Universul, iulie 1906 (Anul 24, nr. 177-207)

1906-07-31 / nr. 207

&mh xshmr 207.~Lmíí 31 iulie 1oog* Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA Hg redacția și administrativ — ft. Strada Brezoianu 11, București Monumentul din Ierdoș al pictorului Rembrandt (Vezi explicația) Calendar pe anul 1900 Ortodox Duminecă, 30 Iulie. — Apostolul Sila și Siluan Catolic Duminecă, 12 Iulie. — Clara ■Soarele răsare 5.15; apune 7.28. gați a veni gratuit la Expoziție cu elevii și elevele lor. Numai astfel facem un serviciu de adevărați români, țărei noastre». Supunem această propunere ministerelor de interne și lucrări publice, spre studiare. GRONier FEMININE Reforma căsătoriei cu Franța Lucrările comisiunei pentru reforma căsătoriei, pe care a numit-o guvernul francez s'au terminat. Nepri Coillon a prezintat Senatului proiectul de lege împreună cu o motivată expunere de motive. După părerea membrilor comisiunei intrarea în căsătorie trebue să se poată face cât mai ușoară, deoarece în cazul cheila numărul căsătoriilor va crește foarte repede. Mai înainte de toate însă trebue ca separarea căsătoriei să fie ușoară ; acela care în sufletul șeii n are nici un simț moral, nu se va reține prin indisolubilitatea legală a legăturilor matrimoniale de a le rupe de fapt. Pentru oamenii cum se cade libertatea absolută nu va fi o piedică ci un motiv de fidelitate și de statornicie. «Divorțul, după cum îl vrem noi — se zice în acest document, face căsătoria mai demnă și mai profundă ; el va fi singura separațiune demnă a două ființe cugetătoare și nu va mai fi o desgustătoare comedie ca astăzi. Cerem desființarea pedepselor pentru adulteriu, deoarece persecuțiunile în această privință pornesc sau din răzbunare sau din procedura procesului. Societatea formează legile, pentru ca să se apere, iar nu pentru ca să se expună primejdiilor unei răzbunări sau a unei proceduri». Firește că trebue să se acorde ambilor soți drepturi egale,obligațiuni egale, precum și responsabilități egale. Prin aceasta se va da o formă mai morală căsătoriilor, de cum a fost până acum. Bază fundamentală a dreptului modern ar trebui să fie egală îndreptățire civilă a ambelor sexe. Ce e drept, codul civil acordă femeii în multe puncte egala îndreptățire cu bărbatul, dar toate aceste drepturi frumoase femeea le pierde în momentul încheerei căsatoriei. Femeea măritată de fapt este incapabilă pentru afaceri de comerț. Acest contrast, care există între incapacitatea de afaceri a femeei măritate trebue să fie scos cu totul din lege. ___Olimpsa. București, 30 iulie. Sătenii la Esposiție Din partea d-lui căpitan Mărculescu, din Ploești, am primit o scrisoare în care se face următoarea propunere : , «Să se oblige primarii, celor 3 mii și ceva de comune din țară, să aducă la Expoziție, fiecare cel puțin câte 100 săteni, sătence și copii de săteni din comunele și cătunele lor, să li se pună la disposiție câte 2 vagoane gratis până la București și întorsul, iar aci să fie găsdu iți—ca și străinii—în cazarme,’ sau alte localuri internate ale Statului 3—4 zile, cu obligația de-ași procura singuri hrana.’ Să visiteze Expoziția și Capitala terei. Aceste transporturi să se facă treptat și după un itinerariu bine stabilit. Intrarea în Expoziție să fie, deju liberă pentru aceste grupe de săteni, dar cel puțin pe un preț minim (10 bară de persoană). Un agent al Expoziției să-i conducă, în interior, pentru a le arăta tot ce este expus. Prin acest mijloc s'ar atinge adevăratul scop al Expoziției noastre naționale, căci ar fi văzută de cei ce trebue văzută, adică de locuitorii țărei, căci munca, și progresul ce s'a realizat, lor li se datorește, și tocmai ei nu o pot vedea. Un alt câștig ar fi că aceștia ar povesti cu drag în satele lor ce au văzut, iar copiii ar povesti—ajungând mari—copiilor lor ce minunății au văzut in anul măreț, in anul jubilar. Altfel, se apropie termenul Închiderea Expoziției și nici un sătean nu știe că a existat în țară o Expoziție națională așa de grandioasă. • Preoții, învățătorii, învățătoarele, institutorii și institutoarele din toate unghiurile țărei, să fie de asemeni obli DIM UNGARIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Budapesta, 28 Iulie Situația politicii Ziarele de aici se ocupă cu chestiunea că ce se va Întâmpla după dimisiunea ministerului de transiție de sub președenția lui Wekerle. La întrebarea aceasta deputatul Kossuthist -Hentauer a răspuns că va veni la putere cel mai mare partid din Parlament, adică cel independentist, care trebue să realizeze uniunea personală. Deputatul constituțional Buday combate această părere zicând că evoluțiunea partidelor poate și trebue să existe și in viitor. Corespondentul unui ziar vienez a întrebat asupra acestei chestiuni pe contele Apponyi, ministru instrucțiunei publice, care se întorcea de la Londra. Contele Apponyi declară că pe la începutul lunei Septembrie va ține un discurs înaintea alegătorilor săi din Jászbereny, în care va preciza punctul de vedere al guvernului. Actualul guvern, fiind numai un cabinet de transiție, nu va putea dura mai mult ca două ani. Acest guvern și-a împlinit o parte din misiunea sa adică restabilirea stărilor constituționale. Acum trebua să creeze dreptul electoral universal și după sancționarea acestuia,care se va întâmpla în anul viitor, se va retrage de la cârmă și atunci va începe o eră nouă. De-ale statistice. In luna Iunie s'au născut în Ungaria întreagă 54.405 copii, au murit 38.721 persoane. In aceiași lună s’au eliberat 12.573 pașapoarte, 8.363 pentru emigranți, iar celel’alte pentru alte scopuri. Pentru România s’au eliberat 777 pașapoarte. In luna Iunie s’au încheiat 12.029 căsătorii cu 700 mai puține ca în aceeași lună din anul trecut. Numărul căsătoriilor intre creștini și evrei a fost 58. In 32 de cazuri mirele a fost evreu. Brasist de amor Din Debrețin se anunță următoarele : Soția lucrătorului Anton Vas a fost asasinată ori dimineață de către amantul ei, meseriașul Ștefan Kovács, care a tras asupra ei patru focuri de revolver, dintre care o nemerită numai două. Asasinul fugi, dar fu prins de jandarmii din Cuba. Motivul acestei crime este că soția lui Vas nu voia să rupă relațiile cu Kovács. Împușcat din imprudenții din Sopron se anunță următoarele : Inginerul silvic al marii mănăstiri Pannonhalma, Ernest de Vaszary, avea de vreo zece zile ca oaspete vânătoare în localitatea Bavazdppei-un cetățean bogat din Viena anume ZupaniCi. Eri amondoui plecasă la vânătoare dis de dimineață, pentru ca să vâneze cerbi. Intorcându-se acasă cu o pradă bogată, Zupanicî voind să scoată glontele din pușcă, aceasta se descărca și proiectilul lovi drept m inimă pe o fetiță în vârstă de 12 ani, care stătea la spatele lui. Moartea sărmanei copile fu instantanee. Zupanicî, care s-a pus imediat la dispoziția autorităților, a fost lăsat in libertate. . trișan. Nicolae II e prizonierul lui Trepoff, dar este prizonier pentru că vrea să fie. El se lasă a fi călăuzit de Trepoff și de banda pretorienilor lui, pentru că aceștia fac tocmai aceea ca împăratul ar trebui să facă dacă ar guverna personal. Sunt în mare greșală cei ce cred că împăratul nu știe ce se petrece in jurul lui și că șî pune semnătura pe hotărîrile propuse de camarilă fără să le înțeleagă însemnătatea. Autoritatea nemărginită a lui Trepoff e o comedie oribilă urzită spre a se obține efectul de acoperire al răspundere! Țarului. Și astfel toți plâng și scuzează pe țar, care e visă exact informat de tot ce se petrece și de tot ce se face în jurul lui. A’l înșela nu se poate, pentru că față de un curtezan care ar încerca să o facă, adevărul ar fi destăinuit de alți douî curtezani rivali. Adevărata bază a regimului inaugurat de Trepoff, regim absolut pretorian, este echivocul și sofismul. In ziua in care sofismul și echivocul vor fi nimicite, se va naște în Rusia sincerul regim constituțional, să ia parte și la adunarea generală a «Asociațiunei» Participarea aceasta ar fi de dorit. Deoarece «R. J.» are de gând să participe un număr cât de mare primim cu bucurie pe oricare student universitar român, care se poate legitima la timpul său in societatea noastră ca oaspe Respectivul are să urmeze aceleași formalități. Pe căile ferate române vom avea jumătate prețul, în București vom avea locuință gratuită, la masa comună vor fi prețurile cele mai convenabile. La eventualele escursiuni ce se plănuesc vor participa aceia, cari au voe și timp fiecare membru, care vrea să participe, e rugat să-și anunțe adesiunea președintelui nostru , floria Petra Petrescu (Fefeld n. p Uj Eglyház com. Szeben), în timpul cel mai scurt, putându-se lua in considerare numai adesiunile primite până în 10 Sept. n (28 Aug. st. v.). Tot odată rugăm pe toți membrii fondatori, onorari și emeritați precum și pe ceî-lalțî foști membrii să comunice președintelui pe o cartă poștală, adresele d-lor ca să se poată ținea evidența la trimiterea «rapoartelor anuale» de aici înainte. Tot asemenea se poate zice și despre maghiarii și românii din Ungaria și Transilvania. Pentru toate aceste națiuni, relativ mici, există numai o singură posibilitate a conesiunei și aceasta este imperiul habsburgic. Ce va să zică separațiunea de Ungaria ? Aceasta însemnează introducerea pentru complecta disolvare a monarhiei, periclitarea tuturor națiunilor imperiului nostru și slăbirea germanismului. Pentru o astfel de politică desperată mai este încă destulă vreme. Trebue mai întâi de toate să se facă totul, și adică prin toate mijloacele, spre a restabili unitatea imperiului». Autorul articolului pledează apoi pentru formarea unei Austrii mari, prin revizuirea pactului dualistic. «Trebue să se spună pe față maghiarilor—zice d-sa—ca dinastia trebue să persiste, in aceea ca să se facă dreptate tuturor popoarelor din acest imperiu. Aceasta însă nu e cu putință, câtă vreme maghiarilor le este permis ca in citadela dreptului lor public să asuprească atâtea popoare. Ungaria trebue să fie redusă la propriul ei teritoriu de limbă maghiară. Să nu i se mai recunoască dreptul de a subjuga cinci națiuni mari nemaghiare, de a terorisa dinastia și toate națiunile Austriei și de a nimici monarhia întreagă», fie bogată și madamă. La cați are cordea cu cilicuri și fluturi auriți. In vitrina din mijlocul pavilionului se află un prea frumos costum de Câmpulung țesut in fir. Sunt de admirat de asemenea costumele de Breaza cu fota plisată, cu o banta roșie pe poale și cămașa brodată in fir și fluturi de aur. Costumul bărbătesc de Ilfov este îmbrăcămintea caracteristică a mitocanului, cu pantaloni creți, cu basma fistichie în loc de cravată, cu ilic și ghete cu scârțîetors. Costumul femeesc și-a pierdut origina românească și cel care se poartă acum e originar sârbesc. Sunt carasteristice de așijderea un costum din Banat cu obreje, unul de Sibiu cu cojocel și un costum bărbătesc din Macedonia. Costumele reprezintând județe cum și lucrurile din galantarul din mijloc nu sunt de vînzare, ele făcând parte din muzeul sec. «Furnica». Pereții pavilionului sunt împodobiți cu scoarțe de diferite culori, invelitori, perdele de pânză, țesute cu arniciuri, perdele de lână brodate, rochițe de lână, prosoape, marame, prin vitrine bluze, capoate, șorțuri, sacuri de mână, galoane românești, foarte mult căutate în străinătate pentru garnisirea rochiilor, invelitori de cărți etc. Pe o etajeră am vezut, lucrate în pirogravură, donicioare servind de chibritelnițe, lădițe cu chichiță, reprezintând în miniatură, tradiționala ladă românească, bolile (pușculițe). O lucrare de cea mai curată artă de broderie, migăloasă, este de asemenea învelitoarea de biliard, oferită M. S. Regelui la inaugurarea pavilionului de către d-na Elena Cornescu, din partea societății și care a fost lucrată sub conducerea sîrguitoarei președinte cât și a directoarei soc., d-na Sofia colonel Ionescu. ___ C. Cosca. Generala! frapa!f Un scriitor care cunoaște minunat de bine, culisele vieței politice ruse, povestește următoarele amănunte ale vieței și norocului generalului Trepoff, care încă și azi e omul cel mai puternic din Rusia. Trepoff era legat încă de tânăr cu marele duce Sergiu și a fost impus de marele duce nepotului Împărat. Când marele duce, întors din exil, a revenit la Curte, Trepoff s-a apropiat și mai mult de dânsul și cu dânsul a exercitat suprema putere la Moscova, in orașul sfânt, unde marele duce Sergiu a fu numit guvernator general. Din timpul acela datează crudele persecuții contra evreilor, a căror răspundere cade întreagă asupra marelui duce Sergiu și a consilierului Trepoff. Evenimentele in acel timp se precipitau: revoluția era iminentă. Marele duce se duce la Petersburg de sfătuește pe împărat a face concesii liberale, și face pe Nicolae II să înțeleagă că atunci când capul dinastiei dă dovezi că nu e în stare să se apere, familia e silită să intervină. Era aceasta amenințarea pe față a unei revoluții de palat, împăratul trebui să cedeze și, în urma sfatului marelui duce, numi pe Trepow dictator provizoriu la Petersburg. O bombă ucise pe marele duce și Trepow fu moștenitorul oficial al metodei lui de guvernămint, cu gradul de director al reședințelor imperiale, adică de protector al persoanei Țarului. El e consilierul ascultat și căruia nu i se rezistă: ori de câte ori împăratul ar vrea să facă a-i prevala părerea lui proprie. Trepov e gata să-i demonstreze că lucrând in acel mod, puterea imperială și dinastia ar fi fără nădejde pierdute. TRIBUNA LIBERA Chestia repaosului duminical D. V. I. Costescu, vice-președintele vechei societăți a funcționarilor comerciali cu sediul la hotel de Londra, ne trimite o scrisoare din care rezultă că toți funcționarii comerciali vor să ajungă la rezolvarea chestiunei repaosului in înțelegere cu patronii. Mai departe, d-sa spune următoarele : «Părerea mea ar fi ca întreaga zi de Duminică să fie repaos, 2 zile la Paște, 2 zile la Crăciun, 24 Ianuarie și 10 Maiți, iar celelalte zile să le prăsnuiască cine îi convine. «Având acest repaos, funcționarul comercial ar merge la biserică, ar merge la școala de adulți, ar merge la conferințe. La școala de adulți vom învata comptabilitatea, corespondența etc., lucruri cari ne trebuesc și acum ca funcționari comerciali și ca viitori patroni, vom învăța gimnastica care este atât de necesară corpului omului, vom învăța cântul, etc. Deci funcționarul comercial va găsi unde să întrebuințeze repaosul, cu mult folos lui, patronului și societății.» Din scrisoarea d-lui Petre Radu, funcționar comercial, extragem următoarele : «Decât să alergăm după o zi întreagă de repaos, mai bine să se limiteze orele de muncă în cursul săptămânii. La prânz să fie închise magazinele în fiecare zi, iar seara la orele 8, exceptându-se restaurantele și localurile de petrecere, cari și acestea s’ar putea închide la 10 ore seara. Dumineca să fie închis de la amiază în jos: «Cu chipul acesta, slujbașul adevărat, conștient de menirea lui, ar găsi timpul potrivit a urma cursul școalelor de seara sau și-ar cultiva spiritul prin citiri și ar putea să-și vadă și de interesele familiare». Cele mai multe din comunicările primite, se rostesc contra deschiderii prăvăliilor de la orele 10—1 în zile de Duminecă, cum propunea d. Radivon și nu numai funcționarii comerciali sunt contra, dar și dintre patroni. Din una din aceste comunicări extragem următoarele rânduri: ,< «Cererea făcută de funcționarii comerciali pentru a li se acorda o zi întreagă de repaus a găsit un viu răsunet în inimele onor, congres al camenilor de comerț, care cu majoritate de voturi a aprobat repauzul Duminical ziua întreagă.» «Ei bine, acei representanți ai întregului comerț al țărei, cei oameni luminați cari au înțeles că s’a dus timpul ca ei să fie sclavii magazinelor lor, nu sunt și ei patroni ? Nu au și ei greutăți? De ce dlară tocmai ei s’au’ gândit nu pentru noi, ci și pentru ei chiar de a cere legea. «Noi nu am cerut și nici onor. Camera de comerț nu ne-au dat o zi întreagă de repaus pentru excursiuni, petreceri etc. Am cerut și ne-afi dat o zi întreagă pentru micii copii de prin magazine cari sunt dați acolo la 8—10 ani, fără nici o cultură, decât cel mult 2 clase primare, pentru ei cerem repausul de azi pentru ca să poată urma cursurile școalelor de adulți cari sunt și cari se vor mai înființa din fondul care există. «Am mai cerut repaos cuipinical o zi întreagă pentru funcționarul comercial căsătorit, spre a’l putea vedea și pe el o zi pe săptămână familiei sale. De ce acest drept de a se afla în mijlocul familiei sale să-l aibă de la cel mai mic funcționar al statului până la cel din urmă lucrător, și numai funcționarul comercial nu ? Cum adică familia funcționarului comercial nu este la fel ca a celorlalți oameni ? Nu are și el aceiași inimă și aceiași dragoste de familie ? Nu se simte nevoe în sânul familiei sale, ca și el să se afle în mijlocul ei cel puțin odată pe săptămână ? «Acestea sunt motivele pentru care am cerut și cerem o zi întreagă de repaos pe săptămână. «Toți funcționarii comerciali strânși uniți în jurul societăților lor existente, mână în mână și umăr la umăr, vom lupta pentru a ni se da o zi întreagă de repaos.» Mai adăogăm pentru azi următoarele rânduri dintr’o scrisoare a d-lui Oancea G.Lazăr «Dacă s’ar face o statistică, s’ar găsi cea mai mare parte dintre funcționarii comerciali bolnavi de dispepsie sau alte boale de picioare, fiindcă nu au regulă nici la mâncare, nici la muncă. «începe lucrul la 5 sau 6 ore a. m., și sfârșește la 9, 9 și jum..., nu se știe bine. Uneori mănâncă la 12, 1, 2..., (nu fiindcă sunt clienți în acest timp în prăvălie), dar așa este obiceiul: întreaga zi el stă în picioare. Când voește patronul să închidă magazinul, atunci are și el repaos. «Ar fi de datoria d-lor medici, să dea puțină protecție acestor nenorociți. «Dacă s’ar forma o lege care să mărginească munca în zilele de lucru, ziua de Duminecă ar putea fi deschis de la orele 7-10. «Adaug că nu ar putea fi decât bine pentru comerț, dacă s’ar regula închiderea magazinilor la orele 8 seara și de la 12—1 și jum., în zilele de lucru, căci ele la 12 până la 1 și jum., nu se vede un client pe piață, tot la fel și de la 8 în sus.’ Nefiind însă obiceiul și nici lege ca să se închidă la aceste ore, negustorii așteaptă unul de la altul și nici unul nu o face». im nuniry-o> • «> eaexnmmm, O CVGZPZAIZI2 !»E7ZI Nu e în lume nimic destul de mic ca să nu devie grozav prin unire. Oceanul nu e compus decât din picături de apă. A 13 € 5 1 Din partea societăței academice «România Jună», din Viena primim următorul apel adresat către toți actualii și foștii membrii ai societății academice «România Jună» și către studențimea română afară de regat . Sărbătorile mărețe, cari vor avea loc în luna Septembrie, a. c. la București, ne-au îndemnat să ne dăm și noi tributul nostru idealului național. In vederea unei excursiuni a tuturor membrilor actuali și a foștilor membrii ai «României June» din Viena, convocam prin aceasta pe toți, cari voiesc să ia parte la expoziție, la o întrunire in zilele de 11 și 13 Septembrie st. v. (24 și 25 Sept. st. n.) la București. Studențimea din Transilvania iși dă întâlnire in Brașov, la adunarea «Asociațiunii», (21 și 23 Sept. st. v.) de unde va porni în corpore, cu trenul special, spre București. Deoarece există un comitet de încuartirare în Brașov, se vor anunța toți d-lui prof. N. Bogdan (Brasso) pentru locuința din Brașov ,și pentru participarea la București. Tot odată vor incunoștiința participarea și președintelui «României June», ca să se poată ținea evidența și angaja o sală potrivită pentru întruniri, mese comune, etc., ceea ce se va anunța ulterior prin jurnale. Studențimea din Bucovina va avea un alt loc de plecare, care se va anunța din partea vice-președintelui nostru, T. Fedoreac, prin jurnalele din Bucovina, la caz de unii din membrii nu țin Monsmssat&î fiin beiden Tizmirvand! — Vezi ilustrația — La 14 Iulie s’a inaugurat cu o deosebită solemnitate in orașul Leiden, monumentul celebrului pictor olandez Rembrandt Narmes von van Rijn, care s-a născut acum trei sute de ani în acel oraș La această festivitate au luat parte regina văduvă Ema, principele Henric de Olanda, miniștrii, reprezentanții Parlamentului, precum și numeroși artiști din Olanda și străinătate. Regină Wilhelmina a Olandei nu a putut să asiste din cauză de boală. Monumentul este lucrat de pictorul belgian Toon Dupuis, care însă se află în serviciul Olandei. Monumentul, împreună cu soclu, are o înălțime de 5 metri și fum. Bustul de bronz reprezintă pe picior in costum de atelier. Mișcarea in corpul diplomatic Următoarea mișcare în corpul diplomatic s’a făcut pe ziua de 1 August. D-ni Bengescu, ministru plenipotențiar, a fost înaintat ministru cl. I în postul aflat vacant la dispoziția ministerului de externe. O. Nanu, ministru României la Belgrad, a fost transferat ca delegat al României în comisiunea europeană a Dunărei. Cuciureanu, consul general al României la Budapesta a fost înaintat ministru la Belgrad. Duliu Zamfirescu, secretar de legațiune la Roma, a fost înaintat ministru plenipotențiar și numit secretar general al ministerului de externe; Filolitti, consilier la Bruxelles, a fost transferat la Roma; N. Cantacuzino a fost confirmat consilier efectiv tot la legațiunea din Viena unde se află; C. Mitilineu a fost confirmat consilier de legație la Paris ; Pisoschi a fost numit secretar cl. I la legațiunea din Bruxelles; D. G. Derussi, a fost numit consul general la Budapesta, păstrindu-și retribuțiunea de primsecretar. D-nii Gr. Bilciurescu și St. Mărgăritescu-Greceanu au fost confirmați secretari de legație clasa I efectivi ; C. Langa Rășcanu și Ion P. Carp au fost confirmați secretari de legație cl. Il-a efectivi, cel din urmă fiind transferat de la legațiunea din Belgrad la Constantinopol ; Al. Iacovachi a fost Înaintat secretar de legație cl. II-a, cu titlu onorific ; I. Filitti și Boerescu sunt confirmați in posturile efective de secretarî de legație cl. II-a. D-nii N. Ghermani și G. P. S. Aurelian, au fost numiți sub-șefi de birou, posturi echivalente cu gradul lor de atașați de legație. fcskia saai*o sab separația de Assissi’Ia Sub titlul de mai sus ziarul vienez «Gross Oesterreich» publică un articol de cunoscutul bărbat politic d. Aurel G. Popovici, din care extragem următoarele pasagii remarcabile: «Ne aflăm în față alternativei, Separația de Ungaria sau Austria mare. Așa dată este numai o chestiune a timpului, când și cum trebue să fie desființat dualismul și prin ce altă formă de Stat va fi înlocuit. Aproape nu există națiune în această monarhie, care să n’aibă un interes puternic la existența acestui imperiu. Popoarele noastre slave au ce e drept simpatii pentru Rusia, dar numai din depărtare. In Rusia sunt cu mult mai mulți ruși, încât ca cehii, croații, slovacii, etc. de la noi să poate dobândi acolo o garanție reală pentru o viață specifică naționala. Pe de altă parte ele nu doresc un regim prusac. ANCHETA asupra incidentului românobulgar de pe Dunăre Ancheta In privința incidentului româno-bulgar de la Călărași continuă. Până acum, ea a stabilit următoarele puncte : 1. Inginerul bulgar Vincev, contra căruia au tras grănicerii români, ceruse autorizația de a face sondagii în apele Dunărei, dar această autorizație îi fusese refuzată ; 2. Cu toate că autorizația îi fusese refuzată el a Început aceste sondagii și le-a făcut într'o șalupă de războiu . 3. Grănicerii români au somat șalupa să nu înainteze în apele românești. După această somație, la care nu s’au supus bulgarii, grănicerii au tras focuri oarbe. Șalupa de războiu continuând a înainta în apele românești, grănicerii au tras focuri asupra ei. A mai rămas de stabilit un singur punct și anume, dacă șalupa a trecut talvegul, adecă linia de demarcație dintre apele bulgărești și românești. Bulgarii susțin că șalupa de războiu se afla în apele bulgărești, pe când grănicerii susțin contrariul. EXPOSTIU YVKOXAU Pavilionul soc. «Furnica» Ce drum, și ce frumos și bogat drum de la începutul timid al ideei de a desvolta industria casnică și până la concretizarea ideei până la minunatele lucruri expuse de soc. «Furnica», la expoziția de la Filaret. Frumoasa dorință de acum cincizeci și trei de ani a d-nei Elena C. Cornescu, de a-și îmbrăca casa de la moșia sa Dor- Mărunt cu țesături, scoarțe, velnițe și placate românești, de pe la țărance și călugărițe, a răspândit gustul, a cremat îndemnul pentru produsele românești și a dat ființă, cu concursul altor doamne din elită, societăței «Furnica» care aduce astăzi atâtor femei de la țară mijloc de existență. E totul frumos în pavilionul «Furnicei». Și de gust ales cum sunt puse la locul lor toate lucrușoarele, e dibăcie rară bogăția culorilor nuanțate de mâini bătătorite, arse de soare, dar binecuvîntate de darul artei, și e sfințenie de altar cum se păstrează, portul și culorilul românesc din vremi trecute, atât de schimonosite de multe din țărăncile noastre cari, vrând să le modernizeze le strică origina. Pe o estradă cum intri, în dreapta, se ved costume din diferite județe și din Transilvania. E admirabil un costum din Dolj cu catrință creață, cu beteală pe margine, cu cămașa care trece mult peste catrință. Apoi unul din R.Vâlcea cu o iie cu cusătură mocănească, de o fineță uimitoare. De altfel, cele mai migăloase și mai artistice cusături se fac în R.Vâlcea. Un costum din R.Sărat cu fes, tistimel, maramă și zăvescă. De asemenea e minunat un costum de Muscel cu Evenimentele din Roșia (Telegramele Agenției Române) Refuzul contelui Heyden Petersburg, 39. — Contele Heyden se rostește în ziarul «Nowoje Vremja» asupra refuzului mai multor oameni politici de a intra în cabinetul Stolipyn. El zice că oamenii politici ar fi declarat că prezența a două membrii ai opozițiunei în cabinet nu ar fi suficientă și că ar fi nevoe să intre cinci al căror program ar trebui să fie aprobat de minister și publicat sub numele întregului guvern. Pe baza acestui program vor trebui să se facă nouile alegeri pentru Duma. Este adevărat că d. Stolipin a consimțit dar mai târziu a declarat că nu se pot reserva membrilor opozițiunei decât două portofolii și că chestiunea programului nu poate fi resolvată acum. Față de aceste declarațiuni contele Heyden nu a mai luat parte la negocieri. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Ancheta unor «tentate Berlin, 29.— Telegramă din Petersburg. Ancheta în afacerea atentatului contra amiralului Dubassov, la Moscova, a dat ca rezultat că studentul Voinarovici, care a aruncat bomba și s-a ucis singur, făcea parte din organizația revoluționară «Ottiva», care a organizat și atentatul contra generalului Neplutev, la Sevastopol. In atentatul de la Moscova era complice și fiica stimatului general B., membru în consiliul militar. D-șoara B. confecționa bombele în laborator,, cu care prilej, din cauza unei explozii, a pierdut trei degete. Poliția a regăsit degetele pierdute în laboratorul d-șoarei, care a și fost dusă atunci la spital și în urmă arestată deoarece se constatase că degetele găsite erau ale ei. Moșii de-ale Coroanei vinerite țăranilor Berlin. 29.— Telegramă din Petersburg. Zilele acestea se așteaptă pu: „N AMURGUL VIEfEU Kara raman original inedit — de — EUGENIA DE REUS-IANCULESCU XII Plătite mai rău ca cocotele— care își câștigă existența—voi cocotei de salon care vă puneți prețul pe fotografie și vă alege ca pe animale la obor, care nici domnii nu aveți, voi îndrăzniți a vă măsura cu mine și altele ca mine ? * ’ Noi cele părăsite de bărbați pentru vânzătoare de dragoste—ca voi , care recurgeți la toate umilirile și destrăbălările pentru a ne fura bărbații—noi avem dreptul la iubire. Ne luăm noi acest drept. Dar iubirea noastră e patima arzândă c are ne face să îndumnezeita pe cel ce iubim ? O privire, un gest, o sărutare a lui, ne umple sufletul de extaz, ne face să visăm de fericire fără seamăn, să clădim o lume de închipuiri, să-l simțim în brațe când nu e, să facem jertfe cât de mari pentru ca viața iubitului să fie senină și frumoasă. Noi care avem sufletul plin de el, putem cădea căci tot ce e bun și nobil în noi, îl jertfim fără calcul pe altarul iubirei. Voi, voi vânzătoare de dragoste, vă vindeți privirile, desmerdările, voluptatea din voi pentru : coliere, dantele, blănuri, pentru rufele scumpe ce purtați. Fiecare găteală, fiecare gest, fiecare privire a voastră e făcută în scopul de a-i irita de a le năvăli un corp bestialități nebune ce nu-și pot stăpâni și vi le plătesc indo uii. Ei, eu, voiaJa ! dsu’ nu pac voi vinde ! Am dreptul la iubire, dar mi-i scârbă de vînzare. Du-te, nu te indigna, du-te de petrece cu Lili etc. e mai sus decât d-ta căci are cel puțin îndrăzneala de aș afișa mizeria nuele a se ascunde la paravanul cinstei și prieteniei. Fii sigură că odată prietene, ele nu-și fură amanții cum tu și altele ca tine ne furaț bărbații. Mortați, d-nele mele, dar nu am putut să mă mai mă stăpânesc. Această femee din anul întâi când am cunoscut’o, a căutat să mie mințească, prefăcându-se prietena mea. Dacă începusem să bănui că-mi fura bărbatul, totuși nu am bănuit că se vindea până ce am primit nenorocita de scrisoare ce v’am arătat. Păcat de barbatu-sea că e aga de bun și muncitor și ga îl mînjește în chipul cel mai ordinar. — EL las soro! că doar Cernătescu nu-i orb. Ce, nu știe că scule așa scumpe nu se pot cumpăra din venitul ce ani ei ! ! —Crede-mă d-nă Leon, ea veșnic spune că mama și bunica ei îi dă așa minunății. El bietul om crede. Eram eu acolo când i-a arătat o egretă de diamante, spunându-i că i-a dat’o bunica. Și eu am crezut’o atunci. Spunea cu așa siguranță și nevinovăție că fara de voie credeam. Păcat că sunt câteva femei de aceste măritate — care se vând—și strică numele întregului sex. Din cauza lor suferim mai toate ’n diferite chipuri, din cauza lor bărbații nu vor să se insistre și gi$: «cineie sunt rele». Acestea ar trebui duse la balamuc, puse ’n cura vreunui neurolog, care să le trateze știi sever. Nu să fii nevoită a le întinde mâna prin saloane și să suferi mofturile lor. Căci pe lângă toate tot ele sunt cele mai obrasnice și îndrăsnețe. —Ai dreptate Amiană, dar tot noi suntem de vină. Nu ar trebui să fim delicate cu asemenea femei! Să le întoarcem spețele pentru ca să nu îndrăsnească a ne întoarce ele mai târziu. XII Ca ultimă ironie a dragostei, fu faptul că Alexandru Manolescu pentru a mulțumi gusturile babei ce plătia așa bine, fu nevoit a pleca cu ea în călătorie. Biata d-nă , serios înflăcărată de tînărul Adonis își uitase părul alb, crețurile de pe față și visa de iubiri fără sfîrșit— în brațele comedianului Alexandru—care nu uita nimic spre a-i aprinde iluziile. Un așa amor cerea ca compliment o călătorie la Niza... deci pentru Alexandru perspectiva unui lung «kte-âtete». In gândul lui însă plănuia, odată ajuns, să se despăgubiască cu prisosință în brațele vreunei vânzătoare de dragoste pe care el vânzătorul ar fi cumparat-o. Nimic mai simplu în secolul acesta material când iubirea la modă e cea plătită. Iubiri adevărate care aruncă pe unul în brațele altuia, cu o putere vulcanică ? 1 Nebunie. Doar în creerul vre-unui scriitori de romane mai poate trece așa prăpăstii, încolo... încolo... totu-i țifrat ! ! Cu o răbdare care întrece marginile închipuite! Ariana suferi și această insultă. . Asta era pricina pe care de acum era să întemeeze cererea ei de despărțenie. Ea care pe vremuri dorise cu atâta foc pe Alexandru, care desmierdase cu atâta drag acest vis de iubire... acum aștepta cu aceiași nerăbdare dispărțenia. Libertatea... ce blând îi suna in ureche această vorbă... libertatea era îndeplinirea visusului de iubire, tăinuitului vis ce-i lumina viața. Zile întregi, scăldată în lumina aurie a cerului de primăvară sub ploaia de foi de cireși, Ariana își preumbla visul de dragoste. De câteva zile se lucra la împodobirea grădinei cu o iscusință adevărat artistică. Grădina de iarnă se despodobise pentru a trimite la sărutarea soarelui : dafinii, palmierii, lămâii și portocalii, cari formau boschete în care își tăinuiau frumusețea albă și nemișcată, nimfe diadre și un Endimion nemângâiat de lipsa Dianei. Bănci de marmoră albă, la emiciclu, hermese severe, făceau să te crezi într'o vilă romană. Cu un adevărat amor și intuiție artistică, Ariana prefăcea tot în casa,în grădina sa. In ziua aceasta stătuse la așezarea lui Eudimon pe un piedestal alb în boschet de brazi verde întunecat. * (Va vraja)