Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)
1906-01-14 / nr. 12
Aim XXIV No. 12.— Sâmbătă 14 fanuarie 1906 Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMASURI DIN LUMEA ÎNTREAGA 5 Emil In Komtoîa.—I ® †anS tm slroînaîat* ysf. mii", REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚÎA * l, Strada Brezorianu li, Bucure«® «! • "iv • Harta republicei Venezuela.— (Vezi explicata) Calendar pe anul 1906 Ortodox Vineri, 18 ianuarie. — Martirii Emilia și Stratonie Catoîse Vineri, 26 ianuarie.—Polykarp Soarele răsare 7.43; apune 5.13 o merită, accentuăm însă că nu putem avea nici un amestec, direct sau indirect,interesele noastre fiind cu totul în afară de dânsul». Fiind vorba, bineînțeles, de interesele economice. Intrucât însă din conflictele sau aranjamentele economice din jurul nostru ar putea rezulta și unele consecințe politice, atențiunea cu care vom avea să le urmărim va trebui să fie cu atât mai încordată. București, 13 Ianuarie. tmsmsm ul c ® n liete ®#9ffl ® iaS © ® Nu se știe de unde a pornit zilele trecute svonul că s'ar putea ca România să se alăture și ea la uniunea vamală sârbo-bulgară. Acest svon, de altmintrelea foarte puțin verosimil prin el însuși, a fost desființit imediat de guvernul nostru, iar prin o corespondență din București adresată ziarului «Neue Freie Presse» și rezumată printr'o telegramă a noastră", din Viena s’au arătat foarte lămurit motivele pentru ca nici vorbă nu ar putea de o asemenea întorsătură în politica noastră economică. Ziarul oficios al guvernului vine la rîndul său să accentuisze unicul punct de vedere din care crede că am putea privi UOI, și uniunea vamală dintre cele două state balcanice vecine și conflictele ce s au iscat de pe urma acelei proiectate uniuni. Orice stat are fără îndoială dreptul de a da politicei sale economice direcția ce crede de cuviință în sensul intereselor sale. Serbia, se afirmă, năsuiește prin acordul ce voește a stabili ca Bulgaria, să se emancipeze de sub dependența economică la care este supusă de către Austro-Ungaria, deschizându-și nouă debușeuri maritime pentru exportația produselor ei (prin porturile bulgare). Această năzuință e firească, pentru că nici un stat nu poate fi bucuros a se vedea redus la un singur debușeu, cum din cauza poziției sale geografice a fost până astăzi Serbia. Pe de altă parte, Austro- Ungaria socotind uniunea vamală sârbo-bulgarâ ca jicnitoare intereselor ei economice, uzează la rîndul ei de mijloacele ce-i stau la îndemână, fie ca s’o împiedice, fie ca s’o facă pe cât posibil inofensivă acelor interese. «In luptele pe tărâmul economic,—zice organul oficios al guvernului,—ca și în orice fel e lupta, se răspunde uneori la lovituri prin contra-loviturî. Și unii și alții au interese legitime de susținut ; uneori ele se ciocnesc și fiecare parte caută a se folosi de avantagiile ce-i prezintă atât pozițiunea sa geografica,cât și alte Împrejurări cari cad în cumpănă in luptele economice. «Noi, nu jucăm decât rolul de spectatori în acest conflict de natură economică , urmărim fazele lui cu atențiunea pe care «IMF»AWTA (Cores?■ particulară a ziarului „Universul“) Paris, 9 Ianuarie. La l'oîff Word iss balon Am arătat acum câtva timp cum d-niî Charcot și La Vaulx au plănuit să plece împreună la polul Sud, și cum speră să ajungă acolo cu baloane dirijabile și sănii. Dar ziaristul american Wellmann speră să ajungă la Polul Nord Înainte ca cei doar francezi să fi atins ținuturile antarctice, Walter Weltmann a mai încercat de două ori să ajungă la Polul Nord: in 1834 a petrecut două veri și o iarnă lângă paralela 80, la vr’o 600 mile de pol, și in 1899 a ajuns până la paralela a 82-a. Experiența căpătată in aceste călători 1 va ajuta in viitoarea lui expediție. Exploratorul american, sosit de curând la Parts, a declarat următoarele : — Am de gând să întrebuințez un balon dirigiabil, a zis ei, și sănii automobile spre a o afirși la caz de nevoe. Am venit în Franța—patria științei aeronautice și a progresului motoarelor— spre a studia și învăța. Balonul dirijabil pe care-l concep va trebui să profite de ultimele invențiuni, de ultimele progrese cunoscute , cred că desiegarea problemei constă intr'un aviator (mașină destaurat). Expediția raea va pune la contribuție toate progresele realizate in ultimul timp: motoarele cele mai nouî, telegrafia tară sârmă, navigația aeriană , și sper să descoper, la extremitatea nordică a axepaminutului, un ținut întins. Casa militară a Sui Loubet Cea mai mare parte a membrilor casei militare a președintelui republicei vor părăsi Euseul odată cu Loubet. Generalul Dubois va lua, de la 15 (28) Februarie, comanda pieței Parisului , colonelul Lamy, care era in capul regimentului 3 de cuirasieri, va trece la inspecția generală a remontelor, iar colonelul Chaband va lua regimentul acestuia din urmă. Alți câțiva ofițeri ai președinției se vor duce pe la corpurile lor și e probabil că d. Falberes va reține o parte a casei militare a predecesorului sed. Maiorul Brioue va rămâne comandant militar al palatului Elysée.Uci spital îi flaeSfl Aseară, la orele 10, un violent incendiu a distrus în parte spitalul și azilul din St.-Martin-la- Forêt. Focul a izbucnit într’un pod și s’a comunicat capelei. Aceasta din urmă și clădirile, pe o lungime de 60 metri, au căzut repede pradă flăcărilor. Bolnavii și infirmierii au fost scăpați, afară de o bătrină de 82 ani, d-na Francoise Hannon, care a fost asfixiată. Bra*as CRONICI FEMININE Ceasna în vursioasa femei din Anglia Unster din Londra serie următoarele . Acum câteva zile a încetat din viață la moșia ei din Ulverston Collage, Lady Barrow, in vârstă de 97 ani. In tinerețea ei Lady Barrow a fost considerată la Curtea regilor George IV și Wilhelm IV, ca cea mai frumoasă fată, și mai târziu ca cea mai frumoasă femei din Anglia. Lady Barrow se numise mai înainte Pencil, dar mai târziu a fost adoptată de Sir John Wilson Croker, al cărui nume ii luă și mai târziu, la vârsta de 22 ani se căsători cu Sir Barrow, care avu curagiul să ia de solie pe această sala frumoasă care era adorată nu numai de capitala Londra, ci și de Anglia întreagă. Miss Croker a fost pictată de celebrul pictor Sir Thomas Lawrence, și tabloul aresta fu expus la expoziția academiei. El a fost admirat de atâta mulțime, incât poliția a trebuit să stabiileased la a mâmbie o gardă puternică pentru a putea menține ordinea. Frumoasa fata, atât de mult răsfățată de regele George IV, a fost atât de mult adorată, incât cuprinsă de grija de a deveni damă a Curții, cu puțin timp înainte de confirmațiunea ei, a depus jurămintul ciudat, că timp de două ani nu se va uita in oglindă, jurămlnt, pe care l-a și ținut cu cea mai mare severitate. Prin aceasta credea ea că a adus desturi sacrificii frumuseții ei. Lady Barrow, care putea sa se laude că a fost sărutată—conform obiceiurilor de pe atunci—de cioni regi, George IV și Wilhelm IV arătă încă multe decenii urme clare ale frumuseții ei,—era brunetă — atât de mult lăudată de scriitori și pictori. Fiind in virsta de 70 ani fața ei arăta încă trăsăturile nobile din junetă. Mai târziu, firește,la vârsta înaintată de 97 ani nimic nu mai amintea pe regina necontestată a femeilor frumoase din Anglia. Olimpia. (Prin poștă de lo. coresp. nostru particular) R.Vâlcea, în Ianuarie. D Pleșoianu, dir. Presori (pl Olteț), trăia in concubinaj cu austriaca Rosa Lustig Aceasta tulburând liniștea publică in sat și neavând actele necesare, fu isgonită din țară prin luna Decembrie. Procurându-și insă acte în țara sa, se reîntoarse iarăși la Pleșoiu, crezând că astfel va fi in legalitate Parchetul fiind inștiințat, dădu ordin jandarmilor să o aducă aci . Pleșoianu insă o închise in casă și impedică executarea ordinului, amenințând cu arma pe toți acei cari s'ar introduce în curtea sa Din această causă jandarmii îî înconjurară casa neindrăznind să execute ordinul In această situație se afla și d. inspector comunal. D. substitut Câlinescu, ca să evite altercații, dădu atunci ordin să se împiedice orice comunicație cu exteriorul și să silească astfel pe Pleșoianu să se predea. Zece zile a durat această rebeliune din partea d-lui Pleșoianu, până când în cele din urmă a trebuit să se predea și să vie la parchet. D. procuror Sfințescu,anchetând cazul, înainta pe Roza Lustig instrucției, deoarece fiind isgonită din țară, s’a reîntors fără autorizația guvernului, iar d. Pleșoianu va fi dat judecăței pentru că a oprit pe jandarmi să execute ordinul parchetului, amenințând cu arma și baricadându-se in casă. După terminarea osândei, inculpata va fi din nou isgonită.Cor, LISA HIEQ-RMAM Acum câteva zile, în ziarul «Figaro», d. baron Pierre de Coubertin, diplomat în disponibilitate, publica un articol cu titlul «Amicii noștri români», în care, după ce ne aduce elogii, propunea crearea unei grupări franco-române în scop de a strânge relațiile de buă prietenie între Franța și România, cele două națiuni surori. Corespondentul nostru particular din Paris ne anunța acum trei zile că mai mulți fruntași români adresaseră d-lui de Coubertin o scrisoare de aderare, ne grăbim a publica azi in întregime această scrisoare, cu prilejul căreia marele ziar francez spune că «e mândru de a fi contribuit la a provoca la București » asemenea mișcare și de a înregistra o asemenea manifestare de simpatie pentru Franța». Iată scrisoarea ministerului de interne; N. N. Găpităneanu, secretar general al ministerului de finanțe ; Emil N. Lahovari, deputat; N. Lahovari, deputat; Scărlat G. Lahovari, deputat; St. G. Cantacuzino, deputat; Leon Cantacuzino, deputat; Lascar Catargi, deputat; I. Berindei, arhitect; V. Dimitropol, deputat; N. Xenopol, Pascal Toncescu, Barbu Catargi, Nestor Cincu, Gh. Bădescu, P. Brătășanu, deputați; N. Romanescu, fost deputat, fost primar al Craiovei; dr Angelescu, dr Toma Ionescu, profesori universitari, deputați; dr . Cantacuzino, dr. Al. Obreja, profesor universitar; dr Brătianu, Gh Assan, fost deputat, prezident al Camerei de comerț; dr. Schachmann, Em. Culoglu, fost deputat; Jean M Mitilineu, fost deputat; S. Rosental, N. Nițescu, • avocați ; M. Marghiloman, Const. Aliclescu, C. Stroica, I. Simionescu-Râmniceanu, foști deputați; ,E. Pantazi, C. Hiotu, St. Cihosky, foști deputați, Al Periețeanu, G. Cantacuzino, V. Toroceanu, ingineri , G. St. Plagino, Henri Catargi, [. Boambă, N. G. Filitti S. Meitani, avocați, I. Graita, L . Ghica, fost prefect , Al Davila, directorul teatrelor ; I. Arion, director la ministerul de finanțe , G. Angelescu, G Urlățeanu, M. Christen, C. Bunescu, G Lapatti, T. Seimeanu, G M. Sipsom, Mihail M. Lipsom, V. Rațiu, N . Voinescu, N. Ștefănescu, C. Tomuiescu, avocați; G. Sterian, architect; N. N. Butculescu, Em N. Butculescu, A. Mișu, fost prefect, N C. Filitti, Paul Negulescu, profesor universitar, deputat. Adesiunile continuă a se primi în Capitală la d-nii Mitilineu și Rosental. Alte înscrieri s’au mai trimis de-a dreptul promotorului «Ligei franco-române». «Figaro» încheind spune : «Rămâne acum francezilor să exprime, aderând la rîndul lor, simpatia ce au pentru frații lor latini de la Dunăre». ám KuimSî romLA — Vezi ilustrația — O telegramă a corespondentului nostru din Paris, ne-a anunțat ieri, că guvernul francez ar fi dat ordin escadrei din Antilie ca să blocheze coastele republicei Venezuela Pentru ca cititorii noștri să-și poată face o idee asupra situației geografice a acestei republice sud americane, dăm ca ilustriție o hartă a Venezuelei. .Venezuela.Republică federala mărginește la nord cu marea Antillelor, la nord cel cu Guyana britanică, la sud cu Brazilia și la vest cu Columbia. Ea are o suprafață de 1.043.906 km. pătrați și de la 1881 se compune din 8 State și 6 teritorii, cu o populație de peste 3 milioane locuitori. Capitala este orașul Caracas, situat la marginea mărei in teritorii trăesc mai multe triburi independente de indieni, în cea mai mare parte caribi. In fruntea puterei esecutive a republicei Venezuela se află un președinte, ales pe un timp de două ani, conform Constituției de la 1874. El este ajutat de un guvern, compus din 7 miniștri și de un consiliu de 16 membri aleși de congres, la fiecare douî anî. Acest consiliu are drept de a alege din finul său, pe președintele republicei care actualmente este Ciprian Castro. Congresul se compune dintr’un Senat și o Cameră. ...... Mgw-wmiBtasCSSfl- -OTSaBiSHflw»* mai multe persoane din soc, înaltă și a dat viață societăței. «Țesătoarea» a intrat acum în al douilea an de funcționare, în care își propune a lua întinse măsuri pentru dezvoltarea serieiculturei. In acest scop, și-a concentrat activitatea în județele Ilfov, Dâmbovița, Dolj, Teleorman, Románul, Argeș, Olt, Gorj și Mehedinți. In anul trecut, societatea a distribuit in mod gratuit 50 kgr. sămință de gîndaci de mătase la 7656 țărani, din cari s’au obținut 50.000 kgr. gogoși crude. Parte din gogoși au fost cumpărate de către societate, de ki țărani, cu prețul de 2 Lei kgr., iar parte au fost întrebuințate de țărani pentru trebuințele lor. Față de rezultatele satisfăcătoare obținute în anul precedent, în adunarea generală ținută deunăzi la palat, sub președinția M. S. Reginei, s’a decis ca in noul an de existență, societatea să distribue 800 klgr. sămință, cam ar da, după calculele făcute, o producție de 600.000 kigr. gogoși, reprezintând un venit de 1.200.000 iei pentru țăranii cultivatori. Societatea are însă nevoe de mijloace bănești, spre a-și ajunge scopul ; deocamdată a obținut, după cum am anunțat, de la direcția poștelor, împreună cu soc. «Policlinica Regina Elisabeta», emiterea unor timbre de binefacere, al căror produs va fi distribuit ambelor societăți. Tot odată societatea va căuta și alte mijloace in scopul mărirea fondurilor, și la acest lucru se gândește acum Augusta ei presidentă, M. S. Regina. Maria. ACHITAREA TIíI ROSEM.4UM (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Buzeu, 11 Ianuarie. Erî și azi s’a judecat de Curtea cu jurați din localitate procesul lui Jacob I Rosenbaum, corsetier din București, acuzat pentru fapte imorale. Se știe că Rosenbaum a fost condamnat in 1904, în contumacie, de Curtea cu juri din București, la 20 ani muncă silnică. Constituindu-se prizonier de bună voe, a fost judecat din nou și condamnat la aceeași pedeapsă. Făcând recurs, Curtea de casație a casat decisia de condamnare, trimițând pe Rosenbaum in judecata Curței cu jurați din jud. Prahova, care l-a condamnat la 10 ani muncă silnică, Rosenbaum făcând din nou recurs. Curtea de casație a caset și această decisiune, trimițându-l în judecata juraților din Buzau. Curtea a fost prezidată de d-l. M. Vidrașcu, consilier al Curții de apel din București, asistat de d-nii M. Nacian și Al. Racoviceanu. Acuzația a fost susținută de d. Al. Dem Oprescu, procuror general al Curței de apel din București. Acuzatul Iacob Rosenbaum a fost apărat de d-aiî avocați Emil Teodor, Victor Filotti și C. Georgescu-Vâlcea. Ședința a fost declarată secretă. Astă-seară, la orele 6, jurații dând un verdict negativ, acuzatul Iacob Rosenbaum a fost achitat și pus imediat in libertate. Iacob Rosenbaum a eșit plângând din camera de judecare; ajungând în mica curte din fața tribunalului, el a căzut jos leșinat. ȘTIRI IN SHEAMTATE — Prin poștă — .*. Muncitorii fără lucru din Londra pregătesc o manifestație moastră pentru ajunul -deschiderea Parlamentului englez. Vor participa 10 mii de persoane. Supusul englez Davidson, directorul morilor Lokaloff, la Iaroslav (Rusia), a fost arestat de către impiegații săi. El a depeșat guvernului englez, cererndu-i intervenția pentru liberarea sa. Ziarul «Berliner Tageblatt» anunță că in satul Weritsin, de lângă Marienwerder, s’a întâmplat o mare nenorocire. Ghiața de pe lacul din acea comună a crăpat și opt persoane au căzut in apă, patru au fost salvate, iar o femee și trei copii, s’au înecat in parlamentul statului american Ohio s’a depus un proect de lege prin care se permite medicilor de a ucide prin otrăvire sau prin alte mijloace pe cei cari sufer de boli incurabile sau chinuri groaznice, și ar consimți la aceasta. La Londra a făcut mare impresie interviewul pe care l-a avut un redactor al ziarului Echo de Paris cu un general englez, privitor la eventualitatea unui razboi. Intre Franța și Englitera ca aliate, pe de o parte, și Germania, pe de altă parte. Publicul englez blamează publicarea unor astfel de articole. .*. Consiliul de administrație al Băncii Naționale din Belgrad a hotărât să se aducă la cunoștința guvernului necesitatea de a se aplana cât mai curând conflictul cu Austro-Ungaria. Astfel este de temut un crah financiar. Corespondentul din Algesiras al lui «Giornale d’Italia», din Roma, asigură că delegații marocani resping orice amestec al Puterilor în administrația Marocului. Corespondentul spune că delegații marocani nu sunt decât niște manechine, pe cari le pune în mișcare delegatul german Tattenbach, în urma propunere comisiunei financiare‘pentru cele trei vilaete macedonene, nu se vor rainoi contractele cu ofițerii belgieni din jandarmerie. Se va face astfel o ecososnis de 5.000 de lire turcești. KLPx &gT ;FJE 73T Cfijaijra ius ® de iolitia AassebaT0.—Pentru apărarea g ninelor din hambare de insecte, să se presare prin colțuri carbonat de amoniac. Acest produs costă puțin și rezultatele sunt foarte eficace. ~GmElÜiÜÍesMetal ›asfarsa«$yjs› Este știut că pentru cancelariile (grefele) curților și tribunalelor din țară există un regulamenprin care intre altele se spune cari sunt atribuțiunile copiștilor, registratorilor, ajutoarelor de grefă și grefierilor; tot prin acel regulament se stabilește un maximum de 7 ore de lucru pe zi. Dar in afară de grefele curților și tribunalelor, mai sunt și alte grefe, acelea ale cabinetelor de instrucțiune in cari funcționează numai câte un singur amploiat care joacă rolul de grefier Acești grefieri n’au nici un regulament in care să se prevadă un maximum de ore de lucru aici să le arate îndatoririle lor. Din înțelesul cereesc insă din art. 70 pr. penală dinși! sunt obligați să asiste pe judecătorii de instrucțiune la facerea instrucțiunei și cura instrucția se poate face in toate zilele iară distiacțiuna, ba uneori chiar și noaptea, își poate oricine închipui cât da mult muncesc acești funcționari. Uneori lucrează de dimineața până seara târziu, scriind mereu sub dictarea judecătorilor. După ce judecătorii obosiți și dînșii pleacă pe la ceasurile 8 seara, grefierii mai lucrează incă cel puțin un ceas și jumătate până ce expediază hârtiile cu procedurile și înregistrează hârtiile intrate in cursul zilei, cari nu pot suferi nici o întârziere, dat fiind că termenele ce se fixează la instrucție de ordinar sunt foarte scurte. După ce in fine au terminat și dînșii se mai trebue cel puțin la oră până să ajungă acasă, căci niște umili slujbași ca dinșiî stau la mari depărtări, iar, mijloacele nu le îngădue să meargă nici măcar cu tramvaiul, căci leafa lor in buget este numai de 132 iei iar în mână nu primesc decât 112 iei și 85 bani. Ar fi drept ca acestor funcționari, cari nu au nici Dumineci nici sărbători, ba uneori sunt chemați chiar și noaptea, să li se sporească lefurile. 1ST ar mai trebui să fie înaintați pe loc in interesul justiției, findcă după ce s’au pătruns de importanța rolului ce li se dă prin lege și după ce au dobândit cunoștințele necesare in slujba ce li se încredințează, devin niște factori însemnați pentru justiție. D. Bruneau intr’un tratat al găti zice: «Grefierul este «a un fel de martor la ceea ce face judecătorul și unul nu poate face nimic fără altul». Pentru ca lasă acești funcționari să fie la adăpostul fluctuațiilor, ar fi de dorit să li se garanteze prin lege stabilitatea.Orei. ... în căra eraă mumerotsi deși mărci poștale. Actorii au fost prinsași *® atlancu Vasile și Sim. Zărnăiami. Teatrale. — Jouî, 12 c., trupa Al. B. Leonescu va da la sala Ateneului piesa «Niobe» în seenaeficiul Ateneului. îîERTA. — Aluadftt* © ®nfirmate.—Eri tribunalul a confirmat mandatele de depunere ale asasinilor soților Laufer. După oarecare ezitări, toți criminalii au mărturisit asasinatele, atât la instrucție cât și la confirmarea mandatelor. Cu prilegiul confirmarei, untor mi avocat din baroul local a’aniat apărarea asasinilor. Suma de 1020 lei furată ăi la familia asasinată și găsită asupra lui Roman [© novici, unul din criminali, s’a depus la Gasa de depuneri. Se crede că procesul acestei emoționante afaceri va putea veni spre judecare înaintea Curții cu juri din județul nostru chiar în sesiunea de Martie. SINAIA.—Tren înt&rdat. — Trenul accelerat, care urma să sosească la 11 și 16 m., a întârziat in gara Comarnic 35 m. din causa defectuosităței mașinei, astfel că până la Predeal a ajuns cu o întârziere de 50 m. Zipandit.— Zăpada căzută până seara a format un strat de 23 cm. TARGOVIȘTE. Accident. Azi dimineață, pe la orele 8 luna., ofițerii elevi de la școala de cavalerie, trecând călări pe bulevard, înapoirndu-ze de la călărie, calul sub locotenentului Micescu, coborând, a alunecat cu picioarele din urmă, căzând peste călăreț, căruia i-a strivit abdomenul. Sărind in ajutor douî offițerî și trecătorii, i’au transportat la școală, care e in apropiere. Starea numitului sub-locotenent nu e lasă gravă, totuși va rămâne mai iutte zile In casă. UrmA pîIn i ai prudenței. — Ion Marin Zancu, din Cazaci, umblând cu o pușcă încărcată, din nebăgare de seamă i-a atins trăgaciul. Arma luând foc, Fa rănii in regiunea pectorală stângă. Victima a fost adusa la spital Sanitere. — in Cazaci s’a declarat epidemia de scarlatină. ■<!>■& -USt-^zssrnanmmmnmmmm,.. UI7 PBOVSM prș zi Sirguința e mama avarei. ------- V, -.,;. vi, im-m-rr Evenimentele din Kinsia ( Telegramele Agenției Ror/Une) Bai vederea alegerilor rusești Petersburg, ff.—Prin ukazul din 24 Decembrie trecut asupra modificarei lege electorale a fost acordat un termen de trei săptămâni pentru înscrierea persoanelor cu drept de vot. împăratul a prelungit insă acest termen până la 14 . Februarie. Liniște 1» Hatem lslum, tă.—Serviciul pe hinnie ferate a fost restabilit. Aresturi de revoluționarH— In Siberia bkush, it. — Trupele au arestat pe principalii revoluționari cari ocupaseră stațiunea Zima și ordinea a fost restabilită. «MM» CW8il|4 DE LA ALfiESIfeAS Corespondentul din Algesiras al ziarului" «Berliner Tagblatt» telegrafiază următoarele asupra ședinței de la 22 Ianuarie s. a., a conferinței marocane: Dezbaterile au fost atât de amănunțite, incât s’au discutat nu numai asupra fraselor singuratice, ci și asupra cuvintelor. Din causa aceasta impresiunile sunt astăzi mai puțin favorabile. Se confirmă știrea ca Mahomed el Torres s’a pronunțat categoric in contra transmitere| direcțiunea poliției unei singure Puteri, zicând că propunerea aceasta este inadmisibilă. Ducele de Almodovar chemă la Algesiras pe ambasadorul Spaniei de la Tanger. Din Algesiras se mai anunță următoarele cu data de 28 ian. st. n.: Cu ocazia zilei onomastice a regelui Alfonso XIII, vapoarele ancorate în port sunt paroasate. Delegații și ofițerii de marină aflători aici, îmbrăcați in uniformă de gală, s-au dus in corpore împreună cu reprezentanții autorităților civile și militare, pentru a lua parte la pecepțiunea de la primărie, ale cărei balcoane erau frumos împodobite cu draperii și flori. In fața primăriei cânta o masină militară. Ministrul de externe ducele de Almodovar a mulțumit tuturor delegaților In ședința de la 33 Ianuarie st. n tn care s’a discutat chestia oprirei vin zarei puștilor de vânătoare, representantul Franței Revoir a aratat că delegații marocani, când a fost vorba de primirea cererilor presentate, au declarat imediat ca sunt obligați să raporteze aceasta guvernului lor, dar n’au pomenit de această obligațiune când a fost vorba de refuzul cererilor București. 25 Decembre. Domnule. Cu deosebită plăcere am citit articolul publicat in «Figaro», intitulat : Amicii noștri români» și am aflat prin același ziar fericita inițiativă ce ați luat pentru crearea unei grupări franco-române «a cărei sarcină va consista, in afară de orice amestec in domemeniul politicei, in a cultiva sentimentele de prietenie și a face să nască prilejurile de apropiere intre Franța și România». Suntem Încredințați de bunele efecte ale realizărei proiectului d-voastră ; el corespunde celor mai scumpe dorințe ale românilor cari au avut totdeauna pentru Franța cea mai vie și mai adâncă afecțiune. Ne grăbim deci de a vă trimite, de pe acum, deplina și întreaga noastră aderare. Bine-voiți a primi, d-le, expresul neasentimentelor noastre cele mai distinse. Semnați • Barbu Delavrancea, fost primar al Bucureștiului, fost vice-președinte al Camerei ; C. G. Disescu, profesor la facultatea de drept, fost ministru, senator ; B. M. Missir, fost ministru ; Nicolae Filipescu, deputat, fost ministru; dr. I Istrati, profesor universitar, senator, fost ministru, membru al Academiei ; Petre Grădișteanu, avocat, fost deputat și senator, fost decan al Baroului, membru de onoare al Academiei; Mihail G. Cantacuzino, printer al Bucureștiului, deputat; C. Dumitrescu-Iași, rector al Universitățea; Al. G. Fiorescu, fost secretar general al ministerului de externe ; M. Rahtivan, secretar general al (Telegramele particulare a se ziarului «Universul») Amiralul Rojdeslvensky criticat Berlin, 12.— Telegraful din Petersburg. «Novoie Vremia» publică unele destăinuiri asupra purtarea amiralului Rojdeslvensky, a cărui tactică consistă în a maltrata și înjura pe ofițeri și marinari. Noise revoluție la Canea* Berlin, 11.—Telegramă din Petersburg . La Novoroavsk a izbucnit din nou revoluția. Orașul e bombardat. Se zvonește la escadra mărei Negre bombardează și orașul Batum. Pedepse pentru greviști la Riga Berlin. 12.— Telegramă din Petersburg. Din Riga nu anunță că aflpU ale guvernatorului comunici cum că în urma grevelor politice, greviștii vor fi aspru pedepsiți. Astfel lucrătorii vor fi amendați de la 1 până la 5 ruble , impiegații de la tramvai și vizitiie trăsurilor publice vor amendați cu câte 500 ruble sau trei luni de arest; redactorii cari vor împiedica apariția ziarelor, negustorii, cari își vor închide prăvăliile și persoanele SOCIETATEA «ȚESATOAREA» Se știe că odinioară creșterea gândacilor de mătase era in floare la noi in țară, unde constituia o cultură bogată și producea frumoase venituri țârei, cu deosebire clasei țărănești. In mod treptat insă această cultură a decăzut, fie din cauza boalelor care bântuiau viermii de mătase, fie din cauză că mătasea adusă din streinătate se vindea mult mai ieftin decât borangicul lucrat cu măestrie de mâinele dibace ale țărancelor noastre. De câțiva ani ministerul domeniilor, prin serviciul zootehnic, a început să desfășura o activitate asiduă in privința d iasvoltărei sericicultureîin țară. Fiind-că însă ministerul a făcut puține sacrificii bănești în această privință, activitatea sa nu prea a dat resultate imediate. Deocamdată ministerul a căutat să-și pregătească un personal special și a distribuit anual cantități de sămință cultivatorilor. In ultimul timp a mai inființat un atelier sericicol, unde se învață sericicultura și arta țesătoriei fine. Grație inițiativei din anul trecut a M. S. Reginei, sericicultura a luat de o dată un avânt îmbucurător prin activitatea desfășurată de soc. «Țesătoarea», înființat sub patronagiul M. Sale. Suverana dintr’un spirit de iubire pentru țăran, a făcut apel la „limba” in provincie (Be la coresp. noștri part.) Jouî, 12 Ianuarie. GIURGIU.—Furt. Servitoarea Anica I. Scurtu a reclamat că spărgându-i-se cufărul i s’a furat 300 lei. Poliția a dovedit ca autor pe Voicu St. Nicolae, care a fost arestat și inaintat parchetului, înghețat de frig.—Era grecul Steriăde ’a fost găsit degerat de frig pe strada Sf Nicolae. intr’o stare gravă, a fost trimis la spitalul județean. Descoperirea unui hoț. — Am anunțat acum două luni că un servitor al d-lui Petrică Drăgănescu a dispărut furnindu-i 200 lei. In urma cercetărilor făcute de poliție, autorul acestui furt, anume Enache Paraschivescu, a fost descoperit la Alexandria. El a fost arestat acolo și înaintat poliției locale. Furt la o agenție poștală rurala.—Incorn Talpa făcătorii de rele au spart geamul de la oficiul poștal și, scoțând iuorul de la ușă, s’au introdus înăuntru. Acolo au spart cutia unei mese de unde au furat 30 lei 75 bani, căutând să spargă și ladița de fer 16 ROBIA PATIIMOR Mare roman de Patsî Borg ș i PARTEA ANTEI A și S1.03 STXJJA. IV Destăuianl înțelese că omul acesta putea inspira patimi nebune..... durabile... Gelozia și aiaăii facă odată sufletul. Se plecă asupra rănitului. Degetele lui pipăira marginile ranei, pe care o examina cu băgare de seamă. Nu se arătă nici vesel nici neliniștit... Râmase nepăsător, spunând ajutoarelor : — Numai trepanația poate scăpa pe omul acesta, dacă este să fie scăpat. Apoi eși. Trasa la sprvnanal unde erau apartamentele lui, intră în salonul cel mic care, după ordinul lui era luminat. La salonul acesta mobilat cu gust, erau împrăștiate mii de bibelouri... Un divan mare se pierdea intr’un colț de umbră... George Servieres începu să se plimbe în lung și în larg. Părea nervos. Câteodată tresărea, se oprea, asculta. Și, își vorbea singur: — Va veni oare? Apoi : — Da, nu se poate sa nu vină. La Christiana se gîndea. Se duse apoi la fereastră și, cu o mină înfrigurată de pe perdeaua la o parte, încercînd să vadă în întuneric. Rămase acolo multă vreme, cu sprîncenele încruntate... cu pumnii strînșî, gînditor. — Ce trebue să fac ? st întrebă ei iar, ce auzi o bârne Ia nie. Era Maury care venea să anunțe : —■ ’ Totul e gata sus, domnule doctor. — Nu e nici o grabă. Du-te sus. Vom vedea, imediat. . Alte minute trecură. Servieres devenea din ce in ce mai nervos, mai agitat. Și deodată trase cu urechia. In tăcerea nopței se auzise un sgomot: acel al unui uruit de trăsură. — Iată-o, murmură el. Și eu un surîs cinic : — Doctore, ți-ai făcut alegerea. Irit îi dragostea, pe urmă averea ! Se dusese spre lampa. O făcu mai mică. Surîdea mereu. Eși apoi din salon, trecu în odaia lui de lucru. Afară se auzi în clopoțel, lobacși și se duse la poartă. O voce di-afarâ se auzi : — Aci e casa de sănătate a doctorului Servieres... — Da, aci e. — Atunci spune domnului doctor ca silit doamna Darmont și că vreau să-i vorbesc. Servitorul deschisese poarta. — Bine-voiți de mă urmați, doamnă. Christiana, care spusese birjarului sa aștepte, se îndreptă spre peron, călăuzită de servitor. Mergea ea sub influența unei halucinații, ca intr’un vis urît. Mergea către soarta ei... Conștientă că un pericol o aștepta... gata să'l înfrunte. Ferestrele calului intern erau luminate... Desigur că acolo avea sa vadă pe bărbatul ei însîngerat. . . fără suflare... Pe Roger al ei atât de drag, pentru întoarcerea căruia se făcuse mai frumoasă... Spunea servitorului : — Trebue să me duci numaidecât... numaidecât la bărbatul meu .. pe urmă vei înștiința pe doctor. O da! lângă Roger i se părea că va fi mai in siguranță... mai stăpână pe dîrisa, ca să vorbească, să ceară mai întâiü explicații chirurgului asupra intențiilor lui... să ia apoi, dacă aceste explicații nu o vor satisface, o hotărîre... la nevoe pe aceea de a transporta pe Roger la alt chirurg. Dar servitorul declară : — Ceea ce mi cereți, d-nă, e cu neputință. — Cu neputința... De ce? — Pentru ca mi s’a poruncit să vă conduc intern la d-l doctor. Ea tresări din bou. Presimțirea unei primejdii apropiate crescu. Nu protestă... La ce falas ? Peste câteva secunde tinera femee era introdusă la micul salon al chirurgului. După ce îi arătă un scaun, servitorul eși ca să-și prevină stăpânul. Christiana nu se așezase pe scaun. Rămase în picioare, tremurând, nerăbdătoare. Așteptarea ei nu fu lungă. Aproape imediat o ușe din fundul salonului se deschise. Și doctorul Servieres apăru. V Trădată, t înera femee șe aștepta să vadă în el un om ironic, grosolan... un om care avea să-î insulte durerea. Hirurgul se arătă mai întâi grav, rece, sever. Se înclină respectuos în fața Christianei. Și fără a da acesteia timp să vorbească : — Mă vedeți, d-na, foarte mâhnit de cele ce s’au întâmplat. Iubesc și știme?, mult pe Carmont care a binevoit, și el, să'mî acorde încrederea și simpatia lui. Cu o dureroasă surprindere am aflat astă-seară, la gara de Orleans, groaznica nenorocire. Eram acolo când a sosit trenul. Bărbatul d-voastră își recăpătase cunoștința. El a aprobat dorința ce i-ara manifestat de a’l îngriji: în lipsa d-voastră nu me puteam decât înclina în fața încrederei ce’mi arăta. Ea îl asculta vorbind. Ridicase capul spre a’l privi. Părea foarte liniștit. Nici o insolență în a’’+udinea lui. O lumină de speranță străbătu nebuna neliniște a Christianei. — IV’ați înștiințat ?... intrebă ea.... — IMi... To m 4» la gara de Orleans, un biret pentr’un comisionar. — Plecasem deja...N'am primit biletul. Atunci, uitându-și pentru moment neîncrederea, ne mai gândindu-se decât la acel pentru care venise : — A !... domnule, spune’mi repede... te rog .. Rana bărbatului meu nu e mortală, nu e așa ? El ezită să răspundă. Ca și la gară, ea avest strigăt : — Doamne! Servieres o contempla ca un fior de patimă pe care încerca în zadar să-l reprime. Era dumnezeesc de frumoasă în disperarea ei. Mai frumoasă ele căt o văzuse vre-odată. (Va urma) Lv. A IX