Universul, noiembrie 1905 (Anul 23, nr. 301-326)
1905-11-26 / nr. 325
raaipssell-Baunermann, noul prim-sutistru al Angliei.—(Vezi explicația). Calendar pe anul 1005 Ortodox: Vineri, 25 Noembrie.—f Sfinta Martira Ecaterina și M. Mercurie Catolic Vineri, 8 Decembrie.—Concepțiunea Mafiei Soarele răsare 7.41; apune 4.85 București, ?5 Noembrie. Adresa Camerei ia de obicei și, Adresele Camerelor nu sunt, în fond, decât parafrazări ale Mesagiului de deschidere a sesiunei parlamentare. Astfel, Adresa Camerei deputaților, cea dintâi ce vine în desbatere, exprimă hotărîrea majorităților de a sprijini acțiunea guvernamentală, înșirând, la finalul ei, proiectele anunțate prin Mesagiu, și anume : legiuirea care să facă posibilii punerea în valoare a bogățiilor ce zac în terenurile petrolifere ale Statului ; • stabilirea, de măsuri de protecțiune a muncii femeilor și copiilor în fabrici; o lege privitoare la răspunderea întreprinzătorilor în caz de accidente ; crearea unui fond pentru lucrări menite a spori suprafața cultivabilă a țarei (secarea Deltei Dunărei); crearea unui credit viticol; reînoirea domeniului Statului; crearea unui fond special destinat îmbunătățirii stării sanitare a satelor ; sporirea mijloacelor de transport pe căile ferate pentru satisfacerea nevoilor agriculturii și industriei; reforma dazei căilor de comunicație ; modificările în învățămîntul normal și profesional ; simplificarea formalităților din codul civil (privitoare, la căsătorie); amendarea legii de procedură electorală ; modificarea legii pensiilor, scăzându-se întru câtva limita de vârstă. In sfârșit, Adresa exprimă tot astfel hotărirea Camerei de a seconda guvernul în opera de consolidare a finanțelor, precum și în acea sporire și întărirea puterii noastre armate. In ce privește chestia conflictului cu Grecia, Adresa Camerei deputaților pe lângă aprobarea punctului de vedere și a procedărilor guvernului, conține, ca ceva mai mult, un pasagiu cât se poate de bine inspirat, amintind cum «România a fost întotdeauna refugiul acelor neamuri prigonite cari, la vremuri grele, căutau un adăpost unde să-și asigure o viață liniștită» și cum «sub scutul toleranței și al spiritului nostru de dreptate și legalitate, ele și-au putut croi un trait lihnit,și îmbelșugat lângă căminurile și isvoarele noastre de bogății», — istorice adevăruri, menite a pune într’o lumină și mai vie dreptatea ce avem, de a ne simți atinși când vedem «cum se’ răsplătește mărinimia și larga noastră ospitalitate». " Obicinuitele cuvinte de omagiu și devotament adresate Coroanei învestmântează de astădată și ele o deosebită solemnitate, prin faptul apropierea jubileului de 40 de ani de domnie a înțeleptului și gloriosului nostru Suveran, — și desigur din inima fiecăruia român grăiește Adresa Camerei când zice că : «Sărbătorirea acestor patruzeci de ani de domnie a li. Salo va fi o nouă ocaziune pentru poporul român ca sa arate cu câtă dragoste, venerațiune și devotament el în«omjoară întotdeauna pe Suveranul spu». © CVOETAXIE JPJE Z.l Bacă ai un copil, ești sclavul lui.Iacă f,ai scass opt stupâni lor. DIN BULGARIA (Gorasp- parîbuiaia a ziarului „Universul“) Sofia, 21 Noembrie. Deceniul școalei române Anul acesta, împlinindu-se 10 ani de la deschiderea școalei române, direcția școalei a voit să dea o serbare cu ocazia împlinirea primului deceniu. Eri, Duminecă, a avut loc în sala II a școalei de fete un Te-Deum, oficiat de părintele I. Sgala, răspunsurile fiind date de corul școalei. Sala era frumos decorată cu verdeață și ghirlande tricolore. La intrare era pus un tablou pe care era scris : «Trăiască fondatorii și conducătorii școalei". După Te Deum directorul școalei, d. Stroescu, ține o cuvântare prin care arată mersul învățămintului și aduce mulțumiri acelora cari au lucrat și lucrează pentru școală. Vorbește de asemenea un membru din colonie (d. A. Trifonj, mulțumind d-lui N. Misir, consulul român, de grija cei are pentru școală. A asistat aproape întreaga colonie, s’a servit, și șampanie. D.Stroescu a închinat in sănătatea d-lui N. Mișu. O mică notiță istoricii Școala română de aci s’a înființat în anul 1895 având în primul an 60 băeți și 50 fete ; de atunci în fiecare an numerul elevilor crește, având anul trecut 172 elevi. Școala, care nu avea la început decât 4 clase primare, are acum o secție comercială la băețî și secția croitoriei la fete. Serata Toterî școala a organizat o serată care a reușit pe deplin. Tasta sală «San-Stefano» era arhiplină , deși sala are mai mult ca 1000 locuri, aglomerația fiind mare mulți au plecat neavând locuri și întristați că nu pot petrece câteva clipe fericite. La ora 8 jum. p. m. vine d. N. Mișu, consulul român, corul școalei intonează «Imnul Legal» și «Șumi Marița» care au fost primite cu aplause de public. S’au recitat poezii de elevii și elevele școalei și s’a jucat piesa «harță-Răzașul». La urmă d. N. Barbelian a făcut mai multe exerciții de prestidigitație. A urmat după acea dansul care a ținut până la 0 dimineața. Profitul net este de 400 foi, care a fi dat pentru ajutorul elevilor săraci. Veniamin. CRONICI* FEMININE Toalete de bal și teatru Pentru bal, ci-nele trebue să iuia rodii cu trenă, decoltate, cu mâneci scurte, de tul, pas, muselină de mătase incrustată cu dantele și rebrodate cu mătase, paiele, ct c. Rodhi in întregime de dantele sau brodate cu seuri și paiete pe tul negru sau alb. Bijuterii, evantaiă, capul gol sau cu bijuterii. Pantofi da satin asociați la roche, ciorapi de mulase lor asortați. Mantilă elegantă de seară. Carnet de bal pentru dănțuitoare. Mânuși lungi de șevra sau albe. Nu se pune pălărie, ci o mantilă de dantelă sau un capușon elegant de surab sau salin garnisit cu plisuri de muselină de mătase și dantele. D-nele în vârstă, senio-rele prea tinere pot să nu se decolteze și să poarte corsdlgiii Bărbații trebue sa fie în ținută de gală, haină neagră, dar vesta și cravata albe, mânuși albe. Pentru teatru, în primele loji, d-nele toalete de bal, în staluri și celel’alte loji toalete de serată. Bărbații, ținută de bal în toate locurile. Sylvia. Modificarea legei clerului Am anunțat că d. Vlădescu, ministrul cultelor, a depus proiectul pentru modificarea legii din 1893 a clerului. Proiectul a fost tipărit și distribuit membrilor parlamentului. Rezumăm pe scurt modificările propuse de guvern. Ideile fundamentale ale legei din 1893 sunt menținute. Se vor putea înființa parohii noi nu numai când se crează comune nouă, ci și când se înființează vreo suburbie ; în Dobrogea, când numărul familiilor creștine din vre-o comună, rurală ajunge la cel puțin 80, se va putea înființa parochie nouă. Modificările de parocii, prin alipire sau deslipire de comune, se vor putea face prin decret regal. Când distanța dintre cătune și parohie e de 2—3 km., se poate înființa biserică nouă în care va servi un preot ajutător. La fiecare vacanță de preot paroh se va face hirotonie. Admiterea la hirotonie se va face în vederea vechimei dobindirei diplomelor de studii și a aptitudine notată în ele. La eventuale transferări, se va ține seamă de activitatea religioasă-morală, literară, socială și economică depusă în parohie. Actualii preoți supra numerari vor putea fi numiți: parohi sau ajutători în parohiile învecinate. . Pentru, postul de paroh sau ajutor în parohiile rurale, se va cere diploma de doctor sau licențiat în teologie; numai în lipsă se vor primi absolvenți cu diplomă ai unui seminarul complect. In bugetul pe exercițiul viitor s’au prevăzut retribuțiuni pentru 20 parohi rurali cu titluri universitare. Preoților li se impune obligația de a preda învățămîntul religios, de a ține predici la toate ocaziunile, de a se interesa de aproape ele bunul mers social și economic al populațiunei și de a da concurs școalelor de adulți și cercurilor culturale. După legea din 1893 era o singură instanță judecătorească bisericească: consistoriile eparhiale; numai pentru caterisiri se prevedea recursul la Sinod. Proiectul de modificare prevede înființarea a două Curți apelative, una la București și alta la Iași, compuse din trei membri luați dintre preoții titrați sau preoții/profesori ori-institutori distinși, și din trei supleanți. . . . . Consistoriile vor judeca asupra tuturor cașurilor ce li se vor trimite și în care vreun preot, diacon, cântăreț sau paracliser au comis vre-o vină prevăzută prin canoane, legi bisericești sau laice, ori vre-o altă vină de natură a le perde caracterul. Curțile apelative vor judeca numai asupra acelor cazuri în cari consistoriile au hotărât pedeapsa cu transferarea, oprirea de serviciu și perderea salariului pe mai mult de șase luni, sau perderea parohiei. Termenul de apel e de cel mult o lună de la comunicarea sentinței consistoriului. Curțile apelative vor mai judeca și caterisirile al căror recurs a fost admis de Sinod. Procedura de urmat înaintea instanțelor judecătorești, se va determina prin regulament. Ie wul Ilipíífill ■ dinei, la Petersburg, o mină încărcată cu 80 de kgr. dinamită, cu baterii și fire conducătoare. Ei făceau negoț de brinzeturi, și prăvălia lor fusese vizitata de poliție, care nu observase nimic suspect, cu trei zile înainte de atentatul in care Alexandru II trebuia să-șî găsescă moartea. Dvorniciî Se înțelege că ar fi adesea greu, ca să nu zicem imposibil, pentru agenții siguranței de a da toate informațiile intime cerute de instrucțiile ministeriale. Ei sunt ajutați în sarcina lor de reprezentanții unei instituții speciale rusești: dvorniciî. Dvornicul e un fel de portar, întreținut de proprietar; el însă* -■ e însărcinat de poliție să supravegheze pe locuitorii casei și trebue să fie la ordinele oricărui agent de poliție. Toți cei ce au trecut prin vreun oraș rusesc cunosc ființa aceasta ’ «sili generis» pe care îl vezi noaptea culcat de-a curmezișul gangului caselor și luminat de licărirea unui felinar pus la căpătâiul lui. Ori ce temperatură ar fi, rișei totdeauna să te impedici noaptea de corpul acestui nenorocit redus la rolul de câine de pază, disprețuit de poliție al cărui instrumente, el datorește milei și'temere ce'inspiră chiriașilor pomana câtorva capeice, pe cari le transformă în vutcă, singura bucurie și consolație a acestei brute. (Va urma) TZVV JPMOVJEH3B JPL ZI Mulți ar avea mai mult curaj dacă cir fi bogați. -----—si QBBIBcm— tot mai călduroase. Ele se bazează pe politica balcanică reală și sever de corectă a Austro-Ungariei, ceea ce este recunoscută de toți in Athena. Nu este im secret, că ma cu seamă regele George a contribuit mult la această schimbare de păreri în Grecia, astfel incât in toate Statele balcanice nu se ascultă nicăirî ca la Athena sfaturile ministerului de externe din Viena. Acest luminos tablou al relațiunilor față de străinătatea europeană este întrucâtva tulburat prin raportul Greciei față de Statele balcanice creștine. Intru cât privește contrastul greco-bulgar, acesta firește că are un motiv istoric, mai vechiu decât o mie dele ani, care prezintă toate momentele biologice ca purtător al luptei de rasă. Cu totul altmintrelea sunt relațiunile cu România cari in urma intervenirei temporare a sentimentului momentan, de ambele părți, arată că în cursul politicei reale,de un deceniu,este o tendință aproape ciclică, deoarece după o perioda de apropiere real politică, în care se arătă în mod evident voința regelui George, urmează un timp de conflict, care corespunde foarte puțin intereselor elenice și eleniste. Este regretabil că și acum politica grecească a ajuns în absența regelui într’o periodă de furtună și de luptă. Credem că nu greșim dacă presupunem, că tocmai acest mod mai nou în problema balcanică, lupta pentru naționalitate a cuțovlahilor cu multiplele sale chestiuni politico-sociale, naționale și religioase, va forma obiectul schimbului de vederi între regele Greciei și personagiile normative pentru’ politica noastră în Balcani.»___ articol iar greutatea neto-reală este greutatea măriei cântărită cu sau fără învelișurile imediate sau interioare. Prin proectul de față s'a căutat ca toate mărfurile cari se pot desface de înveliș să se cântărească separat și să se taxeze pe netoreal. Pe când prin legea de la 1895 se taxau pe netoreal 118 articole din 576, prin legea de față s-au prevăzut 479 articole taxabile pe neto-real din 854 articole care conține tarifri, deci va urma o clasificare mai justă. In vechea lege sunt taxate pe neto-legal 210 articole, iar prin noua lege 68 numai. Pe bruto se taxau 191 articole pe când prin legea nouă se vor taxa 274. Restul de 57 articole din vechiul tarif și 38 articole din noul tarif, se vor taxa pe cap, bucată, tonă, sau contrariu sunt mărfuri de prohibițiune. Prin noua lege se stabilește cari anume învelișuri pot beneficia de tare și care trebuesc cântărite împreună cu marfa în cazul când nu se pot separa. învelișurile și vasele care constituesc obiecte de comerț, vor fi taxate separat de marfă, iar cele fără valoare comercială vor fi scutite. Alte amănunte Legea mai prevede că contestațiunile relative la care să se judece de comisia de experți a direcției vămilor, iar contravențiunile să se execute conform legei vămilor. Modificările de cari s’ar simți nevoe mai târziu, se vor face de guvern, numai prin decret regal, aplicabil la trei luni de la publicarea în «Monitorul Oficial- Legea se va pune în aplicare o dată cu noul tarif. Biarîa. — e»mE3E*XKm*—--- Misterele Curiei rusești (Urmare) ‘ CAPITOLUL XIII Spioni» După ce am văzut pe protectorii ordinei publice, de la uriadnik până la guvernator, ne mai rămâne să consacram câteva cuvinte serviciului siguranței și jandarmeriei. Desigur că o poliție care pare a avea de scop să pescuiască în apă turbure nu se poate lipsi de un sistem de spionaj din cele mai întinse. Agenții ei sunt recrutați printre certați cu justiția, cari ar îi primejdioși să fie întâlniți noaptea pe o uliță deșartă fără a fi armat până în dinți. Agenții secreți sunt mai numeroși încă decât polițiștii, adică mai mult de o jumătate milion. Cu poliția pe care o cunoaștem, cu jandarmii și cu dvornic’iî de cari vom vorbi în curând, se poate socoti numeral lor total, în Rusia europenească și asiatică la cioni: milioane, ceea ce dă formidabila proporție de un polițist pentru zi>ele locuitori. Spionul căruia i s-a încredințat supravegherea unei persoane Robite să completeze și să trimită autorităților, în fiecare lună, formularul următor : Secția poliției imperiale. Formular Ab. 2 1) Care e numele și pronumele persoanei supraveghiate ? Cum 1l chiamă pe tatăl său? 2) Unde locuește ? 8) De câtă vreme locuește acolo și unde locuia înainte? 4) Ocupă un apartament singur sau are casă mobilată? In acest caz cine închiriază? (A i se da numele, situația și trecutul). 5) Locuește singur sau cu cineva ? Cu cine ? 6) Are servitor și cum îî chiamă ? Dacă nu are, cine ’i vede de casă ?_Cine ’i spală ? A se da numele și locuința spălătorese!. Ce are prin odăi ? 7) Cu cine e în corespondență ? Primește scrisori de valoare ? 8) Mănâncă în casă sau afară ? 9) Se duce prin biblioteci ? Cari? Ce cărți a împrumutat în cursul lunei ? 10) Ce face acasă ? 11) Care ii sunt mijloacele de trai. ? Dă lecții și cui ?—Are vreo slujbă și care ? ’ 12) Unde l-a văzut agentul supraveghetor pentru întâia oară și în ce împrejurări ? Supraveghiatul cunoaște din vedere pe agentul care -l urmărește ? 13) La ce orci iese și când se întoarce? 14) Supraveghiatul are relații femeești ? sau," dacă e feipee, are, vreiun amant ? Cum îl chiamă ? Unde se întilnesc ? 15) Cui a făcut vizite în cursul lunei? (A se indica numele și domiciliul). 16) Cine petrece cu slînsul nopțile ? " 17) Cine ar putea, la nevoe, mărturisi că a avut legături cu persoanele vizate în paragraful de mai sus ? 18) Joacă cărți ? 19) A fost văzut vreodată beat ? Se poate presupune că cu fișe atât de complete poliția are toate informațiile dorite asupra celor pe cari îi bănuește. Dar agentul secret, ca și colegul lui oficial, nu e mai puțin om al datoriei. Dacă individul urmărit izbutește să’și cunoască spionul, poate, cu bani, să’și recâștige oarecare libertate. Astfel dloar teroriști bine cunoscuți de poliție și supravegheați au izbutit să sape sub strada Gră Dlsparljiunsa misterioasă a, doai elevi de liceu (Prin poștă de la coresp. nostru particular, Focșani, 23 Noembrie. V’am telegrafiat că în noaptea de 19 spre 20 trecut au disparut din oraș elevii Mircea Eliad, din cl. VI a liceului «Unirea», și Bogdan Vintilă, din cl. IV. Primul e fiul d-lui Anton Eliad, profesor la acelaș liceu și avocat. Cel de al douilea e fiul.d-lui Toader Bogdan din Pitești. Era crescut însă de moșul șeii, d. Apostolache Stavrache, din Țifești, și sta în gazdă la d. S. N. Pavelescu, secretarul serviciului sanitar din localitate. Elevul Mircea Eliade, inteligent și mergea bine cu școala. Spunea insă de demult colegilor săi că va pleca în America , bineînțeles că nimeni nu lua în serios acel gând, afară de dinsul. La un plan așa de îndrăzneț, avea nevoe însă de un tovarăș. Tovarășul fu găsit în persoana elevului Vintilă Bogdan, care și el era nemulțumit de soarta lui și mergea prost cu școala. Le trebuia însă bani de drum. In acest scop, ambii au recurs la diferite manopere frauduloase. In oraș circulă multe versiuni asupra mijloacelor cum și-au procurat dânșii bani. Nefăcându - se până acum la autorități decât reclamația d-lui Pavelescu, nu putem înregistra decât pe aceasta. Vintilă Bogdan, care stă în gazdă la d. Pavelescu, a luat pe ascuns toate lucrurile sale, pe care le-a vîndut ; ba încă a furat și un rând de haine, un pardesiu, un palton, o pălărie și o pereche de șoșeri a d-lui Pavelescu. Toate aceste lucruri le-a scos prin fereastra odăei sale, în noaptea dispariției și el însuși a fugit tot pe fereastră, ca să nu deștepte pe nimeni din casă. A doua zi dimineață d. Pavelescu constată cu mirare că Vintilă dispăruse de acasă și găsi în locul hainelor ce i se furase, un bilet cu următorul cuprins : Domnule Iancu! «Sunt momente în viața unui om în care el ar dori mai bine să nu fi existat. Intr’un astfel de moment ma găsesc și eu acum ! Cauzele sunt urmările faptelor. Faptele sunt următoarele : 1) Sunt proaste toate notele, deci sunt amenințat să rămân repetent.2) Sunt luat roți la ochi de toți profesorii. . 3) Disprețul părinților (în general). 4) Disprețul de mine însumi (in particular). 5) Din toate aceste rede un desgust pentru viață. Am căutat să string bani să fug, n’am reușit. Persoanele la care am cerut mne vor spune sigur tătaeî, și dacă cu hainele mata fac un lucru foarte urît, ele însă, vînzindu-le, îmi vor da instrumentul mor [ci : revolverul. Plapoma și rufele am căutat să le vind și nu am putut, de aceea le-am dat de pomană. Sărutări de mâini nenorociților mei părinți. G. C. Cleopatrei, sărut copiii.Adio. Și... rugați-ve pentru mine». Vintilă. Din această scrisoare reese că Vintilă avea intenția să se sinucidă. Faptul însă că până acum nu s’a dat de urma lui, cât și împrejurarea că a dispărut în acelaș timp și colegul său Eliad, face să se creadă că nu s’a sinucis. Parchetul local a înștiințat telegrafic toate parchetele din țară despre dispariția acestor elevi. Vo vom ține în curent cu tot ce vomu putea alia pozitiv. De la Puma. Vizita regelui Greciei la Viena Ziarul «Neue Freie Presse» scria următoarele despre vizita regelui Greciei la Atena : «Itelațiunile Greciei cu Puterile mari din vest au fost intotdeauna bune. In Paris și Londra grecii nici o dată n’au fost lipsiți de amici cordiali și energicî. De asemenea și relațiunile cu cei din Berlin s’au strîns și mai mult, din cauza alipirei Greciei la Turcia. Oamenii politici din Grecia s’au convins că pentru un timp foarte îndepărtat menținerea integrității Turciei trebue să fie punctul central al politicei grecești. Atitudinea plină de tact a Greciei față de Rusia, în timpul războiului, s’a recunoscut la Petersburg, prin multe amabilități. Cordialele raporturi cu monarhia noastră devin din an în an SENTÎNȚA in procesul școalelor grecești din Ba!al și Constanța Se știe că consiliul permanent de pe lângă ministerul de instrucție, care a judecat școlile grecești din țară, s’a pronunțat, până ozi, numai asupra procesului institutului particular din Brăila al d-lui Rananopol, aplicându-i pedeapsa închiderea școalei. In ședința de cri consiliul a dat sentința și in procesul școalelor grecești din Galați și Constanța, rămânând a se pronunța mai târziu asupra școalelor grecești din Tulcea și Sulina. Institutului particular din Galați al d-lui Pilarinos i s’a aplicat pedeapsa avertismentului public, ca unul care s’a făcut mai puțin vinovat de la abaterile regulamentelor școlare. Totodata’se atrage atenția d-lui Pilarinos, ca în viitor să se st opue regulamentelor școlare, arătându-i-se consecințele ce ar rezulta din neobservarea acestor regulamente. Asupra școalelor comunităților eline din Constanța, de sub direcțiunea d-rei Matilda Zaneto și Filip Mănoi, consiliul permanent s’a pronunțat hotărind închiderea acestor scoale, fiind-că nu s’au conformat de loc regulamentelor școlare, comițând astfel grave abateri. nep. " DIN BUCOVINA (Corespondență part. a ziarului „Universal“) Cernăuți, 23 Noembre. Greva <le la 1abrica de zahîir din Zneiea Am arătat telegrafic despre revoltarea lucrătorilor de la fabrica de zahăr din Zucica lângă Cernăuți, unde lucrătorii de noapte s’au pus în grevă, lata, cite-va amănunte . Ori toată ziua nu s’a remarcat nici o mișcare din partea lucrătorilor ; abia aseară, la orele 6, după încetarea lucrului de ziuă, direcțiunea fabricei a fost surprinsă, văzând că lucrătorii de noapte nu vor să intre la lucru. Câțiva dintre ei vroind să intre, au f fost opriți de către revoltați. Sa cerut imediat intervenirea armatei, spre a se putea impedica excese și încăerări. Greviștii cer mărirea salariului cu 70.la sută ,și monopolisarea lucrului, adică primirea numai a lucrătorilor indigeni și anume numai acei din comunele de prin împrejurimile fabricei. Prima cerere li se va îndeplini ; a doua însă nu, după cât se crede. Astăzi foarte puțini au reluat lucrul. Numărul greviștilor e de peste 600. Fabrica funcționează numai in parte. S’a și intervenit din partea autorităților și a fabricei pe lângă lucrători, promițându-le o mărire a lefilor cu 40 la sută. Se speră că mâine sau cel mult poimâine lucrul va reîncepe, astfel ca fabrica să fie scutită de mari pagube. Pagubele fabricei până în prezent nu se cunosc încă. »ivad FIXARE4 TABELOR IA lilIFul Noul proiect de lege Odată cu punerea în aplicare a noului tarif vamal, era de nevoe a se stabili modul cum trebuesc cântărite mărfurile prevăzute în articolele tarifului, deoarece tariful în vigoare, asupra taxelor, prevăzut prin legea de la 1895, nu mai poate fi aplicat noului tarif, care a schimbat clasificarea mărfurilor și a înmulțit numărul articolelor. In acest scop ministrul de finanțe a întocmit un proect de lege prin care se stabilesc normele cântărirei diferitelor mărfuri, atât la import cât și la export. Proectul se află actualmente în discuția secțiunilor Camerei. Principiul care a condus la întocmirea acestui proect de lege, a fost ca legea să nu sporească taxele prevăzute în tarif pentru fiecare fel de marfă. Cum se face cântărirea Drepturile de import se vor percepe în baza nouei legi pe bruto, pe neto-legal și pe neto-real. Greutatea pe «bruto» înseamnă aceea care rezultă din cântărirea împreună a conținutului și învelișului ; greutatea neto legală se calculează scăzând din greutatea brută taxa determinată la fiecare ESist prim-msinistra si Angliei — Vezi ilustrația — In urma demisiunei lordului Balfour, regele Angliei a însărcinat cu formarea cabinetului pe Sir Henry Gampbell-Bannermann, șeful partidului liberal. El este în vîrstă de 70 de ani și în ultimele două cabinete liberale a fost ministru de războia. Gampbell-Bauerman a intrat la vîrsta de 82 ani, ca deputat în Camera comunelor, fiind membru al partidului liberal. De la 1871— 74 și de la 1880—82 a fost secretar financiar în ministerul de războiă și in anii următori secretar al amiralității și secretar-șef al Irlandei. La 1881 a fost numit ministru de războia în cabinetul Gladstone. Din ministerul Roseberg, a făcut parte, în aceiași calitate de la 1892 -1895. După retragerea lui lancourt, la 1899, șefia partidului liberal a luă Campbell-Baunermann. Bi»«TM NAVALĂ CONTRA TURCIEI (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») In jurul notei Portei Constantinopol, 21. —In întrunirea lor dotarii, ambasadorii au hotărât să primească mai multe puncte din nota otomană; într’o noua întrunire de ele, ambasadorii au continuat discuția. însărcinatul de afaceri francez are depline puteri de la guvernul seif spre a termina ; ceilalți ambasadori fac unele reserve, mai cu seamă cel englez, din cauza schimbare de guvern în Anglia. Se crede că ambasadorii nu vor trimite Forței înainte de Sâmbătă nota elé răspuns, cu acceptarea definitivă. Probabilitatea acordului între Poartă și puteri Constantinopol, 24. — După cum v’am anunțat ieri, Sultanul acceptă controlorii sub denumirea de consilieri financiari. Sultanul mai cere creearea unui al douilea post de consilier otoman, care va lua parte la lucrările comisiunei internaționale împreună cu inspectorul general otoman. Sultanul refuză însă ca cheltuelile militare otomane pentru vilactele macedonene să fie supuse comisiei financiare internaționale. De partea lor, ambasadorii primesc pe al douilea delegat otoman care ar avea ca atribuții să asiste numai la întrunirile privitoare la cheltuelile militare. Ambasadorii nu vor ceda asupra acestui punct. In definitiv, afacerea poate fi considerată ca sfirșită. Escadra internațională va părăsi insulele Tenedos și Mililene când acordul definitiv va fi semnat. Sfârșitul demonstrației navale Constantinopol. 24.—Astăzi sau mâine e așteptată iscălirea rotocolului asupra înțelegereoriei cu Puterile în chestia delegaților financiari, deci sfârșitul demonstrației navale. Situația la Misiene Constantinopol, 24.—La Mitilene a rămas numai cuirasatul francez «Charlemagne», un torpilor rus și un mic contingent de infanterie de marină, cu câte un ofițer de fiecare Stat care ia parte la demonstrație. Cum va fi formată eomisiunea de control Viena. 24.— Telegramă din Constantinopol. In cercurile diplomatice se spune cu siguranță că Poarta a cedat în estenia controlului financiar in Macedonia din cauză că unele Puteri ar fi dat Sultanului să înțeleagă că dacă nu mă cedează acum va trebui să satisfacă pretenții mult mai mari. Poarta a fost impresionată cu deosebire de știrea că Puterile au de gând să ceară numirea unui guvernator general pentru cele trei vialete macedonene. Aseară s’a ținut o conferință a ambasadorilor. După o lungă discuțiune, ambasadorii s’au înțeles in privința răspunsului la nota Turciei. In răspuns se primește ca comisiunea financiară să fie formată de patru delegați ai Puterilor, de cei două agenți civili și de Illmi- Pașa. Pentru toate decisiunile importante va trebui să se obțină sancțiunea sultanului. € 111111 immim (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul epitropiei Nifon Se știe că d-nii Em. Lăzărescu, Ianculescu și alții, în calitate de moștenitori ai defunctului mitropolit Nifon au cerut tribunalului Ilfov anularea alegerei d-lui Ionel Roșescu ca epitrop al așezămintelor «Nifon». La această acțiune s’a asociat și ministerul cultelor. Judecarea acestei afaceri a venit era înaintea secției a IlI-a a tribunalului. D. Lăzărescu și ceilalți moștenitori s’au prezentat asistați de d-nii advocați B. Delavrancea, C. Arion, V. Lascăr, Em. Antonescu și Gh. Mumuianu. Ministerul cultelor a fost reprezentat prin d. adv. Mihail Antonescu, iar d. Bozescu prin d-nii advocați: C. Disescu, Djuvara, Petre Grădiștearm. și Xenopol. D. Petre Grădișteanu a cerut tribunalului respingerea acțiunei ca nefiind complectă, deoarece nu se arată anume prin ce e viciată alegerea d-lui Bozescu. Incidentul e combătut de d-nii advocați Lăzărescu și Delavrancea. Tribunalul a respins incidentul. D. Grădișteanu a ridicat un alt incident, anume că ministerul cultelor și casa școalelor nu ar avea nici o calitate de a se amesteca în această afacere și cere tribunalului respingerea intervenției ministerului. D. M. Antonescu, reprezentantul ministerului, susține dreptul de intervenție a acestuia. După ce a mai vorbit d. Djuvara pentru respingerea intervenției ministerului și orele fiind înaintate procesul a rămas să se judece în continuare în ziua de 9 Decembrie. Deschiderea unui testament Erî s’a deschis de secția II-a a trib. Ilfov testamentul d-nei Sofia Bontaș din str. Primavereî din Capitală, decedată acum câteva zile. Prin testament, răposata a lăsat d-lui Se. Arion întreaga sa avere ce se ridică la aproape două milioane lei. D. Se. Arion nu e rudă cu defuncta. Soțul decedatei precum și d. 11.col. Basarabescu, rudă de aproape cu defuncta, au intentat chiar era, prin d. Stelian Popescu, acțiune pentru anularea testamentului, tainieiiiele din Rusia ( telegramele Agenției Române) Asociație de ordine Berlin, 24. — După o telegramă a «Agenției Vestnic» s’a format la Tula o asociații de a cărei deviză este: țarul și ordinea. Ea este bazată pe prescripțiunile manifestelor ele la 19 August și 80 Octombrie. Aceiași agenție asigură că în câteva sate din împrejurimile Skopinei au isbucnit tulburări. La Vladimir au fost arestați doar studenți și șapte telegrafiști că au participat la grevă. Președintele și membrii biuroului congresului telegrafiștilor au fost arestați. Retragerea depunerilor bănești! Moscova. 24.—Lucrătorii din Moscova, organizați după pilda lucrătorilor din Petersburg, povățuesc pe lucrători să adune adesiuni de la țăranii care vor să retragă depunerile lor de la Casa de consemnațiune a Statului pentru a protesta contra măsurilor de represiune luate de guvern contra populațiunei rurale. (Telegramele particulare ale ziarului ,,Universul“) Marele duce Vladimir cu nervii zdruncinați Paris. 24.—«Le Rappel» află de la granița rusă că marele duce Vladimir, cu nervii sdruncinați de evenimente, oprește lumea pe strade și le adresează fel de fel de gentilețe. La fiece moment el exclamă: «Sunt sătul de viața asta». Pierderile Moșiei pe urma grevelor Paris. 24. — «Le Journal» spune că Pmsia a pierdut cu greva de la căile ferate 36 milioane de ruble. Greva telegrafo-poștală produce pe fiece zi o pagubă de 400.000 de ruble. Sentință de moarte casată Berlin. 24.—Telegramă din Varșovia. Tribunalul de război și din Samara condamnase la moarte pe mașinistul de la căile ferate Sokolov, precum și pe alți tovarăși ai lui. Biroul central al impiegaților căilor ferate a dat pe toate liniile ruse ordinul telegrafic că dacă sentința nu e suspendată în trei zile,să se înceapă greva generală.' Aseară a sosit ordinul telegrafic al ministrului de razboii prin care se casează sentinta de moarte dată contra lui Sokolow și a tovarășilor lui Comunicat al guvernatorilor Mesei Viena, 24. — O știre din Odesa spune că guvernatorul a comunicat,prin afipte pe strade, că cea mai mică dezordine va fi reprimată cu forța. Numărul trupelor consemnate este enorm. Numărul total al ucișilor in timpul dezordinelor se ridică oficial, la 8000. In jurul noului împrumut, rusesc Londra, 24. — După știrile sosite din Petersburg se zice că casa berlineză Mendelsohn continuă a trata cu contele Witte chestia unui nou împrumut rusesc, căruia ar trebui să-i servească drept garanție monopolul alcoolului. Revolta unei alte garnizoane Berlin. 24. — Se vestește că garnizona din fortăreața rusească Ivangorod, pe Vistula, s’a răzvrătit, cerând îmbunătățirea tratamentului și a hranei. Garnizona e compusă din 3.200 infanteriști, 2.800 artileriști și 200 săpători. întărirea palatelor țarului Ilina, 24. — Se anunță din Varșovia că continuă greva poștală și telefonică. Toate sforțările autorităților de a menține’ legătura telegrafică cu Moscova și Petersburg, prin soldați săpători, au rămas zadarnice, deoarece toți săpătorii disponibili sunt întrebuințați la serviciul întăririlor de la Peterhof, Zarskoie ,Selo și Cronstadt. Preotul Gapon reintră în luptă Berlin. 24.—Știri din Petersburg spun că greva poștală continuă. Greviștii sunt convinși că rezistând vor obține satisfacerea cererilor lor. vVitte ar înclina spre mulțumirea lor , singura piedică e’ Durnovo. Poșta, lucrează acum cu ajutorul a 2000 de voluntari, in fața clădirei poștei circulă neîncetat patrule de cazaci pte jos și călări. Gapon a ținut un discurs. Socialiștii au fost îndepărtați cu violențe. Adunarea a hotarât sa ceară contelui Witte amnistia pentru Gapon. Generalul SaelfrolT asasinat de o femee Londra, 24. — Daily Telegraph află din Petersburg că Marți s-a aflat cum că fostul ministru de resboiű, generalul Sacharoff, trimis ese țar în provincia Saratow pentru a potoli niște tumulturi agrare, a fost asasinat de o femee care a apărut pe neașteptate în camera lui și a tras asupră-i 3 gloanțe de revolver. Femeea făcea parte din grupul revoluționar care cere desființarea pedepsei cu moarte. Reînceperea parțială a lucrului la poștă și telegraf Berlin, 24. —Se anunță din Kiev că telegrafiștii și impiegații poștali din micile orașe ale Rusiei de sud au reînceput lucrul. I ®-#-«--clasHR* Ace iden lui A. S. N. Principesei Maria Em pe la orele 11 dimineață, A. S. R. Principesa Maria a eșit călare de la palatul Gotroccii, mergând spre cazarma regimentului 1 de geniu, lucru ce-l face aproape în fiece zi. Ajunsă la 80 de pași departe de poarta cazărmei, soldatul de santinelă, conform regulamentului, strigă cu glas puternic , garda afară, pentru ca aceasta să via și să dea onorurile cuvenite. In momentul acesta eșeau pe poarta cazărmei trei soldați bacalaureați: Gheorghe Petrescu, Gorvin Petrescu și Ozorovici. Dinșii se pregăteau să facă front, conform regulamentului și să salute. La strigatul puternic al sântelei, calul, speriat, sări in lăma smucindu-se. Smucitura a fost atât de violentă, incât A. S. R., deși o călăreață reputată și-a perdut echilibrul și a căzut jos dimpreună cu scara șelei, ce-i rămăsese prinsă de picior. Imediat soldații bacalaureați sus numiți în sărică în ajutor. A. S. R. le spuse: — N’am nimic, vedeți de cal. Calul care se oprise imediat pe loc, fu apucat de hățuri de către sergentul de stradă, care sosise și el acolo. D-nii G. Petrescu și cei l’alțî bacalaureați ajutară A. S. R. să se ridice și la întrebările lor dacă s’a lovit. Principesa răspunse : —■ Nu... N’am M’am lovit ușor. Totuși A. S. R. tremura și călca cu mare greutate. O trăsură ce din întâmplare sa afla la poarta regimentului fu chemată în grabă și bacalaureații ajutară A. S. R. sa se urce. "Bieții tineri erau atât de rapaciți, încât nu se gândi nici unul să însoțească pe A. S. R. Principesa Maria până la Palat. A. S. R. are piciorul puțin contuzionat însă nîie nimic grav. Aseară chiar nu mai simțea nici o durere și a mâncat împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand și cu micii principi gi principese.. I Micii principi Nicolas și Mark. cu pentru Sir