Universul, iunie 1905 (Anul 23, nr. 147-176)
1905-06-25 / nr. 171
i ANUL XXIII No. 173.—Sâmbătă 25 Iunie 1905.^ Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA STIR! DIN LUMEA ÎNTREAGA •I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA o isani mitomania.—inssaniym străinătate — îi. Strada Brezoianu în București — O paradă militară la Țarskoe-Selo.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1905 Ortodox Vineri, 24 Iunie. — (1) Nașterea Sf. loan Botezătorul Catolic Vineri, 7 Iulie. — S. Procopie Soarele răsare 4.40; apune 8.00 la o viitoare modificare a legii patentelor să se facă o anchetă conștiincioasă și imparțială asupra câștigurilor eventuale ale fiecărui negoț sau profesiune și după indiciile aparente ce s’ar stabili, să se calculeze taxele în așa chip, încât impositul ce ar urma să se plătească, să stea într’o relațiune oarecare cu venitul mai mult sau mai puțin cert al patentatului, nici o idee independentă, două săbii și nici uneia dintre ele nu este a i se mulțumi nimic, două coroane și în fine de a abdica cu amândouă — trebue să se recunoască din această glumă că dispoziția poporului face deja glume asupra acestor lucruri pretinse sacre, și poate că nu este exclusă cu totul surprinderea că una din aceste profeții se va împlini în timpul cel mai apropiat. București, 24 iunie, mr&minim nedreapta de Imposit. O profesiune foarte rentabilă din punctul de vedere al impunerii sale la impositul de patentă, este și aceea de comerciant de cereale. «Revista economică și financiară» arată în studiul pe care l-am analizat în câteva articole, încheind cu acesta de față, că numărul comercianților de cereale fiind de 2940 și impositul ce plătesc de 147.182 lei, aceasta ar represinta cu o taxă de impunere de 5 la sută, un venit total de lei 2.943.644 sau lei 1000 de fiecare comerciant. Comisionarii însă, cari sunt în număr de 807, plătesc un imposit de lei 105.220 ; venitul lor anual dedus din suma impositului ce plătesc pe baza unei taxe de 5 la sută ar fi deci de lei 2.104.400 sau în medie 2607 de fiecare comisionar. Samsarii, în număr de 4.463, plătesc lei 39.555. Venitul lor anual, după aceeași socoteală, ar fi să fie în medie numai de 540 lei anual de fiecare. Atelierii, în număr de 272 în comunele urbane și 78 în comunele rurale,plătesc 43.228 lei în cele dintâi și 3.910 în cele din urmă. Calculându-se impunerea cu 5 la sută din venit, ar reveni 3.180 lei venit anual pentru un atelier la oraș și 951 pentru unul din comunele rurale. Numărul persoanelor care țin cafenele și plătesc impositul de patentă este de 1118, din cari 289 în comunele urbane. Cu aplicarea taxei de impunere de 5 la sută, venitul mediu al unui cafegiu arfi deci numai de 1.092 in comunele urbane și 256 in comunele rurale. Socotind tot astfel, după impositul de patentă ce plătesc și luând ca taxă de impunere 5% din venit, vom găsi că venitul mediu anual al unui birjar ar fi să fie de 300 lei, al unui măcelar de 614 lei, al unui precupeț de W3 lei, etc. Procedând astfel cu toate profesiunile ce sunt supuse impositului de patentă și aplicând fiecăreia o' taxă de »'»punere de 5%, după cum ar trecui chiar să se procedeze având în vedere taxele se le plătesc și celeilalte venituri din lofuri, proprietăți, etc., ne convingem pe deplin la ce neuniformități și nedreptăți duce așezarea unui imposit ce se bazează pe indicii atât de nesigure, cum sunt valoarea locativă sau Mărimea populațiunii. Deja calculele ce am expus, învederează în de-ajuns aceste neuniformități și nedreptăți: un cârciumar plătește imposit după un venit mediu de 4520 1 lei pe an, un atelier după 3180, un arendaș după 790 (înainte de taxa de 1%), un comerciant de cereale după 1000, un comisionar după 2607, un medic după 935, un avocat după 815, etc. Concluzia: Sa impune ca din ungaria (Corespondență parte a ziarului „Universul") Budapesta, 22 Iunie. SITUAȚIA POLITICĂ Convesțiunile comerciale Presa de aici a atacat în timpul din urmă cu violență pe primul-ministru baron Fejervary, deoarece a declarat că este gata de a începe negocieri în chestia convențiunilor comerciale, deși ziarele oficioase au afirmat contrarul. Organul oficios al primului-ministru «Magyar Nemzet» constată în numărul său de astăzi că guvernul de la început a fost de părerea că încheierea convențiunilor comerciale trebue să se amâne atâta timp, cât permit interesele vitale economice ale țării. îndată ce însă marile interese economice ar fi periclitate printr-o amânare și mai îndelungată, guvernul va ține de a sa datorie de a apăra aceste interese ale țării, pentru ca suferințele pe cari le pricinuește criza să nu se mărească și mai mult. Acesta este unicul punct de vedere pe care-l are guvernul în această chestiune importantă. Criza ungară, și imperiul german într’o întrunire politică din Viena, deputatul german dr. Heilinger, s’a ocupat și cu situația politică din Ungaria, zicând între alte : Acum de curînd deputatul ceh dr. Kramarz a afirmat într’o întrunire că prin înfrângerile rușilor puterea imperiului german a crescut colosal. Kramarz are dreptate, puterea imperiului german este astăzi mai mare ca oricând. Maghiarii nu se tem de imperiul german, din contră, după cum a declarat acum câteva zile baronul Banffy, Germania are interes ca Ungaria să fie puternică. Că Austria sub asemenea împrejurări caută pacea cu Ungaria, este fapt lămurit. Poate însă un Parlament fără minister parlamentar să ofere în adevăr ajutor guvernului? Un parlament austriac cu miniștri funcționari la Fejérváry nu impune de loc Ungariei. Parlamentului austriac trebue să i se redea dreptul de a forma un minister parlamentar. Numai în cazul acesta se vor putea ameliora raporturile politice. Deputatul austriac Schönerer pentru separația de Ungaria Deputatul Schönerer a ținut în ședința de alaltă eră a parlamentului austriac un discurs în care pleda pentru separațiunea Austriei de Ungaria. Schönerer zise între altele că din cele publicate de ziarele maghiare reese că s’a cedat deja maghiarizarea armatei ungare. Guvernul austriac să se informeze la locurile competente, dacă în adevăr purtătorul Coroanei a acordat aceste concesiuni. El trebue să obțină un răspuns sincer. Nu trebue să se facă responsabil guvernul pentru aceea ce face Coroana după voia ei. Are însă dreptul de a trage din aceasta consecințele. Există temerea că purtătorul Coroanei va ceda în socoteala Austriei. Dacă deja azi caricaturiștii explică astfel simbolul monarhiei ,oHvine : două capete și CRONICI FEMININE Episcafiile Grecii vechi numiau Episcafi niște sărbători foarte vesele, ce se făceau mai cu seamă de Rodieni, de două ori pe an, primăvara și toamna. Episcafiile erau un concurs între barcagii, o alegere de bărci, sărbătoarea bărcilor și aveau o mare asemănare cu regatele de azi. Episcafiile începeau prin fgiotul în mare al copiilor ele la 6—12 ani și aceia care întrecea prioți iu pot lua premiul, de obiceiu o cunună de măslin. Aceasta se considera ca cea mai mare onoare. Părinții unor asemenea copii erau sărbătoriți și felicitați de concetățenii lor. După aceasta urma înochii intre băeți, de la vârsta de 12—13 ani. Acela care eșua înaintea tuturora lua premiul, care consta in bani, de obicei li se dedea până la 200 de drahme, aproape ISO franci. După aceasta urma înotul tinerilor de însurat. Premiantului i se dedea în căsătorie cea mai frumoasă fată; ceilalți primeau treptat pe cele mai puțin frumoase, pe cari le luau de asemenea în căsătorie, iar codașul lua pe cea mai urita. Hierofantele sau preotul suprem citea tinerilor căsătoria pe țărmul măreț și implora protecția zeilor pentru noui căsătoriți. După aceasta urma înotul între bărbați, cărora li se dedea premii după vrednicie. In fine urma înotul între bătrâni, cari înotau și ei după puterile lor și aceluia care întrecea pe toți i se dedea un premiu, obicinuit în bani.. Apoi începea seria alergărilor de bărci conduse de copii, băeți, tineri, bărbați și moșnegi, dânduse premii celor meritași. Drotul cu obstacole, alergare de bărci cu obstacole erau cunoscute de asemenea grecilor vechi, nBi iiniași Sfîrșiții! S’au împlinit acum de curind doui ani de când, la Belgrad, s’a desfășurat tragedia care a înfiorat toată lumea, ca o comemorare a datei aceleia nefaste, doui editori din Lipsca au publicat două cărți, inclus vălul care acoperea fulgerătoarei catastrofă pare a fi cu totul ridicat. Dintr’una din aceste cărți «Universul» a publicat zilele trecute câteva pasagii: erau memoriile d-rului Georgeviei, fost prim-ministru al Serbiei și medic al regelui Milan. Geala altă carte : Din ziarul lui Alexandru al Serbiei, este o colecție de memorii scurte, scrisori ale regelui, scăpate de distrugerea ce s’a făcut un palat după tragedie și adunate de persoane cari au aparținut Curții lui. Ziarul și-a avut origina în faptul că atunci când regele Milan renunță la tronul sârbesc in favoarea fiului său abia de treisprezece ani, a cerut acestuia să-l informeze de tot ce-i trecea prin minte, sau i se intampla, sau îi dădea bănueli. Spre a redacta aceste scrisori, care trebue să fi fost foarte numeroase, regele copil obicșnuia să-și facă note în carieraü și lucruri cari nu ajunseră niciodată — pentru că n’au fost lăsate să ajungă — la regele Milan. Cu timpul, când regele Alesandru se proclamă major prin faimoasa mică lovitură de Stat și când mai târziu începu a face să i se simtă intervenția in trebile țârei, continuă să-și arunce notele pe foi mari de hârtie, cari trebuiau să-î slujească la a’l ajuta în relațiile sale cu miniștrii și la a’i ajuta memoria din fire scurtă. Și o parte din aceste foi a fost salvată și dată acum publicităței. Un adevărat erou de roman psihologic, nenorocitul rege care a fost desigur slab de minte și de voință, dar la a cărui ruină au contribuit împrejurări și persoane cu totul streine de lipsa lui de virtute. Era copil încă și era sub influența sau tirania ministrului Ristiei, și la 12 iunie scria : «Am spus lui Ristiei că me găsescc groaznic de singur in odăile mari ale Konakului... Am găsit într’o carte nemțească o poezie în care un copil se plânge că nu are nici tată, nici mamă, nici frați, nici surori; am pus de mi-a tradus-o. Nu sunt și eu ca copilul acela? Mi se zice rege și toți se închină înaintea mea, dar nici eu, ca copilul din poezie, nu am nici părinți, nici frați...». Peste o săptămână, micul rege sine : «Am încercat să mă împotrivesc (miniștrilor) și am strigat: «Regele sunt eul» dar tiranii mei mi-au răspuns : «Da, da , dar noi suntem răspunzători față de tatăl M. V.» A trebuit să cedez. Acum de curând, la lecția de istorie, mi s’a spus că sunt norocoși numai acei principi cari fac din voința popoarelor lor, voința lor. Am spus lucrul acesta lui Proticî și el mi-a răspuns repede : «O ! nu ! Un suveran trebue să fie puternic și să aibă o voință tare , atunci poporul se supune și privește cu respect!» Apoi Proticî s’a apropiat de mine și mi-a spus: «Ia seama, tinere prieten, să nu devii un instrument în mâinele celor ce te înconjoară.» Ce trebue să cred ?»* * ¥ Intr’altă notă, fără dată, scrie : «Mă gândesc adesea cum se poate deveni Suveran bun. Ristrei spune că a cunoaște istoria poporului téu este deja jumătate din arta de a guverna. «Dar istoria poporului nostru mă lasă în îndoiala ; ea spune că Milos și Mihail erau principi buni și totuși cel d intii a fost detronat de câteva ori și Mihail a fost asasinat!» In timpul acela copilul era încă în perioada nesiguranței și nehotărîrei; era slab cum a și rămas : «E iritant — esclamă el — să ți se zică rege și să fi sclavul tuturor celor l’alțî!», dar nu izbutește să schimbe situația. Avea totuși toată drăgălașa sentimentalitate a adolescentului. Când cunoscu istoria propriilor săi părinți trimise tatălui lui o mișcătoare invocare: «înțelegeți-vă, întoarceți-vă amândouă la Belgrad și vom fi pentru voi un copil iubitor. Deruțați-mă de chinul de a avea tată și mamă și de a fi in acelaș timp fără părinți !» Cu timpul, copilul crește și se face bărbat; cum adesea se întâmplă celor slabi, deveni puțin câte puțin violent și tiran. Dar tiranul la rîndul lui, cum se întâmplă pururea tiranilor cari au sufletul timid, găsește un stăpânitor : in scenă apare în curând Draga. Și cu Draga—coincidență curioasă — apar primele înfiorări de groază fața cu sfirșitul nenorocit pe care îl pregătea viitorul întunecos și nepătruns. «Când sunt la Topsider (parcul regal) mi se pare că din umbrele copacilor să desprind asasinii lui Mihail și mă amenință. Și mă cutremur , nu las însă să se vadă nimic, căci nu vreau să se zică la Belgrad că ’mi e frică !... Adesea nu dorm nopți întregi și mă gândesc la viața lui Mihail, și caut să’mi închipuesc ce trebue să fi simțit el în momentul când a văzut intrând deodată in odaia lui de culcare conjurații înarmați!» Simțea că și el avea să treacă printr’un asemenea moment și că umbra lui Mihail ar fi putut veni să primească intr’o noapte, pe marginea mormintului, și umbra lui însângerată, umbra ultimului vlăstar al neamului lui nefericit? (Va urma). ———■ — și Ilioiu reușesc a pătrunde în interiorul camerei; copiii și nevasta lui Medințu caută a se ascunde pe sub pat; femeia este apucată de Mămăligea care o închide într’o cameră vecină. Bandiții sparg masa, iau tot ce găsesc și dispar cu toții trăgând focuri de revolver prin sat, așa că nimeni nu avea curagiul de a se apropia de ei. Se duc în pădurea Stănești-Vâlcea, unde își împart banii furați. * ¥ ¥ Se introduc acuzații N. I. Dovleac de 36 ani, din Drăgășanî- Vâlcea, N. Olteanu de 29 ani, din Drăgășanî-Vâlcea, Iacob Barbu de 33 ani, din Ștefănești-Vâlcea, Gh. Șolea de 24 ani, din Dumitrești- Olt, Gh. Vaideanu de 44 ani, din Voicești-Vâlcea, Ilie Ilioiu de 26 ani, din Slătărei-Vâlcea, Gheorghe N. Andrei zis și Micu Mămăligea de 50 ani, din Voicești-Vâlceași Măndicescu de 22 ani, din Fumureni-Vâlcea. Se precede la formarea comisiei juraților. D. grefier Alexandrescu, dă citire actului de acuzare arătând modul și împrejurările in care s’a desfășurat această fioroasă crimă. Se face apelul nominal al martorilor care atinge cifra de peste 100. La interogatorul luat acuzaților, toți neagă faptul, afară de acuzatul P. Vaideianu. Se ascultă martorii, între cari cel mai important e Stoenescu, șeful secției de grandarmi din Caracal. După rechizitorul d-lui procuror Florian, care conchide la vinovăția acuzaților și după pledoariile părței civile și ale apărărei, dezbaterile se închid la orele 7 seara și jurații intră în deliberare. La orele 10, primul jurat aduce un verdict negativ pentru Vaideianu și afirmativ pentru cei l’alțî. Curtea achită pe Vaideianu și condamnă la muncă silnică pe viață pe cei l’alțî 7 acuzați. __ ____Coreep. O parai militară la Sarsis ® ®-S ©l © — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi represinta scena când marele duce Dimitrie, în virstă de 14 ani, precedat de Țarul Nicolae, trece în revistă regimentul de tiraliori, al cărui șef onorific este. JJW SJFA.TIPJE SEZ Conserva de pătlăgele roșii întregi, în borcane de sticla. — Alegem pătlăgele frumoase , coapte și tari, le spălăm in apă rece, apoi le punem să se svmte; după ce sunt bine zvmntate, le punem in borcane de sticla, pe care le legăm cu o sforicică, punând si hârtie de pergament dublu, apoi ferte ca și fasolea verde, timp de o jum. ceas._____ Procesul fioroasei liste din StreJești-de-Sias [Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Caracal, 21 Iunie. Eli s’a judecat în sala Teatrului Național, în fața Curței cu jurați, procesul fioroasei bande din Strejești de sus, bandă ce avea ca șef pe fiorosul bandit Micul Mămăligea, care odinioară a făcut parte din banda lui Mărunțelu și Sdrelea. La orele 12 Curtea se deschide sub președinția d-lui C. Mitescu, membru consilier al Curței de apel din Craiova, asistat de d-ni. C. Calețeanu, membru de ședință al trib. Vâlcea și St. Bibianu, supleant. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. Ion Florian, procuror. Sala e plină de public. Avocații apărare sunt d-nii I. Marineanu și Gh. Rădulescu, numit din oficiu, iar ai părței civile sunt d-nii C. Fantelimon și M. Celăreanu. Istoricul crimei Preventiii N. Dovleac, N. Olteanu, I. Hioiu, D. Măndicescu, Gheorghe Șolea, Iacob Barbu și G. Vaideianu in cap cu M. Mămăligea, află că locuitorul Marin Medințu din comuna Strejeștii-de- Sus a vindut o Însemnată cantitate de grâu și că acest om poate poseda câteva mii de lei asupră șî. Ei se hotăriră să-l omoare și să-l jefuiască. Planul se pune în execuție în seara de 23 spre 24 Septembrie 1904: întreaga bandă pornește spre pădurea Delencei, așteptând noaptea. Pe la orele 11 noaptea, când tot satul era adormit, ei se îndreaptă spre locuința lui M. Medințu din Strejești-de-Sus.Pe drum unul din ei, anume Gh. Vaideianu, este apucat de niște dureri atroce așa că ii era imposibil a lua parte la crimă. Spune lui Mămăligea că nu mai poate merge cu ei, dă insă revolverul seu lui N. Dovleac. Ajunși aproape de locuința lui M. Medințu toți bandiții se așează de pază: în curte intră spre a păzi N. Dovleac, N. Olteanu și Gh. Șolea. Dumitru Măndicescu se așează în dreptul ferestrei, iar M. Mămăligea, Iacob Barbu și I. Ilioiu încep a sparge ușile casei năvălind în năuntru. Fiind deșteptat din somn de zgomotul făcut, M. Medințu deschide fereastra unde erea de pază Măndicescu, ca să poată vedea ce se petrece, dar un glonte îl culcă la părint. In ifs te« valul acesta M. JăSlăttea, Iacob Barbu EXPOZIȚIA dÎHlI ÉGE Inaugurarea pavilionului român» Liège, 20 Iunie. Vineri, la orele 4 și jum., a avut loc inaugurarea pavilionului român. Printre persoanele prezente am putut remarca pe d-nii Mavrodin, ministrul țarei la Bruxelles ; Lamaredhe, comisarul general al guvernului belgian ; Bigneff, președintele comitetului executiv al expoziției; Chapsal, comisarul general al guvernului francez ; Utini, comisarul general al guvernului italian , în fina toți comisarii celor l’alte națiuni, cari participă la expozițiune. Comisiunea din partea României, d-ni: Brătianu, Mrazec, Edeleanu, Balasie, Correni, Osicianu, Alimănișteanu, Simionis, consulul țârei’la expoziție; de asemenea profesorii de la universitatea din Liege, daniele din înalta societate liegeză, in toalete de sărbătoare, d-ni: Cantacuzino, Ficșinescu, Catargi, Sturdza, Rădulescu, Elman, etc. La orele de mai sus s’a vizitat expoziția cu un deosebit interes, insă in grabă din cauza căldurei tropicale de 35 gr. D. Mavrodin, ministrul țarei la Bruxelles, a pronunțat un discurs prin care a declarat secțiunea română deschisă. D. Emile Digneff, președintele comitetului executiv, scuzând pe d. Francotte, ministrul industriei, că nu a putut lua parte din cauza lucrărilor parlamentare, a arătat relațiunile comerciale cari există intre cele două țări și cât de agreabilă este pentru belgieni participarea României la expoziția din Liege. D. Balasse, secretarul general al comisariatului, a pronunțat un discurs plin de vigoare adresându-se mai ales tinerilor ingineri cari fac studiile la Liege, a adus un eclatant omagiu profesorilor universitari din Liege și d-lor Mrazec, Vintilă Brătianu și Edeleanu. S’a servit apoi înghețată și șampanie. D Mavrodin, ministrul României la Bruxelles și cu comisiunea secțiunei române a făcut onorurile pavilionului. Serbarea s-a prelungit mult timp. O orchestră română a cântat numeroase arii. Reziciul mso-japonez — Prin poștă — ,*. Mulți chinezi sunt prizonieri la Kirin și trebue să fie executați de ruși ca spioni. Rușii au format o secțiune aerostatică la Vladivostock. ,., Generalul Batianov, a fost numit comandant al primei armate rusești, în locul lui Kuropatkia care e acum pe linia Kirinului la Hai-Lung-dung. Noul împrumut japonez de 750 milioane va fi emis la New York și Londra, în momentul când guvernele american și englez va crede oportun. Acest împrumut va fi garantat prin monopolul tutunurilor. »*. Știrile din Petersburg spun că chestiunea armistițiului poate fi considerat ca aflându-se intr’o fază favorabilă și se crede în posibilitatea încheerea lui înainte de sfirșitul lui iulie. ȘTIRI DIPI STMATATE — Prin poștă — In urma unei anchete care a durat tei luni, marele juriu federal din Chicago a decretat punerea în stare de acuzare a 18 fabricanți de conserve de carne din acel oraș, cari, prin modul lor de fabricare primejduiau sănătatatea publică. Căldurile la Roma sunt excesive. Luni, termometrul a arătat 40 grade, ceea ce nu sa mai întâmplat de la 1831. Apele Tibrului aveau o temperatură de 28 grade. Lunea trecută a fost la Veneția o căldură spăimântătoare. Doui gondolieri cari conduceau o gondolă au fost loviți de insolație ; în gondolă se aflau un domn și o doamnă americană care a fost, și aceasta, lovită de insolație. Un gondolier a murit; cellalt și doamna americană sunt pe moarte. Banchetul ce se pregătește la Roma în onoarea d-lui Fortis, președintele consiliului, se va da Duminecă, in sala teatrului Argentina. Numărul celor înscriși până acum la banchet este de 200, deputați și senatori, dar, se crede că până Duminecă el va ajunge la 500.Ziarele maghiare anunță că au fost arestați membrii celebrei bande de spărgători care a operat sistematic în ținutul Selagmului și Satmarului. In Viena au murit alaltă-orî din cauza căldurei enorme, 9 persoane, altele sunt grav bolnave. La Hamburg au murit zilele trecute de căldură 61 persoane. Mâine se împlinesc 1600 ani de la convertirea la creștinism a armenilor. Această zi istorică va fi serbată in toate ținuturile locuite de armeni. .*. Ziarul «Siebenbürgisih Deutsche Tageblalt» din Simți (Transilvania) scrie următoarele: «D-șoara Thornesten de aci a căzut Sâmbătă, cu ocaziunea unei excursiuni pe linia intre Tarița și Bulea vrând să traverseze un colnic acoperit de zăpadă. Ea s’a rostogolit pe zăpadă o distanță de 200 metri și s’a lovit de o stincă. Tovarășii d-șoarei au stat lângă dinia până au fost aduși vr’o 8 țărani de la granița românească, cari au transportat-o la Arpaș, unde a fost luată sub îngrijire medicală. Turista și-a contractat contusiuni grave pe o parte a corpului și probabil și o sguduire de creeri. Ea se află deja in îngrijire casnică la Sibiu». In Lipsea s’a deschis zilele trecute o expoziție de ziare, aranjată de tipografi și maeștrii mașiniști ai tipografiilor. In această expoziție se află expuse 4600 ziare și reviste germane și 1900 străine. Foarte interesantă este colecția celor 60 ziare cu un trecut mai îndelungat de 100 ani. Mai este expus și un ziar lipscan din 1670. Din Europa sunt reprezentate aproape toate statele. Din Austro- Ungaria sunt 500. Mai departe se află aici ziare din Africa, America, China, Japonia, India și Australia. Chiar și ziarul din extremul nord Spitzbergens Gazette Încă se află expus. ÚJAT PROVISES ZI Prudența are mai multă parte la succes decât forța. ABSOLVENȚI școalelor secundare ți specialiți speciali Următorii elevi au absolvit școala de comerț de gr. 1-iü din București : Andreescu Ion, Banu T. Lascăr, Bătrânu E. Niculae, Brânduș N. Mircea, Constaritinescu P. G-tin, Deftulescu G. D-tru, Economu M. Nicolae, Fotescu S. G-tin, Georgescu V.C-tin, Ioanovici D. Gheorghe, Ionescu N. Grigore, Niculescu T. Dumitru, Petrescu G. Mihail, Popescu N. Ștefan, Râureanu G. Țitu, Țenescu G. Apostol, Teodorui A. Mihail. * ¥ ] Următorii elevi ai liceului «Mihai Viteazu» cl. VIII-a reală, au reușit la examenul de absolvire : Bischoff Robert, Brăcăcescu C-tin, Buruiană D-tru, Buzoianu Teodor, Dinulescu Vasile, Dobre Gh., Dragomirescu C-tin, Dumitrescu I., Dumitrescu N., Feldman Eugen, Filipin D-tru, Fockschaner Jean, Georgescu D-tru, Georgescu St., Grigorescu I. S. Pătărău, Herter Alex., Ionescu M. Gh., Ionescu Gr. Marin, Iordăchescu I., Suviciu Ioseph, Mavrodin D tru, Nanu Ion, Odobescu Ion, Orez Ion, Pavelescu Ion, Petrescu Niculai, Petrescu Petre, Fărcaș, Popescu D tru, Rădulescu Gh., Schaffer Froim, Teodorescu N., Zlătescu Sterie.____ cu un foc de pușcă. Moartea î-a fost instantanee. Moartă, din leacuri băbești.Printr’o telegramă dată azi parchetului din Buzău, primarul din Brăești comunică că femeea visaveta ’ Radu Gh. Crețu, din acea comună, aflându-se în com. Scurtești în cura unei pretinse doctorițe a încetat din viață după ce ’i se duse să bea argint viu. Primarul adaugă în telegrama sa că Lisaveta Radu Crețu se mai otrăvise odată cu mercur tot de la acea femee și că atunci, grație ajutorului medical dat la timp, a putut fi salvată. CALARAȘI—Smcerîchîk.—De la focul făcut lângă căruța lui Barbu Gheorghe din Broșteni, a isbucnit un incendiu care a distrus cu desăvirșire 10 hectare cu grâu ale locuitorilor din Broștenî și Alexeijî. rVenorocîte.—La cantonul No. 68 între stațiile Ciulnița și Mărculești, frânarul Razea Ion care staa frâna unui vagon, cu trenul de marfă No. 687, a fost apucat de firma telegrafului care îl a aruncat jos spărgându-i capul. Starea lui nu e tocmai gravă, judiciare.—Tribunalul a condamnat pe Ion Grigorescu, cojocar din Urziceni, la un an închisoare pentru bancrută frauduloasă. Diverse.—Dragomanii cari făceau cumpărări de cereale în obor, au fost opriți de a mai face aceste operațiuni de către poliția locală spre a se conforma legei burselor. Achitare.—Tribunalul a achitat pe d. Adrian Papazu, șeful poliției Medgidia, pentru faptul de arestare ilegală. CARAHORMANI (Constanța).Școala froebelisma. — Duminecă 19 c., am asistat la examenul de la școala r rdebeliană, de sub conducerea d-nei Cristina Șerbănescu. M’am minunat și nu-mi venea să cred că aceștia sunt copiii luați acum 6—7 luni, fricoși, aproape sălbateci și cari nu știau nici un cuvint românesc. I-am admirat, atât in privința disciplinei, cât și în privința răspunsurilor date corect, în dulcea și frumoasa limbă românească, i-am mai admirat în nenumăratele jocuri, încât nu te mai puteai sătura privind veselia, agilitatea și grația lor copilărească. Intre aceste jocuri au fost multe cu cântece și însoțite de diferite mișcări gimnastice, executate cu un tact și o regulă uimitoare pentru vârsta lor. La început și la sfîrșit copilașii au cântat impul «Trăiască Regele» pe care publicul l’a ascultat in picioare în semn de respect pentru rege și țară. GIURGIU.—Biianc." — Eri s’a adjudecat în mod definitiv, asupra d-lui Gh. Zissu Gheorghiu, antrepriza bâlciurilor anuale ce se țin la Sf. Petru și Sf. Maria, pe prețul de lei 15.475. In vedere că recolta rapiței a fost abundentă, se vor face bune transacțiuni comerciale atât in oborul de vite care începe la 24 și ține până la 28 cor., cât și în bâlciul propriu zis care începând de la 28 cor., ține până la 6 Iulie. Extrsidare ©.—Zilele acestea administratorul cl. II.I Theodor Poenaru, care se știe că a fost prins la Rahova și care până acum se găsește deținut in penitenciarul preventiv din Rusciuk, va fi extrădat și dat autorităților noastre din țară. Piața cerealelor. Cu ocaziunea sosirea rapiței nouă pe piața comercială, se observă o vie activitate. Zecile de căruțe încărcate trag direct in canalul Sf. Gheorghe de unde apoi se trec în șlepuri, cu toate că de câteva zile scăderi si atțtioare se anunță din streinătată. Răpița arendășească cotează la 88 lei chila iar cea de obor lei 84—80 chila la schelă. PLOEȘTI.—Explozie. — Eri, un băiat din serviciul magazinului de coloniale «La căpățâna de zahăr», intrând în pivniță, s’a apropiat cu o luminare aprinsă de un butoiu în care se mai aflat, mică cantitate de spirt denatura . Spirtul făcând explozie, întregul magazin era să fie cuprins de flacări, dacă nu intervenea la timp personalul de serviciu. Imprudentul servitor a fost și el rănit, puțin grav însă. Meori.—Alegerile pentru consiliul jean se vor face în zilele de 20, 22 și 24 Iulie a. e. In ziua de 10 Iulie se va face alegerea delegaților colegiului III pentru consiliul județean. Tâlhăria din Jîraima. — Eri noapte niște necunoscuți, pătrunzând în locuința femeei Maria G. Bâca, din Drajna, după ce au torturat-o intr’un mod îngrozitor, au dispărut, furând suma de 58 lei si mai multe obiecte. Sărmana femee a fost găsită a doua zi aproape moartă și transportată în căutarea spitalului. Curtea cu Juri. Astăzi s’a început la Curtea cu juri judecarea procesului omoritorilor brînzarului Avram Buchor. Acest proces va dura două zile. Diverse.— Validându-se alegerea membrilor Camerei de comerț, zilele acestea va avea loc alegerea președintelui și a vice-președintelui acestei camere. TERGOVISTE.—Incendiu.— Alaltă erî după amiază, un incendiu declarându-se la casa locuitorului Const. D. Radu, din Băldana, distruse acoperișul și câteva obiecte. Cu ajutorul vecinilor, focul a fost localizat, salvându-se mai toate lucrurile din caă. Focul a provenit din neglijența unui copil al numărului locuitor. Pagubele cauzate ating suma de 300 lei. Furt ca spargere. — Autori necunoscuți, prin spargere, s’au introdus în casa locuitorului Gh. Dumitru Predescu, din com. Bolovani și i-au furat o mulțime de lucruri din casă, lăsându-i sărac. S’au luat măsuri pentru descoperirea lor. De ale meseriașilor. — Patronii ce aparțin corporației seriașilor de îmbrăcăminte și îicălțăminte din localitate, au ținut o consfătuire in localul corporației, asupra reglementarei situațiunei ucenicilor și lucrătorilor de diferite meserii, care formează sus zisa corporație. Distribuirea premiilor.—In ziua de 25 c. orele 8 dimineața, va avea loc la școala No. 1 de băeți distribuirea premiilor la elevii și elevele școalelor primare și școala profesională „Ion Fussea“, din orașul nostru. Primăria locală a făcut cuvenitele invitațiuni persoanelor din oraș. Diverse. — D. Dim. Atanasiu numit controlor al caselor și scriptelor de contabilitate ale comunelor rurale, a depus jurămintul în prezența d-lui prefect Cair, luându-și noul său post în primire. Timpul. —Căldura persistă. (Telegramele particulare fie ziarului ,, Universul 1*) Pericolele rtoraiirenerală la ferai Berlin, 25.—Se anunță din Petersburg că în Caucaz e pericol să izbucnească o răzvrătire armată generală. La Tiflis, de câteva zile , neliniște. Aparițiunea ziarelor a fost suspendată. Circulația persoanelor între Tiflis și Batum și a mărfurilor între Batum și Baku e întreruptă. Mental asupra naniexarați Berlin. 23.—Se anunță din Petersburg că asupra esarhului Georgiei, care se afla la calétorie spre Petersburg, s’a săvîrșit un atentat. Lipsesc amănunta. taier« ea predai sassSiíi «Mesakin» Viena. 25.— Corespondentul lui «Neue Freie Presse» a intervievat pe preotul Pimen, confesorul vasului «Potemkin» în spitalul evangelic de la Odessa. Preotul a spus următoarele : — La 14 iunie după amiazi mă aflam în cabină când auzii deodată zgomot. Când am eșit din cabină ca să véd ce este, am primit in față o lovitură violentă, care aproape mi-a strivit nasul, apoi am fost închis în cabină și abia seara mi s’a dat drumul. Doui mateloți mă supraveghiați. Pe punte am găsit pe matelotul Omelciuk respirând încă. Comandantul Golikoff a fost literalmente sfâșiat în bucăți. Când a voit să sară în mare, mateloții au tras focuri în el și l-au străpuns cu baionetele. Am fost silit să făgăduesc mateloților că vom lua parte la înmormântarea lui Omelciuk, dar n’am putut face aceasta fiind cuprins de friguri. La 16 iunie am fost liberat împreună cu alții. Muriri țărănești la Polonia mască Viena. 23-Neue Freie Presse primește știrea că la Varșovia sosesc multe persoane de la țară, cari fug din cauza marilor tulburări țărănești de la Grodno și Kowno ; printre acestea sunt mulți evrei cari se tem de excese antisemite. Elviii debarcați la Constanța üa „Fßlsinkin“ Viena. ’23. — «Wiener Tagblatt» află din Londra, după telegrame sosite acolo, că vasul «Potemkin, cu resvrătițî ruși, a debarcat, în timpul oprizei lui la Constanța, 40 de civili, între cari și câteva femei. Karinarsfstî la judecată Viena. 23. — « Neue Freie Presse» primește din Odesa știrea că marinarii revoltați de pe vasul «Pobiedonosec» ’ au fost trimiși în judecata consiliului de războlu din în exclu, „Iniversul“ in proviza (De la coresp. noștri part.) Joui, 23 Iunie. AZUGA. — început de incendiu. — Eri, pe la orele 4 și jum. p. m. un început de incendiu s’a declarat la brutăria d-lui Dumitru Mănciulescu, in lipsa sa de acasă. Grație însă ajutorului dat la timp de către vecini, incendiul s’a localizat, producând numai o pagubă minimă. Accident nenorocit. — Lucrătorul Cassagranda Domenico, în etate ca de 40 ani, pe când lucra în cariera «Sorica Dutca», alunecând de la o înălțime de 30 m., a căzut sdrobindu-și capul și corpul în mod îngrozitor. A fost imediat pansat de dn medic comunal respectiv care a ordonat trimeterea pacientului în cura spitalului Sinaia. Nu e nici o speranță de a scăpa cu viață. BUZĂU. — Tren atacat cu pietre.—Azi, pe când trenul 122, ce venea de la Focșani la Buzău, în dreptul podului de peste apa Buzăului a fost atacat cu pietre de niște copii, cari păzeau vitele pe marginea liniei. Un geam de la un vagon a fost sfărâmat. Parchetul a început cercetări pentru dovedirea vinovaților. Sinucidere. — Enache Rașca, din Odăile, fiind bolnav de mai mult timp de pelagră, s’a sinucisat Eremime Mekém (Telegramele Agenției Române) Desmințire Petersburg, 23. — «Agenția Vestnic» comunică cum că nu se confirmă svonurile despre o ciocnire între lucrătorii uzinelor Putilov și trupe. Aceste svonuri au fost provocate prin faptul că un lucrător suspect trebuind să fie arestat,a tras un foc de revolver. Un alt foc de revolver a fost tras din mijlocul unui grup de lucrători, in afară de aceste doua incidente, ordinea nu a fost turburată. Sfirșitul gravei din port. Petersburg, 25. —Greva lucrătorilor din port a luat sfîrșit, in urma înțelegere intervenită între lucrători și patroni. Cererile echipagiului vaporului „Potemkin“ Teodosia (sud-estul Crimeii). 25.—Reprezentanții municipalității au fost invitați a sa duce pe bordul cuirasatului «Kniaz Potemkin». Comitetul marinarilor a cerut ca în 24 de ore să se aducă pe bordul cuirasatului 500 tone de cărbuni, carne, vite, tabac, etc. căci altfel populațiunea va fi invitată a părăsi orașul care va fi bombardat. Comitetul marinarilor a invitat pe primar de a comunica populațiunea apelul ce-l fac de a se sfîrși războiul cu Japonia, de a se convoca zemnstaurila spre a invita populațiunea de a se asocia revoluționarilor. Populațiunea este foarte îngrijită și părăsește orașul. Consiliul municipal a hotărât să procure cuirasatului hrană dar nu și cărbuni, de cari nu se află în oraș. § 7