Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)

1906-01-14 / nr. 12

Aim XXIV No. 12.— Sâmbătă 14 fanuarie 1906 Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN­ URMA­SURI DIN LUMEA ÎNTREAGA 5 Emil In Komtoîa.—I ® †anS tm slroînaîat* ysf. mii", REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚÎA * l­, Strada Brezorianu li, Bucure«® «! • "iv • Harta republicei Venezuela.— (Vezi explicata) Calendar pe anul 1906 Ortodox Vineri, 18 ianuarie. — Martirii Emili­a și Strato­nie Catoîse Vineri, 26 ianuarie.—Polykarp Soarele răsare 7.43; apune 5.13 o merită, accentuăm însă că nu putem avea nici un ames­tec, direct sau indirect,­intere­sele noastre fiind cu totul în afară de dânsul». Fiind vorba, bine­înțeles, de interesele economice. Intru­cât însă din conflictele sau aran­jamentele economice din jurul nostru ar putea rezulta și unele consecințe politice, atențiunea cu care vom avea să le urmă­rim va trebui să fie cu atât mai încordată. București, 13 Ianuarie. tmsmsm­ ul c ® n­ liete ®#9ffl ® iaS © ® Nu se știe de unde a por­nit zilele trecute svonul că s'ar putea ca România să se ală­ture și ea la uniunea vamală sârbo-bulgară. Acest svon, de altmintrelea foarte puțin vero­simil prin el însuși, a fost des­­fi­ințit imediat de guvernul nos­tru, iar prin o corespondență din București adresată ziaru­lui «Neue Freie Presse» și re­zumată printr'o telegramă a noastră", din Vien­a s’au arătat foarte lămurit motivele pentru ca­ nici vorbă nu ar putea de o asemenea întorsătură în politica noastră economică. Ziarul oficios al guvernului vine­ la rîndul său să accentu­­isze unicul punct de vedere din care crede că am putea privi UOI, și uniunea vamală dintre cele două state balcanice ve­cine și conflictele ce s au iscat de pe urma acelei proiectate uniuni. Ori­ce stat are fără îndoială dreptul de a da politicei sale economice direcția ce crede de cuviință în sensul interese­lor sale. Serbia, se afirmă, nă­­suiește prin acordul ce voește a stabili ca Bulgaria, să se e­­mancipeze de sub dependența economică la care este supusă de către A­ustro-Ungaria, des­chizând­u-și nouă debușeuri ma­ritime pentru exportația pro­duselor ei (prin porturile bul­gare). Această năzuință e fi­rească, pentru că nici un stat nu poate fi bucuros a se vedea redus la un singur debușeu, cum din cauza poziției sale geografice a fost până astă­zi Serbia. Pe de altă parte, Austro- Ungaria socotind uniunea va­mală sârbo-bulgarâ ca jicni­­toare intereselor ei economice, uzează la rîndul ei de mijloa­cele ce-i stau la îndemână, fie ca s’o împiedice, fie ca s’o facă pe cât posibil inofensivă acelor interese. «In luptele pe tărâmul eco­nomic,—zice organul oficios al g­u­ver­nul­ui,—ca și în ori­ce fel e lupta, se răspunde une­ori la lovituri­ prin contra-loviturî. Și unii și alții au interese le­gitime de susținut ; une­ori ele se ciocnesc și fie­care parte caută a se folosi de avanta­­giile ce-i prezintă atât pozițiu­­nea sa geografica,­­cât și alte Împrejurări cari cad în cum­pănă in luptele economice. «Noi, nu jucăm de­cât rolul de spectatori în acest conflict de natură economică , urmărim fazele lui cu atențiunea pe care «IM­F»AWTA (Cores?■ particulară a ziarului „Universul“) Paris, 9 Ianuarie. La l'oîff­ Word iss balon Am arătat acum câtva timp cum d-niî Charcot și La Vaulx au plă­nuit să plece împreună la polul Sud, și cum speră­ să ajungă acolo cu baloane dirijabile și sănii. Dar ziaristul american Wel­­lmann speră să ajungă la Polul Nord Înainte ca cei doar francezi să fi atins ținuturile antarctice, Walter Weltmann a mai în­cercat de două ori­ să ajungă la Po­lul Nord: in 1834 a petrecut două veri și o iarnă lângă paralela 80, la vr’o 600 mile de pol, și in 1899 a ajuns până la paralela a 82-a. Experiența căpătată in aceste că­lători­­­ 1 va ajuta in viitoarea lui expediție. Exploratorul american, sosit de curând la Parts, a decla­rat următoarele : — Am de gând să întrebuințez un balon dirigiabil, a zis ei, și sănii automobile spre a o afirși la caz de nevoe. Am venit în Franța—patria științei aeronautice și a progresului motoarelor— spre a studia și învăța. Balonul dirijabil pe care-l con­cep va trebui să profite de ulti­mele invențiuni, de ultimele pro­grese cunoscute , cred că desie­­garea problemei constă intr'un aviator (mașină de­staurat). Ex­pediția raea va pune la contribu­ție toate progresele realizate in ultimul timp: motoarele cele mai nouî, telegrafia tară sârmă, navi­gația aeriană , și sper să desco­­per, la extremitatea nordică a axe­­pa­mi­nutului, un ținut întins. Casa militară a Sui Loubet Cea mai mare parte a membri­lor casei militare a președintelui republicei vor părăsi Eu­seul odată cu­­ Loubet. Generalul Dubois va lua, de la 15 (28) Februarie, comanda pieței Parisului , colonelul Lamy, care era in capul regimentului 3 de cui­ras­ieri, va trece la inspecția generală a remontelor, iar colo­nelul Chaband va lua regimentul acestuia din urm­ă. Alți câți­va ofițeri ai președin­ției se vor duce pe la corpurile lor și e probabil că d. Falberes va reține o parte a casei militare a predecesorului sed. Maiorul Brioue va rămâne co­mandant militar al palatului E­­lysée.Uci spital îi­ flaeSfl Aseară, la orele 10, un violent incendiu a distrus în parte spita­lul și azilul din St.-Martin-la- Forêt. Focul a izbucnit într’un pod și s’a comunicat capelei. Aceasta din urm­ă și clădirile, pe o lungime de 60 metri, au căzut repede pradă flăcărilor. Bolnavii și infirmierii au fost scăpați, afară de o bătrină de 82 ani, d-na Fr­an­coi­se Hannon, care a fost asfixiată. Bra*as CRONICI FEMININE Cea­­sna î­n vursioasa femei din Anglia Un­ster din Londra serie ur­mătoarele . Acum câte­va zile a încetat din viață la moșia ei din Ulverston Collage, Lady Barrow, in vârstă de 97 ani. In tinerețea ei Lady Barrow a fost considerată la Curtea regilor George IV și Wilhelm IV, ca cea mai frumoasă fată, și mai târziu­ ca cea mai frumoasă femei din Anglia. Lady Barrow se numise mai înainte Pencil, dar mai târziu a fost adoptată de Sir John Wilson Croker, al cărui nume ii luă și mai târziu­, la vârsta de 22 ani se căsători cu Sir Barrow, care avu curagiul să ia de solie pe a­­ceastă sala frumoasă care era ado­rată nu numai de capitala Lon­dra, ci și de Anglia întreagă. Miss Croker a fost pictată de celebrul pictor Sir Thomas Law­rence, și tabloul aresta fu expus la expoziția academiei. El a fost admirat de atâta mulțime, in­cât poliția a trebuit să­­ s­tabii­leased la a mâmbie o gardă puternică pen­tru a putea menține ordinea. Frumoasa fata, atât de mult răs­fățată de regele George IV, a fost atât de mult adorată, in­cât cu­prinsă de grija de a deveni damă a Curții, cu puțin timp înainte de con­fir­mațiunea ei, a depus ju­ră­­mintul ciudat, că timp de două ani n­u se va uita in oglindă­, ju­­rămlnt, pe care l-a și ținut cu cea mai mare severitate. Prin aceasta credea ea că a adus desturi sacrificii frumuseții ei. Lady Barrow, care putea sa se laude că a fost sărutată—conform obiceiurilor de pe atunci—de cioni regi, George IV și Wilhelm IV a­­rătă încă multe decenii urme clare ale frumuseții ei,—era brunetă — atât de mult lăudată de scriitori și pictori. Fiind in virsta de 70 ani fața ei arăta încă trăsăturile nobile din junetă. Mai târziu, firește­,la vârsta înaintată de­­ 97 ani nimic nu mai amintea pe regina necontestată a femeilor frumoase din Anglia. Olimpia. (Prin poștă de lo. coresp. nostru particular) R.­Vâlcea, în Ianuarie. D Pleșoianu, dir. Presori (pl Olteț), trăia in concubinaj cu austriaca Rosa Lustig Aceasta tulburând liniștea publică in sat și neavând actele necesare, fu is­­gonită din țară prin luna Decem­brie. Procurându-și insă acte în țara sa, se reîntoarse iarăși la Ple­­șoiu, crezând că ast­fel va fi in legalitate Parchetul fiind inștiințat, dădu ordin jandarmilor să o aducă aci . Pleșoianu insă o închise in casă și impedică executarea ordi­nului, amenințând cu arma pe toți acei cari s'ar introduce în curtea sa Din această causă jan­darmii îî înconjurară casa nein­­drăznind să execute ordinul In această situație se afla și d. ins­pector comunal. D. substitut Câlinescu, ca să evite altercații, dădu atunci ordin să se împiedice ori­ce comunicație cu exteriorul și să silească ast­fel pe Pleșoianu să se predea. Zece zile a durat această rebeliune din partea d-lui Pleșoianu, până când în cele din urmă a trebuit să se predea și să vie la parchet. D. procuror Sfințescu,anchetând cazul, înainta pe Roza Lustig in­strucției, de­oare­ce fiind isgonită din țară, s’a reîntors fără auto­rizația guvernului, iar d. Pleșo­ianu va fi dat judecăței pentru că a oprit pe jandarmi să execute ordinul parchetului, amenințând cu arma și baricadându-se in casă. După terminarea osândei, incul­pata va fi din nou isgonită.Cor, LISA HIEQ-RMAM Acum câte­va zile, în ziarul «Figaro», d. baron Pierre de Coubertin, diplomat în dispo­nibilitate, publica un articol cu titlul «Amicii noștri români», în care, după ce ne aduce e­­logii, propunea crearea unei grupări franco-române în scop de a str­ânge relațiile de bu­­ă prietenie între Franța și Ro­mânia, cele două națiuni su­rori. Corespondentul nostru parti­cular din Paris ne anunța a­­cum trei zile că mai mulți fruntași români adresaseră d-lui de Coubertin o scrisoare de a­­derare, ne grăbim a publica azi in întregime această scri­soare, cu prilejul căreia marele ziar francez spune că «e mân­dru de a fi contribuit la a pro­voca la București » asemenea mișcare și de a înregistra o a­­semenea manifestare de simpa­tie pentru Franța». Iată scrisoarea­­ ministerului de interne; N. N­. Găpităneanu, secretar general al ministerului de finanțe ; Emil N. Lahovari, deputat; N. Lahovari, deputat; Scărl­at G. Lahovari, de­putat; St. G. Cantacuzino, depu­tat; Leon Cantacuzino, deputat; Lascar Catargi, deputat; I. Be­­rindei, arh­itect; V. Dimitropol, deputat; N. Xenopol, Pascal Ton­­cescu, Barbu Catargi, Nestor Cin­­cu, Gh. Bădescu, P. Brătășanu, deputați; N. Romanescu, fost de­putat, fost primar al Craiovei; dr Angelescu, dr Tom­a Ionescu, profesori universitari, deputați; dr . Cantacuzino, dr. Al. Obreja, profesor universitar; dr Brătianu, Gh Assan, fost deputat, prezi­dent al Camerei de comerț; dr. Schachmann, Em. Culoglu, fost deputat; Jean M Mitilineu, fost deputat; S. Rosental, N. Nițescu, • avocați ; M. Marghiloman, Const. Aliclescu, C. Stroica, I. Simio­­nescu-Râmniceanu, foști deputați; ,E. Pantazi, C. Hiotu, St. Ci­­hosky, foști deputați, Al Perie­­țeanu,­­ G. Cantacuzino, V. To­­roce­anu, ingineri , G. St. Plagino, Henri Catargi, [. Boambă, N. G. Filitti S. Meitani, avocați, I. G­raita, L . Ghica, fost prefect , Al Davila, directorul teatrelor ; I. Arion, director la ministerul de finanțe , G. Angelescu, G Urlă­­țeanu, M. Christen, C. Bunescu, G Lapatti, T. Seimeanu, G M. Sipsom, Mihail M. Lipsom, V. Rațiu, N . Voinescu, N. Ștefă­­n­escu, C. Tomuiescu, avocați; G. Sterian, architect; N. N. Butcu­­lescu, Em N. Butculescu, A. Mișu, fost prefect, N C. Filitti, Paul Negulescu, profesor universitar, deputat. Adesiunile continuă a se primi în Capitală la d-nii Mitilineu și Rosental. Alte înscrieri s’au mai trimis de-a dreptul promotorului «Li­gei franco-române». «Figaro» încheind spune : «Rămâne acum francezilor să exprime, aderând la rîndul lor, simpatia ce au pentru frații lor latini de la Dunăre». ám KuimSî romLA — Vezi ilustrația — O telegramă a corespondentului nostru din Paris, ne-a anunțat ieri, că guvernul francez ar fi dat ordin escadrei din Antilie ca să blocheze coastele republicei Vene­zuela Pentru ca cititorii noștri să-și poată face o idee asupra si­tuației geografice a acestei repu­blice sud americane, dăm ca ilus­­tr­­iție o hartă a Venezuelei. .Venezuela.­­Republică federa­­la mărginește la nord cu marea Antillelor, la nord cel cu Guyana britanică, la sud cu Bra­zilia și la vest cu Columbia. Ea are o suprafață de 1.043.906 km. pătrați și de la 1881 se compune din 8 State și 6 teritorii, cu o po­pulație de peste 3 milioane locui­tori. Capitala este orașul Caracas, situat la marginea m­ărei in te­ritorii trăesc m­ai multe triburi independente de indieni, în cea mai mare parte caribi. In fruntea puterei esecutive a republicei Venezuela se află un președinte, ales pe un timp de două ani, conform Constituției de la 1874. El este ajutat de un gu­vern, compus din 7 miniștri și de un consiliu de 16 membri a­­leși de congres, la fie­care douî anî. Acest consiliu are drept de a alege din finul său, pe președin­tele republicei care actualmente este Ciprian Castro. Congresul se compune dintr’un Senat și o Cameră. ...... Mgw-wmiBtasCSSfl- -OTSaBiSHflw»* mai multe persoane din soc, înaltă și a dat viață societăței. «Țesătoarea» a intrat acum în al douilea an de funcționare, în care își propune a lua întinse mă­suri pentru dezvoltarea serieicul­turei. In acest scop, și-a concen­trat activitatea în județele Ilfov, Dâm­bovița, Dolj, Teleorman, Ro­mánul­­, Argeș, Olt, Gorj și Me­hedinți. In anul trecut, societatea a dis­tribuit in mod gratuit 50 kgr. să­mință de gîndaci de mătase la 7656 țărani, din cari s’au obținut 50.000 kgr. gogoși crude. Parte din gogoși au fost cumpărate de către societate, de ki țărani, cu prețul de 2 Lei kgr., iar parte au fost în­trebuințate de țărani pentru tre­buințele lor. Față de rezultatele satisfăcătoare obținute în anul precedent, în adunarea generală ținută deună­zi la palat, sub președinția M. S. Reginei, s’a decis ca in noul an de existență, societatea să distri­­bue 800 klgr. sămință, cam­ ar da, după calculele făcute, o produc­ție de 600.000 kigr. gogoși, repre­­zintând un venit de 1.200.000 iei pentru țăranii cultivatori. Societatea are însă nevoe de mijloace bănești, spre a-și ajunge scopul ; deocamdată a obținut, după cum am anunțat, de la di­recția poștelor, împreună cu soc. «Policlinica Regina Elisabeta», e­­miterea unor timbre de bine­fa­­cere, al căror produs va fi dis­tribuit ambelor societăți. Tot odată societatea va căuta și alte mijloace in scopul mărirea fondurilor, și la acest lucru se gândește acum Augusta ei presi­­dentă, M. S. Regina. Maria. ACHITAREA TIíI ROSEM.4UM (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Buzeu, 11 Ianuarie. Erî și azi s’a judecat de Curtea cu jurați din localitate procesul lui Jacob I Rosenbaum, corsetier din București, acuzat pentru fapte imorale. Se știe că Rosenbaum a fost condamnat in 1904, în contuma­cie, de Curtea cu juri din Bucu­rești, la 20 ani muncă silnică. Constituindu-se prizonier de bună voe, a fost judecat din nou și condamnat la aceeași pedeapsă. Făcând recurs, Curtea de casa­ție a casat decisia de condamnare, trimițând pe Rosenbaum in jude­cata Curței cu jurați din jud. Pra­hova, care l-a condamnat la 10 ani muncă silnică, Rosenbaum făcând din nou recurs. Curtea de casație a caset și această deci­­siune, trimițându-l în judecata juraților din Buzau. Curtea a fost prezidată de d-l. M. Vidrașcu, consilier al Curții de apel din București, asistat de d-nii M. Nacian și Al. Racoviceanu. Acuzația a fost susținută de d. Al. Dem Oprescu, procuror gene­ral al Curței de apel din Bucu­rești. Acuzatul Iacob Rosenbaum a fost apărat de d-aiî avocați Emil Teodor, Victor Filotti și C. Geor­­gescu-Vâlcea. Ședința a fost declarată secretă. Astă-seară, la orele 6, jurații dând un verdict negativ, acuzatul Iacob Rosenbaum a fost achitat și pus imediat in libertate. Iacob Rosenbaum a eșit plân­gând din camera de judecare; a­­jungând în mica curte din fața tribunalului, el a căzut jos leșinat. ȘTIRI IN SHEAMTATE — Prin poștă — .*. Muncitorii fără lucru din Londra pregătesc o manifestație moastră pentru ajunul -deschide­­rea Parlamentului englez. Vor par­ticipa 10 mii de persoane. Supusul englez Davidson, di­rectorul morilor Lokal­off, la Ia­­roslav (Rusia), a fost arestat de către impiegații săi. El a depeșat guvernului englez, cererndu-i in­tervenția pentru liberarea sa. Ziarul «Berliner Tageblatt» anunță că in satul Weritsin, de lângă Marienwerder, s’a întâmplat o mare nenorocire. Ghiața de pe lacul din acea comună a crăpat și opt persoane au­ căzut in apă, patru au­ fost salvate, iar o femee și trei copii, s’au înecat in parlamentul statului a­­merican Ohio s’a depus un proect de lege prin care se permite me­dicilor de a­ ucide prin otrăvire sau prin alte mijloace pe cei cari sufer de boli incurabile sau chi­nuri groaznice, și ar consimți la aceasta. La Londra a făcut mare im­presie interviewul pe care l-a a­­vut un redactor al ziarului Echo de Paris cu un general englez, privitor la eventualitatea unui razboi. Intre Franța și Englitera ca aliate, pe de o parte, și Ger­mania, pe de altă­ parte. Publicul englez blamează publicarea unor ast­fel de articole. .*. Consiliul de administrație al Băncii Naționale din Belgrad a hotărât să se aducă la cunoștința guvernului necesitatea de a se a­­plana cât mai curând conflictul cu Austro-Ungaria­. Ast­fel este de temut un crah financiar. Corespondentul din Algesi­ras al lui «Giornale d’Italia», din Roma, asigură că delegații ma­rocani resping ori­ce amestec al Puterilor în administrația Maro­cului. Corespondentul spune că dele­gații marocani nu sunt de­cât niște manechine, pe cari le pune în mișcare delegatul german Tat­­tenbach, în urma propunere­ com­isiu­­nei financiare‘pentru cele trei vi­­laete macedonene, nu se vor ra­­inoi contractele cu ofițerii belgieni di­n jandarmerie. Se va face ast­fel o ecososnis de 5.000 de lire turcești. K­LPx &gT ;FJE 73T Cfijaijra ius ® d­e iol­iti­a Aasse­­baT0.—Pentru apărarea g nine­lor din hambare de insecte, să se pre­sare prin colțuri carbonat de a­m­oniac. Acest produs costă puțin și rezultatele sunt foarte eficace. ~GmElÜiÜÍ­esMetal ›asfarsa«$yjs› Este știut că pentru cancelariile (grefele) curților și tribunalelor din țară există un regulamen­­prin care intre altele se spune cari sunt atribuțiunile copiștilor, re­gistratorilor, ajutoarelor de grefă și grefierilor; tot prin acel regu­lament se stabilește un maximum de 7 ore de lucru pe zi. Dar in afară de grefele curților și tribunalelor, mai sunt și alte grefe, acelea ale cabinetelor de instrucțiune in cari funcționează numai câte un singur amploiat care joacă rolul de grefier Acești grefieri n’au nici un regulament in care să se prevadă un maxi­mum de ore de lucru aici să le arate îndatoririle lor. Din înțele­sul ce­reesc insă din art. 70 pr. penală dinși! sunt obligați să a­­siste pe judecătorii de instrucți­une la facerea instrucțiunei și cura instrucția se poate face in toate zilele iară distiacțiuna, ba une­ori chiar și noaptea, își poate ori­cine închipui cât da mult mun­cesc acești funcționari. Une­ori lucrează de dimineața până seara târziu­, scriind mereu sub dictarea judecătorilor. După ce judecătorii obosiți și dînșii pleacă pe la ceasurile 8 seara, grefierii mai lucrează incă cel puțin un ceas și jumătate până ce expediază hârtiile cu procedu­rile și înregistrează hârtiile intrate in cursul zilei, cari nu pot suferi nici o întârziere, dat fiind că ter­menele ce se fixează la instrucție de ordinar sunt foarte scurte. După ce in fine au terminat și dînșii se m­ai trebue cel puțin l­a oră până să ajungă acasă, căci niște umili slujbași ca dinșiî stau la mari depărtări, iar, mijloacele nu le îngădue să meargă­­ nici măcar cu tramvaiul, căci leafa lor in buget este numai de 132 iei iar în mână nu primesc de­cât 112 iei și 85 bani. Ar fi drept ca acestor funcțio­nari, cari nu au nici Dumineci nici sărbători, ba une­ori sunt chemați chiar și noaptea, să li se sporească lefurile. 1ST ar mai tre­bui să fie înaintați pe loc in in­teresul justiției, find­că după ce s’au pătruns de importanța ro­lului ce li se dă prin lege și după ce au dobândit cunoștințele ne­cesare in slujba ce li se încre­dințează, devin niște factori în­semnați pentru justiție. D. Bru­­neau intr’un tratat al găti zice: «Grefierul este «a un fel de mar­tor la ceea ce face judecătorul și unul nu poate face nimic fără altul». Pentru­ ca lasă acești funcțio­nari să fie la adăpostul fluctua­țiilor, ar fi de dorit să li se ga­ranteze prin lege stabilitatea.Orei. ... în căra eraă mumerotsi deși mărci poștale. Actorii au fost prinsa­și *® at­­lancu Vasile și Sim. Zărnăiami. Teatrale. — Jouî, 12 c., trupa Al. B. Leonescu va da la sala Ateneului piesa «Niobe» în seenae­­ficiul Ateneului. îîERTA. — Aluadftt* © ®nfir­­mate.—Eri tribunalul a confirmat mandatele de depunere ale asasi­nilor soților Laufer. După oare­care ezitări, toți cri­minalii au mărturisit asasinatele, atât la instrucție cât și la confir­marea mandatelor. Cu prilegiul con­firmarei, untor mi avocat din baroul local a’a­niat apărarea asasinilor. Suma de 1020 lei furată ăi la familia asasinată și găsită asu­pra lui Roman [© novici, unul din criminali, s’a depus la Gasa de depuneri. Se crede că procesul acestei e­­moționante afaceri va putea veni spre judecare înaintea Curții cu juri din județul nostru chiar în sesiunea de Martie. SINAIA.—Tren înt&rdat. — Trenul accelerat, care urma să sosească la 11 și 16 m., a întâr­ziat in gara Comarnic 35 m­. din causa defectuosităței m­așinei, ast­fel că până la Predeal a ajuns cu o întârziere de 50 m. Zi­­pandit.— Zăpada căzută până seara a format un strat de 23 c­m. TARGOVIȘTE. Accident.­ Azi dimineață, pe la orele 8 luna., ofițerii elevi de la școala de cava­lerie, trecând călări pe bulevard, înapoirndu-ze de la călărie, calul sub­ locotenentului Micescu, cobo­rând, a alunecat cu picioarele din urmă, căzând peste călăreț, căruia i-a strivit abdomenul. Sărind in ajutor douî offițerî și trecătorii, i’au transportat la școa­lă, care e in apropiere. Starea nu­mitului sub-locotenent nu e lasă gravă, totuși va rămâne mai i­utte zile In casă. UrmA pîIn i ai prudenței. — Ion Marin Zancu, din Caz­aci, um­blând cu o pușcă încărcată, din nebăgare de seamă i-a atins tră­gaciul. Arma luând foc, Fa rănii in re­giunea pectorală stângă. Victima a fost adusa la spital Sanitere. — in Cazaci s’a de­clarat epidemia de scarlatină. ■<!>■& -USt-^zssrnanmmmnmmmm,.. UI7 PBOVSM prș zi Sirguința e mama avarei. ------- V, -.,;. vi, im-m-rr Evenimentele din Kinsia ( Telegramele Agenției Ror/Une) Bai vederea alegerilor r­u­sești Petersburg, ff.—Prin ukazul din 24 Decembrie trecut asu­pra m­­odificarei lege­ electorale a fost acordat un termen de trei săptămâni pentru înscrie­rea persoanelor cu drept de vot. împăratul a prelungit insă acest termen până la 14 . Fe­bruarie. Liniște 1» Hatem l­slum, tă.—Serviciul pe hi­nnie ferate a fost restabilit. Aresturi de revoluționarH— In Siberia bkush, it. — Trupele au a­­restat pe principalii revoluțio­nari cari ocupaseră stațiunea Zima și ordinea a fost resta­bilită. «MM» CW8il|4 DE LA ALfiESIfeAS Corespondentul din Algesiras al ziarului" «Berliner Tagblatt» tele­­grafiază următoarele asupra șe­dinței de la 22 Ianuarie s­. a., a conferinței marocane: Dezbaterile au fost atât de a­­mănunț­ite, in­cât s’au discutat nu numai asupra fraselor singuratice, ci și asupra cuvintelor. Din causa aceasta impresiunile sunt astă­zi mai puțin favorabile. Se confirmă știrea ca Mahom­ed el Torres s’a pronunțat categoric in contra transmitere| direcțiunea poliției unei singure Puteri, zicând că propunerea aceasta este inad­misibilă. Ducele de Almodovar chemă la Algesiras pe ambasadorul Spaniei de la Tanger. Din Algesiras se m­ai anunță ur­mătoarele cu data de 28 ian. st. n.: Cu ocazia zilei onomastice a re­gelui Alfonso XIII, vapoarele an­corate în port sunt paroasate. De­legații și ofițerii de marină aflători aici, îmbrăcați in uniformă de gală, s-au dus in corpore împreu­nă cu reprezentanții autorităților civile și militare, pentru a lua parte la pecepțiunea de la primă­rie, ale cărei balcoane erau fru­mos împodobite cu draperii și flori. In fața primăriei cânta o ma­sină militară. Ministrul de externe ducele de Almodovar a mulțumit tuturor delegaților In ședința de la 33 Ianuarie st. n tn care s’a discutat chestia o­­prirei vin zarei puștilor de vâ­nătoare, represen­tantul Franței Revoir a aratat că delegații ma­rocani, când a fost vorba de pri­mirea cererilor presen­tate, au de­clarat imediat ca sunt obligați să raporteze aceasta guvernului lor, dar n’au pomenit de această obli­gațiune când a fost vorba de re­fuzul cererilor București. 25 Decembre. Domnule. Cu deosebită plăcere am citit articolul publicat in «Figaro», in­titulat : Amicii noștri români» și am aflat prin același ziar fericita inițiativă ce ați luat pentru crea­rea unei grupări franco-române «a cărei sarcină va consista, in a­­fară de ori­ce amestec in dome­­meniul politicei, in a cultiva sen­timentele de prietenie și a face să nască prilejurile de apropiere intre Franța și România». Suntem Încredințați de bunele efecte ale realizărei proiectului d-voastră ; el corespunde celor mai scumpe dorințe ale românilor cari au avut tot­dea­una pentru Franța cea mai vie și mai­ adâncă afec­țiune. Ne grăbim deci de a vă tri­mite, de pe acum, deplina și în­treaga noastră aderare. Bine-voiți a primi, d-le, expre­sul nea­sentimentelor noastre cele mai distinse. Semnați • Barbu Delavrancea, fost primar al Bucureștiului, fost vice-președinte al Camerei ; C. G. Disescu, profesor la facultatea de drept, f­ost ministru, senator ; B. M. Missir, fost ministru ; Nicolae Filipescu, deputat, fost ministru; dr. I­ Istrati, profesor universi­tar, senator, fost ministru, mem­bru al Academiei ; Petre Grădiș­­teanu, avocat, fost deputat și se­nator, fost decan al Baroului, membru de onoare al Academiei; Mihail G. Cantacuzino, printer al Bucureștiului, deputat; C. Dum­i­­trescu-Iași, rector al Uni­versitățea; Al. G. Fiorescu, fost secretar ge­neral al ministerului de externe ; M. Rahtivan, secretar general al (Telegramele particulare a se ziarului «Universul») Amiralul Rojd­eslvensky criticat Berlin, 12.— Telegraful din Petersburg. «Novoie Vremia» publică unele destăinuiri asupra pur­tarea amiralului Rojdeslvensky, a cărui tactică consistă în a maltrata și înjura pe ofițeri și marinari. Noise revoluție la Canea* Berlin, 11.—Telegramă din Petersburg . La Novoroavsk a izbucnit din nou revoluția. Orașul e bombardat. Se zvonește la escadra mă­­rei Negre bombardează și o­­rașul Batum. Pedepse pentru greviști la Riga Berlin. 12.— Telegramă din Petersburg. Din Riga nu anunță că aflpU ale guvernatorului comunici cum că în urma grevelor po­litice, greviștii vor fi aspru pe­depsiți. Ast­fel lucrătorii vor fi amen­dați de la 1 până la 5 ruble , impiegații de la tramvai și vi­zitiie trăsurilor publice vor­­ amendați cu câte 500 ruble sau­ trei luni de arest; redactorii cari vor împiedica apariția zia­relor, negustorii, cari își vor închide prăvăliile și persoanele SOCIETATEA «ȚESATOAREA» Se știe că odinioară creșterea gândacilor de mătase era in floare la noi in țară, unde constituia o cultură bogată și producea fru­moase venituri țârei, cu deose­bire clasei țărănești. In mod treptat insă această cul­tură a decăzut, fie din cauza boa­­lelor care bântuiau viermii de mătase, fie din cauză că mătasea adusă din streinătate se vindea mult mai ieftin de­cât borangicul lucrat cu măestrie de mâinele dibace ale țărancelor noastre. De câți­va ani ministerul do­meniilor, prin serviciul zooteh­­­nic, a început să desfășura o ac­tivitate asiduă in privința d ias­­voltărei sericicultureî­in țară. Fiind-că însă ministerul a făcut puține sacrificii bănești în această privință, activitatea sa nu prea a dat resultate imediate. Deocamdată ministerul a căutat să-și pregătească un personal spe­cial și a distribuit anual cantități de sămință cultivatorilor. In ulti­mul timp a mai inființat un ate­lier sericicol, unde se învață se­ricicultura și arta țesătoriei fine. Grație inițiativei din anul tre­cut a M. S. Reginei, sericicultura a­ luat de o dată un avânt îm­bucurător prin activitatea desfă­­șurată de soc. «Țesătoarea», în­ființat­ sub patronagiul M. Sale. Suverana dintr’un spirit de iu­bire pentru țăran, a făcut apel la­­ „limb­a” in provincie (Be la coresp. noștri part.) Jouî, 12 Ianuarie. GIURGIU.—Furt.­­ Servitoa­rea Anica I. Scurtu a reclamat că spărgându-i-se cufărul i s’a furat 300 lei. Poliția a dovedit ca autor pe Voicu St. Nicolae, care a fost a­­restat și inaintat parchetului, înghețat de frig.—Era grecul Steriăde ’a fost găsit degerat de frig pe strada Sf Nicolae. intr’o stare gravă, a fost trimis la spi­talul județean. Descoperirea un­ui hoț. — Am anunțat acum două luni că un servitor al d-lui Petrică Dră­­gănescu a dispărut furnindu-i 200 lei. In urma cercetărilor făcute de poliție, autorul acestui furt, anu­me Enache Paraschivescu, a fost descoperit la Alexandria. El a fost arestat acolo și înaintat poliției locale. Furt la o agenție poștală rurala.­—In­corn Talpa făcătorii de rele au spart geamul de la ofi­ciul poștal și, scoțând iuorul de la ușă, s’au introdus înăuntru. Acolo au spart cutia unei mese de unde au furat 30 lei 75 bani, căutând să spargă și ladița de fer 16 ROBIA PATIIMOR Mare roman de Patsî Borg ș i PARTEA ANTEI­ A și S1.03 STXJJA. IV Destău­ian­l înțelese că omul acesta pu­tea inspira patimi nebune..... durabile... Gelozia și aiaăii facă odată sufletul. Se plecă asupra rănitului. Degetele lui pipăira marginile ranei, pe care o examina cu băgare de seamă. Nu se arătă nici vesel nici neliniștit... Râmase nepăsător, spunând ajutoarelor : — Numai trepanația poate scăpa pe omul acesta, dacă este să fie scăpat. Apoi eși. Trasa la sprvnanal unde e­rau apartamentele lui, intră în salonul cel m­ic care, după or­dinul lui era luminat. La salonul acesta mobilat cu gust, erau împrăștiate mii de bibelouri... Un divan mare se pierdea intr’un colț de umbră... George Servieres începu să se plimbe în lung și în larg. Părea nervos. Câte­odată tre­sărea, se oprea, asculta. Și, își vorbea singur: — Va veni oare? Apoi : — Da, nu se poate sa nu vină. La Christiana se gîndea. Se duse apoi la fereastră și, cu o mină înfrigurată de pe perdeaua la o parte, încercînd să vadă în întuneric. Rămase acolo multă vreme, cu sprîncenele încruntate... cu pumnii strînșî, gînditor. — Ce trebue să fac ? st în­trebă ei iar, ce auzi o bârne Ia nie. Era Maury care venea să a­­nunțe : —■ ’ Totul e gata sus, dom­nule doctor. — Nu e nici o grabă. Du-te sus. Vom vedea, imediat. . Alte minute trecură. Servie­res devenea din ce in ce mai nervos, mai agitat. Și de­odată trase cu urechia. In tăcerea nopței se auzise un sgom­ot: acel al unui uruit de trăsură. — Iată-o, murmură el. Și eu un surîs cinic : — Doctore, ți-ai făcut alege­rea. Irit îi dragostea, pe urmă averea ! Se dusese spre lampa. O făcu mai mică. Surîdea mereu. Eși apoi din salon, trecu în odaia lui de lucru. Afară se auzi în clopoțel, loba­cși și se duse la poartă. O voce di-afarâ se auzi : — Aci e casa de sănătate a doctorului Servieres... — Da, aci e. — Atunci spune domnului doctor ca silit doamna Dar­­mont și că vreau să-i vorbesc. Servitorul deschisese poarta. — Bine-voiți de mă urmați, doamnă. Christiana, care spusese bir­jarului sa aștepte, se îndreptă spre peron, călăuzită de ser­vitor. Mergea ea sub influența u­­nei halucinații, ca intr’un vis urît. Mergea către soarta ei... Conștientă că un pericol o aș­tepta... gata să'l înfrunte. Ferestrele calului intern e­­rau luminate... De­sigur că acolo avea sa vadă pe bărba­tul ei însîngerat. . . fără su­flare... Pe Roger al ei atât de drag, pentru întoarcerea căruia se făcuse mai frumoasă... Spunea servitorului : — Trebue să me duci numai­de­cât... numai­de­cât la băr­batul meu .. pe urmă vei în­știința pe doctor. O­ da! lângă Roger i se părea că va fi mai in sigu­ranță... mai stăpână pe dîrisa, ca să vorbească, să ceară mai întâiü explicații chirurgu­lui a­­supra intențiilor lui... să ia apoi, dacă aceste explicații nu o­ vor satisface, o hotărîre... la nevoe pe aceea de a transpor­ta pe Roger la alt chirurg. Dar servitorul declară : — Ceea ce­ mi cereți, d-nă, e cu neputință. — Cu neputința... De ce? — Pentru ca mi s’a porun­cit să vă conduc intern la d-l doctor. Ea tresări din bou. Presimțirea unei primejdii apropiate crescu. Nu protestă... La ce falas ? Peste câte­va secunde tinera femee era introdusă la micul salon al chirurg­ului. După ce îi arătă un scaun, servitorul eși ca să-și prevină stăpânul. Christiana nu se așezase pe scaun. Rămase în picioare, tremurând, nerăbdătoare. Așteptarea ei nu fu lungă. Aproape imediat o ușe din fun­dul salonului se deschise. Și doctorul Servieres apăru. V Trădată, t­ ­înera femee șe aștepta să vadă în el un om ironic, gro­solan... un om care avea să-î insulte durerea. Hirurgul se arătă mai întâi grav, rece, sever. Se înclină respectuos în fața Christianei. Și fără a da acesteia timp să vorbească : — Mă vedeți, d-na, foarte mâhnit de cele ce s’au întâm­plat. Iubesc și știme?, mult pe Carmont care a bine­voit, și el, să'mî acorde încrederea și simpatia lui. Cu o dureroasă surprindere am aflat astă-seară, la gara de Orleans, groaznica nenorocire. Eram acolo când a sosit trenul. Bărbatul d-voastră își recăpătase cunoștința. El a aprobat dorința ce i-ara ma­nifestat de a’l îngriji: în lipsa d-voastră nu me puteam de­cât înclina în fața încrederei ce’mi arăta. Ea îl asculta vorbind. Ridi­case capul spre a’l privi. Părea foarte liniștit. Nici o insolență în a’’+udinea lui. O lumină de speranță stră­bătu nebuna neliniște a Chris­tianei. — IV’ați înștiințat ?... intrebă ea.... — IMi... To m 4» la gara de Orleans, un biret pen­tr’un comisionar. — Plecasem deja...N'am pri­mit biletul. Atunci, uitându-și pentru moment neîncrederea, ne mai gândindu-se de­cât la acel pen­tru care venise : — A !... domnule, spune’mi repede... te rog .. Rana bărba­tului meu nu e mortală, nu e așa ? El ezită să răspundă. Ca și la gară, ea av­­est strigăt : — Doamne! Servieres o contempla ca un fior de patimă pe care încerca în zadar să-l reprime. Era dumnezeesc de frumoasă în disperarea ei. Mai frumoasă ele căt o văzuse vre-o­dată. (Va urma) Lv. A I­X

Next