersburg . Țarul se va duce la 8 August la Odessa, ca să salute acolo trupele care pleacă în Extremul Orient. Va avea loc și o revistă navală. Chinezi in aresta Japoneză Berlin, 29.—Ziarul «Berliner Tageblatt» afla din Mukden, că” armata generalului Oku a fost întărită la Iakau cu 10 mii de chinezi din Formosa (insulă cucerită de japonezi in războiul contra Chinei). Japonezii angajează ca soldați și chinezi din Manciuria. Japonezii înaintează spre Mukden Londra. 29.—După știri din Extremul Orient, puternice detașamente de japonezi înaintează spre Mukden, traversând munții. Japonezii continuă a asalta Port-Archurul Londra. 29.—Agenția Reuter află din Cifu, că căpitanul contra-torpilorului rusesc «Retschțny», sosit la Cifu, declară că niște mari vase rusești au părăsit Port-Arthurul spre a se uni cu flota din Vladivostok. Japonezii continuă puternicele asalturi contra fortărețelor, în fiecare zi, suferind, din cauza indrăznelei lor, enorme perderî. El bombardează în continuu orașul de pe dealul Lupului. Epidemie de friguri gel&eni în armatele beligeranta Londra. 29.—Ziarul «Daily Express» află din Nintswang, că atât în armata rusească cât și în cea japoneză bîntue, afară de alte epidemii, și frigurile galbene. Pe lângă aceasta se întâmplă pe fiecare zi foarte multe cazuri de insolație. * * * clarat greva generală. Toate magazinele sunt închise. S’au făcut mai multe arestări. * * Din Chichinda mare se anunță, că un tren încărcat cu cărămizi s’a ciocnit cu un alt tren de marfă. 6 vagoane și o mașină au fost sfărâmate.« ¥ » Din comitatul unguresc Trenesin se anunță mai multe incendii mari izbucnite în ultimele zile. Așa au ars în Mesztecske 45 case și 100 dependințe, în Bovuc 68 case și 130 dependințe și în Also-Tuszma 62 case și 100 dependințe. In Trenesen-Mako au pierit în flăcări și 3 persoane. * Lacul Nizwa, la sud-est de Nyassa, în Africa centrala, a dispărut cu totul. De mai mulți ani, el se usca și-șî scădea volumul ; acum el a încetat, să mai existe. El avea 45 kilometri ca lungime pe 20 lățime. Acum n’a mai rămas din ei decât câteva bălți răsfețe. Acest lac a fost descoperit în 1859 de către Livingstone. Un alt lac, descoperit tot de Livingstone, Ngami, a dispărut de asemeni. La Yesso (Japonia) o inundație a produs mari pagube. (Telegrame particulare ale ziarului «Universul»] Cruzimile rușilor Londra, 29. — Depeșă din Tokio. Generalul Oku a trimis ziarelor europene o energică de smințire a aserțiunei că soldații japonezi au comis cruzimi.. Spune, că din contra, după bătălia de la 9 iunie, rușii au mutilat în mod groaznic cadavrele japonezilor, scoțândule ochii, smulgându-le limba și jefuindu-se până și de decorațiile ce le purtau și car. fură apoi găsite in posesiunea prizonierilor ruși. öilraul in provincii De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 28 Iulie 1904— Craiova Crima din Petroaia. — Se înserase ; munca din acea zi se sfîrșise și fiecare locuitor se întorcea de la câmp acasă. Gheorghe Dumitru Mitrana se opri cu vitele la fântâna din marginea satului spre a le adăpa; cam în acelaș timp însă sosi și Ilie Temelie Croitorul, cu un cal pentru a-i da apă. Pretextând că e grăbit, cel venit în urmă voi să dea el mai întâi apă calului său, lucru la care Gheorghe se împotrivi. De aci începu o ceartă urmată de bălae. La un moment dat Ilie Temelie, care avea în mână o furcă de fer, dete o puternică lovitură în cap protivnicului séu, care căzu jos mort. Criminalul, după săvîrșirea faptului, dându-și seamă de gravitatea lui, s’a făcut nevăzut. Cu toate cercetările făcute până în prezent n’a fost încă prins. Mâine, d. procuror Stănculeanu va pleca la fața locului pentru anchetarea cazului. Lucilius. Corabia Timpul.—Din cauza secetei, apele Dunărei au scăzut foarte mult, împiedicând din ce în ce mai mult mersul, vapoarelor. Sanitare.Din cauză că în Isbiceni există epidemia de scarlatina bâlciul ce urma să sa fie în aceea comună în ziua de 27 c., a fost oprit. In celelalte comune epidemia a fost stinsă, afară de comuna Rusăneștii-de-jos, unde mai sunt două cazuri isolate. Zilele acestea un d inspector sanitar va inspecta toate localitățile bântuite de epidemii. Voicu. A se citi alte amănunte in ultima oră. UN PROVERB^ PE ZI Timpul repară tot. (German) Știri din strdinăttate — Prin vești — Zidarii, dulgherii și tîmplarii din Neww York s’au pus în grevă. Ei sunt în număr de 80 mii. * * * Guvernul din Christiania va construi în nordul Norvegiei fortificații menite să fie un sprijin solid unei diviziuni a flotei norvegiene.* * * Secția japoneză la expoziția internațională din Liege va ocupa o suprafață de 1500—2000 metri pătrați.★ * * Banca K. W. Ossipov din Moscova a dat faliment cu un pasiv de 4—5 milioane ruble. * Congresul internațional al minerilor s’a deschis Luni la Bursa Munceî din Paris. In total sunt vr’o 100 de delegați, dintre cari 40 francezi, 50 englezi, 12 germani, 6 belgieni și 2 americani. Ședința de dimineață a fost prezidată de d. Edwards, delegat englez.* * * In Heildelberg a început Luni congresul internațional al matematicianilor.* * * In Saragossa (Spania) s’a deCălărași Constanța înecat. — Era după amiază un muncitor din port, anume Gheorghe Fino, în etate de 27 ani, de fel din Florina (Macedonia), s’a dus să facă o bac în mare, in apropiere de abator. Cu toate că în această parte marea e prea puțin periculoasă și cu toate că se aflau sute de persoane care se scaldau, nenorocitul s’a afundat fără veste și după 3 sferturi de oră a fost găsit mort. S’a constatat că fiind anemic și stând prea mult în apă, i-a venit amețeală și a căzut, înecându-se la o adâncime d’abia d’un metru. Epidemie.—In Tortonian s’a declarat febra tifoidă. Furt ce cat.— O bandă de țigani, cari au dat mult de lucru autorităților, au comis un nou furt în Băltăgești furând 20 cai ai locuitorilor. S’au luat imediate măsuri pentru urmărirea lor.. In Murfatlar, de asemenea, In noaptea trecută s’au furat 2 cai ai locuitorului Ion Moldoveanu. Incendii.— Un incendiu a distrus două magazii ale d-lui Iorgu Darabangiu, din Ecopus. Numire.—D. Vasile A. Baldovin a fost numit primar al comunei Ghiragi, din acest județ. Coresp. Sinuciderea din Miloșești—• Astăzi, pe la orele 12, d. Gheorghe Creangă, secretarul primăriei Milo- DANTUL Moriei Reginei Braga Mare roman de sensație de SAVA PETROVICI CAP.~V Dar s’au împlinit speranțele pe cari le-ai pus în fiul teu ? Nu! De trei ori nu! In țară peste o nemulțumire surdă, în fiecare zi poate să vie o înfricoșată catastrofă, care sa te înghită pe tine, pe fiul teu și întreaga dinastie. Și cine este de vină de toate acestea? Fiul teu. Am sau nu dreptate ? Ea se opri, ca și când ar fi așteptat un răspuns. Milan însă nu zise nimic, ci sta cu brațele încrucișate și cu capul plecat. Fața sa era de o paloare mortală. " — Fiul teu repeta ea cu o voce sonoră, și acum voesc sa’țî deschid puțin registrul de păcate al acestui copil încoronat. N’a adus el Serbia la marginea prăpastiei? N’a ațâțat în contra sa toate partidele ? Nu este el oare un despot rău și nestatornic? Afară de aceea nu este un fiu nerecunoscător și fără inimă? Nu-și bate el oare joc de tine pe față și în secret? Nu se laudă el, că dacă ar vrea te-ar isgoni din țară cu ocară și rușine? Ești tu sigur de viață ? Și tu, căruia Serbia are să-ți mulțumească atât de mult, trebue să taci și să înghiți toate insultele ? Oare nu este revoltătoare această situațiune? Nu se revoltă oare mândria ta în contra acestor lanțuri de sclav, cu care te ține legat ? Ah, dacă în adevăr ar sta pe tronul Serbiei un monarh puternic, atunci ar mai putea fi tolerată situația aceasta. Dar copilul teu este un slăbănog, bolnav trupește și sufletește, care mai curând sau mai târziu va fi cuprins de nebunie. Nu este oare datoria ta patriotică, de a înlătura pe acest om, care poate aduce mari nenorociri asupra țarei. — Nu mai rosti nici o vorbă, esclamă Milan, căci aceasta este înaltă trădare. Și d-ta îndrăznești de a te apropia de tatăl său cu asemenea insinuațiuni ? Dacă nu m’ar reține considerațiuni față de acest sărman copil, imediat ași da ordin ca să te aresteze și apoi vai de d-ta. Cum îți închipuești d-ta această înlăturare. Sunt foarte curios să aud, adaose e zîmbind cu ironie, ce complot poate urzi un cap de femee. — Ascultă-me Milan, zise d-na Cristici cu cea mai mare seriozitate, mai curând sau mai târziu Alexandru î și va perde coroana, ba poate chiar și viață. Această eventualitate trebue s-o preîntâmpini. Tu ai amici în armată, adună-I în jurul teu, declară-t e că este vorba despre mântuirea dinastiei și această dinastie poate fi salvată numai printr’o lovitură îndrăzneață. Smulge de pe capul lui Alexandru coroana, recunoaște pe acest băiat ca pe copilul tău, institue o regență și Serbia întreagă te va aclama. Milan începu să rîză. — Frumos plan bun pentru o carte de basme, dar nu pentru realitate. Renunță la acest plan. — Acesta este ultimul d-tale cuvânt, Milano îl întrebă ea cu o voce tremurândă, pe când ochii i se umplură de lacrimi. — Ultimul meu cuvînt. — E î bine, esclamă ea, atunci plec. Te părăsesc cu inima sîngerândă și pătrunsa de convingerea ca va yea! aflată ziijjf, care tu te vei păi amar, că n’ai urmat sfatul meu. Adio ! Ea luă copilul de mână și voi să plece. Milan făcu câțiva pași înainte. — D-ta pleci înapoi la Constantinopol? Ea făcu cu capul în semn afirmativ. — Să nu ne strângem mâna pentru un rămas bun ? Zicând aceste cuvinte îi luă mâna pe care o sărută, îmbrățișă apoi copilul pe care-l strînse la pieptul său și depuse o lungă și ferbinte sărutare pe gurița sa fragedă. — Călătorie fericită murmură el. D-na Cristici părăsi salonul împreună cu copilul ei. CAP. VI cufundat în gânduri, apoi se așeză lingă biuroi, aftând din greu. Privirile sale se ațintiră asupra unei cărți care era deschisă. Această carte era istoria lui Petru cel Mare. El ceti câteva rânduri, după aceea se rezimă de spatele fotoliului și căzu din nou pe gîndurî. — Petru cel Mare, îșî zise el, a dat ordin pentru omorîrea fiului său, când a ajuns la convingere că marea operă a vieței sale ar fi periclitată prin acest fiu. Oare nu este periclitată și opera mea prin propriul meu copil ? Deși... El nu îndrăzni de a se mai gândi la această idee înfricoșată. Deodată se deschise ușa. Adjutantul mău intră. — Ce este? îl întrebă Milan. — Maiorul Naumovici este afară. — Să intre. După câteva momente maiorul intră. Milan scoase ceasornicul din buzunar. — Este ora opt și jumătate, zise maiorul, mai înainte însă de a veni, îmi iau permisiunea de a face Majestățea Voastre o comunicațiune foarte importantă. — Vorbește. — Se pare că regina Natalia a aflat că ultimele ei scrisori către regele Alexandru au fost sechestrate și n’au fost trimise la adresa lui. — De unde știi aceasta, die maior ? — De la prefectul poliției, unde am fost chiar acum și care a primit o scrisoare de la acea persoană care stă în Serviciul reginei Natalia și care-i raportează totul cu cea mai mare fidelitate. Această persoană a raportat prefectului poliției următoarele: Regina Natalia a trimis printr-un curier special regelui Alexandru o scrisoare de foarte mare importanță, care trebuia să i se înmâneze personal. Acest curier a sosit astăzi după amiazi la Semfin, unde a fost așteptat de un anume Knezevicî, care a luat scrisoarea în primire. Acum o oră Knezevicî a sosit în Belgrad. El locuește într-o mică ospătărie și probabil se va încerca de a da scrisoarea în mâna camerierului regelui Alexandru, cu care este prieten foarte bun. Milan ascultase acest raport cu o încordare febrilă. — Trebue să avem cu orice preț această scrisoare, exclamă el. Prefectul de poliție a luat deja măsuri în această privință ? — Nu, răspunse majorul. — Pentru ce nu ? Maiorul ezită cu răspunsul. (Va urma)