Universul, august 1904 (Anul 22, nr. 209-239)
1904-08-01 / nr. 209
marginea orașului, la apropiere de drumul de fier, a luat foc. Sosind pompierii, vicendiul a fost localizat rapide. Pagubele nu sunt tocmai mari. Locțiitor: B .Sărat Confirmarea mandatului de arestare a lui N. P Popescu.—La timp v’am făcut cunoscut cum notarul comunei Bălești, N. Popescu, a ultragiat în localul primăriei pe d. Lambru, administrator financiar, cu ocazia inspecției ce făcea percepției din acea comună , și cum la intervenția șefului de secție spre a liniști lucrurile, a fost și acesta insultat și chiar lovit de notarul Popescu. V’am arătat de asemenea cum șeful secției voind să aresteze pe agresor, a fost împedicat de către primarul și șeful de garnizoană, și care în urmă a fost avizat parchetul, care a dispus arestarea și trimiterea agresorilor la R.Sărat. Aceasta s’a întâmplat Marți 27 c., când d. judecător de instrucție Vasiliad, în urma cuvenitelor cercetări, a arestat provizoriu în arestul local pe notarul Popescu. Azi, tribunalul compus din d-nii P. P. Robescu, președinte s. v., asistat de d. avocat Alexandrescu, ca membru supleant, iar reprezentant al ministerului public fiind d. substitut de procuror Lacca, a confirmat mandatul de arestare. Procesul se va judeca probabil în Septembrie. Timpul. — Azi pe seară a plouat puțin, micșorând căldura lutru cât va. Voinea. T.Severin Inspecție.—D. dr. Apostolean și inspector sanitar, a venit era aci și a ținut la prefectură o conferință cu personalul inferior sanitar din jumătatea județului, vorbind despre asistența moașelor la femeile lăuze de la țară. Cu trenul de 11 și 9 m, cim a plecat, însoțit de d. dr. Morar, medic primar al județului și de personalul sanitar inferior la Vârciorova, vizitând infirmeria pentru scarlștinași. Și acolo a ținut o conferință despre prevenirea boalelor contagioase. Rela VârcioroVs, d. dr. Apostolarm a plecat la Otrehaia. SoaneșaKut. Târgoviște ÎnIosu te subită.—Era dimineață, femeea Anica Ionițâ, în etate de 65 ani, din Românești, pe când sta lângă un patul, legănând un copil »l fiului ei Nicolae, a încetat subit din viață. Incendiă.—Un incendiu s’a declarat ora după amiază, la orele 3, în pădurea orașului Tîrgoviște, din aprt. Golănia, arzând patru hectare pădure la punctul «Câmpul Măgarului». Cu ajutorul locuitorilor, care au sărit In grăbă, incendiul a fost localizat după o oră. Nenorocire.Azi copilul Teodor, de 3 ani, al lui M. Nicolae, din acest oraș, suindu-se într’un nuc, a căzut jos, înțepându-se în partea dreaptă a spetei, într’un par. Mai mult mort, nefericitul copil a fost dus la spital, dându-i-se ajutorul necesar de d-rul Marinoiu, medicul spitalului. Viața lui este totuși în pericol. Condeîii. UN PROVERB PE ZI E păcat că ziua cea mai frumoasă nu are ajun. (Elvețian). Știri din străinatate — Prin roșiă — In Hermagor (Carintia) un foc pus a nimicit 100 de case împreună cu biserica. * * Se spune că în locul lui Murachew va fi numit senatorul Platonov ministru de justiție al Rusiei.* * * Noua federație australiană, care e cu numele o colonie engleză, dar în realitate o republica autonomă, a ales de capitală a republicei sătulețul Dalgeti din provincia Bombala. * * « Noul impozit asupra venitului va produce guvernului rus cel puțin 300 milioane ruble pe an. El va fi înființat după războiu. * * * Marelui industriaș Anton Dreher din Viena ’î s’a furat o colecție de ape de cravată în valoare de 20 mii de coroane. Hoțul, un fost servitor al lui Dreher, a fost arestat la Zürich. * * K O telegramă din Berlin adresată ziarului Standard din Londra anunță că Curierul Hanovrei a primit și publicat câteva amănunte privitoare la vizita împăratului Germaniei în Anglia. Wilhelm II va sosi în Anglia pe la sfirșitul lui Octombrie sau la începutul lui Noembrie, și se va duce direct la Windsor unde va asista timp de câteva zile la vînători date în onoarea sa. De acolo, împăratul se va duce, e foarte probabil, la Lowther- Gastle, proprietatea contelui de Lansdowne.* * * Camera ungurească a fost prorogată până la 10 Octombrie. * * * Din Constantinopol se anunță că misiunea otomană însărcintă să predea regelui Italiei o scrisoare autografă a Sultanului și un dar de arme antice cari au aparținut strămoșilor sultanului, va pleca Miercuri spre Italia. * » * «Figaro» anunță că un călugăr jefuit a prezentat arhiepiscopului din Paris demisiunea sa spre a se căsători cu o doamnă care a figurat mult timp în saloanele oficiale și contra căreia bărbatul său a obținut divorțul acum câteva luni. * * * Ziarul papal «Voce della Verità», cu ocazia aniversărei încoronarea lui Pius, publică un articol foarte violent contra Franciei. Se zice, între altele, în acest articol : «Acolo triumfă satana ! Fiica cea mai mare a Bisericei s’a despărțit de unitatea catolică, ba încă a devenit și dușmana lui Christos, a Bisericei și a vicarului lui Dumnezeu pe pamânti. Carierul băilor și al stațiunilor climaterice BUȘTENI Concert.—In sala «Eliseul Valea Cerbului» s’a dat la 29 iulie, orele 4 d. a., un concert vocal și instrumental organizat de baritonul A. M. Mihăilescu cu concursul d-lor Gr. Ventura, I. Vineș și Mihăilescufiul. D. A. M. Mihăilescu a cântat bine și a fost mult aplaudat în : Cavatina din Ebreea, Romanța Stelei din Tanhauser ; Marea arie din Don Carlos ; None vero ? romanță și aria din Paza de la Cozia. D. I. Vineș execută admirabil pe vioară; Sérénade du passant, Madrigale, Berceuse și Uvertura din Trovatore, culegând multe aplauze. Mihăilescu-fiul, a acompaniat la piano. D. Gr. Ventura a vorbit despre «Străinismul nostru». D-sa arată peripețiile prin cari a trecut neamul românesc, apoi incuibarea străinismului nu numai în conversația dar și în teatru, operă, muzică și chiar în îmbrăcăminte etc. Arată apoi cum literatura română nu este deloc încurajată, pe când cea streină și mai ales romanele umplu aproape toate bibliotecile, învinovățește pe mame că nu-și învață copiii limba maternă încredințându-i guvernantelor pentru limbile franceză, engleză sau germană. Ernest. BICAZ (Neamțu) Seratla danbală. — Aseară Marți 24 c. s’a dat în salonul primăriei obișnuita serată săptămânală. Lume a fost cam puțină, din cauza timpului defavorabil. Serata s’a sfîrșit la orele 4 dim. cu un mic, dar frumos cptilion. Corespondent. GOVORA Serbare.— Un comitet, compus din d-nele colonel Segârceanu, Gărdescu, Fotóm, dr. Drăgescu, căpitan Olânescu și Popp, având drept ajutor pe d. maior Demetrescu, a luat inițiativa unei serbări cu venitul căreia să recompenseze silințele pcari le depune muzica regimentului Rovine spre a distra publicul de aci. Serbarea s’a dat în seara de 27 Iulie în sala Traian ; ea a constat dintr’un concert urmat de bal și a avut o reușită desăvîrșită. S’au încasat vre-o 400 lei cari s’au predat d-lul șef al muzicei, locot. Popovici. .......... n.—»»O*— ■ [UNK] [UNK]........n» Cor. TSwSC 21 Scenă de familie. Soacra, ginerelui.—MS tratezi mai rozi ca pe câinii tei afurisiți. Ginerele.—Cam. Soacra, și mai înfuriată.—Da. Cu Leul ai mers până acolo că ’1-ai și îmbălsămat! Ginerile, calm. — Oh, dacă e vorba numai de asta, îți trimet chiar astăzi pacsiv șî îmbalsamator. Soacra.— ? ?? Reginul Ruso-Japonez Situația în Extremul Onsn. Japonezii execută atacuri repetate și înverșunate contra liniilor de fortificație, ce înconjură Port-Arthurul. Telegramele «Universului» au vorbit la timp de aceste atacuri și de perderile exacte sau problematice pe care le înregistrează telegraful. Toate aceste atacuri forțate denotă din partea japonezilor dorința și nevoia ce simt de a lua această cetate cât mai curând, chiar cu oarecari sacrificii însemnate de oameni. Disprețul de moarte al japonezilor e cunoscut și e pus la dese încercări în eforturile ce fac contra fortificațiilor rusești; lupta însă ce duc acolo nu e motivată de asemenea manifestații de curaj, căci generalii japonezi s'au arătat în multe rânduri foarte economi de sângele soldaților, ci de voința ce o au d'a ocupa Port- Arthur cu orice preț. Dacă n'am avea în vedere decât numai situația actuală a teatrului de războiu s-ar putea vedea că japonezii fac o mare greșeală sacrificând viața așa de prețioasă a atâtor soldați pentru a cuceri cu câteva săptămâni mai curând cetatea Port-Anhur. Germanii în 1870 n’au încercat asalturi nici contra Metzului, nici contra Parisului. Rușii în 1877, după înfrîngerile sângeroase de la Plevna, au recunoscut și ei, după consiliile înțelepte ale Domnitorului român, că cel mai avantagios procedeu de întrebuințat contra cetăților e, după exemplul german, de a le lua prin foamete. De ce atunci se încapăținează japonezii în atacurile omoritoare și nu sunt inspirați ei de aceste metode de râzboiu, consacrate prin rezultatele istorice ce se cunosc ? Japonezii sunt amenințați de două mari pericole, al căror efect ar deveni simțitor pentru ei peste 2—3 luni, dacă Port-Arthur nu cade până atunci. Transsiberianul își continuă opera lui înceată, dar permanentă de a alimenta armata generalului Kuropatkin cu nouă trupe ce sunt aduse din Europa. Armatele japoneze actuale au un avânt patriotic extraordinar, dar pe zi ce trece, el e micșorat de mizeriile războiului, așa că zi cu zi și numărul și patriotismul lor se micșorează. Generalii japonezi trebue să se întrebe cu grijă care ar putea fi soarta războiului, când după 2 luni trupele lor dncimale și istovite s-ar găsi în fața a 300.000— 400.000 ruși de trupe proaspete. Japonezii au absolută nevoe ca trupele lor ce operează contra generalului Kuropilkin să fie cât mai curinu întărite de cei 100 de mii de oameni ce operează acum contra Port-Arthurului pentru a putea face față tuturor împrejurărilor ce se pot ivi între Mukden, Karbin ori Lho Jang. De altă parte flota usrască din Baltica e un fel de sabie a lui Damocles ce spânzură deasupra capului japonezilor. Dacă rușii ar avea norocul să câștige o singură victorie navală contre japonezilor, toate avantajele câștigate de acești din urmă și pa uscat și pe apă s'ar dărîma ca un castel de joc de cărți dintr’o singură lovitură. Pentru amândouă aceste considerații Port-Arthurul trebue să cadă repede și de aceea japonezii sunt gata a face și fac necontenit toate sacrificiile pentru ca să-l ocupe cât mai curând. (Telegramele «Agenției Române») Ci-Fu, 30 iulie. «Agenția Reuter» află că după cererea amiralului chinez Sah, contra-torpilorul rus «Retsitelny» a fost dezarmat. Se asigură că toate vasele mari ale escadrei ruse de la Pl-Arthur, afară de «Bajan», au părăsit Port- Arthur, schimbând lovituri de tun cu escadra japoneză la o mare distanță. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Un vas rusfiss dezarmat luat de japonezi Londra, 30.«Agenției Reuter», i se depeșeazâ din Cifu că doui distrugători de torpile, japonezi, au intrat noaptea cu luminele stinse în portul acelui oraș și, în revărsatul zilei, au atacat distrugătorul de torpile, rusesc, «Reșitenii». Soldații japonezi s-au urcat pe bordul acestui vas trăgănd focuri de revolver și au dezarmat echipagiul rusesc. Un rus a fost rănit la umăr. Câțiva ruși au sărit în apă și au înotat la mal. Deja do ieri fuseseră debarcate tunurile de pe «Reșitenni», deoarece el se afla într-un port neutral. Din această causa Rusia va protesta. Consulul japonez asigură că japonezii nu știau că vasul fusese dezarmat. Japonezii au luat în remorcă vasul rusesc. Temeri de o nouă tragedie ca cea de la Chiioulp, Londra. 30.«Agenția Reuter» află din Citu că încrucișâtorii ruși «Ascord» și «Nowik», eșind din portul de la Port-Arthur, au reușit să se adăpostească în portul chinezesc Tsingtau, la sud de Wei-Hai-Wei. Vapoarele japoneze care le urmăresc sunt aproape să ajungă în portul Tsingtau. E de prevăzut că se va reînoi tragedia de la Chemulpo cu vasele «Variag» și «Koresetz». Noni vase rusești Berlin, 30. — O telegramă sosită aici anunță că nouile bastimente cumpărate de Rusia de la republica Argentina au sosit deja la Vladivostok Nouă teribile lupte cu baioneta lângă Port Arthur Berlin, 30.—Se depeșează din Chfa că în jurul Portului Arthur s’au dat noui și teribile atacuri cu baioneta de către japonezi, cari sfidau moartea cu o îndrăzneală uimitoare. Rușii s’au bătut de asemenea cu mare eroism. Regimente întregi au fost distruse din ambele părți. După lupta cu baioneta a urmat lupta de artilerie. Generalul Stoessel umbla călare d’a lungul liniei focului, din fort în fort, și striga soldaților : — Curagiu, pentru D-zeu și pentru Patrie! Rezultatul luptei a rămas nehotarit. Prevederi despre bătălia de la Liao- tang Berlin, 30. — «Koeinische Zeitung», primește următoarea depeșă din Petersburg: Colaboratorul militar al ziarului «Russkija Wiedomosti» scrie că situațiunea armatei rusești de la Liao-Jang seamănă cu aceea a armatei lui Napoleon în ajunul bătăliei de la Lipsea. Bătălia de la Liao Jang va fi una dintre cele mai spăimântătoare de cari se pomenește în istorie. Japonezii, cari se află în fața orașului Liao-Jang, sunt în număr de 270 de mii și au 750 de tunuri ; rușii sunt 200 de mii cu 450 de turi. Notă.—Napoleon I a fost învins de aliați la Lipsca în Octombrie 1813. Scăparea vaselor rusești den Port-Artftur' Londra, 30.— «Daily Telegraph» află din Cify că amiralul Togo urmărește încă escadra rusească evită din portul de la Port-Arthur spre a scăpa în porturile neutrale. Togo a încercat să înconjure vasele fugare aproape de mica insulă Round Island, la distanță de 55 de mile de Port-Arthur, spre a le distruge, însă din cauza repeziciunei vaselor rusești, încercarea n’a izbutit. Togo nu s’a întors nici până acum la obicinuitul loc de întâlnire a vaselor sale lângă insulele Elliot, de unde trimite rapoarte la Tokio, așa că lipsesc știri despre dinsul. Ameniința despre luarea unui vas rusesc de către japonezi Londra. 30.—«Daily Telegraph» spune, după ultimele telegrame ce a primit, că pe bordul distrugătorului de torpile rusesc, «Reșitelny» s-au găsit depeși ale generalului Goessel, pentru țar. Aceste depeși trebuiau să ajungă cu orice preț la Petersburg. «Reșitelny», eșind din portul de la Port-Arthur, isbutise să scape de blocul japonez. Insă la jumătatea drumului către Cifu, s’au stricat mașinele. Totuși vasul isbutise, deși cu cele mai mari greutăți, să ajungă la Cifu. Ofițerii erau așa sdrobiți de oboseală, încât au debarcat imediat și s’au dus la un otel ca să doarmă, refuzând de a primi până și pe consulul rus. Vasele germane, chineze și portugeze care se aflau în port, au salutat vasul rusesc. Ofițerii ruși au fost invitați la un banchet pentru seara următoare. Amiralul chinez Sah s-a dus pe bordul vasului «Reșitelny» și a impus imediata desarmare a vasului sau plecarea lui în termen de 24 de ore. Deoarece mașinele vasului erau stricate comandantul a preferat desarmarea. In același timp ofițerii și-au dat cuvîntul de onoare că nu vor mai lua parte la rezboiu, ieri la 4 ore după amiază, pe când se demontau tunurile, s’au văzut încrucișătoarele și torpiloarele japoneze. Acestea au intrat în port la miezul nopții. Atacul contra vasului rusesc a început în timpul când ofițerii ruși se aflau la banchetul la care fuseseră invitați, pe bordul bastimentului german «Bismark». Japonezii, după ce au tras focuri de revolver și de puști, s’au încercat să arunce vasul in aer însă soldații ruși au sărit în apă. Atunci japonezii au remorcat vasul, cum v’am telegrafist. Suspandarea navigației comerciale japoneze Berlin, 30. — «Lokalanzeiger» primește din Tokio o depeșă in care se confirmă știrea că o mare parte din escadra rusească de la Port- Arthur a izbutit să scape de urmărirea amiralului Togo. Din această causă, navigațiunea comercială japoneză a fost suspendată. Constatarea unei vinovății a japonezilor Berlin, 30.—Telegrame sosite aici arată că toate ziarele mari europene constată că japonezii, pătrunzând în portul neutral Citu și capturând vasul rusesc «Reșitelny» care era deja dezarmat, au comis o infracțiune foarte gravă la dreptul internațional. Amănunte despre spiinulătoarele lupte de la Port Arthur Londra, 30. — Telegramă din Cita : Japonezii cari asediază Port Arthur sunt in număr de o sută de mii. Luptele groaznic de omoritoare țin într’una. Cetatea e bombardată ziua și noaptea. Morodi isbucnesc incendii în oraș. Aproape toată populațiunea burgheză a fugit. Se zice că soția generalului Stoessel ar fi sosit la Citu pe vasul «Reșitelny», acela care a fost capturat de japonezi când nu mai era nimeni pe el. Insă rușii desmint știrea că soția lui Stoessel ar fi călătorit pe acel vas. Spre a se da o idee despre grozăvia luptelor ce susțin forturile, e destul a se spune că într'un fort unde se aflau 200 de ruși, au rămas în viață numai dour din ei. Multe sute de ruși mor de oboseală, de sleire complectă a forțelor. Vass rusești In apa germane.—Confirmarea unei știri Berlin, SD.—Portul Tsingtau unde s’au adăpostit încrucișaterii ruși «Ascold» și «Nowic»,scăpați de la Port-Arthur, face parte dintr-un teritoriu închiriat și stăpânit de Germania. Vor fi prin urmare controverse diplomatice. Conform regulamentelor internaționale, autoritățile din Tsingtau vor trebui să oblige pe ruși să dezarmeze vasele sau să plece cu ele din port. — într-un raport adresat Țarului, Alexieff confirmă știrea că de mai multe zile japonezii bombardează teribil Portul Arthur pe pe înălțimi. O victoria a rușilor Londra, 30.— Ziarul Times află din Cita că rușii au recucerit, acum trei zile, după o luptă spăimântătoare, fortul Takusan de lângâ Port Arthur. Bastimentele rusești au contribuit cu un foc teribil la alungarea japonezilor, care au avut perieri colosale. Un raport al lui Togo Londra, 30.—«Agenția Reuter primește următoarea depeșă din Tokio : Amiralul Togo raportează că e probabil cum ca bastimentul rusesc «Gesarevici» s’a scufundat. Ca rrsa japonezii Londra.30.Telegramă din Tokio: Se crede aici că cea mai mare parte din vasele escadrei rusești de la Port- Arthur n’au isbutit «ă scape ci s’au întors în port. A se citi alte amănunte ■Au ukissuto»*#» P9 lucruri din foaia lumia Cât costă o expoziție.— Revista americană «Review of Reviews» a făcut socoteala cât costă expoziția din Saint-Louis. Negustorii din Saint-Louis au subscris 24 milioane de franci și tot atâta a dat orașul, pe lângă grandiosul Forest Park spre a construi acolo edificiile ; 45 milioane a dat congresul. Toate aceste 93 de milioane serviră pentru lucrările de săpare, pentru construirea pavilioanelor și pentru reclame. Guvernul Statelor Unite a mai cheltuit 6 700.000 de franci pentru expoziția sa. Secția Filipanelor are o valoare de 4.800.000 de coroane, cele 51 state și teritorii reprezentate au concurat cu 34 de milioane. Se calculează că pavilioanele streine au o valoare de peste 33 milioane. Reconstruirea Alpilor și a Ierusalimului au costat 3 milioane și jumătate fiecare. Toate acestea fără a socoti spesele la care s’au sudus expozanții particulari. Obiectele expuse sunt asigurate pentru suma complectă de aproape 500 milioane de franci. Un fenomen ciudat.Tot New Yorkul se ocupă de un foarte ciudat fenomen. Acum câteva zile era condus la ospiciul catolic din Monnstown, Statul New Jersey, un oarecare Abbott Parker, care fusese lovit de trăsnet în spate. Abbott Parker fu așezat pe un pat lângă care se afla un crucifix. In timp ce se funcționa cu spirt spatele pacientului, medicii și infirmierii au constatat cu mirare deodată o reproducere a crucifixului pe pielea lui Abbto Parker. Medicii au crezut in primul moment că era efectul unui tatuaj, dar au putut imediat constată că această ipoteză era neformată, și Abbott Parker, revenindu-și în fire, a putut confirma, că nu fusese niciodată tatuat. Medicii cred acum că pielea lui Parker a fost sensibilizată la extrem de descărcarea trăsnetului și că ea a operat ca o placă fotografică față de crucifixul așezat lângă patul spitalului. Călugărițile din spital pretind că e vorba... de un miracol. Citiți co Atențiune Premiile nobilîi» abona* ment ce ziarul « Universul» deschide cu începere de la 1 August cor., se compun din bani și obiecte cari valoreaza in total aproape 5000 de lec. wm* A se citi pe pag. IV-a, premiile ce acordăm precum și prețul abonamentului. UN SFAT PE ZI Conservarea pătlăgelelor roșii întregi.—Alege pătlăgele roșii și așază într'o puțină noue un rînd de pătlăgele și unul de sare sau saramură. Mai toarnă saramură d’asupra. Acoperă și păstrează de iarnă. Când te vei întrebuința spală-le de sare și lasă-te în apă până a doua zi. ............<***4*tt*%>>* ■ I... ■ ■ ■ [UNK]«...■ [UNK] [UNK]w Finanțe, agricultură și Comerciă București, 30 Iulie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 188!—885% lei 100- 100y8. idem 1892-1893 5 °/0 lei 991/, 997.'s. idem de 185 mii. 1903 5% lei 99s/f — 10O/idemae 32 Vs mii. 4“ , e 877,88. id. de 50 mii. 4% lei 878/4—88VS ; idem de 724 mii. 40 0 le 88*/,—89’/«, idem de 180 mii. 1898 4 °/o lei 88-881/,. Obtisațiuni com. București 4’/, lei 82'/*—83. Oblig. Cred. jud. și com. 5'/o lei 087,99, «unc. rurale 57» , 995/e—199T/idem de 4* , iar 88s',—891/, Urb. București 3V, lei 89s/s—897g: idem lași 51 , lei S51 85*. Acțiuni: Banca Națională 2350 — 2300 lei. Banca Agricolă lei 220-223. Banca de Scont lei 90—95. Societăți de asigurare : Dacia-România leî 440—445. Naționala lei 456-460. Monede: Napoleonul leî 2005. Cor. germană lei 24.70. Florinul leî 2.10. Rubla leî 2.65. Sconturi și avansuri : Banca Națională 5—6%.Banca Agricolă 6-8%. Casa de depuneri 5 °/,. Devise : <-ek Londra 25.26’/» ; cek Paris 100.03; cek Viena 105.25; cek Berlin 123.50; cek Belgia 100.10—-. Trei luni: Londra 25.067,. Paris 99.67,,.Berlin 122.65.Belgia 99.367,. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt.— Renta de 5% 99.40, idem 4% 87.50. Paria.—Renta de 5% 100.25, idem 4°/o 90.-. Berlin. — Renta de 1892—93 5% 99.40. idem de 1890 4% 87.90, idem oe 1894 47„ 86.50, iá. oe 1896 4% 86.60, id. de 1898 4°/„. 86.50. Comuuaie București —.—. Cota valorilor străine Consolid. engleze 88‘/8. Prenta franceză 98.12, renta italiană 103.80. Banca otomană 568, loturi otomane 122.—. Crveale Cursurile piețelor americane au sosit azi cu o mare urcare în urma ordinelor importante de cumpărare sosite din diferite piețe europene precum și, din cauza cumpărărilor locale din partea hausiștilor cari prevăd o mare urcare pe viitor. Urcarea griului e azi si« 27, până la 37» cent. pe bushel, iar a porumbului de ’/* până la 1 cent. și jumătate. La New York, cursul grâului disponibil s’a reportat la grâul din recolta nouă și cutează 10 cent. pe bushel mai jos decât acela al grâului vechin. Raporturile și estimațiunile privitoare la recolta totală a grâului In Statele Unite continuă a fi contrazicătoare arătând o diferență de peste 101 milioane de bushel, intre evaluările optimiste și pesimiste după vederile speculanților haușiștî sau bassiștî. Adevérut e insă, că resultatul final va fi cu mult mai inferior ca acela din anul trecut. Recoltare»]]rabotni in America da nord Ișovu. ..soxioaustian« a.. Buletnni atmosferic Iată Buletinul atmosferic al Institutului Meteorologic pe ziua de erî, Vineri 30 Iulie : înălțimea barometrului la 0 ° 754.5 mm.; temperatura aerului 26 ° 7; vîntul liniștit; starea cerulu senin; temperatura maximă de era 31 °; temperatura minimă de astăzi 17 °. Prea puțină ploae a căzut în timpul zilei și peste noapte; în localități izolate din Muntenia, ea a fost însoțită și de manifestațiuni electrice. Timpul este tot călduros ; temperatura a fost cuprinsă între 36 ° la Călărași și 11 ° la Todireni. Barometrul este tot staționar. A plouat la Galați, Buzău, Ploești, Câmpina, Rucăr, T.Măgurele, Corabia, Roșiorî-de-Vede, Găești, Zătrenî, Celar, Drăgășani, Pucheniî- Mari, Ferbințî, Urziceni, Balș, Bilciurești, Titu, Slatina, iar la Bacău, Brăila, C.-Lung și R.Vâlcea au fost numai picături de ploiebondentă dacă condițiunile atmosferice se vor menține favorabile până la culesul recoltei. Tendința piețelor europene e azi mai calmă în urma numeroaselor cumpărări făcute în străinătate. La Budapesta prețurile sunt în scădere. La Brăila s’au vîndut ort următoarele cereale : Grâu de 76 j—787, kgr. hect. 1319 cu lei 15.40—17.15% kgr. Grâu de 75—82 kgr. vag. 96 cu lei 15.15—17.30% kgr. Secara de 74— 74 kgr. vag. 3 cu lei 12.1576 kgr. Orz de 57—67 kgr. vag. 7 cu lei 10.10 -11% kgr. Orz vag. 65 cu lei 10,30% kgr predat porcii tutii Sulina. Orzoaica de 67—72 kgr. vag. 8 cu lei 12 25—14.60% kgr. Ovăz de 37—41 kgr. vag. 2 cu fei 11.40- 12 ° 0 kgr. și cofza de 69 kgr. vag. 1 cu lei 20 ° 6 kgr. Uniine de peștida cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare" Budapesta. 29 Iulie. Secară,, ,, „ 8.16 scă. 4 h. Ovez ,, ,, ,,.13 Sca. 5 h. Porumb „ „ 7.23 urc. 5 h. Uoiza >» „ 11.15 urc. 5 h. Berlin. 29 Iulie. Grâu de Sep. mărci 177.50 scă. 1 m. Secară „ 141.50 — 25 Paris. 29 Iulie. Grâu de Sept. frc. 23.15 urc. 10 c. Făinar » 30.50 urc. 15 c. Ulei de colza » 49.75 scă. 25 c. New-York. 29 Iulie. Grâu disp. cent. 104% — — Grâu de Ius. ,, 107% urc. 2*/, c. Grâu de Sep. ,, IOT 8 urc. 2*/, c. Porumb disp. , 59% urc. 1% c. Porumb Sep. , 59% urc. 7, c. Porumb Dec. „ 567, urc- 1% c Chicago, 29 lulie. Grân de sus. cent. 113% urc. 27] c. Gran de Sep. ,, 102% Urc. 3] c. Porumb Iuiie ., 54% urc. 7/a c» d. Sep. ,, 61% urc. l*/»c. șura «Ștefan cel Mare», tradiții, balade, legende, colinde culese din gura poporului. Pe T. A. Bogdan la arestat și l’a dus între 4 gendarmi la casa orașului, unde i s’a luat un interogatoriu, după care apoi fu pus în libertate. ♦ Un incendiu, pus de răsfăcători, a nimicit o întindere de 50 stânjeni din pădurea Statului Comănești (Vâlcea). Se anchetează. ♦ Marți, la 6 d. a. se va face, în localul Camerei de comerț, alegerea a doui membri în corporația Bursei din București. ♦ In turneul de inspecții, pe care îl va începe azi, d. Porumbare, ministrul lucrărilor publice, va fi însoțit de d. Elie Radu, directorul serviciului de poduri, și șosele. ♦ D-niî Sigmund Prager și P. Andreescu au fost numiți delegați ai ministerului domeniilor pentru alcătuirea corporației blănarilor și cojocarilor, din București. ȘTIRI ȘCOLARS ♦ Următoarele învățătoare, absolvente a școalelor normale din anul 1899, au fost chemate a ocupa locurile vacante de la școalele comunale urbane din țară : Cupricanu C. Maria, Tisescu Eiena, Horin Ana, Dumitrescu Nicolița, Constantinescu Aristița, Dumitrescu Heraclia, Fratoștițeanu Eugenia, Manoliu Emilia, Petrecu Lucreția, Duca Enaterina, Lambrinescu Maria, Constantinescu Cristina, Ciudin Lucreția, Danulescu Emilia, Eftimiu Ana, Bușincu Corina și Stoica Elena. Toata aceste dre se vor prezenta la ministerul instrucțiunei publice în ziua de 20 August, spre a fi supuse examenului medical. ♦ Au rămas vacante catedrele de la școalele din următoarele comune urbane : școalele de fete din Mihaileni, Isaccea, Babadag, Macin, Baia de Aramă, No. 1 din Călărași, Oltenița, Sulina, Ostrov și Medgidia și la școalele de băeți din Babadag, Hârlău, Oltenița, Isaccea, No. 2 din Corabia, No. 2 din Focșani și No. 2 din T.Măgurele. ♦ Pe ziua de 1 August au fost numiți la școala de meserii din Ploești d nnî. N. Rădulescu, ajutor-maestru de forjă ; T. Constantinescu, ajutor-maestru sculptor ; D. Alexandrescu, maestru lăcătuș și G. Constantinescu, maestru tâmplar. ♦ La școala inferioară de meserii din Brăila a fost numit d. I. Gh. Constantinescu, maestru tîmplar, în locul d-lui N. Iamandi , de fiecare acțiune ung acont de 30 lei din dividentul cuvenit pe anul 1904. ȘTIRI SANITARE”" ♦ Comisiunea europeană a Dunărei a dăruit suma de 100 lei, spre a veni în ajutorul clădirea unei băi populare la com. Sft. Gheorghe. ♦ D. E. Laptev, arendașul moșiei Udupu (Teleorman), a dăruit 200 lei pentru înființarea unei infirmerii în acea comună. ♦ D. dr. Vasile Pascal a fost numit medic al plășei Câlniștea, circumscripția II, din județul Mhșcl, în locul d-lui dr. P. Cazacu, demisionat. ♦ D. Dumitru I. Trocan, din Bobaița (Mehedinți), a oferit gratuit, pe termen de 3 ani, o casă, spre a servi ca infirmerie în acea comună. ♦ D. Vasile P. Zagoriț a dăruit 100 lei pentru cumpărare de mobilier necesar infirmeriei din Slobozia-Mândra (Teleorman). ♦ In locul d-lui dr. N. Donescu, demisionat, a fost numit provizoriu până la concurs d dr. D. Pașcanu, medic al spitalului comunal din Isaccea și însărcinat cu serviciul medical al plășei Macin (Tulcea). j Bibliografii ♦ A apărut ediția III din lucrarea d-lui Râdulescu-Motru : «Cultura română și politicianismul». Prețul 1.50. INFORMATION! SÂMBĂTĂ * M. S. Regele a binevoit să decoreze pe d. Jean Feder, cunoscutul proprietar al magazinului de muzică din calea Victoriei, cu ordinul «Coroana României», în gradul de Cavaler. ♦ D-na Sevasta C. Arion a încetat din viață erî aci în București. Defuncta este mama d-lor : C. G. Arion, Paul, Virgiliu și Scarlat Arion. • D. medic primar al județului Prahova, prin adresa No. 1170/1904, comunică prefecturea poliției Capitalei că în urma constatarei făcute de d. medic al orașului Sinaia, farmacia din Sinaia, servește publicul când se prestază în cursul noptei. Luăm cu plăcere notă de această recentă constatare. * S’a aprobat proectul întocmit pentru construirea palatului administrativ al județului Botoșani. ♦ Administrația Casei școalelor a fost anterizată să accepte donațiunea oferită de d.Grigore Angelo, constând dintr’un teren în întindere de 1.944 m. p., situat in Gostinu (Vlașca), pentru ’școala din zisa comună. * Primăria din T.-Severin a acceptat în principiu oferta casei «Allgemeine Electricitäts Gesellschaft» din Berlin pentru iluminarea acelui oraș cu electricitate în următoarele condițiuni: Concesiune pe 50 ani; plata anuală de 75 mii lei în rate lunare ; costul pe oră a kilowatului 7 bani, iar pentru scopuri industriale 3 și jum. bani. Se vor instala : 30 lămpi , 1000 lumânări, 60 , 250, 200 a 25 și 200 a 16 Primăria va pune gratis la dispoziția societăței un loc mare pentru instalarea centralei. Consiliul comunal se va pronunța în Septembre asupra ofertei. • D. Grigore Angelo, proprietarul moșiei Băneasa-Gostinu,Vlașca), a donat pentru școala din Gostin 1.945 m. p. ♦ D. Mihail Breviman, controlor șef al comunei Iași, a fost ales și confirmat ca președinte al societăței funcționarilor publici, secția Iași. ♦ Se caută corespondenți activi la Focșani, Huși, Câmpina și Zimnicea. Ofertele însoțite de o recomandație a depozitarului local, se vor adresa redacției. ♦ Informațiunile la parchetul de Ilfov se dau în fiecare zi de lucru între orele 12 și 2 d. a. * Primăria com. Radovanu (Ilfov), a încunoștiințat parchetul că un incendiu a distrus o mare șiră de grinde pe acea moșie. Incendiul a luat naștere de la o scântee de la mașina de treerat. ♦ Parchetul de Ilfov a fost încunoștiințat erî că femeia Stanca Văduva, fiin Maia (Ilfov), ducându-se să sape lut, s'a prăbușit malul peste ea și a omorît-o. Parchetul a autorizat înmormîntarea ei. • In cimitirul de la Magyar Szakos (Ungaria) s'au aprins de la o candelă iarba și crucile de pe morminte. Au ars 300 cruci. ^ Ni se scrie din Reghinulsăsesc, că Mercur sosind acolo învățătorul Teodor A. Bogdan, învățător din Bistrița, pe când prâimiae hotelul «Central», un sub-locotenent de jandarmi i-a confiscat 7 examplare din bromilitare . Au fost numiți președinți ai comisiunilor pentru examinarea în acest an a căpitanilor și asimilaților pentru gradul de maior și asimilat in activitate și rezervă. Pentru arma infanteriei d. general Culcer Ion, comanda brigăzei a 3-a de infanterie ; pentru arma cavaleriei d. general de divizie Popescu Mihail, inspector general al artileriei și comandant al corpului I ; pentru arma cavaleriei: d. general Lambrino Al., com. brig. a IV-a de călărași; pentru arma geniului : d. general Crăiniceanu Gr., inspector general al geniului și comandantul brigăzei 7 de infanterie ; pentru marină ; d. comandor Cozlinsky Em., comandantul marinei militare; pentru mecanici clasa I; d. căpitan comandor Bărbieri Nicolae, comandantul diviziei de Dunăre, inginer clasa II Alexandreanu N., directorul arsenalului marinei ; pentru medicii căpitani : medic-colonel dr. Condemin Nic. de la corpul II și medicul locotenentcolonel dr. Popescu Grozeanu Dim. de la spitalul militar «Regina Elisabeta» ; pentru căpitanii veterinari: veter; maior Constantinescu Ion de la corpul II și veter, maior Strehăianu V. din reg. 10 artilerie ; pentru farmaciștii căpitani : farm. maior Cholet Const. de la spitalul militar «Regina Elisabeta», și farmacistul maior Bogdan Gh. de la corpul II; pentru intendență și administrație: intendentul Vîrtejanu Ion din ministerul de războiu și sub-intendantul Zaharia Const, din același minister. Membrii comisiunilor pentru aceste arme, vor fi numiți la timp de către comandanții corpurilor de armată, conform art. 2 din regulament. STIRI JUDICIARE . D. judecător al cabinetului I a continuat era instrucția în afacerea omorului politic din cafeneaua «Macedonia». D-sa a ascultat mai mulți martori, precum și pe Nuși Tullin. Acesta din urmă fiind întrebat ce a făcut cu revolverul cu care a omorît pe Lecanta, a declarat că revolverul nu era al său, ci l’a găsit jos, iar după ce a tras l’a aruncat tot jos. Probabil că a fost luat de vreunul din cei cari se găseau față. Prin această întrebare, d. judecător a voit să constate dacă Nuși Tullin purta armă asupra lui. De altfel instrucția a constatat pe deplin că el era în legitimă apărare, când a omorît pe Lepanto. Contrar celor publicate acum câteva zile de un ziar din Capitală, Nuși Tullin n’a cerat până erî liberarea sa pe cauțiune. Probabil că o va cere azi sau Luni. ♦ Erî au fost înaintați parchetului Anton Macaron și Al. Dumitrescu, arestați de poliția Cantalei, fiindcă au falsificat un Don de pensie și o poliță în valoare de 300 lei pe care au încercat s’o scumpteze la banca « Colentina». ♦ Secția de vacanțe a trib. Ilfov a respins ela cererea de liberare pe cauțiune morală făcută de locuitorul Gh. I. Neicu, din Popești-Dragomirești (Ilfov), dat judecății ca paricid. Acest locuitor, luându-se la ceartă cu tătul său din cauza unui pământ, i-a aplicat mai multe lovituri cu un ciomag, din care cauză a încetat din viață. Cererea de liberare a adresat-o tribunalului din cauză că Curtea cu jurați nu funcționează. 3T1ÄI ECONLOMICK în F1848GIARE ♦ Detectorii acțiunilor Băncei Naționale a României vor primi, au începere de la 1 August 1904, Ultime infprmațisni SAMBATA. ♦ Ministerul instrucțiunei publice a cerut directorilor școalelor agricole practice din țară să-i înainteze câte o listă de numele elevilor care au terminat cursurile de 3 ani și care urmează a fi trimiși la ferme sau școalele inferioare de agricultură de la Pâncești-Dragomirești și Strihăreț. ♦ Luni se va întruni la ministerul de finanțe comisia de experți spre a se ocupa cu rezolvarea contestațiunilor făcute de comercianți la taxările vamale. D. Cezărescu prim-ajutor de primar al Capitalei, care a plecat la Sinaia spre a fi de față la plecarea Suveranilor, se va reîntoarce în București astăzi dimineață. ♦ Ministerul nostru de domenii a fost anunțat de către autoritățile din Ungaria, că în zilele de 5, 6, 7 și 8 Septembrie st. n. se va ține în Budapesta primul congres al alianței cooperative internaționale. Acest congres va fi prezidat de contele Karolyi. ♦ Directoare a orfelinatului, ce se înființează la Dobrovăț (Vasluiu), a fost numită d-na Dragov. Orfelinatul va începe a funcționa de la 1 Septemvrie, deși,camdată în București, până se vor face reparațiunile necesare localului din Dobroviț destinat pentru acest scop. ♦ D. maior Adrian Miclescu, directorul pulberăriei Dudeșt, a fost mutat în interes de serviciu în reg. 11 artilerie din Focșani, pe ziua de 1 August. ♦ Serviciul statisticei de la ministerul de finanțe lucrează la un anuar general al României, după sistemul anuarelor Statelor mari din Occident. Această lucrare se face prima oară la noi și va cuprinde întreaga activitate administrativă și comercială a țarei, în amănuntele ei cele mai mici. Anuarul va fi gata pe la sfirșitul lunei viitoare. ♦ După rapoartele sosite la ministerul de domenii, semănăturile păioase ca orzul, ovăzul, grâul și secara au fost secerate în întreaga țară. Pretutindeni s’a început treeratul ; pe alocurea s’au început arăturile pentru semănăturile de toamnă. Din cauza marei secete care bântue încă țara, numeroși arendași și proprietari de moșii amână începerea arăturilor pentru,, semănăturile de toamnă. Rezultatul recoltei generale din acest an față de anul trecut este aproape 70 la sută în minus. ♦ D- Gb. Alexandrescu a fost numit ajutor-maestru forgeron la școala de meserii din Buzău. ♦ Eri dimineață s’a întrunit la prefectura de Ilfov, sub președinția d-lui Paul Statescu, prefectul județului, consiliul de igienă care s’a ocupat cu aprobarea regulamentului de edilitate și igienă al mai multor comune din acel județ. ♦ In cursul lunei Septembrie se va întruni la ministerul de finanțe comisia de pensii spre a se ocupa cu cercetarea actelor învățătorilor și învățătoarelor cari și-a fi regulat drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie, dar cari au continuat a face serviciu după acea dată. ♦ Asociația generală a studenților va da astă-seară o serată dansantă în saloanele sale din calea Victoriei 110. ♦ D. N. Steriu, impiegat în direcțiunea comptabilitatei generale a Statului din ministerul de finanțe, a fost numit, pe ziua de 1 August, contabil cl. I, la percepția circumscripției a 2-a din Capitală. ♦ D. Nițescu, șeful biuroului servcicol din ministerul de domenii, care, împreună cu elevele atelierului de silvicultură de la Cotroceni, au fost trimiși de acest minister în Italia spre a se perfecționa în arta sericicolă, au absolvit cursurile școalei de silvicultură din Padua. Se vor înapoia în București după ce mai întâi vor face practică pe lângă stațiunea sericioasă de acolo. ♦ Cu prilejul trimiterei de către Suverani a două vagoane cu efecte de pansamente la Petersburg pentru răniții ruși, M. S. Regina a adresat o scrisoare împărătesei văduve Alexandra Teodorovna, rugând-o să primească acel dar. ♦ Ministerul de domenii a scos de sub tipar al douilea volum asupra anchetei industriale*