Universul, iulie 1906 (Anul 24, nr. 177-207)

1906-07-31 / nr. 207

&mh xsh­mr 207.~Lmíí 31 iulie 1oog* Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA Hg redacția și administrativ —­ ft. Strada Brezoianu 11, București Monumentul din I­erdoș al pictorului Rembrandt (Vezi explicația) Calendar pe anul 1900 Ortodox Duminecă, 30 Iulie. — Aposto­lul Sila și Siluan Catolic­­ Duminecă, 12 Iulie. — Clara ■Soarele răsare 5.15; apune 7.28. gați a veni gratuit la Expoziție cu elevii și elevele lor. Numai ast­fel facem un ser­viciu de adevărați români, țărei noastre». Supunem această propunere ministerelor de interne și lu­crări publice, spre studia­re. GRONier FEMININE Reforma căsătoriei cu Franța Lucrările comisiunei pentru re­forma căsătoriei, pe care a nu­­m­it-o guvernul francez s'au termi­nat. N­epri Coillon a prezintat Se­natului proiectul de lege împreună cu o motivată expunere de motive. După părerea membrilor comi­siunei intrarea în căsătorie trebue să se poată face cât mai ușoară, de­oare­ce în cazul ch­eila numă­rul căsătoriilor va crește foarte repede. Mai înainte de toate însă trebue ca separarea căsătoriei să fie u­­șoară ; acela care în sufletul șeii n are nici un simț moral, nu se va reține prin indisolubilitatea legală a legăturilor matrimoniale de a le rupe de fapt. Pentru oamenii cum se cade libertatea absolută nu va fi o piedică ci un motiv de fideli­tate și de statornicie. «Divorțul, după cum îl vrem noi — se zice în acest document, face căsătoria mai demnă și mai profundă ; el va fi singura sepa­raț­iune demnă a două ființe cuge­tătoare și nu va mai fi o desgustă­­toare comedie ca astă­zi. Cerem desființarea pedepselor pentru a­­dulteriu, de­oare­ce persecuț­iunile în această privință pornesc sau­ din răzbunare sau­ din procedura procesului. Societatea formează le­gile, pentru ca să se apere, iar nu pentru ca să se expună primejdii­lor unei răzbunări sau a unei pro­ceduri». Firește că trebue să se acorde ambilor soți drepturi egale,obliga­țiuni egale, precum și responsabi­lități egale. Prin aceasta se va da o formă mai morală căsătoriilor, de cum a fost până acum. Bază fundamentală a dreptului modern ar trebui să fie egală în­dreptățire civilă a ambelor sexe. Ce e drept, codul civil acordă fe­meii în­­ multe puncte egala îndrep­tățire cu bărbatul, dar toate a­ceste drepturi frumoase femeea le pierde în momentul încheerei că­satoriei. Femeea măritată de fapt este incapabilă pentru afaceri de co­merț. Acest contrast, care există între incapacitatea de afaceri a fem­ee­i măritate trebue să fie scos cu totul din lege. ___Olimpsa. București, 30 iulie. Sătenii la Esposiție Din partea d-lui căpitan Măr­­culescu, di­n Ploești, am pri­mit o scrisoare în care se face următoarea propunere : , «Să se oblige primarii, celor 3 mii și ceva de comune din țară, să aducă la Expoziție, fie­care cel puțin câte 100 săteni, sătence și copii de săteni din comunele și cătunele lor, să li se pună la­ disposiție câte 2 vagoane gratis până la Bucu­rești și întorsul, iar aci să fie găsdu­ iți—ca și străinii—în ca­­zarme,’ sau alte localuri inter­nate ale Statului 3—4 zile, cu obligația de-ași procura singuri hrana.’ Să visiteze Expoziția și Capitala terei. Aceste transporturi să se facă treptat și după un itine­­rariu­ bine stabilit. Intrarea în Expoziție să fie, de­ju liberă pentru aceste grupe de săteni, dar cel puțin pe un preț minim (10 bară de persoană). Un agent al Expo­ziției să-i conducă, în interior, pentru a le arăta tot ce este expus. Prin acest mijloc s'ar atinge adevăratul scop al Expoziției noastre naționale, căci ar fi văzută de cei ce trebue văzută, adică de locuitorii țărei, căci munca, și progresul ce s'a rea­lizat, lor li se datorește, și tocmai ei nu o pot vedea. Un alt câștig ar fi că aceștia ar povesti cu drag în satele lor ce au­ văzut, iar copiii ar povesti—ajungând mari—co­piilor lor ce minunății au văzut in anul măreț, in anul jubilar. Altfel, se apropie termenul Închiderea Expoziției și nici un sătean nu știe că a existat în țară o Expoziție națională așa de grandioasă. • Preoții, învățătorii, învăță­toarele,­ institutorii și institu­toarele din toate unghiurile țărei, să fie de asemeni obli­ DIM UNGARIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Budapesta, 28 Iulie Situația politicii Ziarele de aici se ocupă cu chestiunea că ce se va Întâmpla după dim­isiunea ministerului de transiție de sub președenția lui Wekerle. La întrebarea aceasta deputatul Kossuthist -Hentau­er a răspuns că va veni la putere cel mai mare partid din Parlament, adică cel independent­ist, care tre­bue să realizeze uniunea perso­nală. Deputatul constituțional Bu­­day combate această părere zicând că evoluțiunea partidelor poate și trebue să existe și in viitor. Corespondentul unui ziar vienez a întrebat asupra acestei chestiuni pe contele Apponyi, ministru in­strucțiunei publice, care se în­torcea de la Londra. Contele Ap­ponyi declară că pe la începutul lunei Septembrie va ține un dis­curs înaintea alegătorilor săi din Jászbereny, în care va preciza punctul de vedere al guvernului. Actualul guvern, fiind numai un cabinet de transiție, nu va putea dura mai mult ca două ani. Acest guvern și-a împlinit o parte din misiunea sa adică res­tabilirea stărilor constituționale. Acum trebua să creeze dreptul e­­lectoral universal și după sancțio­narea acestuia,care se va întâmpla în anul viitor, se va retrage de la cârmă și atunci va începe o eră nouă. De-ale statistice. In luna Iunie s'au născut în Ungaria întreagă 54.405 copii, au murit 38.721 persoane. In aceiași lună s’au eliberat 12.573 pașa­poarte, 8.363 pentru emigranți, iar cele­l’alte pentru alte scopuri. Pentru România s’au eliberat 777 pașapoarte. In luna Iunie s’au încheiat 12.029 căsătorii cu 700 mai pu­ține ca în aceeași lună din anul trecut. Numărul căsătoriilor intre creștini și evrei a fost 58. In 32 de cazuri mirele a fost evreu. Brasi­st de amor Din Debrețin se anunță urmă­toarele : Soția lucrătorului Anton Vas a fost asasinată ori dimineață de către amantul ei, meseriașul Ște­fan Kovács, care a tras asupra ei patru focuri de revolver, dintre care o nemerită numai două. Asa­sinul fugi, dar fu prins de jan­darmii din Cuba. Motivul acestei crime este că soția lui Vas nu voia să rupă relațiile cu Kovács. Împușcat din imprudenții din Sopron se anunță următoa­rele : Inginerul silvic al marii mă­năstiri Pannonhalma, Ernest de Vaszary, avea de vre­o zece zile ca oaspe­te vânătoare în locali­tatea Bavazdppei-un cetățean bo­gat din Viena anume ZupaniCi. Eri amondoui plecas­ă la vânătoare dis de dimineață, pentru ca să vâneze cerbi. Intorcându-se acasă cu o pradă bogată, Zupanicî vo­ind să scoată glontele din pușcă, aceasta se descărca și proiectilul lovi drept m­ inimă pe o fetiță în vârstă de 12 ani, care stătea la spatele lui. Moartea sărmanei copile fu instantanee. Zupanicî, care s-a pus imediat la dispoziția autorităților, a fost lăsat in li­­bertate. . trișan. Nicolae II e prizonierul lui Tre­­poff, dar este prizonier pentru că vrea să fie. El se lasă a fi călăuzit de Trepoff și de banda pretorie­­nilor lui, pentru că aceștia fac tocmai aceea ca împăratul ar tre­bui să facă dacă ar guverna per­sonal. Sunt în mare greșală cei ce cred că împăratul nu știe ce se petrece in jurul lui și că­ șî pune semnătura pe hotărî­rile propuse de camarilă fără să le înțeleagă însemnătatea. Autoritatea nemărginită a lui Trepoff e o comedie oribilă urzită spre a se obține efectul de acoperire al răspundere! Țarului. Și ast­fel toți plâng și scuzează pe țar, care e visă exact informat de tot ce se petrece și de tot ce se face în jurul lui. A’l înșela nu se poate, pentru că față de un curtezan care ar încerca să o facă, adevă­rul ar fi destăinuit de alți douî curtezani rivali. Adevărata bază a regimului i­­naugurat de Trepoff, regim abso­­lut pretorian, este echivocul și sofismul. In ziua in care sofismul și echivocul vor fi nimicite, se va naște în Rusia sincerul regim constituțional, să ia parte și la adunarea gene­­rală a «Asociațiunei» Participa­rea aceasta ar fi de dorit. De­oare­ce «R. J.» are de gând să participe un număr cât de mare primim cu bucurie pe ori­care student universitar român, care se poate legitima la timpul său in societatea noastră ca oaspe Respectivul are să urmeze ace­leași formalități. Pe căile ferate române vom avea jumătate prețul, în București vom avea locuință gratuită, la masa comună vor fi prețurile cele mai convenabile. La eventualele escursiuni ce se plănuesc vor par­ticipa aceia, cari au voe și timp fie­care membru, care vrea să participe, e rugat să-și anunțe adesiunea președintelui nostru , floria Petra­ Petrescu (Fefeld n. p Uj Eglyház com­. Szeben), în tim­pul cel mai scurt, putându-se lua in considerare numai adesiu­­nile primite până în 10 Sept. n (28 Aug. st. v.). Tot odată rugăm pe toți mem­brii fondatori, onorari și emeritați precum și pe ceî-l­alțî foști mem­brii să comunice președintelui pe o cartă poștală, adresele d-lor ca să se poată ținea evidența la tri­miterea­ «rapoartelor anuale» de aici înainte. Tot asemenea se poate zice și despre maghiarii și românii din Ungaria­ și Transilvania. Pentru toate aceste națiuni, relativ mici, există numai o singură posibili­tate a conesiunei și aceasta este imperiul habsburgic. Ce va să zică separațiunea de Ungaria ? Aceasta însemnează in­troducerea pentru complecta di­­solvare a monarh­iei, periclitarea tuturor națiunilor imperiului nostru și slăbirea germanismului. Pentru o ast­fel de politică des­perată mai este încă destulă vreme. Trebue mai întâi de toate să se facă totul, și adică prin toate mij­loacele, spre a restabili unita­tea imperiului». Autorul articolului pledează apoi pentru formarea unei Austrii mari, prin revizuirea pactului dualistic. «Trebue să se spună pe față maghiarilor—zice d-sa—ca dinas­tia trebue să persiste, in aceea ca să se facă dreptate tuturor po­poarelor din acest imperiu. A­­ceasta însă nu e cu putință, câtă vreme maghiarilor le este permis ca in citadela dreptului lor public să asuprească atâtea popoare. Ungaria trebue să fie redusă la propriul ei teritoriu de limbă ma­ghiară. Să nu i se mai recunoască dreptul de a subjuga cinci na­țiuni mari nemaghiare, de a tero­­risa dinastia și toate națiunile Austriei și de a nimici monarh­ia întreagă», fie bogată și madamă. La cați are cordea cu cilicuri și fluturi auriți. In vitrina din mijlocul pavilionului se află un prea frumos costum de Câmpulung țesut in fir. Sunt de admirat de aseme­nea costumele de Breaza cu fota plisată, cu o banta roșie pe poale și cămașa brodată in fir și fluturi de aur. Costumul bărbătesc de Ilfov este îmbrăcămintea caracteris­tică a mitocanului, cu panta­loni creți, cu basma fistichie în loc de cravată, cu ilic și ghete cu scârțîetors. Costumul femeesc și-a pier­dut origina românească și cel care se poartă acum e originar sârbesc. Sunt carasteristice de așijde­­rea un costum din Banat cu obreje, unul de Sibiu cu cojo­­cel și un costum bărbătesc din Macedonia. Costumele reprezintând ju­dețe cum și lucrurile din ga­lantarul din mijloc nu sunt de vînzare, ele făcând parte din muzeul sec. «Furnica». Pereții pavilionului sunt îm­podobiți cu scoarțe de diferite culori,­­ invelitori, perdele de pânză, țesute cu arniciuri, per­dele de lână brodate, rochițe de lână, prosoape, marame, prin vitrine bluze, capoate, șor­țuri, sacuri de mână, galoane românești, foarte mult căutate în străinătate pentru garnisirea rochiilor, invelitori de cărți etc. Pe o etajeră am vezut­, lu­crate în pirogravură, donicioare servind de chibritelnițe, lădițe cu chichiță, reprezintând în miniatură, tradiționala ladă ro­mânească, bolile (pușculițe). O lucrare de cea mai curată artă de broderie, migăloasă, este de asemenea învelitoarea de biliard, oferită M. S. Rege­lui la inaugurarea pavilionu­lui de­ către d-na Elena Cor­nescu, din partea societății și care a fost lucrată sub condu­cerea sîrguitoarei președinte cât și a directoarei soc., d-na Sofia colonel Ionescu. ___ C. Cosca.­­ Generala! frapa!f Un scriitor care cunoaște mi­nunat de bine, culisele vieței poli­tice ruse, povestește următoarele amănunte ale vieței și norocului generalului Trepoff, care încă și azi e omul cel mai puternic din Rusia. Trepoff era legat încă de tânăr cu marele duce Sergiu și a fost impus de marele duce nepotului Împărat. Când marele duce, în­tors din exil, a revenit la Curte, Trepoff s-a apropiat și mai mult de dânsul și cu dânsul a exerci­tat suprema putere la Moscova, in orașul sfânt, unde marele duce Sergiu a fu numit guvernator ge­neral. Din timpul acela datează crudele persecuții contra evreilor, a căror răspundere cade întreagă asupra marelui duce Sergiu și a consilierului Trepoff. Evenimen­tele in acel timp se precipitau: revoluția era iminentă. Marele duce se duce la Peters­burg de sfătuește pe împărat a face concesii liberale, și face pe Nicolae II să înțeleagă că atunci când capul dinastiei dă dovezi că nu e în stare să se apere, familia e silită să intervină. Era aceasta amenințarea pe față a unei revo­luții de­ palat, împăratul trebui să cedeze și, în urma sfatului mare­lui duce, numi pe Trepow dicta­tor provizoriu la Petersburg. O bombă ucise pe marele duce și Trepow fu moștenitorul oficial al metodei lui de guvernămint, cu gradul de director al reședințelor imperiale, adică de protector al persoanei Țarului. El e consilierul ascultat și­ căruia nu i se rezistă: ori de câte ori împăratul ar vrea să facă a-i prevala părerea lui proprie. Trepov e gata să-i de­monstreze că lucrând in acel mod, puterea imperială și dinastia ar fi fără nădejde pierdute. TRIBUNA LIBERA Chestia repaosului duminical D. V. I. Costescu, vice-pre­­ședintele vechei societăți a funcționarilor comerciali cu se­diul la hotel de Londra, ne trimite o scrisoare din care re­zultă că toți funcționarii co­merciali vor să ajungă la re­zolvarea chestiunei repaosului in înțelegere cu patronii. Mai departe, d-sa spune urmă­toarele : «Părerea mea ar fi ca în­treaga zi de Duminică să fie repaos, 2 zile la Paște, 2 zile la Crăciun, 24 Ianuarie și 10 Maiți, iar cele­lalte zile să le prăsnuiască cine îi convine. «Având acest repaos, func­ționarul comercial ar merge la biserică, ar merge la școala de adulți, ar merge la conferințe. La școala de adulți vom în­vata comptabilitatea, cores­pondența etc., lucruri cari ne trebuesc și acum ca funcțio­nari comerciali și ca viitori patroni, vom învăța gimnas­tica care este atât de necesară corpului omului, vom învăța cântul, etc. Deci funcționarul comercial va găsi unde să întrebuințeze repaosul, cu mult folos lui, patronului și societății.» Din scrisoarea d-lui Petre Radu, funcționar comercial, extragem următoarele : «De­cât să alergăm după o zi în­treagă de repaos, mai bine să se limiteze orele de muncă în cursul săptămânii. La prânz să fie închise magazinele în fie­care zi, iar seara la orele 8, exceptându-se restaurantele și localurile de petrecere, cari și acestea s’ar putea închide la 10 ore seara. Dumineca să fie închis de la amiază în jos: «Cu chipul acesta, slujbașul adevărat, conștient de menirea lui, ar găsi timpul potrivit a urma cursul școalelor de seara sau și-ar cultiva spiritul prin citiri și ar putea să-și vadă și de interesele familiare». Cele mai multe din comuni­cările primite, se rostesc con­tra deschiderii prăvăliilor de la orele 10—1 în zile de Dumi­necă, cum propunea d. Radi­­von și nu numai funcționarii comerciali sunt contra,­­ dar și dintre patroni. Din una din aceste comuni­cări extragem următoarele rân­­duri: ,< «Cererea făcută de funcțio­narii comerciali pentru a li se acorda o zi întreagă de repaus a găsit un viu răsunet în ini­­mele onor, congres al cameni­­lor de comerț, care cu majo­ritate de voturi a aprobat repau­­zul Duminical ziua întreagă.» «Ei bine, acei representanți ai întregului comerț al țărei, cei oameni luminați cari au înțeles că s’a dus timpul ca ei să­ fie sclavii magazinelor lor, nu sunt și ei patroni ? Nu au și ei greutăți? De ce dlară toc­mai ei s’au’ gândit nu pentru noi, ci și pentru ei chiar de a cere legea. «Noi nu am cerut și nici onor. Camera de comerț nu ne-au­ dat o zi întreagă de re­paus pentru excursiuni, petre­ceri etc. Am cerut și ne-afi dat o zi întreagă pentru micii copii de prin magazine cari sunt dați acolo la 8—10 ani, fără nici o cultură, de­cât cel mult 2 clase primare, pentru ei cerem re­pausul de azi pentru ca să poată urma cursurile școalelor de adulți cari sunt și cari se vor m­ai înființa din fondul care există. «Am mai cerut repaos cu­ipinical o zi întreagă pentru funcționarul comercial căsă­torit, spre a’l putea vedea și pe el o zi pe săptămână fami­liei sale. De ce acest drept de a se afla în mijlocul familiei sale să-l aibă de la cel mai mic funcționar al statului până la cel din urmă lucrător, și nu­mai funcționarul comercial nu ? Cum adică familia funcționa­rului comercial nu este la fel ca a celor­l­alți oameni ? Nu are și el aceiași inimă și a­­ceiași dragoste de familie ? Nu se simte nevoe în sânul fami­liei sale, ca și el să se afle în mijlocul ei cel puțin odată pe săptămână ? «Acestea sunt motivele pen­tru care am cerut și cerem o zi întreagă de repaos pe săp­tămână. «Toți funcționarii comerciali strânși uniți în jurul societă­ților lor existente, mână în mână și umăr la umăr, vom lupta pentru a ni se da o zi întreagă de repaos.» Mai adăogăm pentru azi ur­mătoarele rânduri dintr’o scri­soare a d-lui Oancea G.Lazăr «Dacă s’ar face o statistică, s’ar găsi cea mai mare parte dintre funcționarii comerciali bolnavi de dispepsie sau alte boale de picioare, fiind­că nu au­ regulă nici la mâncare, nici la muncă. «începe lucrul la 5 sau 6 ore a. m., și sfârșește la 9, 9 și jum..., nu se știe bine. Une­ori mănâncă la 12, 1, 2..., (nu fiind­că sunt clienți în acest timp în prăvălie), dar așa este obiceiul: întreaga zi el stă în picioare. Când voește patronul să închidă magazinul, atunci are și el repaos. «Ar fi de datoria d-lor me­dici, să dea puțină protecție acestor nenorociți. «Dacă s’ar forma o lege care să mărginească munca în zilele de lucru, ziua de Duminecă ar putea fi deschis de la orele 7-10. «Adaug că nu ar putea fi de­cât bine pentru comerț, dacă s’ar regula închiderea m­aga­­zinilor la orele 8 seara și de la 12—1 și jum., în zilele de lucru, căci ele la 12 până la 1 și jum., nu se vede un client pe piață, tot la fel și de la 8 în sus.’ Ne­fiind însă obiceiul și nici lege ca să se închidă la aceste ore, negustorii aș­teaptă unul de la altul și nici unul nu o face». im nuni­ry-­o> • «> eaexnmmm, O CVGZPZAIZI2 !»E7­ZI Nu e în lume nimic destul de mic ca să nu devie grozav prin unire. Oceanul nu e compus decât din picături de apă. A 13 € 5 1 Din partea societăței academice «România Jună», din Viena pri­mim următorul apel adresat că­tre toți actualii și foștii membrii ai societății academice «România Jună» și către studențimea ro­mână afară de regat . Sărbătorile mărețe, cari vor a­­vea loc în luna Septembrie, a. c. la București, ne-au îndemnat să ne dăm și noi tributul nostru i­­dealului național. In vederea unei excursiuni a tuturor membrilor actuali și a foștilor membrii ai «României June» din Viena, convocam prin aceasta pe toți, cari voiesc să ia parte la expoziție, la o întrunire in zilele de 11 și 13 Septembrie st. v. (24 și 25 Sept. st. n.) la București. Studențimea din Transilvania iși dă întâlnire in Brașov, la a­­dunarea «Asociațiunii», (21 și 23 Sept. st. v.) de unde va porni în corpore, cu trenul special, spre București. De­oare­ce există un comitet­ de încuartirare în Brașov, se vor anunța toți d-lui prof. N. Bogdan (Brasso) pentru locuința din Brașov ,și pentru participarea la­­ București. Tot odată vor incu­­noștiința participarea și președin­telui «României June», ca să se poată ținea evidența și angaja o sală potrivită pentru întruniri, mese comune, etc., ceea­ ce se va anunța ulterior prin jurnale. Studențimea din Bucovina va avea un alt loc de plecare, care se va anunța din partea vice-pre­­ședintelui nostru, T. Fedoreac, prin jurnalele din Bucovina, la caz de unii din membrii nu țin Monsmssat&î fiin beiden Tizmirvand! — Vezi ilustrația — La 14 Iulie s’a inaugurat cu o deosebită solemnitate in orașul Leiden, monumentul celebrului pictor olandez Rembrandt N­ar­­mes von van Rijn, care s-a născut acum trei sute de ani în acel oraș La această festivitate au luat parte regina văduvă Ema, principele Henric de Olanda, miniștrii, re­prezentanții Parlamen­tulu­i, pre­­cum și numeroși artiști din Olanda și străinătate. Regină Wilhelmina a Olandei nu a putut să asiste din cauză de boală. Monumentul este lucrat de pic­torul belgian Toon Dupuis, care însă se află în serviciul Olandei. Monumentul, împreună cu soclu, are o înălțime de 5 metri și fum. Bustul de bronz reprezintă pe pic­ior in costum de atelier. Mișcarea in corpul diplomatic Următoarea mișcare în corpul diplomatic s’a făcut pe ziua de 1 August. D-ni­ Bengescu, ministru ple­nipotențiar, a fost înaintat minis­tru cl. I în postul aflat vacant la dispoziția ministerului­ de externe. O. Nanu­, ministru României la Belgrad, a fost transferat ca de­legat al României în comisiunea europeană a Dunărei. Cuciureanu, cons­ul general al României la Buda­pesta a fost înaintat minis­tru la Belgrad. Duliu Zamfirescu, secretar de legațiune la Roma, a fost înaintat ministru plenipo­tențiar și numit secretar general al ministerului de externe; Filo­­litti, consilier la Bruxelles, a fost transferat la Roma; N. Cantacu­­zino a fost confirmat consilier e­­fectiv tot la legațiunea din Viena unde se află; C. Mitilineu a fost confirmat consilier de legație la Paris ; Pisoschi a fost numit se­cretar cl. I la legațiunea din Bru­xelles; D. G. Derussi, a fost nu­mit consul general la Budapesta, păstrindu-și retribuțiunea de prim­­secretar. D-nii Gr. Bilciurescu și St. Măr­­găritescu-Greceanu au fost con­firmați secretari de legație clasa I efectivi ; C. Langa Rășcanu și Ion P. Carp au fost confir­mați secretari de legație cl. Il-a efectivi, cel din urmă fiind trans­ferat de la legațiunea din Belgrad la Constantinopol ; Al. Iacovachi a fost Înaintat secretar de legație cl. II-a, cu titlu onorific ; I. Fi­­litti și Boerescu sunt confirmați in posturile efective de secretarî de legație cl. II-a. D-nii N. Ghermani și G. P. S. Aurelian, au fost numiți sub-șefi de birou, posturi echivalente cu gradul lor de atașați de legație. fcskia saai*o sab se­­parația de Assissi’Ia Sub titlul de mai sus ziarul vienez «Gross Oesterreich» publică un articol de cunoscutul bărbat politic d. Aurel G. Popovici, din care extragem următoarele pasagii remarcabile: «Ne aflăm în față alternativei, Separația de Ungaria sau Austria mare. Așa dată este numai o ches­tiune a timpului, când și cum tre­bue să fie desființat dualismul și prin ce altă formă de Stat va fi înlocuit. Aproape nu există națiune în această monarh­ie, care să n’aibă un interes puternic la existența acestui imperiu. Popoarele noastre slave au ce e drept simpatii pen­tru Rusia,­­ dar numai din de­părtare. In Rusia sunt cu mult mai mulți ruși, încât ca cehii, croații, slovacii, etc. de la noi să poate dobândi acolo o garanție reală pentru o viață specifică na­ționala. Pe de altă parte ele nu doresc un regim prusac. ANCHETA asupra incidentului româno­­bulgar de pe Dunăre Ancheta In privința incidentu­lui româno-bulgar de la Călărași continuă. Până acum, ea a stabilit urmă­toarele puncte : 1. Inginerul bulgar Vincev, con­tra căruia au tras grănicerii ro­mâni, ceruse autorizația de a face sondagii în apele Dunărei, dar a­­ceastă autorizație îi fusese refu­zată ; 2. Cu toate că autorizația îi fu­sese refuzată el a Început aceste sondagii și le-a făcut într'o șa­lupă de războiu­ . 3. Grănicerii români au somat șalupa să nu înainteze în apele românești. După această somație, la care nu s’au supus bulgarii, grănicerii au tras focuri oarbe. Șalupa de războiu continuând a înainta în apele românești, gră­nicerii au tras focuri asupra ei. A mai rămas de stabilit un sin­gur punct și anume, dacă șalupa a trecut talvegul, adecă linia de demarcație dintre apele bulgărești și românești. Bulgarii susțin că șalupa de răz­­boiu se afla în apele bulgărești, pe când grănicerii susțin­ contrariul. EXPOSTIU YVK­OXAU Pavilionul soc. «Furnica» Ce drum, și ce frumos și bogat drum de la începutul ti­mid al ideei de a desvolta in­dustria casnică și până la con­cretizarea ideei până la minu­natele lucruri expuse de soc. «Furnica», la expoziția de la Filaret. Frumoasa dorință de acum cinci­zeci și trei de ani a d-nei Elena C. Cornescu, de a-și îm­brăca casa de la moșia sa Dor- Mărunt cu țesături, scoarțe, velnițe și placate românești, de pe la țărance și călugărițe, a răspândit gustul, a crema­t în­demnul pentru produsele ro­mânești și a dat ființă, cu con­cursul altor doamne­ din elită, societăței «Furnica» care aduce astă­zi atâtor femei de la țară mijloc de existență. E totul frumos în pavilionul «Furnicei». Și de gust ales cum sunt puse la locul lor toate lucrușoarele, e dibăcie rară bo­găția culorilor nuanțate de mâini bătătorite, arse de soare, dar bine­cuvîntate de darul artei, și e sfințenie de altar cum se păstrează, portul și culori­­lul românesc din vremi tre­cute, atât de schimonosite de multe din țărăncile noastre cari, vrând să le modernizeze le strică origina. Pe o estradă cum intri, în dreapta, se ved costume din diferite județe și din Transil­vania. E admirabil un costum din Dolj cu catrință creață, cu be­teală pe margine, cu cămașa care trece mult peste catrință. Apoi unul din R.­Vâlcea cu o iie cu cusătură mocănească, de o fineță uimitoare. De alt­fel, cele mai migăloase și mai ar­tistice cusături se fac în R.­­Vâlcea. Un costum din R.­Să­rat cu fes, tistimel, maramă și zăvescă. De asemenea e minu­nat un costum de Muscel cu Evenimentele din Roșia (T­elegramele Agenției­ Române) Refuz­u­l contelui Heyden Petersburg, 39. — Contele Heyden se rostește în ziarul «Nowoje Vremja» asupra re­fuzului mai multor oameni po­litici de a intra în cabinetul Stolipyn. El zice că oamenii politici ar fi declarat că prezența a două membrii ai opozițiunei în cabinet nu ar fi suficientă și că ar fi nevoe să intre cinci al căror program ar trebui să fie aprobat de minister și pu­blicat sub numele întregului guvern. Pe baza acestui pro­gram vor trebui să se facă nouile alegeri pentru Duma. Este adevărat că d. Stolipin a consimțit dar mai târziu a de­clarat că nu se pot reserva membrilor opozițiunei decât două portofolii și că chestiu­nea programului nu poate fi resolvată acum. Față de aceste declarațiuni contele Heyden nu a mai luat parte la negocieri. (T­elegramele particulare ale ziarului «Universul») Ancheta unor «tentate Berlin, 29.— Telegramă din Petersburg. Ancheta în afacerea atenta­tului contra amiralului Dubas­­sov, la Moscova, a dat ca re­zultat că studentul Voinaro­­­vici, care a aruncat bomba și s-a ucis singur, făcea parte din organizația revoluționară «Otti­­va», care a organizat și aten­tatul contra generalului Ne­­plutev, la Sevastopol. In atentatul de la Moscova era complice și fiica stimatu­lui general B., membru în con­siliul militar. D-șoara B. con­fecționa bombele în laborator,, cu care prilej, din cauza unei­ explozii, a pierdut trei degete. Poliția a regăsit degetele pier­dute­ în laboratorul d-șoarei, care a și fost dusă atunci la spital și în urmă arestată de­­oare­ce se constatase că dege­tele găsite erau ale ei. Moșii d­e-ale Coroanei vin­er­ite țăranilor Berlin. 29.— Telegramă din Petersburg. Zilele acestea se așteaptă pu: „­N AMURGUL VIEfEU Kara raman original inedit — de — EUGENIA DE REUS-IANCULESCU XII Plătite mai rău­ ca cocotele— care își câștigă existența—voi cocotei de salon care vă puneți prețul pe fotografie și vă alege ca pe animale la obor, care nici dom­nii nu aveți, voi în­drăzniți a vă măsura cu mine și altele ca mine ? * ’ Noi cele părăsite de bărbați pentru vânzătoare de dragoste­­—ca voi , care recurgeți la toate umilirile și destrăbălările pentru a ne fura bărbații—noi avem dreptul la iubire. Ne luăm noi acest drept. Dar iu­birea noastră e patima arzândă c are ne face să îndumnezeita pe cel ce iubim ? O privire, un gest, o sărutare a lui, ne umple sufletul de extaz,­­ ne face să visăm de fericire fără seamăn, să clădim o lume de închipuiri, să-l simțim în brațe când nu e, să facem jertfe cât de mari pentru ca viața iubi­tului să fie senină și frumoasă. Noi care avem sufletul plin de el, putem cădea căci tot ce e bun și nobil în noi, îl jertfim fără calcul pe altarul iubirei. Voi, voi vânzătoare de dra­goste, vă vindeți privirile, des­­merdările, voluptatea din voi pentru : coliere, dantele, blă­nuri, pentru rufele scumpe ce purtați. Fie­care găteală,­ fie­care gest, fie­care privire a voastră e făcută în scopul de a-i irita de a le năvăli un corp bestialități nebune ce nu-și pot stăpâni și vi le plătesc in­­do uii. E­i, eu, voiaJa ! dsu’ nu pac voi vinde ! Am dreptul la iubire, dar mi-i scârbă de vînzare. Du-te, nu te indigna, du-te de petrece cu Lili etc. e mai sus de­cât d-ta căci are cel puțin îndrăz­neala de aș afișa mizeria nu­ele a se ascunde la paravanul cinstei și prieteniei. Fii sigură că odată prietene, ele nu-și fură amanții cum tu și altele ca tine ne furaț­ băr­bații. Mo­­rtați, d-nele mele, dar nu am putut să mă mai mă stăpânesc. Această femee din anul întâi când am cunos­­cut’o, a căutat să mie min­­țească, prefăcându-se prietena mea. Dacă începusem să bănui că-mi fura bărbatul, totuși nu am bănuit că se vindea până ce am primit nenorocita de scrisoare ce v’am arătat. Păcat de barbatu-sea că e aga de bun și muncitor și ga îl mînjește în chipul cel mai or­dinar. — EL las soro! că doar Cernătescu nu-i orb. Ce, nu știe că scule așa scumpe nu se pot cumpăra din venitul ce ani ei ! ! —C­rede-mă d-nă Leon, ea veșnic spune că mam­a și bu­nica ei îi dă așa minunății. El bietul om crede. Eram eu a­­colo când i-a arătat o egretă de diamante, spunându-i că i-a dat’o bunica. Și eu am crezut’o atunci. Spunea cu așa siguranță și nevinovăție că fara de voie credea­m. Păcat că sunt câte­va femei de aceste măritate — care se vând—și strică numele între­gului sex. Din cauza lor suferim mai toate ’n diferite chipuri, din cauza lor bărbații nu vor să se insistre și gi$: «­cinei­e sunt rele». Acestea ar trebui duse la balamuc, puse ’n cura vre­unui neurolog, care să le trateze știi sever. Nu să fii nevoită a le întinde mâna prin saloane și să suferi mofturile lor. Căci pe lângă toate tot ele sunt cele mai obras­­nice și îndrăsnețe. —Ai dreptate Amiană, dar tot noi suntem de vină. Nu ar trebui să fim delicate cu asemenea femei! Să le întoarcem spețele pen­tru ca să nu îndrăsnească a ne întoarce ele mai târziu­. XII Ca ultimă ironie a dragostei, fu faptul că Alexandru Mano­­lescu pentru a mulțumi gus­turile babei ce plătia așa bine, fu nevoit a pleca cu ea în că­­lătorie. Biata d-nă , serios înflă­cărată de tînărul Adonis își uitase părul alb, crețurile de pe față și visa de iubiri fără sfîrșit— în brațele comedianu­lui Alexandru—care nu uita nimic spre a-i aprinde ilu­­ziile. Un așa amor cerea ca com­pliment o călătorie la Niza... deci pentru Alexandru pers­pectiva unui lung «kte-âtete». In gândul lui însă plănuia, odată ajuns, să se despăgu­­biască cu prisosință în brațele vre­unei vânzătoare de dra­goste pe care el vânzătorul ar fi cumparat-o. Nimic mai simplu în seco­lul acesta material când iu­birea la modă e cea plătită. Iubiri adevărate care aruncă pe unul în brațele altuia, cu o putere vulcanică ? 1 Nebunie. Doar în creerul vre-unui scrii­tori de romane mai poate trece așa prăpăstii, încolo... încolo... totu-i ți­­frat ! ! Cu o răbdare care întrece marginile închipuite! Ariana suferi și această insultă. . Asta era pricina pe care de acum era să întemeeze cererea ei de despărțenie. Ea care pe vremuri dorise cu atâta foc pe Alexandru, care desmierdase cu atâta drag a­­cest vis de iubire... acum aș­tepta cu aceiași nerăbdare dis­­părțenia. Libertatea... ce blând îi suna in ureche această vorbă... li­bertatea era îndeplinirea visu­­sului de iubire, tăinuitului vis ce-i lumina viața. Zile întregi, scăldată în lu­mina aurie a cerului de primă­vară sub ploaia de foi de ci­reși, Ariana își preumbla vi­sul de dragoste. De câte­va zile se lucra la împodobirea grădinei cu o is­­cusință adevărat artistică. Grădina de iarnă se despo­­dobise pentru a trimite la să­rutarea soarelui : dafinii, pal­mierii, lămâii și portocalii, cari formau boschete în care își tăi­­nuiau frumusețea albă și ne­mișcată, nimfe diadre și un En­­dimion nemângâiat de lipsa Dianei. Bănci de marmoră albă, la emiciclu, hermese severe, fă­ceau să te crezi într'o vilă ro­mană. Cu un adevărat amor și in­tuiție artistică, Ariana prefăcea tot­ în casa,­în grădina sa. In ziua aceasta stătuse la a­­șezarea lui Eudimon pe un pie­destal alb în boschet de brazi verde întunecat. * (Va vraja)

Next