Universul, iulie 1905 (Anul 23, nr. 183-207)
1905-07-31 / nr. 207
V ANUL XXIII. No. 207.—Duminecă 31 Iulie 1905— Marele duce Mihail Alexandrovici al Rusiei (Vezi explicația) CARNETUL MEU DE LA BĂI... Bărbatul și nevasta, S'au dus, me rog, la băi Și fac excursiuni Pe munte și prin văl.... Nevasta ca nevasta, Admiră oriși ce, La toate se oprește Se miră într'una: «Bre I...» — Cu apă cristalină «■Ce aer sănătos, «Ce munți și ce verdeață ».. •Oh !... Cât de frumos... HHlipȘi, sfita, colea, dragă, «Ce flori, drăguțe flori! «Auși privighetoarea «Cum cântă !... Te’nflorii... »Oh, asta e viața «Și traiul drăgălași «Acuma veza a bine «C’acilea te ingrași!...» — Așa e,—zice dineul,— «întocmai precum zici!... • Darpunga, biet... «slăbește» «Pe când «te’ngrași» aici... Marlon. 1 Bani In România.—io Bani fu stră îna!&t) (! REDACȚIA ȘI ADM!N!STRAȚ!%: — £... Strada Bresoianu II» Í JucareSO ■*» In scopul de a putea Ii bara biletele de încvartirare fără multe întârzieri, precum și spre a Intezni lucrarea comitetului de incvartizare și spre a evita aglomerări prea mari, vizitatorii expozițiunei sunt rugați ca, in interesul lor propriu, să anunțe ziua și ora sosirei lor, întrucât se va putea până la 2/15 August a. e., la adresa d-lui dr. Oct. Russu in Sibiu, arfitându-i dorințele lor cu privire la numărul paturilor și la prețul oamenilor. In sfîrșit Japonia ce va M "s‘ se cedeze vasele de războiu capturate și m limiteze puterea navală a Rusiei în Extremul Orient. Calendar pe anul 1005 Ortodox Sâmbătă, 30 Iulie.— Sfinții Apostoli Sila și Siluan. Catolic Sâmbătă, 12 August. — Clara. Soarele răsare 5.17; apune 7.24 și cari ar fi mijloacele de îndreptare ? Urmează apoi întrebări referitoare la programe, metode, cărți didactice, situația corpului didactic și altele, pe cari le vom resuma într’un număr viitor. (Telegramele particulare ziarului «Universul») latentei ca un feisgat ras Portsmouth, W. — Corespondentul din Portsmouth (America) al ziarului «Matin» a intervievat pe unul din delegații ruși, care a zis că tratativele de pace vor dura mult. Japonezii ver despăgubire de războiu sub forma restituirea cheltuelilor ce au făcut cu războiul. Dinșii n’au fixat însă suma. A st ©t alte Mânate la Ultima Oră. < Iar ■ Nu trebue să te faci grânar «Aici grâul scump. DIN BUCOVINA (Serat panî lență paria ziarului ■ Unicarsul») Cernăuți, 37 iulie. Casaa «luniloditor» Rădăuțul este impresionat de o fioroasă crimă săvârșită nu departe de oraș, pa soseaua ce duce in spre Frătăuți. In tot districtul Rădauțului, această dramă e la ordinea zilei și e discutată in toate cercurile. Crima s’a produs in următoarele împrejurări : Un grup de vr’o 20 de țărani din oraș și împrejurime, Înarmați cu ciomege, furci, etc., au atacat pe vestitul spărgător Truca, din Rădăuți și l’au torturat intr’atâta, incât i’au lăsat mort. După aceea, «judecătorii din popor»—așa sunt numiți criminalii fiindcă și-au făcut singuri dreptatea — au luat revolverul și pumnalul cu cariera înarmat Truca, dând mai multa salve de bucurie că au scăpat, și apoi s’aa predat în corpore poliției. Voind a-l închide în arestul poliției, ei s’au opus energic, zicând că s’au predat singuri autorităților ei vor rămânea la dispoziție. Văzând poliția că nu poate să-i închidă, i-a lăsat în curte, unde au stat două zile, până la luarea protocolului. In acest interval au petrecut cântând, jucând și strigând in gura mare trecătorilor, că au inscutit a omori pe Truca, fiorosul bandit al orașului și al satelor din împrejurime. Trues. 8L comis o sumă de nelegiuiri in viața sa și de aceea era urît de toată lumea. Multele osânde ce a avut a ispăși,au făcut și mai înverșunat. Astfel a maltratat cu câteva zile mai înainte de moarte, fără nici un pretext, pe un bătrân slab, incât bătrinul zace pe patul de moarte .Fiul acestui batrîn jură readunarea contra banditului și găsi un mare număr de aderenți cărora Truca le făcuse mult rău și cam cu mare ardoare si aliază spre a se răzbuna. Pe neașteptate l-au prins pe Truca și cu mare greutate au isbutit de a-l dobori la pămînt. După părerea medicilor, cari constatară peste 100 pete vinete pe corpul ucisului, iară nici o picătură de sînge, Truca nu a fost omorît dintr’o dată, ci din cauza schingiuirilor. După ce se răspândi vestea despre moartea banditului, un număr însemnat de persoane au depus pl îngeri la poliția despre pagubele și maltratările suferite de la Traca. Victimele nu s’au plâns până acum, fiind-că cât timp a trăit banditul le-a fost frică. Procesul Tracă va fi un procis monstru. Lipsa de apă, in Cernăuți Din cauza duratei căldurei, apa în rezervoriul orașului a scăzut, așa încât partea de sus a orașului nu se poate alimenta cu apă. Primăria orașului Cernăuți a lansat un apel către public, de a nu se servi de apă decât la cazuri de nevoie. Reservoriile vor fi deschise de la orele 7 dimineața până la orele 8 seara. Recolta porumbului Recolta porumbului în Bucovina, din cauza secetei, dă loc la serioase îngrijiri. Porumbul de timpuriu semănat, se speră că va rezista căldurilor tropice de 85— 36 grade G.; din contră porumbul mai târziu semănat, pricingește serioase temeri. Tot așa se kn lucrurile și in Ungaria. Cota cerealelor din Cernăuți, pe ■ săptămâna aceasta, notează : Porumbul (promt) în creștere, 7.70 până la 7.80 coroane pe 50 kg. de paritate Cernăuți, iar grâul 8.20—8.30 coroane. Comercianții de mult nu-și pot aminti o diferență așa de mică între grâu și porumb. wva<s. București, 30 Iulie, toții întor solundar Chestionarul de anchetă privitor la învățământul secundar cere mai întăi lămurirea întrebărilor , care să fie scopul, acelui învățămînt, potrivit cu nevoile și aspirațiunile neamului nostru și cari ar fi în genere mijloacele prin cari s’ar putea atinge acel scop ? E vorba apoi de organizarea actuală a învățămîntului secundar : corespunde ea sau nu scopului acestui învățămînt? și dacă corespunde, nu mai lasă ea nimic alt de dorit ? Se precizează : Invățămintul secundar trebue el oare să fie un învățămînt numai de cultură generală, sau de cultură generală și pregătitoare pentru anumite specialități? In primul caz, se întreabă : în sarcina cui ar trebui să cadă pregătirea elevilor pentru studii superioare speciale, în a liceului, ori în a școalelor superioare? Din sistemele aplicate sau propuse până acum: învățămînt enciclopedic unitar (cum a fost vechiul liceu), învățămînt secundar cu trifurcație sau învățămînt secundar care având un ciclu de studii la bază, să dea școlarilor libera alegere a altor studii spre a-șî complecta un număr determinat de materii ce li s’ar cere, —care ar fi cel mai nemerit, sau ce alt sistem s’ar putea propune ? Chestiunea duratei anilor de studiu cuprinde întrebările : Durata învățămîntului secundar n’ar putea fi mai scurtă decât opt ani? Invățămîntul secundar trebue să aibă curs inferior și superior cu ciclu închis de cunoștințe, sau să alcătuiască un tot? In cazul păstrării liceului divizat în două cicluri, nu s’ar putea reduce cursul gimnazial actual la trei ani? Care ar trebui să fie durata anului școlar și de când până când? Privitor la rolul Statului in ce se atinge de învățământul secundar. N’ar putea fi un bun mijloc pentru întreținerea și desvoltarea acelui învățămînt inițiativa privată cu controlul și grija Statului, ca și pentru școalele acestuia,’ cu singura deosebire, că instituția creiată din asociațiuni de profesori autorizați pentru aceasta să se poată susținea singură prin taxele elevilor, crearea unui fond de rezervă și obținerea de donațiuni ca persoană morală? Chestiuni privitoare la educațiune . Ce loc trebue să ocupe în funcționarea școalei secundare educațiunea sentimentului și a voinței . Prin ce mijloace s’a putea da educațiunei fizice și estetice importanța meritată? — Cum s’ar putea da o parte mai mare educațiunei cetățenești ? in genere, se întreabă cari sunt mai ales relele ce bântuesc învățămîntul secundar Mu Mamumig (Coresa particulară a ziarului „Universul“) Monastir (Bitolia), 23 iulie. Atentat neisbutit Atentatele urzite de propaganda grecească în contra românilor se țin lanț. N’a trecut mult de la încercarea de a repune viața d-rului Pacerea și iată ca o "noua victimă e "desemnată ca să plătească cu viața devotamentul său pentru cauza neamului din care face parte. Printre românii naționaliști din orașul Veria, Toți Hagi Goga, om cu multă influență în partea locului ocupă un loc de frunte în societatea română. Pentru sentimentele sale patriotice, Toii Hagi Gogu trece ca cel mai mare vinovat față de agenții grecizmului, cari l-au condamnat la moarte în numele intereselor cauzei grecești. Cu executarea acestei hotărîri a comitetului grecesc a fost însărcinat un tînăr grec, cunoscut pentru apucăturile sale de scelerat îndrăzneț, înarmat cu două revolvere, grecul ucigaș urmărea mereu pe fruntașul român din Veria. Intr’o zi pândindu-l în momentul când se întorcea acasă, grecul descarcă revolverul asupra lui Hagi-Gogu, care a fost ușor rănit la spate. La prima detunătură a revolverului Hagi-Gogu, printr’o mișcare repede, pune mâna pe arma ucigașului, care a mai descărcat și alte focuri însă fără efect, și dezarmându-l, trântește la pămînt. Grecul ucigaș culcat sub talpa românului era să-și primească răsplata meritată. Tocmai când Hagi-Gogu scosese cuțitul ca să i-l împlânte în gât, intervin câțiva turci rugând pe înfuriatul rănit ca să-i cruțe viața și oprindu-i mâna de a-l înjunghia. Grație acestei interveniri numai și a sosire la fața locului a agenților de poliție, grecul scelerat a scăpat din mâinile lui Hagi-Goga și a o mulțime de măcelari români, care era să-l linșeze, dacă nu -i scăpau agenții forței publice. Faptul acesta, care a dat românilor nota planurilor infernala ce proiectează grecii în contra lor, a stârnit o indignare și o iritațiune, care cu greu se va putea stăpâni ca să nu dea naștere la represalii sângeroase, dacă grecii nu vor reveni la alte sentimente mai bune. Nu e de crezut însă ca aceștia să se poată opri pe panta pe care alunecă, căci au înaintat prea mult și nu e departe marginea prăpăstiei către care duce nechibzuința lor. O irvasie de aiUnnți o bandă de 80 de antarți, sub conducerea unui oarecare Gudi, vechiul bandit, i-a introdus pe neașteptate în corn. Pleasa de Minga, orașul Coritza, cu misiunea de a teroriza pe români. O telegramă sosită din Coritza ne spune că acești bandiți au intrat în biserică și au ars toate cărțile bisericești, amenințând pe romani că vor fi aspru pedepsiți dacă mai fac uz în biserică de limba românească. După această ispravă banda s'ar fi retras luând direcțiunea spre cazapa Gastoriei. După informațiuni din acele locuri, se bănuia că această bandă ar avea de gând să apară în părțile Coritzei și măsuri luaseră românii în înțelegere cu autoritățile locale ca să urmărească mișcările lor. Tocmai însă când nu se așteptau de loc la asemenea surpriză, Gudi cu banda sa a apărut în acel ținut și a dispărut repede, căci altfel ar fi plătit scump îndrăzneala sa. Românii din Pleasa s’au rugat autorităților ca să le dea 20 de puști pe garanția întregei comune ca să se apere de antarții greci. Autoritățile însă au refuzat de-a satisface această cerere așa că românii se vor vedea siliți ca să avizeze la mijloacele de apărare din inițiativa lor, la acmiiarea unei monastiri La două ceasuri depărtare de Bitolia, e situată o monastire dependințe de satul bulgăresc Lisola însă sub stăpânirea arhiereului grec. Aci arhiereul trimise un cismar, protegiatul unei familii de grecomani, ca să administreze bunurile acestei monastiri. Alaltă eri sosisind aci o bandă de bulgari, a pus foc la monastire, după ce mai întâi a împușcat pe intendentul arhiereului grec, care beneficia de veniturile monastirei. Grecii prepară azi o înmormântare pompoasă intendentului împușcat spre a demonstra în contra bulgarilor. Intrigi grecești Arhiereul grec a făcut un denunț di poliție cum că niște preoți romani călătoresc incognito și au întâlniri cu șefii bandelor bulgare. Poliția, care ascultă orbește intrigile urzite de greci, a arestat pe diaconul Eugeniu Porfirescu la marginea orașului pe când se ducea la Moloviște ca să oficieze la cununia unui român, fiind invitat de comunitate. Polițiștii au găsit asupra diaconului român un revolver pe care i l-au confiscat cu toate protestările lui. Fiind condus în cabinetul șefului de poliție, părintele Porfirescu s-a justificat pe deplin arătând nevoile care au făcut să poarte o armă, mai ales că călătorește în afară de oraș. Revolverul confiscat i-a fost redat, însă n’a putut lua parte la celebrarea cununiei, așa că scopul denunțătorului arhiereu a fost atins. Telegramă la palat Comunitatea română din Bitolia a trimis o lungă telegramă M. S. Sultanului, prin care se transmite bucuria românilor pentru neisbutirea odiosului atentat reîntărind cu această ocazie devotamentul și fidelitatea lor către împărat. Azi va avea loc în paraclisul românesc un Te-Deum pentru M. S. Sultanul, la care vor asista autoritățile școlare și toți membrii comunităței române. Pariu, cröíigi Temime~ Așezăminte de educațiime Im vacanța In Germania și mai cu seamă în Saxonia există da vr’o zece ani numeroase așezăminte pentru educațiune, în cari copiii pe lângă o viață liberă, în natură, primesc educațiune și instrucție. Aceste, intrucât privește instrucțiunea științifică, sunt supuse unui plan comun, care este împărțit după minute, întocmai ca și exercițiile corporale, care sunt bazate pe principiile pedagogice și pe experiență. Este foarte interesant de a cunoaște acest plan de instrucțiune. După aceste 223 de minute surit destinate instrucției în clasă, pentru teme este un timp de 43 minute, pentru cântări și rugăciuni 30 minute. Pentru lucrările corporale sunt consacrate două ore și cincizeci de minute, între cari lucrări în grădină 33 minute, lucrări in diferite ateliere S3 minute, lucrări practice casnice 60 minute. Jocurile, pansele și întregul timp liber pe care orice școlar poate să’l întrebuințeze după voința lui, ocupă timp de 4 ore și 10 minute. Timpul de mâncare este calculat la o oră și 30 minute. Somnul este de 9 ore și 30 minute. Aceste așezăminte de educațiune sunt deschise și pentru copiii,cari nu pot să-și petreacă vacanța în familiile lor. Se înțelege că în aceste așezăminte se pun cel mai mare preț pe exercițiile corporale și pe jocuri în aer liber, iar instrucția științifică se țărmurește numai la aceea de a menține cunoștințele câștigate. ________ Olimpia. suride autorităților superioare în drept ca : Preotul și învățătorul să conlucreze in unire și în bună înțelegere întru îndeplinirea chemării lor,și, prin conviețuirea lor în armonie, să dea exemplu poporului. Intr’adevĕr, in comunele rurale s’ar realiza mari progrese dacă preotul și învățătorul — conștiu de chemarea lor — ar lucra în unire, în perfectă armonie, și dacă s’ar ajuta reciproc întru ajungerea marelui și nobilului scop : îmbunătățirea stării morale, culturale și materiale a populațiunei noastre rurale. Totuși, oricâtă silință își vor da preoții și Învățătorii — fie ei cât de bine pregătiți — nu-și vor putea îndeplini cu deplin succes nobila lor misiune, dacă nu vor avea sprijinul administrației comunale, și dacă nu li se vor da tot concursul necesar de toate autorităților în drept. Cu durere și cu multă mâhnire trebue să mărturisim că sentimentul religios a slăbit și slăbește în popor și de aceea, cred că, pentru înlăturarea acestui reü, ar fi de dorit să se ia—între altele — următoarele măsuri: 1) Ministerul de interne să ia dispozițiuni ca: In comunele rurale să se respecteze cu strictețe legea repaosului duminical, și în acest scop să se dea ordin tuturor primarilor din comunele rurale și secțiilor de jandarmi rurali ca : Dumineca și în sărbătorile mari, toate cârciumele să fie închise până la orele 12 din zi. 2) Primarul cu consiliul comunal și jurii comunali să fie obligați ca : Dumineca și în sărbătorile mari să meargă regulat la biserică. 3) Dumineca și sărbătoarea, biurourile primăriilor să fie închise cel puțin până la ora 10 a. m., căci în multe comune rurale se observă că, locuitorii stau la primărie pentru diferite afaceri în loc să meargă la biserică și acolo să asculte serviciul divin și predica—sfaturile folositoare ce preotul e dator să le dea.—Jurii comunali să nu înceapă a judeca procesele decât după terminarea serviciului divin, și, între jurii comunali ar trebui ca, în mod obligatoriu, să facă parte preotul și învățătorul—singurii destoinici la sate a judeca procesele. 4) Preotul paroh să fie obligat ca, la finele fiecărei luni să raporteze dacă învățătorul a mers regulat la biserică cu elevii Dumineca și sărbătoarea în conformitate cu legea învățămîntului primar, și 5) De asemenea ar fi de dorit ca, ministerul de finanțe să dea ordin tuturor perceptorilor fiscali ca Dumineca și sărbătoarea, birourile percepțiilor să fie închise cel puțin până la orele 10 a. m. Locuitorii tocmai în timpul când trebue să se ducă la biserică și să-șî împlinească datoriile religioase, sunt luați de vătășel și duși la primărie să-și plătească birul; in multe părți, tot în acest timp, locuitorii sunt duși la primărie cu vitele și cu lucrurile ce li se sechestrează spre a li se vinde, fiind rămași în urmă cu plata cotizațiunilor. Tot în timpul când locuitorii trebue să meargă la biserică, autoritățile fac, în comunele rurale, diferite constatări : pentru distrugeri de hotare, ispase, controlări, inventarieri, punere în posesia averilor — din moșteniri — etc. Ar fi de dorit ca toate autoritățile să dea exemplu poporului, și deci să respecteze sărbătorile. Freodus C. Vasilescu, Govora. din streină și Spirii ® de la Portsmounh Presa franceză Vorbind de călduroasa primire făcută flotei franceze de către englezi la Portsmouth, «Le Temps» spune : Gând doui împărați își fac vizită, pot rezultă mari combinații diplomatice, dar nu urmează ca popoarele peste cari domnesc să ratifice proectele și să le aprobe politica. Ca pildă poate servi întrevederea de la Bjoerkoe. Nimeni nu știe la o adică ce și-au spus Wilhelm II și Nicolae.II. Nu-i însă tot așa cu serbările în cursul cărora reprezentanții a două națiuni fraternisează într’un avînt de încredere și de prietenie. Vizitele pe cari și le fac grupuri de deputații, corporații și escadre, stabilesc relațiuni cari nu sunt o chimera sau un capriciu. Favorizând cunoașterea reciprocă a două popore libere, ele stabilesc între dînsele legături mai solide de cum n’ar putea creea convorbirea a doui oameni, fie ei suverani și veri. Așa s’a întâmplat de câtva timp între Franța și Anglia. Acordul prin care cele două guverne conveneau să reguleze litigiile dintre ele, ar fi adus poate o dezlegare a câtorva chestiuni spinoase ; el n’ar fi produs în domeniul politicei internaționale rodnicele rezultate ce i se datoresc, dacă n’ar fi fost desăvîrșit printr’un contact mai d’aproape între cele 2 popoare. Vizitele pe cari le-au schimbat membrii grupurilor parlamentare pentru arbitragiu, comercianții și medicii, aceea pe care o escadră engleză a făcut’o flotei franceze la Brest și aceea ce s e întoarsă acum la Portsmouth, au fost tot atâtea prilejuri pentru cele două țări de a-șî afirma sentimentele lor de cordialitate reciprocă. Pentru aceasta trebue să ne felicităm călduros. Certuri cu grijă întețite de alții cărora le foloseau, au separat prea mult timp două popoare făcute spre a se înțelege și stima. Și mai departe , Amiciția franco-engleză e amenințată și de dușmanii și de amicii ei prea entuziaști. Ea stânjenește pe aceia caii vor să tulbure pacea europeană și cari vor căuta să provoace zâzanie între Franța și Anglia; dar e puțin probabil ca să izbutească. Nu mai puțin primejdioși sunt aceia cari vor să dea acestui acord o semnificare și însemnătate pe care nu le avea în momentul când a fost încheiat.* ♦ ¥ Le Petit Parisien spune : E un eveniment istoric de o reală însemnătate serbările de la Portsmouth venind îndată după cele de la Brest. Și acest contact frățesc a două flote, cari atât de mult timp păruseră că se amenință una pe alta, oferă o înfățișare de măreție ce izbește nu numai cele două națiuni amice, ci și toate popoarele civilizate. Apoi mai departe . Dar dacă Franța și Anglia se bucură de această apropiere amicală, acordul lor nu-i amenințător pentru nimeni. D’asupra păcei lor personale, ele doresc, ele vizează pacificarea internațională». Presa engleză Toate ziarele engleze fără excepție, au consacrat articole foarte cordiale vizitei flotei franceze. «Times» scrie : Flota franceză a fost primită nu numai cu toate semnele de onoare ce stă în puterea noastră de a da mărețelor vapoare ce înfățișează d in ochii noștri puterea navală a Franței, ci cu bunăvoința tuturor păturilor națiune!. Aruncăm fără urâ o privire spre epoca în care Franța a fost dușmana noastră cea mai de temut. Judecăm valoarea prieteniei sale în prezent, prin onoarea ce o aducem isprăvilor ei in trecut. Din Morning Post : Credem a ști că înțelegerea cordială nu’i numai o fază efemeră a politicei internaționale, ci că &u menită să dureze, și că cu timpul ea se va întări și va ajunge un factor și mai puternic al politicei mondiale. Daily Express publică darea de seamă în limba franceză și articolul său de fonde tipărit în franțuzește și în englezește. Daily Mail a publicat la Portsmouth o ediție franceză care va continua să apară în tot cursul săptămânei. Daily Express scrie : După Brest, Cowes, Portsmouth, Londra, încă o dată suntem rivali Franței, dar de data asta pe terenul ospitalității. Făcând din această vizită o demonstrațiune a sentimentutului general către scumpa noastră vecină, noi urmăm poate o politică dintre cele mai înalte și generoase. Daily hail. Explicațiunea prieteniei care există între Franța și Anglia e că fiecare dintre aceste două puteri înțelege importanța integritățeî celeilalte pentru propria sa politică. Pozițiunea Angliei ar fi periculoasă dacă Franța ar fi slăbită și slăbirea Angliei ar fi o amenințare pentru interesele franceze. Standard: ceea ce dorim noi e ca oaspeții noștri să se simtă ca în casa lor proprie. Când francezii în Anglia și englezii în Franța se vor găsi ca la ei acasă, era de pace durabilă și de bună înțelegere va fi cu adevărat consolidată. Daily News: Cei ce iubesc Franța și civilizația salută cu bucurie o înțelegere cu poporul care merge în fruntea celorlalte. Daily Graphic . Serbările din Portsmouth sunt un semn despre intențiunea celor două națiuni de a face permanente relațiunile lor actuale și de a se sforța în viitor să lucreze în înțelegere, cu un spirit desăvârșit de încredere reciprocă în toate chestiunile internaționale. Aceasta valorează mai mult decât un tratat de alianță. O CU&J2TA.IS ÎS 2*3? ZI Dacă omul e las să se resemneze fără să se lupte, femeea nu poate lupta decât prin resemnare. Marele duce Mihai Alexendlrovici AL StASIEI — Vezi ilustrația — Dăm azi ca ilustrație portretul marelui duce Mihail Alexandrovici al Rusiei, fratele mai mic al Țarului Nicolae II. După cum se știe, acesta a luat parte la întrevederea de la Bjovko, între Suveranii Germaniei și Rusiei. O programă Sâmbătă, 6 August. Prima ședință a adunării generale a Asociațiunei; inaugurarea expozițiunei in sala festivă a muzeului; banchet; serată etnografică în sala festivă a muzeului, (prezentarea costumelor, dansurilor și melodiilor românești). La toate serbările ce se vor aranja in această zi, vor avea intrarea exclusiv numai membrii «Asociațiunei» și persoanele oficiale, invitata anume la inaugurarea muzeului. Pentru publicul extern serbările se vor inaugura abia : Duminecă, 7 August: Deschiderea expozițiunei pentru publicul vizitator; a doua ședință a adunării generale a «Asociațiunii»; Ședință festivă a secțiunilor științifice-literare ale «Asociațiunei» , opereta «Moș Ciocârlan», de Tudor, cav. de Flondor, reprezentată de «Reuniunea română de muzică din Sibiu», in teatrul orășănesc. Luni, 8 August: Prima ședință a adunării generale a «Societăței pentru fond de teatru român» , a doua reprezentație a operetei «Moș Ciocârlan» Marți, 9 August: A doua ședință a adunării generale a «Soc. pentru fond de teatru român»; Inaugurarea scenei din sala festivă a muzeului prin o reprezentațiune teatrală a unei societăți de diletanți români din Sibiu. ■ Mercur 1, 10 August: Conferința directorilor băncilor române din Ungaria ; concert cu concursul societăței de muzică «Carmen». Jouî, 11 August: Conferințe publice în sala muzeului; repetirea seratei etnografice. Vineri, 12 August: Conferințe publice în sala muzeului; reprezentațiune teatrală a societăței de diletanți din Sibiu. Sâmbătă, 13 August: Conferințe publice în sala muzeului, concertul «Reuniunii române de muzică din Lugoj». Duminecă, 14 August: Vizitarea catedralei române din Sibiu; excursiune cu tren special la Săliște, unde se va aranja o petrecere poporală și un concert. Luni, 15 August: Inaugurarea școalei industriale de fete; închiderea expoziției; bal festiv. Timpul și locul în care se vor aranja serbările înșirate, se va publica în Programa definită, care va aranja și prețul locurilor, precum și timpul și locul vinzării biletelor de intrare. Comitetul aranjator își mai rezervă dreptul de a schimba ordinea serbărilor înșirate până la stabilirea programei definitive și detaliate. Această programă definitivă se va trimite (franco) cel mult până la 2 (15) August a. c. tuturor vizitatorilor, cari o vor cere și vor înainta taxa de inscriere de 1 coroană. Incvartizarea oaspeților . In vederea împrejurării, că în timpul expozițiunii și al serbărilor împreunate cu aceasta, va veni la Sibiu, după toată probabilitatea, un număr foarte considerabil de vizitatori externi, cari nu se vor putea adăposti cu toții în hotelurile din acest oraș. Comitetul narajator a instituit un biurou de încartizare, care va funcționa în timpul de la 5|18—15[28 August și va servi publicului vizitator al expozițiunii cu informațiuni asupra oamerilor disponibile în hoteluri și la case particulare. In acest scop biuroul instituit deoparte a intrat în pertractări cu hotelierii din Sibiu, iar de altă parte a făcut o conscripțiune a tuturor camerelor mobilate, ce se vor putea închiria in timpul expozițiunii, fixându-se tot odată și prețul acestor camere. Mai departe va instala în seminarul Adreian, și în alte localități, mai multe dormitoare cu un număr mai mare de paturi, ca să nu rămână fără adăpost nici vizitatorii cari nu vor mai găsi camere separate. Ținând cont de experiențele din trecut, când un număr mai mare de oaspeți sosiți la Sibiu nu a găsit adăpost din cauza că multe camere au fost rezervate pentru persoane cari au anunțat venirea lor,dar de fapt nu au venit ori au sosit mai târziu și în parte au ocupat apoi alte camere disponibile. Biuroul de încartirare nu primește comande de a rezerva camere ci se va restrânge exclusiv numai la adăpostirea vizitatorilor, cari după sosirea lor în Sibiu ii vor cere intervențiunea. Prin urmare vizitatorii externi, cari nu vor găsi loc la hoteluri sau la cunoscuții lor, sunt invitați ca după sosirea lor in Sibiu să se adreseze către Biuroul de încartirare, care va funcționa în localitățile sale de lângă gara Sibiu, in timpul sosirei trenurilor, și le va da cu toată prevenirea informațiunile de carie vor avea trebuință. minim fim page (’.Telegramele Agenției Române) Portsmouth, 29. — La începutul ședinței de eri a conferinței pentru pace, d. Witte a presintat o scrisoare formală de acreditare care a fost alipită la dosarul conferinței. D. Witte a telegrafiat la Petersburg condițiunile japonezilor. Conferința a durat două ore și totul s-a petrecut în modul cel mai amical. Japonezii au presintat în scris condițiunile lor de pace. Rușii le vor lua în considerație și le vor discuta îndată ce vor putea. Până atunci ședințele conferinței au fost amânate. Punctele esențiale ale condițiunilor japonezilor sunt restituirea cheltuelilor de războiu și cedarea insulei Sahalin.Condițiunile nu întrebuințează cuvîntul indemnitate ci acel de restituirea cheltuelilor. Londra. 29.—«Agenția Reuter» află din Portsmouth că între altele condițiunile japonezilor cuprind: cedarea peninsulei Liaotung, evacuarea întregei Manciurii care trebue să fie retrocedată Chinei, împreună cu toate privilegiile Rusiei în această provincie ; cedarea liniei ferate chineze de la sudul Charbinului, Japoniei; linia principală care duce la Vladivostok va rămâne în mâinile Rusiei ; recunoașterea protectoratului Japoniei asupra Coreei ; recunoașterea dreptului pentru Japonia de a pescui în apele litoralului siberian de la nordul Wladivostokului până la marea de Behring. sis M SIMT TRIBUNA UBK Măsuri de îndreptare Fiind că în comunele rurale, preotul și învățătorul sunt luminătorii poporului, de aceea trebue ca acești două factori ai luminării poporului, să trăiască în unire, în cea mai frumoasă armonie, și să se ajute reciproc întru exacta îndeplinire a datoriei lor, și aceasta cu atât mai mult cu cât misiunea lor este foarte grea și răspunderea le este foarte mare, căci pe lângă îndeplinirea datoriei lor proprie—în biserică și în școală —tot de la ei se mai cere : înființări de bănci populare, grădini parohiale și școlare — care să serve ca model la cultura rațională a pămîntului—,cantine școlare, tovărășii sau asociațiuni sătești, cultivarea gândacilor de mătase, școale de adulți, cercuri culturale, etc. De aceea trebue să se iasă Manifestația de aseară (Prin poală de la corespondentul nostru particular) Giurgiu, 19 Iulie. Se știe conflictul es se iscare aci, din cauza intonarei hranului grecesc in seara zilei de 20 iulie cor. și arestarea capelmaistrului Vaines, șeful Bîua Sofi reg.e de Vlașca, pentru că orchestra cântase «Deșteăptate Româna» și imnul regal român ca e contramanifestare. D. prefect D. C. Petrescu, care in acest timp lipsea din oraș, sosind ieri și văzind urmările conflictului, a luat toate măsurile ca publicul civil să fie satisfăcut in cererile sale, adică de a se intona oricând și oriunde «Deșteaptă-te române» și orice cântec național, cari erau oprite de a se cânta, și a face astfel să Înceteze manifestațiile ostile contra muzicilor. In adevăr, Miercuri seara muzica reg. 10 călărași execută in «Alei» numai cântece naționale și Deșteaptă-te române» in bucuria și entusiazmul publicului. Așează de asemenea muzica reg. 5 Vlașca in grădina publică «Centru» cântă bucăți naționale. Cetățenii giurgiuveni, vezind că în fine li s’au dat satisfacția ce au cerut’o timp de 6 zile, au hotărît a face o manifestație de simpatie și mulțumire d-lui prefect Petrescu. Peste 3000 de persoane, comercianți, funcționari, meseriași, tineri, bătrâni, la sunetele imnului «Deșteaptă-te române», se adunară in grădină și cum d. prefect se afla aci, îi făcură o manifestație cura rar se vede: se auzeau strigăte de «Trăiască România», «Trăiască Macedonia», «Trăiască prefectul Petrescu». O delegație dintre manifestanți se duse la d. prefect la masă și ii mulțumi pentru modul cum s’a aplanat acest conflict, cerând ca să se dea muzica reg. 10 de cavalerie pentru a manifesta in mod pacînic pe câteva strade. D. prefect Petrescu și maior Savopol au acordat această favoare. Un ura formidabil se auzi din mii de piepturi, agitarea pălăriilor și batistelor numai contenea. D. locot. Raceanu, aghiotantul pieței, porni cu manifestanții pe str. Sf. Niculae și le dete muzica. In sunetul lui Deșteaptă-te române, intonat de muzică și din gură, având 4 steaguri mari în frunte, au pornit cu toții pe str. Primăverei, Sft. Gheorghe, Ștefan-cel-Mare, piața Carol, unde d. I. Boldescu, pensionar, vorbi mulțimea din balconul, caselor Calianu, locuința sa. Când d-sa spuse că «acesta e primul avertisment ce’l dăm grecilor, pentru purtarea lor din Macedonia contra fraților noștri și că un picior de român ucis acolo va fi plătit de grecii de aci», entusiasmul deveni adevărat delir. Apoi le mai spuse, să se împrăștie în liniște. Manifestanții apucară pe străzile Principele Nicolae, vasile Epurescu. Abundenței și eșiră din nou în piața Carol. Aci și muzica reg. 5 începu «Deșteaptă-te Române» ; numărul manifestanților trecea de 4000. Continuând pe străzile Olari, Independenței și Portului, manifestanții se duseră la consulatul otoman, unde au făcut o grandioasă manifestație de mulțumire, strigând «Trăiască M.S.Sultanul». De aci au pornit la palatul prefecturei unde mai bine de 10 minute au manifestat, strigând : «Trăiască d. prefect Petrescu».La orele 12 noaptea manifestanții se împrăștiază. D. polițai C. Ionescu și aparatul polițienesc a veghiat la menținerea ordinei. gonim ȘaliÎului TS La Chicago s’a format o societate de femei, numită «Asociația femeilor bețivilor». Scopul ei e să hotărască pe consiliul comunal din marele oraș american ca să dea ordonanță prin care să se oprească vinzarea de băuturi acelora cari au obiceiul de a se îmbăta. Guvernul japonez a consimțit să libereze pe cuvântul de onoare pe generalii ruși Fock,Smirnoff, Nikitin, și Belu, spre a se duce in Rusia sa depue înaintea comisiune ele anchetă asupra predarei Portului Arthur. La Berlin se crede că retragerea momentană a regelui Oscar nu va întârzia a fi urmată de abdicarea sa in favoarea fiului și moștenitorului lui presumptiv căruia i-a încredințat regența, prin,țul Oscar-Gustav-Adolf, diurn de Island, care a împlinit la 3 iunie 47 ani în cercurile politice franceze — Prin poștă —