Universul, iunie 1906 (Anul 24, nr. 147-176)

1906-06-25 / nr. 171

iANUL XXIV NO* ITI.^îmmunecă 25 . 5 bani in România.—IO ban in sf F Sf Tatăto Fondakai LUIGI CAZZA VILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA FI EDACTIA ȘI ADMINISTRAȚIA df. Strada Brezoianu 11, București _________________________ cnt - o Biserica Sf. 5rihail din Hamburg înainte de incendiu.—(Vezi explicația) București, 24 Iunie CĂILE FERATE Și EXPOZIȚIA Un confrate oficios, La Roumanie, a făcut în numărul său din urmă o propunere ce credem că e folositor să fie relegată. Plecând de la punctul că numai în București nu sunt destui vizitatori pentru expozițiune—de altmin trelea, aceasta nu e făcuta numai pentru Capitală, ci pentru țara întreagă— și că în România, din diferite împrejurări, se căsătorește foarte puțin , arătând că la noi, mai mult decât în alte țări, e trebuință să se înlesnească relațiunile între diferitele puncte ale țarei și că expoziția e un prilej unic de a încerca să se creeze în acest sens o mișcare ce ar continua și după expoziție, confratele propune următoarele : «Pentru timpul expozițiunei și ca o încercare, direcțiunea C. F. R. să acorde cărți permanente, valabile pentru patru luni și dând posesorilor dreptul de a merge unde vor vor, cu prețurile următoare. Intemeindu - și propunerea confratele socotește — pe baza încasărilor obișnuite — că, cu prețurile actuale, direcția G. F. R. ar incasa în patru luni maximum 5 sau 6 milioane. «Dacă s’ar emite bilete cu prețul indicat de mine, zice confratele, căile ferate ar incasa 10 sau 12 milioane în aceste patru luni, căci toată lumea va veni să profite de această ocaziune ca să viziteze țara și să vie la expozițiune. «Cu prețurile actuale, toți cei cari sunt instalați la Slănic, la Govora, la Sinaia, la Bușteni, la Predeal, la Lacul- Sărat, la Câmpulung, la Călimănești, nu se vor mișca de acolo. «Cu cărțile permanente ce propun, ei vor veni din când în când la București spre a asista la cutare sau cutare serbare de la Expoziție, apoi se vor duce să vadă orașele pe cari nu le cunosc. Și călătorii aceștia vor duce însuflețirea în orașele așa de amorțite din provincie; moldovenii vor vor să viziteze Muntenia și Oltenia, cei din aceste părți se vor grăbi să întoarne vizita fraților moldoveni», îmbulzeală pe linii nu va fi, căci doar n’or să meargă toți deodată în aceeași direcție. Confratele apelează la toate ziarele, de orice nuanță, să ■ se unească spre a susține această idee. In același timp roagă pe cititorii săi să comunice ziarului aderarea lor la această idee. Rugăm și noi pe cititorii noștri, care ar fi dispuși să dea asemenea bilete în caz când ideia ar fi adoptată, să ne comunice aceasta. Vom reveni asupra acestei chestiuni, numită «tromblon». Nefericitul era un om foarte pașnic. Nici musca nu se putea plânge de el. Se nutria cu meseria lui și era un foarte înfocat naționalist, mai cu seamă în discuțiile sale cu grecii. Pe aceștia îi constrângea de cele mai multe ori să admită părerile lui. Asta nu convenea de fel paliarilor noștri și de aceea comitetul a decis de mult executarea lui. Vineri pe la orele 7 jum. d. a., pe când românul nostru mergea de la prăvălie spre casă, la vr’o 15 pași de la locuința lui eșiră trei indivizi înarmați dintr’un colț—de la o simigerie—și printr’o ochire și detunătură puternică fruntașul nostru fu culcat la pământ. La auzul detunăturei, au sosit la fața locului diferite persoane, dar era prea târziu, căci criminalii dispăruseră. In țipetele femeei și a celor 5 copii ai sei, repauzatul Nicola a fost dus pe velință de 4 persoane până la locuință. Astfel jalea se introduse in casa in care cu 5 minute înainte era deplină veselie. Nenorocitul n’a lăsat nici o avere și desigur familia lui toată-i in mizerie. Pe când astfel de fapte reprobabile se întâmplă la Veria,ne mirăm că nu se ia nici o măsură contra grecilor din țară. Comunitatea română din Veria a cerut in nenumărate rânduri, prin intervenția celor in drept, ca suma de 3.000 lei, lăsată prin testament de repausatul M. Economu, fabricant de conserve din strada Șelari 4, săracilor români din Veria, să se dea comunităței, care s’o distribue familiilor căzute victime urgiei grecești. Intr’adevĕr, ar fi o mare ușurare pentru mizeria nenumăratelor familii nenorocite române din Veria dacă s’ar distribui o parte din acest fond, iar ceal’altă să se destine școalei române, mai cu seamă că d. M. Economu, care a dăruit—în viață fiind—1300 franci catedralei grecești Sf. Antonie din Veria, ai cărei bani sunt exclusiv întrebuințați pentru propaganda grecească. Nu ne îndoim că executorii testamentari ai d-lui Economu,—patrioți prin excelență, — vor grăbi satisfacerea acestei obligațiuni in aceste momente foarte critice pentru românism, căci pe semne că banii nu s’a vărsat încă la Casa Școalelor, pentru a servi la destinație și de aceea cei în drept tot amână răspunsul la adresa comunităței. Acum 3 zile banda bulgară a lui Apostol, cerând diferite obiecte, rulării etc.pentru comiți de la celnicul grecoman Beli din Livezi și refuzându-li-se cererea, s’au dus la stâna grecomanului și au tăiat o turmă de vr’o S00 oi aparținând toate lui Beli bc. CRONICI FEMININE Institutoarele din Prusia Se știe că institutoarelor de la școalele primare din Prusia nu le este permis să se mărite. De îndată ce se căsătoresc, asta însemnează pentru autoritatea școlară că au renunțat la post și ele treime să demisioneze. Nu mai încape discuție că acest principe trezit și nepotrivit cu epoca noastră. De ce o femee măritată ar fi mai puțin destoinică pentru instruirea copiilor decât una nemăritată ! Din potrivă institutoarea măritată va avea mai totdeauna mai multă experiență și va înțelege mai bine sufletul copilului decât tinăra d'abca eșită de pe băncile școalei, care adesea nu știe ce să facă față de sburdălnicia copiilor. Școlarii văd măiar decât neexperiența și atunci s'a dus disciplina. înaintea d-șoarei ei, mai că n’au nici un respect; dacă e o clasă de fete, sunt aproape nesupuse, la o scoală de banii ei fac mereu prostii și caraghioslâcuri. Acum s’a hotarit în Germania că oricărei institutoare, chiar dacă n’ar avea de cât 18 ani, să i se spue doamnă, ca astfel să inspire mai mult respect elevilor și să poată păstra mai cu înlesnire disciplina in clasă.___Sylvia. i Hasa as ®-a a*--s • Clasa 1-a . . Clasa 2-a . , Clasa 3-a . . 80 lel 50 lel 20 lel Suntem a Maiestății Voastre Imperiale și Apostolice Regale cele mai supuse slugi. Deputații țărilor coroanei Ungariei Sub scriși toți deputații naționaliști______ _________ Biserica Sf. Mihail din Hamburg înainte de incendiu — Vezi ilustrația — Corespondentul nostru din Berlin ne-a telegrafiat știrea că un incendiu a distrus frumoasa biserică Sf. Mihail din Hamburg și că 5 persoane au pierit în flăcări. Ziarele germane dau asupra acestui dezastru următoarele amănunte : In taimul bisericei, înalt de 131 metri, se faceau reparații la ceasornic. Lampa resturnându-se, s’a aprins gazul. Focul s’a întins cu repeziciune din cauza vintului puternic care sufla. După o oră marele turn se surpă. Focul se întinse și la casele dimprejur, arzând 20 dintre ele. Pagubele sunt de peste 4 milioane de mărci. După o muncă de patru ore pompierii au putut localiza incendiul. Cea mai mare parte din odoarele bisericei au putut fi salvate. Trofeele de răsboiu ale orașului Hamburg au ars. Biserica va fi reclădită după original, deoarece se păstrează planul cel vechiü. Biserica Sf. Mihail este cea mai mare din orașul Hamburg care are 20 biserici și mai multe capele. Ea a fost reclădită între anii 1751 și 1762,după ce cea veche a fost prefăcută in cenușe de trăznet in anul 1661. In cripta acestei biserici se află 300 morminte. Ilustrația noastră de astăzi reprezintă o vedere a bisericei Sf. Mihail, așa cum era înainte de incendiu. O CUGETAREPEZI Prietenii se pretind sinceri , dușmanii sunt sinceri. De aceea trabue să luăm criticile lor ca doctorie amară si să inveam a ne cunoaște mai bine. Calendar pe anul 1908 Ortodox Sâmbătă, 24 Iunie. — Nașterea Sf. Ion Botezătorul Catolic Sâmbătă, 7 Iulie. — Wilbald Soarele răsare 4.39; apune 8.000 ———— mmmmmmmmm[g» ——— Mii Macedonia (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Salonic, 19 Iunie Omorârea unui fruntaș român din Veria.—Distrugerea turmei de vite a unui greconian din Lived. — O moștenire lăsată de repausului M. Economu Mare neliniște printre români. Grecii se încearcă să sădească groaza în inimile consângenilor noștri. Alaltă eri la Veria a avut loc un atentat contra croitorului român Nicola Pepoiu, care a fost lovit cient in inimă cu o armă : PROIECTUL de adresă al naționalităților din Ungaria (Urmare și sfirșit) Prin urmare, de la guvernul Maiestății Voastre a cărui primă chemare—conform prea înaltului Mesagiu de tron — e restabilirea ordinei legale, așteptăm, părăsind eitemul de desconsiderare a leinițiativa și au Învins. Este iarăși ministru d. Tittoni, dînsul și sub secretarul de Stat d. Pompili să ia noua inițiativa și Italia va avea un merit mai mult. Dar să avem curaj. Baza operei nu poate fi decit de a se da Candia Greciei, Bulgariei independența, și recunoașterea naționalităței române in Statele Sultanului. Iată mijlocul adevăratei pacificări: «Aibe curaj ministrul nostru de externe și opera va fi desăvirșită, ea va fi inițiatoarea acelei confederațiuni intre Statele din Orient care a fost constanta țintă a celor mai iluștri dintre liberalii italieni» (Vii aprobări. Felicitări)._____ gilor practicat de guvernele anterioare, să execute, fară considerare la interesele de rasă, legile existente și să anuleze toate ordonanțele, cari jignesc drepturile cetățenilor garantate prin lege. Așteptăm să facă propuneri pentru abrogarea acelor dispoziții legislative cari au produs — drept urmare a tendințelor de unificare de rasă izvorite din activitatea fără rost a sistemului apus—nemulțumiri în inimile cetățenilor nemaghiari ai țărei și au inspirat neîncredere față de Stat. Din partea noastră vom sprijini sincer guvernul Maiestății Voastre în toate demersurile cari, în urma ocrotirei nobile a Maiestății Voastre, vor urmări întregirea, prin noul garanții, a vieței constituționale și desvoltarea constituției in sens modern și adevărat democratic. Aducem deci omagiile noastre sincere Maiestății Voastre, ca inițiatorul nobil al unei opere mari și epocale in constituția noastră. Nu există Stat constituțional în care legea electorală ar fi așa de învechită ca și legea noastră electorală, care, în parte, poartă încă caracterul stărilor medievale înapoiate. Reforma ei în spirit modern e una dintre dorințele noastre vechi și astăzi e deja o necesitate stringentă. De aceea noi întotdeauna vom fi gata a crea legile privitoare la reformă, în spirit modern, a sistemului nostru electoral și anume pe baza votului universal, nemijlocit, secret, egal și după comune, respectând insă principiile democratismului adevărat și nefalsificat, excluzând toate restricțiunile contrare acestui principiu, cari ar jigni naționalitățile nemaghiare sau vre-o pătură socială a țărei prin o arondare tendențioasă a cercurilor electorale și garantând exercițiul liber al dreptului electoral prin măsuri de retorsiune a eventualelor abuzuri. Viața noastră de Stat numai in acest caz va fi așezată pe o bază solidă și largă, și numai in acest caz va fi parlamentul nostru expresiunea fidelă și adevărată a voinței poporului. Dar așteptăm, tot odată, de la guvern că pe lângă garanțiile constituționale înșirate în prea înaltul Mesagiu de tron, se va îngriji să înceteze starea anormală, in care drepturile politice fundamentale ale cetățenilor (dreptul de întrunire și asociere) nu sunt până astăzi reglementate prin lege, ci sunt limitate prin ordonanțe ministeriale arbitrare. Suntem hotăriți să sprijinim, sincer, guvernul in tendința lui de a resolva chestiunile economice, sociale și religioase menționate în prea înaltul Mesagiu de tron,—dacă proiectele guvernului vor corespunde desvoltărei libere și adevăratelor interese ale Statului. Și-l vom sprijini cu atât mai mult că e fapt incontestabil, că țara noastră, economicește, a ajuns într’o situațiune atât de critică, încât sarcinile publice preliminare trec peste forța materială expmiată a cetățenilor. Așteptăm, prin urmare, de la guvernul Maiestății Voastre, să ne prezinte— spre a fi desbătute in grabă—proiectele sale privitoare la introducerea dării progresive și reforma justă a dărei de pământ, garantarea minimului de existență și soluția dreaptă a chestiunii muncitorilor. Decretarea prin lege a serviciului militar de două ani, proiectat deja de guvernele anterioare ale Maiestății Voastre, chiar și din considerațiuni economice o dorim cu tot dinadinsul. Vom da o deosebită atențiune—garantând condițiunile ei de existență—tuturor instituțiunilor chemate să promoveze economia de câmp și industria și să amelioreze starea muncitorilor. E o mare primejduire a intereselor țărei de a menținea și mai departe situația deplorabilă de astăzi, că nu s’au introdus condițiuni de trai cari să-i lege pe cetățeni de patria lor. Ei, dimpotrivă, sunt nevoiți să-și părăsească pământul părintesc, să pribegiască în țări streine, și nu din cauzele unui spor prea mare al populațiunei, ci din cauza mizeriei create de o economie de Stat greșită. Primim cu omagială mulțumire solicitudinea părintească a Maiestății Voastre, prin care se pune în vedere înființarea autonomiei bisericei catolice și sistemisarea plăților preoțime de la sate. Așteptăm de la guvernul Maiestății Voastre să prezinte proiectele prin cari se asigură autonomia, separată și independentă, atât a bisericei romano-catolice, cât și cea a bisericei greco-catolice precum și proiectul privitor la întregirea plăței preoțime de la sate. Mai așteptăm să se limpezească, conform privilegiilor ei garantate în legile fundamentale ale țărei, chestiunea trăgcănată a bisericei autonome ortodoxe sârbe, și să semaneze nedreptățile săvirșite de guvernele anterioare împotriva bisericei acesteia și a celei ortodoxe române. Cerem executarea articolului de lege XX din 1848 față de toate confesiunile țărei pe baza principiului egalei îndreptățiri, deoarece — dacă din acest prilej numai anumite confesiuni s’ar bucura de favorurile acestei legi — atunci o astfel de executare a legei ar deveni pentru cetățeni izvorul unei nouî nemulțumiri și neîncrederi față de Stat. Parlamentul, cu adincă recunoștință, ia act de avertismentul Maiestății Voastre, să se promoveze interesele culturale ale tuturor locuitorilor țăreî și din parte-ne vom da mână de ajutor ca fiii tuturor popoarelor țăreî să se împărtășească de binefacerile culturelor proprii, să se crească in această cultură și s’o poată cultiva fără piedici, fiindcă numai un popor bogat și cult poate fi pentru tron și patrie sprijin sigur și fiindcă la o adevărată cultură nu se poate ajunge decât prin o educațiune morală in limba proprie. Cu credință nestrămutată față de tron și patrie nădăjduim ascultarea dorințelor noastre juste și și implorăm binecuvintarea lui D-zeu asupra domniei părintești a Maiestății Voasim. i PROCESUL Demetriade-Crețu din Tecuciu, înaintea Curței cu juri din Putna (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Bocșani, 22 Iunie Curtea cu juri a Început astăzi în sala «Unirea» judecarea procesului Dumitru Jean Crețu, moșier din județul Tecuciu, acuzat că in noaptea de 3-4 Marüa. .., cu o lovitură de baston dată in cap, a cauzat moartea lui Apostol Demetriade. Acest proces, care urma să se judece de Curtea din Tecuciu, a fost transferat aci pentru suspiciune legală, după cererea d-nei Lucia Demetriade, soția mortului. Ședința se deschide la orele 12, sub preșidenția d-lui N. Dumitrescu, membru la Curtea de apel din Galați asistat de d-nii judecători N. C. Penciulescu și C. T. Boiu. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Al. Macarovici. Introdus în sală, acuzatul Crețu a luat loc lângă apărătorii săi d-ni avocați: Delavrancea, N. D. Chirculescu, Gogu Constantinescu, A. Eliad (Focșani), N. Borlea,Turtureanu și Mironescu (Tecuciu). Partea civilă, d-na Lucia Demetriade, soția mortului, era asistată de d-nii avocați : O. Stoicescu, T. Senibace și N. Bibescu. La orele 12 jumătate, grefierul Stoianovici a dat citire actului de acuzare, din care rezuză : In ziua de 3 Mai, a. c., Dimitrie I. Crețu vine cu trăsura in Tecuciu, de la moșia sa Valea Sălciei, și trage la fratele său Ștefan Crețu, urmând ca noaptea să plece cu trenul la Bârlad, unde avea un proces civil. A luat masa la fratele său împreună cu 4-5 prieteni, masă pe care a prelungit-o până la orele 12 jumătate, și unde a băut mult vin. Plecând de la fratele său cu ceîl alți prieteni și despărțindu-se de aceștia in drum,spre a’și trece timpul până la plecarea trenului spre Bârlad, s-a dus la berăria «Azuga». Acolo a găsit pe frații Dumitru și Apostol Demetriade. Dându-le bună seara, a fost invitat la masa lor, cinstindu-se cu bere împreună și discutând în modul cel mai prietenesc cestiuni de agricultură , căci mortul și acuzatul pe lângă că erau buni prieteni din copilărie, locuiau in aceeași comună, Grădinești, și erau vecini de hotar cu moșiile. Pe la orele 2 lum. insă s’au luat la cearta, apoi la bătae. Cum băuseră bine, Apostol Demetriade dete 2 pumni in falcă lui Crețu. Acesta, înfuriat, a ridicat bastonul și a dat o puternică lovitură în capul lui Apostol Demetriade : bastonul având o greutate de un kg., având cârja umplută cu plumb. Crețu i-a spart oasele capului, umplându-i die sânge, după care a fugit pe ușă la gară. Fratele mortului s-a dus la procuror, care delegând pe sub comisarul de serviciu, acesta merse la berărie și, cu toate că victima era plină de sânge, s’a mulțumit să-l întrebe numai ce i s’a întimplat fără a-i lua un interogator în regulă. S’a dus apoi la gară și aci găsind pe Crețu i-a luat declarația scrisă, după care acesta a plecat la Bârlad. Apostol Demetriade a fost apoi pansat, iar mai târziu a fost chemat un doctor, care i-a examinat rana, declarând că nu este periculoasă, făcându-l un nou pansament, după care pacientul a fost dus și culcat la un hotel. Până la orele 8 victima era în complectă cunoștință, nimic nu proba că peste câteva ore va înceta din viață, dar de la această oră starea sa se agravă, el căzu intr’o stare de somnolență permanentă cu horcăituri. S’a chemat atunci alt medic și se telefonează la Galați d-rului Carnabel, ca să vie să facă trepanație. S’a chemat totodată și d-rul Boleanu. Dar pe când se faceau mecituri ca bolnavul să fie dus la spital, în ziua de 4 Mai Ap. Demetriade a muriti Dimitrie Crețu a fost arestat la Bârlad in sala tribunalului și adus la Tecuciu. După citirea actului de acuzare d. Stoicescu, din partea părței civile, cere amânarea procesului spre a cita nouă martori, deoarece instrucția a fost foarte sumară și nu s’a făcut lumină deplină. D. procuror spune că parte din martorii pe cari-i cere d. Stoicescu, au fost ascultați la instrucție și se poate da citire depozițiilor lor, iar pentru cei neascultațî lasă la aprecierea Curței. D. Delavrancea, din partea apărărea, se opune la amânare. Curtea a respins cererea de amânare și a dispus aducerea în instanță a 2 experți cari să observe dacă cârja bastonului a fost umplută cu plumb în urmă de Crețu cu scop de a da acea nenorocită lovitură care a cauzat moartea lui Demetriade. S’a procedat la luarea interogatorului prevenitului. Dumitru Jean Crețu, tînăr de 31 ani, văduv, având două copii, narează in toată sinceritatea faptul și termină exprimând regretul cel mai adânc pentru nestăpânirea de sine care a pus capăt zilelor celui mai bun prieten al său. Se Începe ascultarea martorilor acuzărei anume : Adolf Helfant, chelner, care le-a servit berea și care a fost singurul martor ocular; Dimitru Dimitriade, fratele victimei, Ghiță Avram, sub-comisar în Tecuciu, Roza Vitengrün, antreprenoarea berăriei «Azuga», și Const.Raiciu, comandantul sergenților din Tecuciu; toți au depus favorabil acuzatului. S’au mai ascultat martori ai apărărei: d-nii d-r. Pandele, Avrămescu, Boteanu și d. Calalb care împreună cu dr. Minovici și Petrașcu au luat parte în comisiune la facerea actului medico-legal. Toți au depus în favoarea acuzatului, susținând cu tărie că dacă pacientului i s’ar fi făcut trepanație, scăpa cu viață. S’a mai ascultat ca informator d-rul Vasiliade, care deși nu era citat, se afla in sală ; numitul a fost chemat in consult la bolnav. Asemenea s-a ascultat, după cererea părței civile, tot ca informator, David Friedman din Bârlad, care era în sală și a spus că chelnerul Adolf Eleffant ar fi primit de la Crețu 500 lei, spre a depune favorabil și că i-a cerut prin el 300 lei din partea familiei Demetriade, spre a depune favorabil ei. S’a chemat cei doui experți : Mineu armurier și S. Cerchez, cortelar, cari examinând bastonul au declarat că el era umplut cu plumb de la fabricarea sa, iar nu in urmă cum susținea partea civilă. S’a dat apoi citire depozițiilor din dosar ale martorilor necitați. La 6 jun. sfârșindu-se cu ascultarea martorilor, ședința s’a suspendat până la 8 jum. (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru particular) Ședința de noapte Sentința La orele opt jumătate a început ședința de noapte. Sala e archipilrcă. Primul a vorbit procurorul , apoi avocații. Ultimul a vorbit d. Delavrancea care într’o splendită cuvintare a spulberat acuzațiunile aduse cerând un verdict de^reculpabilitate. La orele trei luni. jurații aduseră un verdict negativ Acuzatul Dimitrie I. Crețu a fost achitat condamnându-se numai la opt mii lei despăgubiri civile, înlăturarea mirosului de baltă sau al noroiului de la pește.—Când ferici peștele pune intrigire ceva coaje de pâine, sau mai bine câțiva cărbuni aprinși, arși bine, și peștele va perde cu desăvirșire gustul neplăcut. Goatlistul greco-român la Camera Italiană In ședința Camerei italiane de la 20 iunie — după cum am fost anunțați de corespondentul nostru din Roma — d’. Pompili, subsecretar la afacerile străine, răspunzând la o întrebare a deputatului Roberto Galli, a declarat că Italia nu putea rămâne indiferentă față de conflictul dintre Grecia și România, fiind unită de aceste două națiuni cu legături de prietenie și cu o glorioasă tradițiune istorică (aprobări). De la început, guvernul nostru — a zis d. Pompili.— a făcut sincere propuneri de Împăcare, pe cari cele două guverne le-au primit cu mare simpatie (aprobări). «Aceste sfaturi de pace au fost reînoite, chiar când conflictul tindea să se înăsprească. Cu toate acestea, relațiile diplomatice dintre cele două State s’au rupt și orice acțiune împăciuitoare a devenit zadarnică. «Desigur că nu revine guvernului—care trebue să mențină, în această chestiune, o absolută imparțialitate—să-și spună părerea in dureroasa controversă». D. Pompili a asigurat însă pe întrebător că atunci când se va prezintă din nou prilejul de a interpune bunele oficii pentru pace, Italia o va face bucuroasă , cu atât mai mult aceasta cu cât—după cum se știe—,a sfârșit d. Pompili, Grecia ar primi intervenția Italiei mai bine decât a oricărei alte națiuni (Vii aprobări). In replică de deputat Galli a spus următoarele : «Chiar dacă ași putea, nu ași vrea să intru în judecarea asprei neînțelegeri dintre Grecia și România ; cred însă că răspunderea discordiilor în Orient recade asupra diplomației, care nu știe să interpreteze și să satisfacă aspirațiile acelor popoare.» Oratorul reamintește de a fi ridicat el chestiunea dreptului pentru aromâni, acum supuși ai Sultanului ; a venit apoi acea iradea a Sultanului pe care azi se bazează și se tăgăduesc drepturi. «Atunci d. Tittoni și subsecretarul de Stat Fușinato au luat CURIERUL BĂILOR ȘI AL STATURILOR CLIMATERICE Sl&nic.—(Prahova).—Din sosirea timpurie a numeroase familii, se prevede că această localitate, cu plăcutele ei posițiuni, va fi frecventată și anul acesta de mulți visitatori. Băile, cunoscute ca eficace, au început a funcționa și în curând se vor redeschide și celelalte localuri de distracții. Un taraf de lăutari, angajați, pentru frumosul parc, căruia i s’au adus însemnate îmbunătățiri, va dilecta pe visitatori în tot timpul sesonului. Pucioasa. La 15 Iunie s’a deschis stagiunea băilor Pucioasa și Vulcana (Dâmbovița). Zilnic sosește cu trenul lume pentru aceste stațiuni balneare. Eficacitatea băilor de pucioasă și iod, fiind destul de recunoscută, face ca pe fiecare an numărul suferinzilor să crească din ce în ce mai mult, mai cu seamă anul acesta, când administrația băilor a adus radicale îmbunătățiri, prin noul și moderne instalațiuni la sursele de pucioasă și iod, precum și in alte direcțiuni. Abia s’a început sezonul și s’au organizat diverse escursiuni și cavalcade la Scroposa, Vulcana, Moroeni, Sinaia, etc. O muzică militară a fost angajată pentru tot sezonul la Pucioasa, așa că seratele ce se vor da în pavilionul județului, vor fi dintre cele mai atrăgătoare. ȘTIRI DIN STREINATATII Prin poștă Zilele trecute s’a început la Petersburg procesul contra membrilor consiliului lucrătorilor. Acuzații sunt în număr de 52, apirați de 28 de avocați. Din cei 400 de martori citați, vre-o o sută nu s’au prezintat. Actele de acuzare formează 30 de volume mari. Un accident s-a întâmplat în biserica catolică din Roscommon în Irlanda. Duminică dimineață, în timpul slujbei de la 8, o parte a plafonului a căzut, rănind grav peste 40 persoane cari au trebuit să fie duse la spital. Mai mulți polițiști cari asistați la slujbă, voind să dea ajutor victimelor, au fost răniți foarte grav. Deputații Dumei rusești primesc de la alegătorii lor numeroase telegrame prin cari ii încurajează să nu cedeze întru nimic guvernului și-i asigură că populațiunea ii susține. .*. Curtea cu jurați din Magdeburg (Germania) a condamnat la moarte pe gravorul Wilde, care a asasinat și jefuit pe funcționarul Honig din Gross-Wusterwitz. Orașul Manila și în ținutul dimprejur (insulele Filipine) a isbucnit o mare epidemie de holeră, căreia au căzut victime și 4 Americani. Unul dintre ei a murit. In ziua de 19 Iunie din 47 bolnavi de holeră au murit .. D-na Ana di Venere a dăruit spitalului din Carbonera, lângă Bari (Italia), suma de 450.000 de franci. .*. La Petersburg a sosit zilele trecute un foarte bogat și colosal automobil pentru micile călătorii ale țarului. Trăsura a fost fabricată la Budapesta și costă peste 100.000 de fr. Ea e un adevărat tren și consistă dintr’un foarte frumos și bogat cabinet de lucru, dintr’un cabinet de toaletă și alt compartiment pentru suită și bagaje. Pereții automobilului sunt cuirasați. .*. Locotenentul Ruch, din Iglau (Austria), a împușcat alaltă ori pe amanta sa și apoi s-a sinucis. Motivul acestei drame este refuzul părinților fetei de a-și da consimțământul pentru căsătoria tinerilor._____ _____ mmim judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul moașei Wilhelmina Bauer înaintea Curței cu juri de Ilfov a venit ori judecarea procesului moașei Wilhelmina Bauer, din str. Păunilor din Capitală, acuzată că a administrat avortive mai multor femei însărcinate cari au și avortat. împreună cu Wilhelmina Bauer au compărut pe banca acuzărei și femeile Ana Mareș, Roza Böhm și Jula Bartoș cari au luat substanțele avortive. La interogatorul ce i s’a luat ori moașa a negat că ar fi administrat substanțe avortive , de asemenea au negat și celel’arte acuzate că au întrebuințat substanțele avortive date de moașă. Au pledat din partea acuzatelor d-nii advocați : I. Brătescu, Gr. Zane, Ighel Deleanu și B. Pitiș. Comisiunea juraților dând un verdict negativ, Curtea a achitat pe acuzate. Grefier. — I.MH II11MI1 . ---- Absolvenții Ú8 școli secundare și speciale — Iată numele elevilor cari au reușit la examenul de capacitate al clasei IV-a la liceul «Matei-Basarab»: Ardeleanu Ilie, Bascovici Șerban, Constantinescu L. C., Cosăcescu, Crețoiu V., Dițescu D tru, Dobrescu M., Florinescu Aurel, Georgescu A., Georgescu M., Greculescu I., Ionescu N. P., Lobel S., Manolescu S., Maer I.,Măleanu Gh., Mihăilescu M., Mihăilescu V., Petrescu G., Petreasa N., Popescu N., Popescu Fl. S., Popescu N., Radulescu L, Solacolu Th., Vasiliade Gh. Vretor, Lorzor V. PROGRAMUL primirea misiunei militare a regiui « Vologda» Duminecă, 25 Iunie Sosirea în Iași la orele 5 după amiază , seara prânz la cercul militar, iar la orele 9 și 5 minute plecarea din Iași, pe linia Vasluiü. Luni, 21 Iunie Dimineața, sosirea în Sinaia unde va fi primită în audiență de M. S. Regele și reținută la dejun, seara, la orele 6 și 16 minute, plecarea din Sinaia spre București. La orele 9 și 20 minute va descinde și va lua prânzul la hotel Continental. Mai la 21 Iunie Dimineața ofițerii misiunea vor vizita stabilimentele militare; dejunul îl vor lua la Cercul militar; iar după amiază, de la 4—7, vor vizita pavilioanele din expoziție ; seara se va da un banchet la Ospătăria Regală din expoziție la care vor lua parte numai generalii și șefii de corpuri din garnizoană, iar după banchet vor asista la petrecerile din expoziție. Mercuri, 28 Iunie Dimineața, continuarea vizitei pavilioanelor din expoziție, dejunul îl vor lua la pavilionul austriac. După amiază, de la 5—7, va fi recepție în parcul Cercului militar. După recepție, un prânz intim se va da la hotel «Continental», iar după masă vor pleca din București în Rusia. kus „Universulii provin (De la coresp. noștri part.) Vineri, 23 Iunie. BOTOȘANI. — Copil lepisdat.—In Leorda s’a găsit lepădat, la marginea unui gard și învelit in niște cârpe, un copil de curând născut. Expulzare.—in calea Națională s’a găsit numitul Ion Bejan. Venit din Ungaria, fără pașaport. El a fost expulzat prin Burdujeni. GIURGIU. — Starea semănăturilor. — Timpul în cursul zilelor din urmă a fost frumos și călduros. Seceratul grânelor continuă cu activitate în tot județul, de asemeni și treeratul orzului. Porumbigile sunt foarte frumoase, iar viile nu parte mânate. Tutunurile se sapă. Izlazurile în câteva localități de baltă sunt tot inundate, în celelalte părți se prezintă bine, având iarbă suficientă. Emigrari in Bulgaria.—Din cauza grelei învoeli la care sunt supuși sătenii de către arendașul Manda Ionis din Gânjani, locuitorii : I.Scutelnicu, Andrei Bontea, Gheorge Mihai Iordache, Nae Beianu, Marin T. Stoenescu, Ivan R. Frincu, Ivan St. Gheorghe, Dumitru C. St. Gheorghe, Cristea Măruș, Stoica M. Măruș, Marin Chi. Meilă, Marin Nedelcu, Cocoșatu, Ion P. Olteanu, Ivan I. Sfeâteu și Dumitrache Vlad, au emigrat cu familiile lor în Bulgaria, la comuna Bazan. Zilele acestea alte 30 familii vor emigra. D. prefect D. C. Petrescu transportându-se în localitate și anchetând cazul a constatat cele de mai sus. Știrea produce sensație. De la asociația escursioniștilor. — In vederea marei excursiuni ce asociația generală pentru excursiuni va face în zilele de 8, 9, 10, 11 și 11 Iulie la Iași, ducerea prin Vasluiu și înapoierea prin Pașcani, s’au înscris până în prezent peste 60 de membrii cari vor lua parte. Prețul de 25 lei de persoană în care se cuprinde drumul dus și intors, plata a 6 mese și 4 nopți la hotel va face ca numărul înscrierilor să treacă de 200, deoarece cei cari nu sunt membrii plătesc cotizația și se înrolează acum. Ancheta financiară. — In urma plângerei cetățenilor la ministerul de finanțe, contra asupritoarelor executări ce d. administrator financiar V. Constantinearu a ordonat perceptorului orașului să facă, azi a sosit in localitate, în anchetă, d. inspector financiar Gr. Culcer, care a procedat la o minuțioasă cercetare in oraș. Duminică 25 cor. va avea loc în sala Topper o mare întrunire de protestare contra actelor arbitrare ce se comit de administrația financiară locală, contra contribuabililor. D. inspector Culcer se va transporta și la com. Slobozia pentru a ancheta asupra plângerea făcută de perceptorul Al. Constantinescu ca din cauza mai multor bruscări ce i-a făcut admiratorul Constantineanu a căzut in leșin și azi e grav bolnav, precum și un com. Clejan, spre a stabili cauzele morței subite a perceptorului I. Georgescu un vechi perceptor fratele d-lui Scarlat Popescu prim-președinte al Curței de apel din București. Se știe că familia defunctului Georgescu a reclamat că moartea acestuia i-ar fi provenit in urma ridicărei lui cu geandarmi rurali, din ordinul actorului pentru că nu venise la vărsare, cu trei zile înainte de termen. Peste 90 cetățeni sau prezentat azi la administrația financiară spre a vorbi d-lui inspector financiar Culcer. Ancheta va continua mai multe zile. Orașul e in agitație. MAIVGALIA.Răuire gravă. Ciobanul Nicolae, care păzea pe teritoriul comunei Tuzla oile lui Lazăr și Gh. Tudor Datcu, din Musurat, a înjunghiat cu un briceag pe Ion Stoian, din Tuzla, pe când acesta voia să-i ducă oile la obor, pentru că au fost găsite făcând stricăciune în orzul său. Rănitul, în stare gravă, a fost trimis la spitalul din Constanța, deschizendu-se in același timp o anchetă. Dscorați.—D-niî d-r. N. Mardare, Ion G. Aldea, mare proprietar și Simeon Petrescu, primarul Mangaliei, au fost decorați cu ordinul «Coroana României» în gradul de cavaler. Bal. — Sâmbătă, 29 Iunie curent, se va da un mare bal de deschiderea stagiunea băilor, la care vor lua parte toată elita Mangaliei și sezoniștii. Timpul e frumos, cald, vlitoarea puțin agitată. OLTENIȚA.— Nenorocire— Era, pe când, se punea in mișcare mașina de treerat, la d. Andrei Staiiilatos, din nebăgare de seamă a fost apucat de cureaua cea mare lucrătorul Spirea. El a fost oribil sdrobit. Imediat a fost dus la spitalul din localitate. Starea lui e disperată. Apele Dunărei și ale Argeșului, cari erau în creștere, au imceput să se retragă. Moarte subirii.—Astăzi, pe la’ orele 3 jum., pe când d. E lorea Popescu, proprietar în orașul nostru, in vârstă de 72 ani, mergea spre centrul orașului, a căzut rămânând mort pe loc. Moartea i-a provenit dintrun atac de apoplexie. I’LOEȘTI — Vizita d-lui dr. Obreja.—D. dr. Obreja, directorul general al serviciului sanitar, a sosit ori in orașul nostru, însoțit de d-nii farmacist Curelescu, consilier comunal și inginerii Coteanu și Christodhilo, directorul serviciului sanitar a vizitat terenul de la berăria Câmpinei, unde se va construi noul spital comunal «Movilă». De aci au plecat în automobil la crângul «Bott», unde au vizitat lucrările ce se fac pentru alimentarea orașului cu apă. D. dr. Obreja a rămas mulțumit de calitatea apei. De la crângul «Bott» d. doctor Obreja, însoțit #ed. Curelescu, s’a dus tot cu automobilul la Blorești, unde a lucrat timp de o oră, cu d. prim-ministru G. Gr.* Cantacuzino. După aceia a plecat la București. Conferință.—Aseară, la orele 8, d. Chochet, din Galați, a ținut o conferință in templul izraelit «Luca Moise», tratând despre mișcarea sionistă. Inspecție.— D. procuror general Ciocârdia, însoțit de d-nii prim-procuror Ciuflea, judecătorul de instrucție Deiadecima și G. Dobrescu, primarul orașului, a inspectat penitenciarul Mărgineni. Examen.—Eri, ținându-se examenul elevilor farmaciști din județ, a reușit d. Teodorescu Nicolae, din Sinaia. Curtea cu juri a amânat eri, pentru sesiunea de toamnă, procesul de calomnie intentat de d. C. Goroneanu d-lor T. Slăvescu și Nicolae Stănescu. PITEȘTI.—Mort din bătaie. — Azi, in spitalul din Curtea-de- Argeș, a murit Nicolae Seraru, din cauza bătăiei suferită de la cârciumarul Nicolae Gherasimescu din acel oraș. Parchetul cercetează. Serbare școlară. — In ziua de 25 c., în Rătești-Furduești Se va da o serbare școlară. ÎL VÂLCEA.—Nenorocire.Femeea Elisabeta Iordănescu, în etate de 40 de ani, pe când alegea aseară niște cărămizi de la zidurile caselor d-lui căpitan Păltineanu i-a căzut d’asupra capului o gramadă de alte cărămizi făcându-i pe cap o rană gravă. Numita femee, în stare gravă, a fost dusă la spitalul județean. Numita femee mai spune singură că accidentul s’a întâmplat din imprudența și neglijența ei, căci în loc de a scoate și a curați cărămizile de sus ea a început cu cele de jos făcând astfel să se surpe întreaga grămadă peste ea și s’o rănească atât de grav la cap. Burt.—Lui Simion Mihăilescu, din Băbenii-Ungureni, i s’au furat mai multe vite din obor. Se crede că autorii ar fi din comn. Olanu, Argeș). Secția de jandarmi din Jăbeni (Vâlcea) și Dănicei (Argeș) urmează cu cercetările pentru descoperirea hoților. Diverse. Aseară a sosit în gara B.Vâlcea un transport, de mai multe accesorii și au fost aduse în grădina Zavoia, necesare la instalarea luminei electrice la băile de hidroelectroterapie cum și dinamul de unde in curînd se va réspindi lumina electrică in întregul oraș’. S’au și început lucrările In acest scop. TULCEA Incendiu. — Din cauze necunoscute, un incendiu a isbucnit la proprietatea locuitorului Marin Opriș, din satul Floriile, distrugând acoperișul casei și un damin care avea mai mulți snopi de grâu. Un alt incendiu a consumat mai multe clăi de orz, pe câmp, proprietatea săteanului Valin Calciu, din Sabangia. B’ocul a luat naștere de la un capăt de țigare aruncat de un lucrator. Burt —Necunoscuți s’au introdus, prin spargerea unui perete, în locuința săteanului Ilie G. David, din Gaildere, pe când acesta lipsea de acasă, furând lucruri casnice de valoare, o salbă cu mai multe monede de aur, cum și suma de 315 lei dintr’o ladă. T.MĂGURELE. — O serbare școlară.— Sâmbătă seara se va da in grădina Ateneu, o serbare școlară a elevelor școalei profesionale, in scop de a se ajuta elevele sărace și a se face excursiuni. Nenorocire. — Muncitorul Achim, supus macedonean, a fost impus cri în abdomen de un bou scoțându-i intestinele. Intr'o stare gravă a fost trimis la spital. T.VRGO VTSIK.—Banchet.— Clubul conservator guvernamental din localitate, va da in saloanele sale. Duminică, 25 Iunie, la orele 12, un banchet de 70 tacâmuri în vederea alegerei de la colegiul I de Cameră, ce se va face în ziua de 8 Iulie. Teatrale.— O trupă de artiști din București și Iași va juca Duminică seara, în grădina «Ciocârlan», comedia Răzbunarea Unei femei».