Universul, iunie 1905 (Anul 23, nr. 147-176)

1905-06-25 / nr. 171

i ANUL XXIII No. 173.—Sâmbătă 25 Iunie 1905.­^ Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA STIR! DIN LUMEA ÎNTREAGA •I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA o isani m­itomania.—in­ssaniym străinătate — îi. Strada Brezoianu în­ București — O paradă­ militară la Țarskoe-Selo.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1905 Ortodox Vineri, 24 Iunie. — (1) Naște­rea Sf. loan Botezătorul Catolic Vineri, 7 Iulie. — S. Procopie Soarele răsare 4.40; apune 8.00 la o viitoare modificare a legii patentelor să se facă o an­chetă conștiincioasă și impar­țială asupra câștigurilor e­­ventuale ale fie­cărui negoț sau profesiune și după indi­ciile aparente ce s’ar stabili, să se calculeze taxele în așa chip, în­cât impositul ce ar urma să se plătească, să stea într’o relațiune oare­care cu venitul mai mult sau mai puțin cert al patentatului, nici o idee independentă, două săbii și nici uneia dintre ele nu este a i se mulțumi nimic, două coroane și în fine de a abdica cu amândouă — trebue să se recunoască din această glumă că dispoziția poporului face deja glume asupra acestor lucruri pretinse sacre, și poate că nu este exclusă cu totul sur­prinderea că una din aceste profeții se va împlini în timpul cel mai apropiat. București, 24 iunie, mr&minim nedreapta de Imposit. O profesiune foarte renta­bilă din punctul de vedere al impunerii sale la impositul de patentă, este și aceea de comerciant de cereale. «Re­vista economică și financiară» arată în studiul­ pe care l-am analizat în câte­va articole, încheind cu acesta de față, că numărul comercianților de cereale fiind de 2940 și im­positul ce plătesc de 147.182 lei, aceasta ar represinta cu o taxă de impunere de 5 la sută, un venit total de lei 2.943.644 sau lei 1000 de fie­care comerciant. Comisionarii însă, cari sun­t în număr de 807, plătesc un imposit de lei 105.220 ; veni­tul lor anual dedus din suma impositului ce plătesc pe baza unei taxe de 5 la sută ar fi deci de lei 2.104.400 sau în medie 2607 de fie­care comi­sionar. Samsarii, în număr de 4.463, plătesc lei 39.555. Ve­nitul lor anual, după aceeași socoteală, ar fi să fie în me­die numai de 540 lei anual de fie­care. Atelierii, în număr de 272 în comunele urbane și 78 în comunele rurale,plătesc 43.228 lei în cele dintâi­ și 3.910 în cele din urmă. Calculându-se impunerea cu 5 la sută din venit, ar reveni 3.180 lei ve­nit anual pentru un a­telier la oraș și 951 pentru unul din comunele rurale. Numărul persoanelor care țin cafenele și plătesc impo­situl de patentă este de 1118, din cari 289 în comunele ur­bane. Cu aplicarea taxei de impunere de 5 la sută, veni­tul mediu al unui cafegiu ar­­­­fi deci numai de 1.092 in co­munele urbane și 256 in co­munele rurale. Socotind tot ast­fel, după impositul de patentă ce plă­tesc și luând ca taxă de im­punere 5% din venit, vom găsi că venitul mediu anual al unui birjar ar fi să fie de 300 lei, al unui măcelar de 614 lei, al unui precupeț de W3 lei, etc. Procedând ast­fel cu toate profesiunile ce sunt supuse impositului de patentă și a­­plicând fie­căreia o' taxă de »'»punere de 5%, după cum ar­­ trecui chiar să se proce­deze având în vedere taxele se le plătesc și cele­ilalte ve­nituri din lofuri, proprietăți, etc., ne convingem pe deplin la ce neuniformități și ne­dreptăți duce așezarea unui imposit ce se bazează pe in­dicii atât de nesigure, cum sunt valoarea locativă sau Mărimea populațiunii. Deja calculele ce am expus, înve­derează în de-ajuns aceste ne­­uniformități și nedreptăți: un cârciumar plătește imposit după un venit mediu de 4520 1 lei pe an, un atelier după 3180, un arendaș după 790 (înainte de taxa de 1%), un comerciant de cereale după 1000, un comisionar după 2607, un medic după 935, un avocat după 815, etc. Concluzia: Sa impune ca din ungaria (Corespondență parte a ziarului „Universul") Budapesta, 22 Iunie. SITUAȚIA POLITICĂ Conves­țiunile comerciale Presa de aici a atacat în tim­pul din urmă cu violență pe primul-ministru baron Fejer­­vary, de­oare­ce a declarat că este gata de a începe negocieri în chestia convențiunilor co­merciale, deși ziarele oficioase au afirmat contrarul. Organul oficios al primului-ministru «Magyar Nemzet» constată în numărul său de astă­zi că gu­vernul de la început a fost de părerea că încheierea convențiu­­nilor comerciale trebue să se amâne atâta timp, cât permit interesele vitale economice ale țării. îndată ce însă marile inte­rese economice ar fi periclitate printr-o amânare și mai înde­lungată, guvernul va ține de a sa datorie de a apăra aceste interese ale țării, pentru ca su­ferințele pe cari le pricinuește criza să nu se mărească și mai mult. Acesta este unicul punct de vedere pe care-l are guver­nul în această chestiune im­portantă. Criza ungară, și imperiul german într’o întrunire politică din Viena, deputatul german dr. Heilinger, s’a ocupat și cu si­tuația politică din Ungaria, zi­când între alte : Acum de cu­­rînd deputatul ceh dr. Kra­­marz a afirmat într’o întrunire că prin înfrângerile rușilor pu­terea imperiului german a cres­cut colosal. Kramarz are drep­tate, puterea imperiului german este astă­zi mai mare ca ori­când. Maghiarii nu se tem de imperiul german, din contră, după cum a declarat acum câte­va zile baronul Banffy, Germania are interes ca Un­garia să fie puternică. Că Au­stria sub asemenea împrejurări caută pacea cu Ungaria, este fapt lămurit. Poate însă un Parlament fără minister par­lamentar să ofere în adevăr a­­jutor guvernului? Un parla­ment austriac cu miniștri func­ționari­­ la Fejérváry nu im­pune de loc Ungariei. Parla­mentului austriac trebue să i se redea dreptul de a forma un minister parlamentar. Numai în cazul acesta se vor putea ameliora raporturile politice. Deputatul austriac Schöne­rer pentru separația de Ungaria Deputatul Schönerer a ținut în ședința de alaltă­ eră a par­lamentului austriac un discurs în care pleda pentru separați­­unea Austriei de Ungaria. Schönerer zise între altele că din cele publicate de ziarele maghiare reese că s’a cedat deja maghiarizarea armatei un­gare. Guvernul austriac să se informeze la locurile compe­­tente, dacă în adevăr purtăto­rul Coroanei a acordat aceste concesiuni. El trebue să obțină un răspuns sincer. Nu trebue să se facă responsabil guver­nul pentru aceea­ ce face Co­roana după voia ei. Are însă dreptul de a trage din aceasta consecințele. Există temerea că purtătorul Coroanei va ceda în socoteala Austriei. Dacă deja azi caricaturiștii explică ast­fel simbolul monar­h­iei ,oHvine : două capete și CRONICI FEMININE Episcafiile Grecii vechi numiau Episcafi niște sărbători foarte vesele, ce se făceau mai cu seamă de Rodieni, de două ori pe an, primă­vara și toamna. Episcafiile erau un concurs în­tre barcagii, o alegere de bărci, sărbătoarea bărcilor și aveau o mare asemănare cu regatele de azi. Episcafiile începeau prin fgiotul în mare al copiilor ele la 6—12 ani și aceia care întrecea pr­ioți iu pot lua premiul, de obiceiu o cu­nună de măslin. Aceasta se con­sidera ca cea mai mare onoare. Părinții unor asemenea copii er­au­ sărbătoriți și felicitați de conce­tățenii lor. După aceasta urma înochii intre băeți, de la vârsta de 12—13 ani. Acela care eșua înaintea tuturora lua premiul,­ care consta in bani, de obicei li se dedea până la 200 de drahme, aproape ISO franci. După aceasta urma înotul tineri­lor de însurat. Premiantului i se dedea în căsătorie cea mai fru­moasă fată­; cei­lalți primeau treptat pe cele mai puțin frumoase, pe cari le luau de asemenea în căsătorie, iar codașul lua pe cea mai urita. Hierofantele sau preotul suprem citea tinerilor căsătoria pe țărmul măreț și implora protecția zeilor pentru noui­ căsătoriți. După aceasta urma înotul între bărbați, cărora li se dedea premii după vrednicie. In fine urm­a îno­tul între bătrâni, cari înotau și ei după puterile lor și aceluia care întrecea pe toți i se dedea un premiu, obicinuit în bani.. Apoi începea seria alergărilor de bărci conduse d­e copii, băeți, tineri, bărbați și moșnegi, dându­­se premii celor meritași. Drotul cu obstacole, alergare de bărci cu obstacole erau cunoscute de asemenea grecilor vechi, n­Bi iiniași Sfîrșiții! S’au împlinit acum de curind doui ani de când, la Belgrad, s’a desfășurat tragedia care a înfiorat toată lumea, ca o comemorare a datei aceleia nefaste, doui edi­tori din Lipsca au­ publicat două cărți, in­clu­s vălul care acoperea fulgerătoarei catastrofă pare a fi cu totul ridicat. Dintr’una din a­­ceste cărți «Universul» a publicat zilele trecute câte­va pasagii: erau­ memoriile d-rului George­viei, fost prim-ministru al Serbiei și medic al regelui Milan. Gea­la altă carte : Din ziarul lui Alexandru al Ser­biei, este o colecție de memorii scurte, scrisori ale­ regelui, scă­pate de distrugerea ce s’a făcut un palat după tragedie și adunate de persoane cari au aparținut Curții lui. Ziarul și-a avut origina în fap­tul că atunci când regele Milan renunță la tronul sârbesc in fa­voarea fiului său abia de trei­­spre­zece ani, a cerut acestuia să-l informeze de tot ce-i trecea prin minte, sau i se intampla, sau îi dădea bănueli. Spre a redacta a­­ceste scrisori, care trebue să fi fost foarte numeroase, regele copil o­­bicșnuia să-și facă note în cari­eraü și lucruri cari nu ajunseră nici­odată — pentru­ că n’au fost lăsate să ajungă — la regele Mi­lan. Cu timpul, când regele Ale­­sandru se proclamă major prin fai­moasa mică lovitură de Stat și când mai târziu începu a face să i se simtă intervenția in trebile țârei, continuă să-și arunce notele pe foi mari de hârtie, cari tre­­buiau să-î slujească la a’l ajuta în relațiile sale cu miniștrii și la a’i ajuta memoria din fire scurtă. Și o parte din aceste foi a fost salvată și dată acum publicităței. Un adevărat erou de roman psi­­h­ologic, nenorocitul rege care a fost de­sigur slab de minte și de voință, dar la a cărui ruină au contribuit împrejurări și persoane cu totul streine de lipsa lui de virtute. Era copil încă și era sub influența sau tirania ministrului Ristiei, și la 12 iunie scria : «Am spus lui Ristiei că me găsescc groaznic de singur in odăile mari ale Konakului... Am găsit într’o carte nemțească o poezie în care un copil se plânge că nu are nici tată, nici mamă, nici frați, nici surori; am pus de mi-a tradus-o. Nu sunt și eu ca copilul acela? Mi se zice rege și toți se închină înaintea mea, dar nici eu, ca copi­lul din poezie, nu am nici pă­rinți, nici frați...». Peste o săptămână, micul rege sine : «Am încercat să mă împo­trivesc (miniștrilor) și am strigat: «Regele sunt­ eul» dar tiranii mei mi-au răspuns : «Da, da , dar noi suntem răspunzători față de tatăl M. V.» A trebuit să cedez. Acum de curând, la lecția de istorie, mi s’a spus că sunt norocoși numai acei principi cari fac din voința popoarelor lor, voința lor. Am spus lucrul acesta lui Proticî și el mi-a răspuns repede : «O ! nu ! Un suveran trebue să fie puter­nic și să aibă o voință tare , a­­tunci poporul se supune și pri­vește cu respect!» Apoi Proticî s’a apropiat de mine și mi-a spus: «Ia seama, tinere prieten, să nu devii un instrument în mâinele celor ce te înconjoară.» Ce trebue să cred ?»* * ¥ Intr’altă notă, fără dată, scrie : «Mă gândesc adesea cum se poate deveni Suveran bun. Ristrei spune că a cunoaște istoria poporului téu este deja jumătate din arta de a guverna. «Dar istoria poporului nostru mă lasă în îndoiala ; ea spune că Milos și Mihail erau principi buni și totuși cel d­ intii a fost de­tronat de câte­va ori și Mih­ail a fost asasinat!» In timpul acela copilul era încă în perioada nesi­guranței și nehotărîrei; era slab cum a și rămas : «E iritant — es­­clamă el — să ți se zică rege și să fi sclavul tuturor celor­ l’alțî!», dar nu izbutește să schimbe si­tuația. Avea totuși toată drăgă­lașa sentimentalitate a adolescen­tului. Când cunoscu istoria pro­priilor săi părinți trimise tatălui lui o mișcătoare invocare: «înțe­legeți-vă, întoarceți-vă amân­două la Belgrad și vom­ fi pentru voi un copil iubitor. D­­­eruțați-mă de chinul de a avea tată și mamă și de a fi in acelaș timp fără pă­rinți !» Cu timpul, copilul crește și se face bărbat; cum adesea se în­tâmplă celor slabi, deveni puțin câte puțin violent și tiran. Dar tiranul la rîndul lui, cum se întâmplă pururea tiranilor cari au sufletul timid, găsește un stăpâ­­nitor : in scenă apare în curând Draga. Și cu Draga—coincidență curioasă — apar primele înfiorări de groază fața cu sfirșitul neno­rocit pe care îl pregătea viitorul întunecos și nepătruns­. «Când sunt la Topsider (parcul regal) mi se pare că din umbrele copa­cilor să desprind asasinii lui Mi­hail și mă amenință. Și mă cu­tremur , nu las însă să se vadă nimic, căci nu vreau să se zică la Belgrad că ’mi e frică !... Adesea nu dorm nopți întregi și mă gân­desc la viața lui Mihail, și caut să’mi închipuesc ce trebue să fi simțit el în momentul când a vă­zut intrând de­odată in odaia lui de culcare conjurații înarmați!» Simțea că și el avea să treacă printr’un asemenea moment și că umbra lui Mihail ar fi putut veni să primească intr’o noapte, pe marginea mormintului, și umbra lui însângerată, umbra ultimului vlăstar al neamului lui nefericit? (Va urma). ———■ — și Ilioiu reușesc a pătrunde în in­teriorul camerei; copiii și nevasta lui Medințu caută a se ascunde pe sub pat; femeia este apucată de Mămăligea care o închide în­tr’o cameră vecină. Bandiții sparg masa, iau tot ce găsesc și dispar cu toții trăgând focuri de revolver prin sat, așa că nimeni nu avea curagiul de a se apropia de ei. Se duc în pădurea Stănești-Vâl­cea, unde își împart banii furați. * ¥ ¥ Se introduc acuzații N. I. Dov­leac de 36 ani, din Drăgășanî- Vâlcea, N. Olteanu de 29 ani, din Drăgășanî-Vâlcea, Iacob Barbu de 33 ani, din Ștefănești-Vâlcea, Gh. Șolea de 24 ani, din Dumitrești- Olt, Gh. Vaideanu de 44 ani, din Voicești-Vâlcea, Ilie Ilioiu de 26 ani,­ din Slătărei-Vâlcea, Gheorghe N. Andrei zis și Micu Mămă­ligea de 50 ani, din Voicești-Vâl­cea­­și Măndicescu de 22 ani, din Fumureni-Vâlcea. Se precede la formarea comisiei juraților. D. grefier Alexandrescu, dă citire actului de acuzare ară­tând modul și împrejurările in care s’a desfășurat această fio­roasă crimă. Se face apelul no­minal al martorilor care atinge cifra de peste 100. La interogatorul luat acuzaților, toți neagă faptul, afară de acu­zatul P. Vaideianu. Se ascultă martorii, între cari cel mai important e Stoenescu, șeful secției de grandarmi din Caracal. După rechizitorul d-lui procu­ror Florian, care conchide la vi­novăția acuzaților și după ple­doariile părței civile și ale apă­rărei, dezbaterile se închid la o­­rele 7 seara și jurații intră în de­liberare. La orele 10, primul jurat aduce un verdict negativ pentru Vaide­ianu și afirmativ pentru cei­ l’alțî. Curtea achită pe Vaideianu și condamnă la muncă silnică pe viață pe cei­ l’alțî 7 acuzați. __ ____Coreep. O parai­ militară la Sars­is ® ®-S ©l © — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astă­zi re­presinta scena când marele duce Dimitrie, în virstă de 14 ani, pre­cedat de Țarul Nicolae, trece în revistă regimentul de tiraliori, al cărui șef onorific este. JJW SJFA.T­IPJE SEZ Conserva de pătlăgele roșii întregi, în borcane de sticla. — Alegem pătlăgele frumoase , coapte și tari, le spălăm in apă rece, apoi le punem să se svm­te; după ce sunt bine zvmntate, le pu­nem in borcane de sticla, pe care le legăm cu o sforicică, punând­­ si hârtie de pergament du­blu, apoi ferte ca și fasolea verde, timp de o jum. ceas._____ Procesul fioroasei liste din StreJești-de-Sias [Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Caracal, 21 Iunie. Eli s’a judecat în sala Teatru­lui Național, în fața Curței cu ju­rați, procesul fioroasei bande di­n Strejești de sus, bandă ce avea ca șef pe fiorosul bandit Micul Mă­măligea, care odinioară a făcut parte din banda lui Mărunțelu și Sdrelea. La orele 12 Curtea se deschide sub președinția d-lui C. Mitescu, membru consilier al Curței de apel din Craiova, asistat de d-ni. C. Calețeanu, membru de șe­dință al trib. Vâlcea și St. Bi­­bianu, supleant. Fotoliul minis­terului public e ocupat de d. Ion Florian, procuror. Sala e plină de public. Avocații apărare­ sunt d-nii I. Marineanu și Gh. Rădulescu, nu­mit din oficiu, iar ai părței civile sunt d-nii C. Fantelimon și M. Celăreanu. Istoricul crimei Preventiii N. Dovleac, N. Ol­­teanu, I. Hioiu, D. Măndicescu, Gheorghe Șolea, Iacob Barbu și G. Vaideianu in cap cu M. Mă­­măligea, află că locuitorul Marin Medințu din comuna Strejeștii-de- Sus a vindut o Însemnată canti­tate de grâu și că acest om poate poseda câte­va mii de lei asu­­pră șî. Ei se hotăriră să-l omoare și s­ă-l jefuiască. Planul se pune în execuție în seara de 23 spre 24 Septembrie 1904: întreaga bandă pornește spre pădurea Delencei, așteptând noap­tea. Pe la orele 11 noaptea, când tot satul era adormit, ei se în­dreaptă spre locuința lui M. Me­dințu din Strejești-de-Sus.Pe drum unul din ei, anume Gh. Vaide­ianu, este apucat de niște dureri atroce așa că ii era imposibil a lua parte la crimă. Spune lui Mă­­măligea că nu mai­ poate merge cu ei, dă insă revolverul seu lui N. Dovleac. Ajunși aproape de locuința lui M. Medințu toți ban­diții se așează de pază: în curte intră spre a păzi N. Dovleac, N. Olteanu și Gh. Șolea. Dumitru Măndicescu se așează în dreptul ferestrei, iar M. Mămăligea, Ia­cob Barbu și I. Ilioiu încep a sparge ușile casei năvălind în năuntru. Fiind deșteptat din somn de zgomotul făcut, M. Medințu deschide fereastra unde erea de pază Măndicescu, ca să poată ve­dea ce se petrece, dar un glonte îl culcă la părint. In ifs te« valul acesta M. JăSlăt­tea, Iacob Barbu EXPOZIȚIA dÎHl­I ÉG­E Inaugurarea pavilionului român» Liège, 20 Iunie. Vineri, la orele 4 și jum., a a­­vut loc inaugurarea pavilionului român. Printre persoanele pre­zente am putut remarca pe d­-nii Mavrodin, ministrul țarei la Bru­xelles ; Lamaredhe, comisarul ge­neral al guvernului belgian ; Big­­neff, președintele comitetului exe­cutiv al expoziției; Chapsal, co­misarul general al guvernului fran­cez ; Utini, comisarul general al guvernului italian , în fina toți comisarii celor­ l’alte națiuni, cari participă la expozițiune. Comisiunea din partea Româ­niei, d-ni: Brătianu, Mrazec, Ede­­leanu, Balasie, Correni, Osicianu, Alimănișteanu, Simionis, consu­lul țârei’la expoziție; de aseme­nea profesorii de la universitatea din Liege, daniele din înalta so­cietate liegeză, in toalete de săr­bătoare, d-ni: Cantacuzino, Ficși­­nescu, Catargi, Sturdza, Rădu­lescu, Elman, etc. La orele de mai sus s’a vizitat expoziția cu un deosebit interes, insă in grabă din cauza căldurei tropicale de 35 gr. D. Mavrodin, ministrul țarei la Bruxelles, a pronunțat un discurs prin care a declarat secțiunea ro­mână deschisă. D. Emile Digneff, președintele comitetului executiv, scuzând pe d. Francotte, ministrul industriei, că nu a putut lua parte din cauza lucrărilor parlamentare, a arătat relațiunile comerciale cari există intre cele două țări și cât de a­­greabilă este pentru belgieni par­ticiparea României la expoziția din Liege. D. Balasse, secretarul general al comisariatului, a pronunțat un discurs plin de vigoare adresân­­du-se mai ales tinerilor ingineri cari fac studiile la Liege, a adus un eclatant omagiu profesorilor uni­versitari din Liege și d-lor Mra­zec, Vintilă Brătianu și Edeleanu. S’a servit apoi înghețată și șampanie. D Mavrodin, ministrul Româ­niei la Bruxelles și cu comisiu­nea secțiunei române a făcut ono­rurile pavilionului. Serbarea s-a prelungit mult timp. O orchestră română a cântat numeroase arii. Reziciul mso-japonez — Prin poștă — ,*. Mulți chinezi sunt prizonieri la Kirin și trebue să fie executați de ruși ca spioni. Rușii au format o secțiune aerostatică la Vladivostock. ,., Generalul Batianov, a fost numit comandant al primei ar­mate rusești, în locul lui Kuro­­patkia care e acum pe linia Ki­­rinului la Hai-Lung-d­ung. Noul împrumut japonez de 750 milioane va fi emis la New­ York și Londra, în momentul când guvernele american și en­glez va crede oportun. Acest îm­prumut va fi garantat prin mono­polul tutunurilor. »*. Știrile din Petersburg spun că chestiunea armistițiului poate fi considerat ca aflându-se intr’o fază favorabilă și se crede în po­sibilitatea încheerea lui înainte de sfirșitul lui iulie. ȘTIRI DIPI STMATATE — Prin poștă — In urma unei anchete care a durat te­i luni, marele juriu fe­deral din Chicago a decretat pu­nerea în stare de acuzare a 18 fa­bricanți de conserve de carne din acel oraș, cari, prin modul lor de fabricare primejduiau sănăta­­tatea publică. Căldurile la Roma sunt ex­cesive. Luni, termometrul a arătat 40 grade, ceea ce nu s­a mai în­tâmplat de la 1831. Apele Tibrului aveau o tempe­ratură de 28 grade. Lunea trecută a fost la Ve­neția o căldură spăimântătoare. Doui gondolieri cari conduceau o gondolă au fost loviți de insola­­ție ; în gondolă se aflau un domn și o doamnă americană care a fost, și aceasta, lovită de insola­­ție. Un gondolier a murit; cel­­l­alt și doamna americană sunt pe moarte. Banchetul ce se pregătește la Roma în onoarea d-lui Fortis, președintele consiliului, se va da Duminecă, in sala teatrului Ar­gentina. Numărul celor înscriși până acum la banchet este de 200, deputați și senatori, dar, se crede că până Duminecă el va ajunge la 500.Ziarele maghiare anunță că au fost arestați membrii celebrei bande de spărgători care a ope­rat sistematic în ținutul Selag­­mului și Satmarului. In Viena au murit alaltă-orî din cauza căldurei enorme, 9 per­soane, altele sunt grav bolnave. La Hamburg au murit zilele tre­cute de căldură 61 persoane. Mâine se împlinesc 1600 ani de la convertirea la creștinism a armenilor. Această zi istorică va fi serbată in toate ținuturile locuite de armeni. .*. Ziarul «Siebenbürgisi­h Deutsche Tagebl­alt» din Simți (Transilvania) scrie următoarele: «D-șoara Thornesten de aci a că­zut­­ Sâmbătă, cu ocaziunea unei excursiuni pe linia intre Tarița și Bulea vrând să traverseze un colnic acoperit de zăpadă. Ea s’a rostogolit pe zăpadă o distanță de 200 metri și s’a­ lovit de o stincă. Tovarășii­­ d-șoarei au stat lângă dinia până au fost aduși vr’o 8 țărani de la granița românească, cari au transportat-o la Arpaș, unde a fost luată sub îngrijire medicală. Turista și-a contractat contusiuni grave pe o parte a cor­pului și probabil și o sguduire de creeri. Ea se află deja in îngri­jire casnică la Sibiu». In Lipsea s’a deschis zilele trecute o expoziție de ziare, aran­jată de tipografi și maeștrii ma­­șiniști ai tipografiilor. In această expoziție se află expuse 4600 ziare și reviste germane și 1900 străine. Foarte interesantă este colecția celor 60 ziare cu un trecut mai îndelungat de 100 ani. Mai este expus și un ziar lipscan din 1670. Din Europa sunt reprezentate a­­proape toate statele. Din Austro- Ungaria sunt 500. Mai departe se află aici ziare din Africa, Ame­rica, China, Japonia, India și Australia. Chiar­ și ziarul din ex­tremul nord Spitzbergens Gazette Încă se află expus. ÚJAT PROVISES ZI Prudența are mai multă parte la succes de­cât forța. ABSOLVENȚI școalelor secundare ți speciali­ți speciali Următorii elevi au absolvit școala de comerț de gr. 1-iü din București : Andreescu Ion, Banu T. Lascăr, Bătrânu E. Niculae, Brânduș N. Mircea, Constaritinescu­ P. G-tin, Deftulescu G. D-tru, Economu M. Nicolae, Fotescu S. G-tin, Geor­­gescu V.C-tin, Ioanovici D. Gheor­ghe, Ionescu N. Grigore, Nicu­­lescu T. Dumitru, Petrescu G. Mihail, Popescu N. Ștefan, Râu­­reanu G. Țitu, Țenescu G. Apos­tol, Teodorui A. Mihail. * ¥ ] Următorii elevi ai liceului «Mi­­hai­ Viteazu» cl. VIII-a reală, au reușit la examenul de absolvire : Bischoff Robert, Brăcăcescu C-tin, Buruiană D-tru, Buzoianu Teodor, Dinulescu Vasile, Dobre Gh., Dragomirescu C-tin, Dumi­­trescu I., Dumitrescu N., Feld­man Eugen, Filipin D-tru, Fock­­schaner Jean, Georgescu D-tru, Georgescu St., Grigorescu I. S. Pătărău, Herter Alex., Ionescu M. Gh., Ionescu Gr. Marin, Iordă­­chescu I., Suviciu Ioseph, Ma­vrodin D­ tru, Nanu Ion, Odobescu Ion, Orez Ion, Pavelescu Ion, Pe­trescu Niculai, Petrescu Petre, Fărcaș, Popescu D­ tru, Rădulescu Gh., Schaffer Froim, Teodorescu N., Zlătescu Sterie.____ cu un foc de pușcă. Moartea î-a fost instantanee. Moartă, din leacuri băbești.­Printr’o telegramă dată azi par­chetului din Buzău, primarul di­n Brăești comunică că femeea visa­­veta ’ Radu Gh. Crețu, din acea comună, aflându-se în com. Scur­­tești în cura unei pretinse docto­rițe a încetat din viață după ce ’i se duse să bea argint viu. Primarul adaugă în telegrama sa că Lisaveta Radu Crețu se mai otrăvise odată cu mercur tot de la acea femee și că atunci, grație ajutorului medical dat la timp, a putut fi salvată. CAL­ARAȘI—Smcerîchîk.—De la focul făcut lângă căruța lui Barbu Gheorghe din Broșteni, a isbucnit un incendiu care a dis­trus cu desăvirșire 10 h­e­ctare cu grâu ale locuitorilor din Broștenî și­ Alexeijî. rVenorocît­e.—La cantonul No. 68 între stațiile Ciulnița și Măr­­culești, frânarul Razea Ion care sta­­a frâna unui vagon, cu tre­nul de marfă No. 687, a fost a­­pucat de firma telegrafului care îl a aruncat jos spărgându-i capul. Starea lui nu e tocmai gravă, judiciare.—Tribunalul a con­damnat pe Ion Grigorescu, cojo­car din Urziceni, la un an închi­soare pentru bancrută fraudu­loasă. Diverse.—Dragomanii cari fă­ceau cumpărări de cereale în obor, au fost opriți de a mai face a­­ceste operațiuni de către poliția locală spre a se conforma legei burselor. Achitare.—Tribunalul a achi­tat pe d. Adrian Papazu, șeful poliției Medgidia, pentru faptul de arestare ilegală. CAR­AHO­RM­ANI (Constanța).­­Școala froebelisma. — Dumi­necă 19 c., am asistat la exame­nul de la școala r­ rdebeliană, de sub conducerea d-nei Cristina Șer­­bănescu. M’am minunat și nu-mi venea să cred că aceștia sunt co­piii luați acum 6—7 luni, fricoși, aproape sălbateci și cari nu știau nici un cuvint românesc. I-am admirat, atât in privința disciplinei, cât și în privința răs­punsurilor date corect, în dulcea și frumoasa limbă românească, i-am mai admirat în nenumăra­tele jocuri, în­cât nu te mai pu­teai sătura privind veselia, agi­litatea și grația lor copilărească. Intre aceste jocuri au fost multe cu cântece și însoțite de diferite mișcări gimnastice, executate cu un­ tact și o regulă uimitoare pen­tru vârsta lor. La început și la sfîrșit copilașii au cântat impul «Trăiască Re­gele» pe care publicul l’a ascultat in picioare în semn de respect pentru rege și țară. GIURGIU.—Bii­anc." — Eri s’a adjudecat în mod definitiv, asu­pra d-lui Gh. Zissu Gheorghiu, antrepriza bâlciurilor anuale ce se țin la Sf. Petru și Sf. Maria, pe prețul de lei 15.475. In vedere că recolta rapiței a fost abundentă, se vor face bune transacțiuni comerciale atât in o­­borul de vite care începe la 24 și ține până la 28 cor., cât și în bâl­ciul propriu zis care începând de la 28 cor., ține până la 6 Iulie. Extrsidare ©.—Zilele acestea ad­ministratorul cl. II.I Theodor Poe­­nar­u, care se știe că a fost prins la Rah­ova și care până acum se găsește deținut in penitenciarul preventiv din Rusciuk, va fi ex­trădat și dat autorităților noastre din țară. Piața cerealelor.­­ Cu oca­ziunea sosirea rapiței nouă pe piața comercială, se observă o vie activitate. Zecile de căruțe încăr­cate trag direct in canalul Sf. Gheorghe de unde apoi se trec în șlepuri, cu toate că de câte­va zile scăderi si atțtioare se anunță din streinătată. Răpi­ța arendă­­șească cotează la 88 lei chila iar cea de obor lei 84—80 chila la schelă. PLOEȘTI.—Explozie. — Eri, un băiat din serviciul magazinu­­lui de coloniale «La căpățâna de zahăr», intrând în pivniță, s’a a­­propiat cu o luminare aprinsă de un butoiu în care se mai aflat, mică cantitate de spirt denatura . Spirtul făcând explozie, între­gul magazin era să fie cuprins de flacări, dacă nu intervenea la timp personalul de serviciu. Imprudentul servitor a fost și el rănit, puțin grav însă. Meori.—Alegerile pentru con­siliul j­ean se vor face în zi­lele de 20, 22 și 24 Iulie a. e. In ziua de 10 Iulie se va face alegerea delegaților colegiului III pentru consiliul județean. Tâlhăria din Jîraima. — Eri noapte niște necunoscuți, pătrun­zând în locuința femeei Maria G. Bâca, din Drajna, după ce au tor­turat-o intr’un mod îngrozitor, au dispărut, furând suma de 58 lei si mai multe obiecte. Sărmana femee a fost găsită a doua zi aproape moartă și trans­portată în căutarea spitalului. Curtea cu Juri.­­ Astă­zi s’a început la Curtea cu juri judeca­rea procesului omoritorilor brîn­­zarului Avram Buchor. Acest proces va dura două zile. Diverse.— Validându-se alege­rea membrilor Camerei de comerț, zilele acestea va avea loc alegerea președintelui și a vice-președin­­telu­i acestei camere. TERGOVISTE.—Incendiu.— Alaltă­ erî după amiază, un incen­­diu declarându-se la casa locui­torului Const. D. Radu, din Băl­­dana, distruse acoperișul și câte­va obiecte. Cu ajutorul vecinilor, focul a fost localizat, salvându-se mai toate lucrurile din ca­ă. Focul a provenit din neglijența unui copil al numărului locuitor. Pagubele cauzate ating suma de 300 lei. Fu­rt ca spargere. — Autori necunoscuți, prin spargere, s’au introdus în casa locuitorului Gh. Dumitru Pred­escu, din com. Bo­lovani și i-au furat o mulțime de lucruri din casă, lăsându-i sărac. S’au luat măsuri pentru desco­perirea lor. De ale meseriașilor. — Pa­tronii ce aparțin corporației seriașilor de îmbrăcăminte și îi­­­călțăminte din localitate, au ținut o consfătuire in localul corpora­ției, asupra reglementarei situa­­țiunei ucenicilor și lucrătorilor de diferite meserii, care formează sus zisa corporație. Distribuirea premiilor.—In ziua de 25 c. orele 8 dimineața, va avea loc la școala No. 1 de băeți distribuirea premiilor la elevii și elevele școalelor primare și școala profesională „Ion Fussea“, din o­­rașul nostru. Primăria locală a făcut cuve­nitele invitațiuni persoanelor din oraș. Diverse. — D. Dim. Atanasiu numit controlor al caselor și scrip­­telor de contabilitate ale comune­lor rurale, a depus jurămintul în prezența d-lui prefect Cair, luân­­du-și noul său post în primire. Timpul. —Căldura persistă. (Telegramele particulare fie ziarului ,, Universul 1*) Pericol­ele rtoraiir­­enerală la fe­rai Berlin, 25.—Se anunță din Petersburg că în Caucaz e pe­ricol să izbucnească o răzvră­tire armată generală. La Tiflis, de câte­va zile , neliniște. Aparițiunea ziarelor a fost suspendată. Circulația persoanelor între Tiflis și Ba­­tum și a mărfurilor între Ba­­tum și Baku e întreruptă. Mental asupra nani­exarați Berlin. 23.—Se anunță din Petersburg că asupra esarh­u­­lui Georgiei, care se afla la calétorie spre Petersburg, s’a săvîrșit un atentat. Lipsesc amănunta. taier« ea predai sassSiíi «Mesakin» Viena. 25.— Corespondentul lui «Neue Freie Presse» a in­­tervievat pe preotul Pimen, confesorul vasului «Potemkin» în spitalul evangelic de la O­­dessa. Preotul a spus urmă­toarele : — La 14 iunie după amiazi mă aflam în cabină când au­zii de­o­dată zgomot. Când am eșit din cabină ca să véd ce este, am primit in față o lo­vi­tură violentă, care aproape mi-a strivit nasul, apoi am fost închis în cabină și abia seara mi s’a dat drumul. Doui mateloți mă supraveghiați. Pe punte am găsit pe mate­­lotul Omelciuk respirând încă. Comandantul Golikoff a fost literalmente sfâșiat în bucăți. Când a voit să sară în mare, mateloții au tras focuri în el și l-au străpuns cu baionetele. Am fost silit să făgăduesc mateloților că vom­ lua parte la înmormântarea lui Omel­ciuk, dar n’am putut face a­­ceasta fiind cuprins de friguri. La 16 iunie am fost liberat împreună cu alții. Muriri țărănești la Polonia mască Viena. 23-Neue Freie Presse primește știrea că la Varșovia sosesc multe persoane de la țară, cari fug din cauza marilor tulburări țărănești de la Grodno și Kowno ; printre acestea sunt mulți evrei cari se tem de ex­cese antisemite. Elviii debarcați la Constanța üa „Fßlsinkin“ Viena. ’23. — «Wiener Tag­­blatt» află din Londra, după telegrame sosite acolo, că va­sul «Potemkin, cu resvrătițî ruși, a debarcat, în timpul o­­prizei lui la Constanța, 40 de civili, între cari și câte­va fe­mei. Karinar­­sfstî la judecată Viena. 23. — « Neue Freie Presse» primește din Odesa știrea că marinarii revoltați d­e pe vasul «Pobiedonosec» ’ au­ fost trimiși în judecata consi­liului de războlu din în exclu, „Iniversul“ in proviza (De la coresp. noștri part.) Joui, 23 Iunie. AZUGA. — început de in­cendiu. — Eri, pe la orele 4 și jum. p. m. un început de incendiu s’a declarat la brutăria d-lui Du­mitru Mănciulescu, in lipsa sa de acasă. Grație însă ajutorului dat la timp de către vecini, in­cendiul s’a localizat, producând numai o pagubă minimă. Accident nenorocit. — Lu­crătorul Cassagranda Domenico, în etate ca de 40 ani, pe când lu­cra în cariera «Sorica Dutca», a­­lunecând de la o înălțime de 30 m., a căzut sdrobindu-și capul și corpul în mod îngrozitor. A fost imediat pansat de dn me­dic comunal respectiv care a or­donat trimeterea pacientului în cura spitalului Sinaia. Nu e nici o speranță de a scăpa cu viață. BUZĂU. — Tren atacat cu pietre.—Azi, pe când trenul 122, ce venea de la Focșani la Buzău, în dreptul podului de peste apa Buzăului a fost atacat cu pietre de niște copii, cari păzeau vitele pe marginea liniei. Un geam de la un vagon a fost sfărâmat. Parchetul a început cercetări pentru dovedirea vinovaților. Sinucidere. — Enache Rașca, din Odăile, fiind bolnav de mai mult timp de pelagră, s’a sinucis­at Eremime Mek­ém (Telegramele Agenției Române) Desmințire Petersburg, 23. — «Agenția Vestnic» comunică cum că nu se confirmă svonurile despre o ciocnire între lucrătorii uzine­lor Putilov și trupe. Aceste svonuri au fost pro­vocate prin faptul că un lucră­tor suspect trebuind să fie a­­restat,a tras un foc de revolver. Un alt foc de revolver a fost tras din mijlocul unui grup de lucrători, in afară de aceste doua incidente, ordinea nu a fost turburată. Sfirșitul gravei din port. Petersburg, 25. —Greva lu­crătorilor din port a luat sfîr­șit, in urma înțelegere­ inter­venită între lucrători și pa­troni. Cererile echipagiu­lui vapo­rului „Potemkin“ Teodosia (sud-estul Crimeii). 25.—Reprezentanții municipa­­lității au fost invitați a sa duce pe bordul cuirasatului «Kniaz Potemkin». Comitetul marinarilor a cerut ca în 24 de ore să se aducă pe bordul cuirasatului 500 tone de căr­buni, carne, vite, tabac, etc. căci alt­fel populațiunea va fi invitată a părăsi orașul care va fi bombardat. Comitetul marinarilor a in­vitat pe primar de a comunica populațiunea apelul ce-l fac de a se sfîrși războiul cu Japonia, de a se convoca zemnstaurila spre a invita populațiunea de a se asocia revoluționarilor. Populațiunea este foarte în­grijită și părăsește orașul. Consiliul municipal a hotă­rât s­ă procure cuirasatului hrană dar nu și cărbuni, de cari nu se află în oraș. § 7

Next