Universul, iulie 1905 (Anul 23, nr. 183-207)

1905-07-31 / nr. 207

V ANUL XXIII. No. 207.—Duminecă 31 Iulie 1905— Marele duce Mihail Alexandro­vici al Rusiei (Vezi explicația) CARNETUL MEU DE LA BĂI... Bărbatul și nevasta, S'au dus, me rog, la băi Și fac excursiuni Pe munte și prin văl.... Nevasta ca nevasta, Admiră ori­și ce, La toate se oprește Se miră într'una: «Bre I...» — Cu apă cristalină «■Ce aer sănătos, «Ce munți și ce verdeață ».. •Oh !... Cât­­ de frumos­­... HHlipȘi, sfita, colea, dragă, «Ce flori, drăguțe flori! «Auși privighetoarea «Cum cântă !... Te’nflorii... »Oh, asta e viața «Și traiul drăgălași «Acuma vez­a a bine «C’acilea te ingrași!...» — Așa e,—zice dineul,— «întocmai precum zici!... • Darpunga, biet... «slăbește» «Pe când «te’ngrași» aici... Marlon. 1 Bani In România.—­io Bani fu stră îna!&t) (! REDACȚIA ȘI ADM!N!STRAȚ!%: — £... Strada Bresoianu II» Í JucareSO ■*» In scopul de a putea Ii bara bi­letele de încvartirare fără multe întârzieri, precum și spre a In­­tezni lucrarea comitetului de inc­­vartizare și spre a evita aglome­rări prea mari, vizitatorii expozi­țiunei sunt rugați ca, in interesul lor propriu, să anunțe ziua și ora sosirei lor, întru­cât se va putea până la 2/15 August a. e., la a­­dresa d-lui dr. Oct. Russu in Si­biu, arfitându-i dorințele lor cu privire la numărul paturilor și la prețul oamenilor. In sfîrșit Japonia ce va M "s‘ se cedeze vasele de războiu capturate și m limiteze pu­terea navală a Rusiei în Ex­­tremul­ Orient. Calendar pe anul 1005 Or­todox Sâmbătă, 30 Iulie.— Sfinții A­­postoli Sila și Siluan. Catolic Sâmbătă, 12 August. — Clara. Soarele răsare 5.17; apune 7.24 și cari ar fi mijloacele de în­dreptare ? Urmează apoi întrebări re­feritoare la programe, metode, cărți didactice, situația cor­pului didactic și altele, pe cari le vom resuma într’un număr viitor. (Telegramele particulare ziarului «Universul») latentei ca un feisgat ras Portsmouth, W. — Cores­pondentul din Portsmouth (America) al ziarului «Ma­tin» a­ intervievat pe u­­nul din delegații ruși, care a zis că tratativele de pace vor dura mult. Japonezii ver despăgubire de războiu sub forma resti­tuirea cheltuelilor ce au făcut cu războiul. Dinșii n’au­ fixat însă suma. A st ©t alte Mânate la Ultima Oră. < Iar ■ Nu trebue să te faci grânar «Aici grâul­­ scump. DIN BUCOVINA (Serat panî lență pari­­a ziarului ■ Unicarsul») Cernăuți, 37 iulie. Casaa «lun­iloditor» Rădăuțul este impresionat de o fioroasă crimă săvârșită nu de­parte de oraș, pa soseaua­ ce duce in spre Frătăuți. In tot districtul Rădauțului, această dramă e la ordinea zilei și e discutată in toa­te cercurile. Crima s’a produs in următoa­rele împrejurări : Un grup de vr’o 20 de țărani din oraș și împrejurime, Înarmați cu ciomege, furci, etc., au atacat pe vestitul spărgător Truca, din Rădăuți și l’au torturat intr’atâta, in­cât i’au lăsat mort. După aceea, «judecătorii din popor»—așa sunt numiți criminalii fiind­că și-au­ făcut singuri dreptatea — au luat revolverul și pumnalul cu cari­era înarmat Truca, dând mai multa salve de bucurie că au scăpat, și apoi s’a­a predat în corpore po­liției. Voind a-l închide în arestul po­liției, ei s’au opus energic, zicând că s’au­ predat singuri autorități­lor ei vor rămânea la dispoziție. Văzând poliția că nu poate să-i închidă, i-a lăsat în curte, unde au stat două zile, până la luarea protocolului. In acest interval au petrecut cântând, jucând și stri­gând i­n gura mare trecătorilor, că au inscutit a omori pe Truca, fiorosul bandit al orașului și­ al satelor din împrejurime. Trues. 8L comis o sumă de nele­giuiri in viața sa și de aceea era urît de toată lumea. Multele osânde ce a avut a is­păși,­­au făcut și mai înverșunat. Ast­fel a maltratat cu câte­va zile mai înainte de moarte, fără nici un pretext, pe un bătrân slab, in­cât bătrinul zace pe patul de moar­te .Fiul acestui batrîn jură readu­­narea contra banditului și găsi un mare număr de aderenți cărora Truca le făcuse mult rău și cam­ cu mare ardoare si aliază spre a se răzbuna. Pe neașteptate l-au­ prins pe Truca și cu mare greutate au is­­butit de a-l dobori la pămînt. După părerea medicilor, cari constatară peste 100 pete vinete pe corpul ucisului, iară nici o pi­cătură de sînge, Truca nu a fost omorît dintr’o dată, ci din cauza schingiuirilor. După ce se răspândi vestea des­pre moartea banditului, un nu­măr însem­nat­ de persoane au de­pus pl îngeri la poliția despre pa­gubele și maltratările suferite de la Traca. Victimele nu s’au plâns până acum, fiind-că cât timp a trăit banditul le-a fost frică. Procesul Tracă va fi un procis monstru. Lipsa de apă, in Cernăuți Din cauza duratei căldurei, apa în rezervoriul orașului a scăzut, așa în­cât partea de sus a ora­șului nu se poate alimenta cu apă. Primăria orașului Cernăuți a lansat un apel către public, de a nu se servi de apă de­cât la ca­zuri de nevoie. Reservoriile vor fi deschise de la orele 7 dimineața până la orele 8 seara. Recolta porumbului Recolta porumbului în Buco­vina, din cauza secetei, dă loc la serioase îngrijiri. Porumbul de timpuriu semănat, se speră că va rezista căldurilor tropice de 85— 36 grade G.; din contră porum­bul mai târziu semănat, pricing­­ește serioase temeri. Tot așa se kn lucrurile și in Ungaria. Cota cerealelor din Cernăuți, pe ■ săptămâna aceasta, notează : Po­rumbul (promt) în creștere, 7.70 până la 7.80 coroane pe 50 k­g. de paritate Cernăuți, iar grâul 8.20—8.30 coroane. Comercianții de mult nu-și pot aminti o diferență așa de mică între grâu­ și porumb. wva<s. București, 30 Iulie, toții înto­­r solundar Chestionarul de anchetă pri­vitor la învățământul secun­dar cere mai întăi lămurirea întrebărilor , care să fie sco­pul, acelui învățămînt, potri­vit cu nevoile și aspirațiunile neamului nostru și cari ar fi în genere mijloacele prin cari s’ar­ putea atinge acel scop ? E vorba apoi de organiza­rea actuală a învățămîntului secundar : corespunde ea sau­ nu scopului acestui învăță­mînt­? și dacă corespunde, nu mai lasă ea nimic alt de dorit ? Se precizează : Invățămin­­tul secundar trebue el oare să fie un învățămînt numai de cultură generală, sau de cultură generală și pregăti­toare pentru anumite specia­lități? In primul caz, se în­treabă : în sarcina cui ar tre­bui să cadă pregătirea elevi­lor pentru studii superioare speciale, în a liceului, ori în a școalelor superioare? Din sistemele aplicate sau propuse până acum: învăță­mînt enciclopedic unitar (cum a fost vechiul liceu), învăță­mînt secundar cu trifurcație sau învățămînt secundar care având un ciclu de studii la bază, să dea școlarilor libera alegere a altor studii spre a-șî complecta un număr determi­nat de materii ce li s’ar cere, —care ar fi cel mai nemerit, sau ce alt sistem s’ar putea propune ? Chestiunea duratei anilor de studiu cuprinde întrebă­rile : Durata învățămîntului secundar n’ar putea fi mai scurtă de­cât opt ani? In­vă­­țămîntul secundar trebue să aibă curs inferior și superior cu ciclu închis de cunoștințe, sau să alcătuiască un tot? In cazul păstrării liceului di­vizat în două cicluri, nu s’ar putea reduce cursul gimna­zial actual la trei ani? Care ar trebui să fie durata anului școlar și de când până când? Privitor la rolul Statului in ce se atinge de învățămân­tul secundar. N’ar putea fi un bun mijloc pentru între­ținerea și desvoltarea acelui învățămînt inițiativa privată cu controlul și grija Statu­lui, ca și pentru școalele a­­cestuia,’ cu singura deose­bire, că instituția creiată din asociațiuni de profesori autorizați pentru aceasta să se poată susținea singură prin taxele elevilor, crearea unui fond de rezervă și obținerea de donațiuni ca persoană mo­rală? Chestiuni privitoare la e­­ducațiune . Ce loc trebue să ocupe în funcționarea școa­­lei secundare educațiunea sentimentului și a voinței . Prin ce mijloace s’a putea da educațiunei fizice și este­tice importanța meritată? — Cum s’ar putea da o parte mai mare educațiunei cetă­țenești ? in genere, se întreabă cari sunt mai ales relele ce bân­­tuesc învățămîntul secundar Mu Mamumig (Coresa­ particulară a ziarului „Universul“) Monastir (Bitolia), 23 iulie. Atentat neisbutit Atentatele urzite de propa­ganda grecească în contra ro­mânilor se țin lanț. N’a trecut mult de la încercarea de a repu­ne viața d-rului Pacerea și iată ca o "noua victimă e "desem­nată ca să plătească cu viața devotamentul său pentru cauza neamului din care face parte. Printre românii naționaliști din orașul Veria, Toți Hagi Goga, om cu multă influență în partea locului ocupă un loc de frunte în societatea română. Pentru sentimentele sale pa­triotice, Toii Hagi Gogu trece ca cel mai mare vinovat față de agenții grecizmului, cari l-au condamnat la moarte în numele intereselor cauzei gre­cești. Cu executarea acestei hotă­­rîri a comitetului grecesc a fost însărcinat un tînăr grec, cunoscut pentru apucăturile sale de scelerat îndrăzneț, înarmat cu două revolvere, grecul ucigaș urmărea mereu pe fruntașul român din Veria. Intr’o zi pândindu-l în momen­tul când se întorcea acasă, grecul descarcă revolverul a­­supra lui Hagi-Gogu, care a fost ușor rănit la spate. La prima detunătură a revolveru­lui Hagi-Gogu, printr’o miș­care repede, pune mâna pe arma ucigașului, care a mai descărcat și alte focuri însă fără efect, și dezarmându-l,­­ trântește la pămînt. Grecul u­­cigaș culcat sub talpa româ­nului era să-și primească răs­plata meritată. Tocmai când Hagi-Gogu scosese cuțitul ca să i-l împlânte în gât, intervin câți­va turci rugând pe înfu­riatul rănit ca să-i cruțe viața și oprindu-i mâna de­ a-l în­junghia. Grație acestei inter­­veniri numai și a sosire­ la fața locului a agenților de po­liție, grecul scelerat a scăpat din mâinile lui Hagi-Goga și a o mulțime de măcelari ro­mâni, care era să-l linșeze, dacă nu -i scăpau agenții for­ței publice. Faptul acesta, care a dat ro­mânilor nota planurilor infer­nala ce proiectează grecii în contra lor, a stârnit o indig­nare și o iritațiune, care cu greu se va putea stăpâni ca să nu dea naștere la represalii sângeroase, dacă grecii nu vor reveni la alte sentimente mai bune. Nu e de crezut însă ca aceștia să se poată opri pe panta pe care alunecă, căci au înaintat prea mult și nu e de­parte marginea prăpăstiei că­tre care­­ duce nechibzuința lor. O i­rvasie de aiUnn­ți o bandă de 80 de antarți, sub conducerea unui oare­care Gudi, vechiul bandit, i-a in­trodus pe neașteptate în corn. Pleasa de Minga, orașul Co­­ritza, cu misiunea de­ a tero­riza pe români. O telegramă sosită din Coritza ne spune că acești bandiți au intrat în bi­serică și au ars toate cărțile bisericești, amenințând pe ro­mani că vor fi aspru pedepsiți dacă mai fac uz în biserică de limba românească. După această ispravă banda s'ar fi retras luând direcțiunea spre cazapa Gastoriei. După in­­formațiuni din acele locuri, se bănuia că această bandă ar a­­vea de gând să apară în păr­țile Coritzei și măsuri luaseră românii în înțelegere cu auto­ritățile locale ca să urmărească mișcările lor. Tocmai însă când nu se așteptau de loc la ase­menea surpriză, Gudi cu banda sa a apărut în acel ținut și a dispărut repede, căci alt­fel ar fi plătit scump îndrăzneala sa. Românii din Pleasa s’au ru­gat autorităților ca să le dea 20 de puști pe garanția între­­gei comune ca să se apere de antarții greci. Autoritățile însă au refuzat de-a satisface această cerere așa că românii se vor vedea siliți ca să avizeze la mijloacele de apărare din inițiativa lor, la acmiiarea unei monastiri La două ceasuri depărtare de Bitolia, e situată o monas­­tire dependințe de satul bul­găresc Lisola însă sub stăpâ­nirea arhiereului grec. Aci ar­hiereul trimise un cismar, pro­­tegiatul unei familii de greco­­mani, ca să administreze bu­nurile acestei monastiri. Alaltă­­ eri sosisind aci o bandă de bulgari, a pus foc la monastire, după ce mai întâi a împușcat pe intendentul ar­hiereului grec, care beneficia de veniturile monastirei. Grecii prepară azi o înmor­mântare pompoasă intendentu­lui împușcat spre a demonstra în contra bulgarilor. Intrigi grecești Arhiereul grec a făcut un de­nunț di poliție cum că niște preoți romani călătoresc incog­nito și au întâlniri cu șefii ban­delor bulgare. Poliția, care as­cultă orbește intrigile urzite de greci, a arestat pe diaconul Eu­­geniu Porfirescu la marginea orașului pe când se ducea la Moloviște ca să oficieze la cu­nunia unui român, fiind invi­tat de comunitate. Polițiștii au găsit asupra dia­conului român un revolver pe care i l-au­ confiscat cu toate protestările lui. Fiind condus în cabinetul șe­fului de poliție, părintele Por­firescu s-a justificat pe deplin arătând nevoile care au făcut să poarte o armă, mai ales că călătorește în afară de oraș. Revolverul confiscat i-a fost redat, însă n’a putut lua parte la celebrarea cununiei,­­ așa că scopul denunțătorului arhiereu a fost atins. Telegramă la palat Comunitatea română din Bi­tolia a trimis o lungă tele­gramă M. S. Sultanului, prin care se transmite bucuria româ­nilor pentru ne­isbutirea odio­sului atentat reîntărind cu a­­ceastă ocazie devotamentul și fidelitatea lor către împărat. Azi va avea loc în paracli­sul românesc un Te-Deum pen­tru M. S. Sultanul, la care vor asista autoritățile școlare și toți membrii comunităței române. Pariu­, cröíigi Temime~ Așezăminte de educa­țiime Im vacanța In Germania și mai cu seamă în Saxonia există da vr’o zece ani numeroase așezăminte­­ pentru e­­ducațiune, în cari copiii pe lângă o viață liberă, în natură, primesc educațiune și instrucție. Aceste, intru­cât privește in­strucțiunea științifică, sunt supuse unui plan comun, care este îm­părțit după minute, în­tocmai ca și exercițiile corporale, care sunt bazate pe principiile pedagogice și pe experiență. Este foarte interesant de a cu­noaște acest plan de instrucțiune. După aceste 223 de minute surit des­tinate instrucției în clasă, pentru teme este un timp de 43 minute, pentru cântări și rugăciuni 30 minute. Pentru lucrările corporale sunt consacrate două ore și cinci­zeci de minute, între cari lucrări în grădină 33 minute, lucrări in di­ferite ateliere S3 minute, lucrări practice casnice 60 minute. Jocu­rile, pansele și întregul timp liber pe care ori­ce școlar poate să’l întrebuințeze după voința lui, o­­cupă timp de 4 ore și 10 minute. Timpul de mâncare­­ este calculat la o oră și 30 minute. Somnul este de 9 ore și 30 minute. Aceste așezăminte de educațiune sunt deschise și pentru copiii,cari nu pot să-și petreacă vacanța în familiile lor. Se înțelege că în aceste așeză­minte se pun cel mai mare preț pe exercițiile corporale și pe jo­curi în aer liber, iar instrucția științifică se țărmurește numai la aceea de a menține cunoștințele câștigate. ________ Olimpia. suri­de autorităților superioare în drept ca : Preotul și învă­țătorul să conlucreze in unire și în bună înțelegere întru în­deplinirea chemării lor,și, prin conviețuirea lor în armonie, să dea exemplu poporului. Intr’adevĕr, in comunele ru­rale s’ar realiza mari progrese dacă preotul și învățătorul — conștiu de chemarea lor — ar lucra în unire, în perfectă ar­monie, și dacă s’ar ajuta reci­proc întru ajungerea marelui și nobilului scop : îmbunătăți­rea stării morale, culturale și materiale a populațiunei noas­tre rurale. Totuși, ori­câtă silință își vor da preoții și Învățătorii — fie ei cât de bine pregătiți — nu-și vor putea îndeplini cu deplin succes nobila lor misi­une, dacă nu vor avea spriji­nul administrației comunale, și dacă nu li se vor da tot con­cursul necesar de toate auto­rităților în drept. Cu durere și cu multă mâh­nire trebue să mărturisim că sentimentul religios a slăbit și slăbește în popor și de aceea, cred că, pentru înlăturarea a­­cestui reü, ar fi de dorit să se ia—între altele — următoarele măsuri: 1) Ministerul de interne să ia dispozițiuni ca: In comunele rurale să se respecteze cu stric­tețe legea repaosului dumini­cal, și în acest scop să se dea ordin tuturor primarilor din comunele rurale și secțiilor de jandarmi rurali ca : Dumineca și în sărbătorile mari, toate cârciumele să fie închise până la orele 12 din zi. 2) Primarul cu consiliul co­munal și jurii comunali să fie obligați ca : Dumineca și în sărbătorile mari să meargă re­gulat la biserică. 3) Dumineca și sărbătoarea, biurourile primăriilor să fie în­chise cel puțin până la ora 10 a. m., căci în multe comune rurale se observă că, locuitorii stau la primărie pentru dife­rite afaceri în loc să meargă la biserică și acolo să asculte ser­viciul divin și predica—sfatu­rile folositoare ce preotul e da­tor să le dea.—Jurii comunali să nu înceapă a judeca proce­sele de­cât după terminarea serviciului divin, și, între jurii comunali ar trebui ca, în mod obligatoriu­, să facă parte preo­tul și învățătorul—singurii des­toinici la sate a judeca pro­cesele. 4) Preotul paroh să fie obli­gat ca, la finele fie­cărei luni să raporteze dacă învățătorul a mers regulat la biserică­­ cu elevii Dumineca și sărbătoarea în conformitate cu legea învă­țămîntului primar, și 5) De asemenea ar fi de do­rit ca, ministerul de finanțe să dea ordin tuturor perceptorilor fiscali ca­­ Dumineca și sărbă­toarea, bi­rourile percepțiilor să fie închise cel puțin până la orele 10 a. m. Locuitorii toc­mai în timpul când trebue să se ducă la biserică și să-șî îm­plinească datoriile religioase, sunt luați de vătășel și duși la primărie să-și plătească birul; in multe părți, tot în acest timp, locuitorii sunt duși la primă­rie cu vitele și cu lucrurile ce li se sechestrează spre a li se vinde, fiind rămași în urmă cu plata cotizațiunilor. Tot în timpul când locuitorii trebue să meargă la biserică, autoritățile fac, în comunele rurale, diferite constatări : pen­tru distrugeri de hotare, ispase, controlări, inventarieri, punere în posesia averilor — din moș­teniri — etc. Ar fi de dorit ca toate autoritățile să dea exem­plu poporului, și deci să res­pecteze sărbătorile. Freodus C. Vasilescu, Govora. din streină și Spirii ® de la Portsmounh­ Presa franceză Vorbind de călduroasa pri­mire făcută flotei franceze de către englezi la Portsmouth, «Le Temps» spune : Gând doui împărați își fac vizită, pot rezultă mari com­binații diplomatice, dar nu ur­mează ca popoarele peste cari domnesc să ratifice proectele și să le aprobe politica. Ca pildă poate servi întrevederea de la Bjoerkoe. Nimeni nu știe la o adică ce și-au spus Wilhelm II și Nicolae.II. Nu-i însă tot așa cu serbă­rile în cursul cărora reprezen­tanții a două națiuni fraterni­­sează într’un avînt de încre­dere și de prietenie. Vizitele pe cari și le fac grupuri de de­putații, corporații și escadre, stabilesc relațiuni cari nu sunt o chimera sau un capriciu. Fa­vorizând cunoașterea reciprocă a două popore libere, ele sta­bilesc între dînsele legături mai solide de cum n’ar putea creea convorbirea a doui oa­meni, fie ei suverani și veri. Așa s’a întâmplat de cât­va timp între Franța și Anglia. Acordul prin care cele două­ gu­verne conveneau să reguleze litigiile dintre ele, ar fi adus poate o dezlegare a câtor­va chestiuni spinoase ; el n’ar fi produs în domeniul politicei internaționale rodnicele rezul­tate ce­ i se datoresc, dacă n’ar fi fost desăvîrșit printr’un con­tact mai d’aproape între­ cele 2 popoare. Vizitele pe cari le-au schim­bat membrii grupurilor parla­mentare pentru arbitragiu, co­mercianții și medicii, aceea pe care o escadră engleză a fă­­cut’o flotei franceze la Brest și aceea ce s­ e întoarsă acum la Portsmouth, au fost tot a­­tâtea prilejuri pentru cele două țări de a-șî afirma sentimen­tele lor de cordialitate reci­procă. Pentru aceasta trebue să ne felicităm călduros. Certuri cu grijă întețite de alții cărora le foloseau, au separat prea mult timp două popoare făcute spre a se înțeleg­e și stima. Și mai departe , Amiciția franco-engleză e amenințată și de dușmanii și de amicii ei prea entuziaști. Ea stânjenește pe aceia caii vor să tulbure pacea europeană și cari vor căuta să provoace zâzanie între Franța și Anglia; dar e puțin probabil ca să izbutească. Nu mai puțin primejdioși sunt aceia cari vor să dea aces­tui acord o semnificare și în­semnătate pe care nu le avea în momentul când a fost în­cheiat.* ♦ ¥ Le Petit Parisien spune : E un eveniment istoric de o reală însemnătate serbările de la Portsmouth venind îndată după cele de la Brest. Și acest contact frățesc a două flote, cari atât de mult timp păru­seră că se amenință una pe alta, oferă o înfățișare de mă­reție ce izbește nu numai cele două națiuni amice, ci și toate popoarele civilizate. Apoi mai departe . Dar dacă Franța și Anglia se bucură de această apropiere amicală, a­­cordul lor nu-i amenințător pentru nimeni. D’asupra păcei lor personale, ele doresc, ele vizează pacificarea interna­țională». Presa engleză Toate ziarele engleze fără ex­cepție, au consacrat articole foarte cordiale vizitei flotei franceze. «Times» scrie : Flota fran­ceză a fost primită nu numai cu toate semnele de onoare ce stă în puterea noastră de a da măr­ețelor vapoare ce înfăți­șează d in ochii noștri puterea navală a Franței, ci cu bună­voința tuturor păturilor națiu­ne!. Aruncăm fără urâ o privire spre epoca în care Franța a fost dușmana noastră cea mai de temut. Judecăm valoarea prieteniei sale în prezent, prin onoarea ce o aducem isprăvilor ei in trecut. Din Morning Post : Credem a ști că înțelegerea cordială nu­’i numai o fază efemeră a politicei internaționale, ci că &u menită să dureze, și că cu timpul ea se va întări și va a­­junge un factor și mai pu­ternic al politicei mondiale. Daily Express publică darea de seamă în limba franceză și articolul său de fond­e tipărit în franțuzește și în englezește. Daily Mail a publicat la Port­smouth­­ o ediție franceză care va continua să apară în tot cursul săptămânei. Daily Express scrie : După Brest, Cowes, Portsmouth, Londra, încă o dată suntem rivali Franței, dar de data asta pe terenul ospitalității. Făcând din această vizită o demonstrațiune a sentimentu­­tului general către scumpa noastră vecină, noi urmăm poate o politică dintre cele mai înalte și generoase. Daily hail. Explicațiunea prieteniei care există între Franța și Anglia e că fie­care dintre aceste două puteri înțe­lege importanța integritățeî ce­­lei­l­alte pentru propria sa po­litică. Pozițiunea Angliei ar fi periculoasă dacă Franța ar fi slăbită și slăbirea Angliei ar fi o amenințare pentru interesele franceze. Standard: ceea­ ce dorim noi e ca oaspeții noștri să se simtă ca în casa lor proprie. Când francezii în Anglia și englezii în Franța se vor găsi ca la ei acasă, era de pace durabilă și de bună înțelegere va fi cu ade­vărat consolidată. Daily­ News: Cei ce iubesc Franța și civilizația salută cu bucurie o înțelegere cu poporul care merge în fruntea celorlalte. Daily Graphic . Serbările din Portsmouth sunt un semn despre intențiunea celor două națiuni de a face permanente relațiunile lor actuale și de a se sforța în­ viitor să lucreze în înțelegere, cu un spirit desă­vârșit de încredere reciprocă în toate chestiunile internaționale. Aceasta valorează mai mult de­cât un tratat de alianță. O CU&J2TA.IS ÎS 2*3? ZI Dacă omul e las să se resemne­ze fără să se lupte, femeea nu poate lupta de­cât prin resemnare. Marele duce Mihai Alexendl­rovici AL StASIEI — Vezi ilustrația — Dăm azi ca ilustrație portretul marelui duce Mihail Alexandro­­vici al Rusiei, fratele mai mic al Țarului Nicolae II. După cum se știe, acesta a luat parte la întrevederea de la Bjovko, între Suveranii Germaniei și Ru­siei. O programă Sâmbătă, 6 August. Prima șe­dință a adunării generale a Aso­­ciațiunei; inaugurarea expozițiu­­nei in sala festivă a muzeului; banchet; serată etnografică în sala festivă a muzeului, (prezentarea costumelor, dansurilor și melodii­lor românești). La toate serbările ce se vor aranja in această zi, vor avea intrarea exclusiv numai mem­­brii «Asociațiunei» și persoanele oficiale, invitata anume la inau­gurarea muzeului. Pentru publi­cul extern serbările se vor inau­gura abia : Duminecă, 7 August: Deschi­derea expozițiunei pentru publi­cul vizitator; a doua ședință a adunării generale a «Asociațiunii»; Ședință festivă a secțiunilor știin­­țifice-literare ale «Asociațiunei» , opereta «Moș Ciocârlan», de Tu­dor, cav. de Flondor, reprezentată de «Reuniunea română de muzică din Sibiu», in teatrul orășănesc. Luni, 8 August: Prima ședință a adunării generale a «Societăței pentru fond de teatru român» , a doua reprezentație a operetei «Moș Ciocârlan» Marți, 9 August: A doua șe­dință a adunării generale a «Soc. pentru fond de teatru român»; Inaugurarea scenei din sala fes­tivă a muzeului prin o reprezen­­tațiune teatrală a unei societăți de diletanți români din Sibiu. ■ Mercur 1, 10 August: Conferința directorilor băncilor române din Ungaria ; concert cu concursul so­cietăței de muzică «Carmen». Jouî, 11 August: Conferințe pu­blice în sala muzeului; repetirea seratei etnografice. Vineri, 12 August: Conferințe publice în sala muzeului; repre­­zentațiune teatrală a societăței de diletanți din Sibiu. Sâmbătă, 13 August: Conferințe publice în sala muzeului, concer­tul «Reuniunii române de muzică din Lugoj». Duminecă, 14 August: Vizita­rea catedralei române din Sibiu; excursiune cu tren special la Să­­liște, unde se va aranja o petre­cere poporală și un concert. Luni, 15 August: Inaugurarea școalei industriale de fete; închi­derea expoziției; bal festiv. Timpul și locul în care se vor aranja serbările înșirate, se va publica în Programa definită, care va aranja și prețul locurilor, pre­cum și timpul și locul vinzării biletelor de intrare. Comitetul a­­ranjator își mai rezervă dreptul de a schimba ordinea serbărilor înșirate până la stabilirea pro­gramei definitive și detaliate. Această programă definitivă se va trimite (franco) cel mult până la 2 (15) August a. c. tuturor vi­zitatorilor, cari o vor cere și vor înainta taxa de inscriere de 1 co­­roană. Incvartizarea oaspeților . In ve­derea împrejurării, că în timpul expozițiunii și al serbărilor îm­preunate cu aceasta, va veni la Sibiu, după toată probabilitatea, un număr foarte considerabil de vizitatori externi, cari nu se vor putea adăposti cu toții în hotelu­­rile di­n acest oraș. Comitetul n­­arajator a instituit un biurou de înc­artizare, care va funcționa în timpul de la 5|18—15[28 August și va servi publicului vizitator al expozițiunii cu informațiuni a­­supra oamerilor disponibile în ho­teluri și la case particulare. In acest scop biuroul instituit deoparte a intrat în pertractări cu hotelierii din Sibiu, iar de altă parte a făcut o conscripțiune a tuturor camerelor mobilate, ce se vor putea închiria in timpul expozițiunii, fixându-se tot odată și prețul acestor camere. Mai departe va instala în seminarul Adreian, și în alte localități, mai multe dormitoare cu un număr mai mare de paturi, ca să nu rămână fără adăpost nici vizita­torii cari nu vor mai găsi camere separate. Ținând cont de experiențele din trecut, când un număr mai mare de oaspeți sosiți la Sibiu nu a găsit adăpost din cauza că multe camere au fost rezervate pentru persoane cari au anunțat venirea lor,­­dar de fapt nu au venit ori au sosit mai târziu și în parte au ocupat apoi alte camere disponi­bile. Biuroul de înc­artirare nu primește comande de a rezerva camere ci se va restrânge exclu­siv numai la adăpostirea vizita­torilor, cari după sosirea lor în Sibiu ii vor cere interven­ți­unea. Prin urmare vizitatorii externi, cari nu vor găsi loc la hoteluri sau la cunoscuții lor, sunt invi­tați ca după sosirea lor in Sibiu să se adreseze către Biuroul de înc­artirare, care va funcționa în localitățile sale de lângă gara Si­biu, in timpul sosirei trenurilor, și le va da cu toată prevenirea informațiunile de cari­e vor avea trebuință. minim fim page (’.Telegramele Agenției Române) Portsmouth, 29. — La înce­putul ședinței de eri a confe­rinței pentru pace, d. Witte a presintat o scrisoare formală de acreditare care a fost ali­pită la dosarul conferinței. D. Witte a telegrafiat la Pe­tersburg condițiunile japonezi­lor. Conferința a durat două ore și totul s-a petrecut în mo­dul cel mai amical. Japonezii au presintat în scris condițiu­nile lor de pace. Rușii le vor lua în considerație și le vor discuta îndată ce vor putea. Până atunci ședințele confe­rinței au fost amânate. Punctele esențiale ale con­­dițiunilor japonezilor sunt res­tituirea cheltuelilor de războiu și cedarea insulei Sah­alin.Con­dițiunile nu întrebuințează cu­­vîntul indemnitate ci acel de restituirea cheltuelilor. Londra. 29.—«Agenția Reu­ter» află din Portsmouth că în­tre altele condițiunile japone­zilor cuprind: cedarea penin­sulei Liaotung, evacuarea în­­tregei Man­ciurii care trebue să fie retrocedată Chinei, împre­ună cu toate privilegiile Rusiei în această provincie ; cedarea liniei ferate chineze de la su­dul Charbinului, Japoniei; linia principală care duce la Vla­divostok va rămâne în mâinile Rusiei ; recunoașterea protec­toratului Japoniei asupra Co­reei ; recunoașterea dreptului pentru Japonia de a pescui­ în apele litoralului siberian­­ de la nordul Wladivostokului până la marea de Behring. sis M SIMT TRIBUNA UBK­ Măsuri de îndreptare Fiind­ că în comunele rurale, preotul și învățătorul sunt lu­minătorii poporului, de aceea trebue ca acești două factori ai luminării poporului, să trăiască în unire, în cea mai frumoasă armonie, și să se ajute reci­proc întru exacta îndeplinire a datoriei lor, și aceasta cu atât mai mult cu cât misiunea lor este foarte grea și răspunderea le este foarte mare, căci pe lângă îndeplinirea datoriei lor proprie—în biserică și în școală —tot de la ei se mai cere : în­ființări de bănci populare, gră­dini parohiale și școlare — care să serve ca model la cultura rațională a pămîntului—,­­can­tine școlare, tovărășii sau aso­­ciațiuni sătești, cultivarea gân­dacilor de mătase, școale de adulți, cercuri culturale, etc. De aceea trebue să se ia­să­ Manifestația de aseară (Prin poală de la corespondentul nostru particular) Giurgiu, 19 Iulie. Se știe conflictul es se iscare aci, din cauza intonarei hranului grecesc in­ seara zilei de 20 iulie cor. și arestarea capelmaistrului Vaines, șeful Bîua Sofi reg.­e de Vlașca, pentru că orchestra cân­tase «Deșteăpta­te Româna» și imnul regal român ca e contra­manifestare. D. prefect D. C. Petrescu, care in acest timp lipsea din oraș, sosind ieri și văzind urmările conflictului, a luat toate măsurile ca publicul civil să fie satisfăcut in cererile sale, adică de a se in­tona ori­când și ori­unde «De­ș­­teaptă-te române» și ori­ce cân­tec național, cari erau oprite de a se cânta, și a face ast­fel să Înceteze manifestațiile ostile con­tra muzicilor. In adevăr, Miercuri seara muzica reg. 10 călărași e­­xecută in «Alei» numai cântece naționale și Deșteaptă-te române» in bucuria și entusiazmul publi­cului. Așează de asemenea muzica reg. 5 Vlașca in grădina publică «Centru» cântă bucăți naționale. Cetățenii giurgiu­veni, vezind­ că în fine li s’au­ dat satisfacția ce au ce­­rut’o timp de 6 zile, au hotărît a face o manifestație de simpatie și mulțumire d-lui prefect Petrescu. Peste 3000 de persoane, comer­cianți, funcționari, meseriași, ti­neri, bătrâni, la sunetele imnului «Deșteaptă-te române», se aduna­ră in grădină și cum d. prefect se afla aci, îi făcură o manifesta­ție cura rar se vede: se auzeau strigăte de «Trăiască România», «Trăiască Macedonia», «Trăiască prefectul Petrescu». O delegație dintre manifestanți se duse la d. prefect la masă și ii mulțumi pentru modul cum s’a aplanat acest conflict, cerând ca să se dea muzica reg. 10 de cavalerie pentru a manifesta in mod pacînic pe câte­va strade. D. prefect Petrescu și maior Savopol au­ acordat această fa­voare. Un ura formidabil se auzi din mii de piepturi, agitarea pă­lăriilor și batistelor numai con­tenea. D. locot. Raceanu, aghiotantul pieței, porni cu manifestanții pe str. Sf. Niculae și le dete muzica. In sunetul lui Deșteaptă-te ro­mâne, intonat de muzică și din gură, având 4 steaguri mari în frunte, au pornit cu toții pe str. Primăverei, Sft. Gheorghe, Ște­­f­an-cel-Mare, piața Carol, unde d. I. Boldescu, pensionar, vorbi mulțimea di­n balconul, caselor Calianu, locuința sa. Când d-sa spuse că «acesta e primul avertisment ce’l dăm gre­cilor, pen­tru purtarea lor din­­ Ma­cedonia contra fraților noștri și că un picior de român ucis acolo va fi plătit de grecii de aci», en­­tusiasmul deveni adevărat delir. Apoi le mai­ spuse, să se împrăș­tie în liniște. Manifestanții apucară pe stră­zile Principele Nicolae, vasile E­­purescu. Abundenței și eșiră din nou în piața Carol. Aci și muzica reg. 5 începu «Deșteaptă-te Ro­mâne» ; numărul manifestanților trecea de 4000. Continuând pe străzile Olari, Independenței și Portului, mani­festanții se duseră la consulatul otoman, unde au făcut o gran­dioasă manifestație de mulțumire, strigând «Trăiască M.S.Sultanul». De aci au pornit la palatul pre­fecturei unde mai bine de 10 mi­nute au manifestat, strigând : «Trăiască d. prefect Petrescu».La orele 12 noaptea manifestanții se împrăștiază. D. polițai C. Ionescu și apara­tul polițienesc a veghiat la men­ținerea ordinei. gonim ȘaliÎu­lu­i TS La Chicago s’a format o so­cietate de femei, numită «Aso­ciația femeilor bețivilor». Scopul ei e să hotărască pe consiliul co­munal din marele oraș american ca să dea ordonanță prin care să se oprească vinzarea de băuturi acelora cari au obiceiul de a se îmbăta. Guvernul japonez a consimțit să libereze pe cuvântul de onoare pe generalii ruși Fock,­­Smirnoff, Nikitin, și Belu, spre a se duce in Rusia sa de­pue înaintea co­­misiune­ ele anchetă asupra pre­darei Portului­ Arthur. La Berlin se crede că retra­gerea momentană a regelui Oscar nu va întârzia a fi urmată de ab­dicarea sa in favoarea fiului și moștenitoru­lui lui presum­ptiv că­ruia i-a încredințat regența, prin­,­țul­ Oscar-Gustav-Adolf, diurn de Island, care a împlinit la 3 iu­nie 47 ani­ în cercurile politice franceze — Prin poștă —

Next