Universul, octombrie 1906 (Anul 24, nr. 269-299)

1906-10-27 / nr. 295

ANUL XXÎV No. 2«*^Vineri'27 Octombrie 1900.­ Fondator: LUIGI CAZZA.VILLAN UNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA 9 Dam m Koniuiiia»~iw n»sa m Biranmmo ■fU^------------------------------------------------------------------------------­ țsmamem D­mal C. Disescu, noul ministru al cultelor și instrucțiunei publice.—(Vezi: explicația) Calendar pe anul 1906 O­rtodox Joul, 26 Octombrie.—­­j­ Sf. Du­­s­itru Catolic Joul, 8 Noembrie.—Gottfried Soarele răsare 7.02 , apune 4.56. Uitat reșit, 26 Octombrie. SIOTAȚIUNIÂ Pe vre-o câte­va săptămâni diferite svonurî circulau asupra situațiunei politice, svonurî puse în circulațiune de unele ziare. Așa, se spunea că avem o criză în guvern și că nu se poate găsi soluțiunea, părerile fiind foarte împărțite , pe când unii guver­namentali ar dori—așa se zicea— o împăcare cu conservatorii ne­­guvernamentali, alții ar fi hotărît ostil­ unei asemenea împăcări și ar vrea ca remaniarea cabinetului să se facă în cadrele actualei ma­jorități, dar și in această pri­vință se spunea că e neînțele­gere, căci pe când unii nu ve­­deau­ de ea. trebuința unei re­manieri restrânse, alții din contra vedeau necesitatea unei remanieri largi. In legătură circulau­ s cu aceste zvonuri,­­ altele despre de­cutăruia din­ina­­misia cutăruia sau tre miniștri. Astă­zi, situațiunea în această privință e limpezită. După cum se știe, d. M. Vlă­­descu, ministrul instrucțiunei pu­blice, a demisionat și in locul d-sale a intrat la acest departa­ment de senator C. Disescu, fost ministru­ de justiție. Pe de altă parte, ziarele oficioase desmint categoric zvonul despre demisiu­­nea vre-unui alt ministru. Cum nu mai sunt de­cât­ trei săptămâni până la deschiderea Corpurilor legiuitoare, rămâne să vedem programul de lucrări cu care guvernul se va prezenta Par­lamentului. Până acum ziarele oficioase nu au dat nici o indicație in această privință și nici pe altă cale nu a transpirat nimic. Cum situațiunea financiară a Statului e mulțumitoare și recol­tele din anul acesta au­ fost îm­belșugate, e probabil că se va căuta a se îndeplini lipsurile ce se simt în unele departamente și i se aduce îmbunătățirile de care se simte nevoe. Este știut că, din cauza anilor de criză prin cari am trecut,des­­voltarea organizării Statului a fost cât­va timp împiedicată, fiind ab­solută nevoi să se mărginească ch­eltuelile. Acum când finanțele publice au­ fost însănătoșite și sunt pe temelii sănătoase, opera de con­solidare și desvoltare a Statului poate continua, în măsura mij­loacelor disponibile. •­­*ss«sastsaKS! Intr’o mare întrunire publică de aici profesorul Lehman-Hohenberg, din Weimar, și-a desvoltat conferința sa sub titlul : „Deșteptarea germană, Jena ca punct de pornire al unei nou­ lupte pentru libertatea spiri­tuală“. In această adunare s’a hotărît să se înființeze o mare uniune culturală germană. La aceasta au aderat până acum următoarele societăți: „Jungdeütsche Bund“, „Deutsche Monistemmnd“ și „Deutsche Rechts­bund“. Și in Austria se pregătește o miș­care paralelă­­ cu aceasta. Profesorul Lehman-Hohenberg a fost însărcinat de către societăți să lanseze un ma­nifest către poporul german. ilmayer. M­ MM ÜERMANIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul­») Berlin, 23 Octombrie. Situația politică Ziarele de aici continuă a se ocupa cu svonurile, care circulă asupra unei crize ministeriale. Situația politică actuală se poate până la un punct compara cu situația din luna octom­brie 1894, când generalul Gaprivi a fost nevoit să se retragă din demni­tatea de cancelar, precum și cu cea din Octombrie 1900, când și-a dat demisiunea cancelarul principe de Hohenlohe. Este de remarcat actualmente fap­tul că presa conservatoare și cea na­­țional-liberală face responsabil pe îm­păratul Wilhelm pentru situația po­litică încurcată. Ast­fel deputatul Bas­­sermann a ținut într'n intru­nire po­litică din Wiesbaden)­(un discurs asu­pra politicei externe a imperiului ger­man, în­­ care a vorbit în mod de­monstrativ despre politica d-lui de Cirsky. Ziarul „Reichsbote“ subli­niază această frază, făcând observația ,că Bassermann a visat direct pe im­­­peratul Wilhelm, de­oare­ce acesta a făcut până acum politică externă cu Cirsky, lăsând cu totul la o parte pe cancelarul Bü­low. Ziarul,,Berliner Neuesten Nachrich­ten“ se exprimă și mai aspru, zicând că cine­va­ trebui să aibă mult cu­­ragiu­ și resemnațiune, pentru a fi actualmente cancelar al imperiului. Acest ziar constată că împăratul Wil­helm nu consultă de loc pe princi­pele Bü­low în afacerile de politică externă, ceea­ ce este contrar consti­­tuțiunoî. emoriile împăratului Fri­deric In chestiunea memoriilor împăra­tului Frideric III, o corespondență din München a ziarului „Frankfurter Zeitung“ anunță că deja pe când trăia împăratul Frideric aceste memorii au fost date în păstrarea ministerului casei regale. Principele Bismark,după moartea împăratului Frideric, a cerut­ autorizația să ia la sine manuscriptul original al memoriilor. Acest manu­script a rămas în mâinile sale și nu a fost înapoiat la locul de mai îna­inte. Deja după concediarea principe­lui de Bismark s-a presupus că me­moriile acestea au fost distruse. «Căpitanul» Voig­t Faimosul „căpitan“ Voigt, care a arestat pe primarul din Koepenik și a furat suma de 4000 mărci, se află în arestul preventiv de aici. Instrucția o face judecătorul dr. Nothardt. In prezența acestuia avocații Bahn și dr. Schwindt au ținut o conferință cu acuzatul, timp de o oră. După cum se spune Voigt este foarte vioiu în ceea­ ce privește spiri­tul și se exprimă în mod elegant, de­oare­ce în tinerețe a absolvit trei clase de liceu. Trupește însă face im­­presiunea unui om cu totul slăbit, obraji! sunt scofâlcii­ și fața palidă ca ceara. Publicul se interesează foarte mult de el. Mai multe dame au făcut o colectă și i-au trimis suma de 47 mărci, pentru ca să-și îmbunătățească traiul. Până acum nu s’a decis ca Voigt să fie dat în judecata tribuna­lului sau a Curței cu jurați. Fondarea unei uniuni cul­turale germane Din Jena se anunță următoarele : C­luburile feministe din Londra Aproape nici un oraș n'are atâ­­tea cluburi de femei câte are Lon­dra. Așa e «Sommerville club» cu peste 800 asociate, care e cercul burgheziei culte, formate in mare parte din femei instruite silite a-ș­i agonisi existenta dând secțiuni. «Alexandra club» e cercul dom­­­nelor din aristocrație. Cotizația a­­nuală e de 126 franci, iar Localul e aranjat cu mare lux. Clubul a­­cesta se deosibește prin exclusi­vismul său față de sexul tare : bărbații nu sunt admiși sub nici un pretext, nici măcar ca oaspeți vremelnici. Clubul e închis ca o monastire, iar doamnele din aris­tocrația de provincie sunt primite a petrece acolo chiar săptămâni întregi. Mai puțin exclusiviste sunt alte cercuri cari primesc femei atât din aristocrație, cât și din burghezie. întâiul club de lucrătoare, numit «Soho-Club», a fost întemeiat de către miss Renly, și după puțin timp se înființară altele câteva. Localul lui «Soho-Club» e des­chis de dimineața până la orele 41 seara, cotizația­ anuală e de 2 lei 60. Clubul are un restaurant, unde lucrătoarele pot mânca cu o sumă mică, și oferă pentru distracția membrelor sale o sală de citire și o sală de bal, precum și înlesniri spre a învăța și a se perfecționa în canto și muzică. ______silvia. Starea sănătății 51. S. Regelui Guvernul a publicat în „Monitorul Oficial“ de era comunicatul de mai jos asupra stârei sănătății Suvera­nului , M. S. Regele suferind in ultimul timp de turburări gastrice, și in spe­cial de dureri mai mult­ sau mai pu­țin intense și periodice ale stomacu­lui, cu nutrițiune insuficientă a cor­pului, d. profesor dr. de Noorden, clinicianul cunoscut din Viena, a­ fost btiomat spre a-ș­i da opiniu­nea în pri­vința suferinței Maiestate! Safe. In urma consultațiunei cu medicul Curței, d. general dr. Theodori, și a­ unei observațiuni minuțioase a boalei Maiestățe! Sale în timp de 4 zile, s’a s­tabilit diagnosa următoare . Catar cronic al stomacului cu hiperclorhidrie și presiun­i conse­cutive ale mucoasei acestui organ. Având în vedere că nu s’a putut, descoperi nici un semn al vr’unei al­terar­iint­e tomacale de natură malignă, prognosa ce resultă este favorabilă și se speră că in scurt timp sănătatea M. S. se va restabili prin întrebuințarea unui tratament igienic și medicamentos, și înainte de toate prin mijlocul u­nei alimentațiuni lactate mixtă și a unui repaos în pas de cât­va timp, spre a facilita funcțiunea stomacului, și a se evita ori­care causă de iritațiune a acestui organ, ceea­ ce va avea de e­­fect o nutrițiune a corpului conformă cu legile fisiologice și prin urmare ridicarea forțelor la starea lor nor­mală. ____­ ­|- DUMITRI­­AlilUAll M Erî noapte,, de­spre ziuă, a încetat, din viață, la locuința sa din bulev.­ Ferdinand 19, Dumitru Aug. Laurian, cunoscutul profesor și ziarist. De multă­ vreme bolnav de pneu­monie, contractată iarna trecută, zia­rele înregistraseră bucuroase, zilele trecute, știrea înlăturării primejdiei. Marți, pe neașteptate, starea bol­navului se agrava, și toate îngrijirile medicilor fură de prisos. La orele 2 sura, noaptea Laurian își dădu su­fletul. ■1- Dumitru Aug. Laurian Figură distinsă printre personalită­țile bineureștene, despre Dumitru L­u­­rian se poate spune cu drept eprafi, că nu avea de­cât prieteni. Profesor, elevii lui își amintesc cu dragoste de sfătuitorul unui om politic, chiar ad­versarii îi prețuiau­ dreptatea judecă­­ței; ziarist, a fost unul dintre aceia cari făcus­e din ziaristică un apostolat. . Se născuse la 1846. Fiu al vestitu­lui dascăl Aug. Treboniă Laurian, își începe studiile în București la 1853 și la 1868 este primu­l licențiat în litere și filozofie al universităței noastre. Cu o bursă a Statului, Lau­rian­ pleacă în Franța și în Belgia și la 1871 se întoarce doctor in litere și filozofie. Profesor de filosofie la liceul Sf. Sava și apoi la Matei­­ Basarab, fon­dator al revistei „Transacțiuni Lite­rare“, devenită mai târziu­ „Revista contimporană“, director al primului ziar politic independent „România Liberă“, director apoi al ziarului „Constituționalul“, autor de cărți didactice, deputat, senator, secretar general al ministerului instrucțiunei publice, viața lui Dumitru Laurian nu respiră de­cât muncă harnică și cinstită. Cluburile „Tinerimea“ și al „Par­tidului Conservator“ de sub șefia d-lui P. P. Carp, au­ arborat ieri drapele negre. înmormântarea se va­ face Vineri, la orele 3 d. a. Ceremonia funebră se va face la bis. Lucaci, unde sunt depuse rămășițele pământești ale re­gretatului Laurian. P roces »1 unor revolutio­när» ‘Odesa, 25.­— Ieri s’a început în acest oraș, dinaintea tribunalu­lui de războiu­, judecarea a 1i per­soane acuzate, că au făcut pro­pagandă revoluționară printre sol­dați. Cererea avocaților acuzaților de­­ a se asculta martori fiind res­pinsă, acuzații, cari nu fuseseră încă puși in stare de arestațiune, au părăsit sala tribunalului îm­preună cu avocații lor. MIȘCARE l.mTimțî! Zi Pe ziua de erî ș’a făcut următoa­rea­ mișcare in magistraturii : IX­I.­ G. Angelescu, jude de pace la R.-Vâlcea, e numit jude-instructor la trib. Ialomița. D. T. Gârboviceanu, jude la ocol I Pitești, e permutat la ocol R.-Vâlcea, în locul d-lui I. G. Angelescu. D. G. G. Drăgănescu, ajutor de ju­decător ocol I Pitești, e înaintat ju­decător la­ același ocol, în locul d-lui T. Gârboviceanu. D. Mih. Mamulea e numit ajutor de judecător la ocolul Pitești. D. Lazăr Teodorescu, procuror trib. Iași, e numit jud. ocol. Moinești (Ba­cău) în locul d-lui I. Popovici. D. Mih. Haralamb, supleant la trib. Iași, este înaintat procuror la același tribunal. D. Alfred Vincler, supleant la trib. Roman, e permutat la trib. Iași. D. Eug. Petit, substitut la trib. Vaslui, e numit supleant la trib. Ro­man, în d-lu. Alfred Vincler. D. N. Ciurea e numit substitut la trib. Vaslui, in locul d-lui Eugen. Petit. D. G. Giurăescu, ajutor de judecător la ocol. Huși, substitut la tribunalul Suceava. D. I. Anghelachi, substitut la trib. Suceava, ajutor de judecător la ocol. Focșani, în locul d-lui D. Ralici nu­mit portărel pe lângă trib. Fălciu. D. P. Nedelschi, portărel la trib. Fălciu, ajutor de judecător la ocolul Huși. D. Dim. A. Vlădescu, ajutor de judecător la ocolul Podgoria-Muscel, substitut la tribunalul Vlașca, în locul d-lui Emil L. Angelescu. D. Gr. Poenăreanu, ajutor de­ ju­decător la ocolul Podgoria (Muscel). D. Gamil Segârceanu, substitut la trib. R.-Sărat, înaintat judecător la ocolul Marginea (R.-Sărat). D. Angh­el Dociulescu, judecătoria ocolul Marginea, mutat la ocolul Zim­­nicea in locul d-lui I. Mănescu. D. Al. I. Rădulescu, ajutor de­­ ju­decător la ocolul R.-Sărat, substituit la tribunalul R.-Sărat. D. Irimia Grigoriu, ajutor de ju­decător la ocolul R.-Sărat. D. N. Apostolii, grefier la judecă­toria ocolului l­ Brăila, e înaintat ajutor­­ de grefă la tribunalul din Brăila. D. Const. G. Popescu, grefier la judecătoria ocolului II Brăila. D. N. Constantin­escu, grefier la judecătoria ocolului I Craiova, grefier ajutor la tribunalul de comerciu din Craiova. I ®. IL SISSSOT noul miiinistra al cultelor și instrucției publice — Vezi ilustrația —• In urma demisiunei d-lui Mihail Vlădescu, ministru al cultelor și in­strucțiunei publice a fost numit se­natorul Constantin Disescu. Noul mi­nistru este un distins bărbat politic și eminent jurisconsult. D-sa a mai fost, ministru și adecă la departamen­tul justiției în primul cabinet prezi­dat de d. G. Gr. Cantacuzino. D. G. Disescu este în vîrstă de 52 ani și ocupă catedra de drept consti­tuțional la universitatea din București. Mirussi,©a fa ln ¥ ățimis­­tul pirofesiossl In învățămintul profesional s’a fă­cut pe ziua de 1 Noembrie următoa­rea mișcare : D-na Maria Țănescu a fost numită maestră suplinitoare de ru­lărie la a­­telierul profesional din T.­Măgurele. D-ra Zoe Voinescu a fost transfe­­ată ca ajutoare de maestră în locul d-nei Petrovici, care a fost­ trecută ca maestră la școala profesională din Vasluiu. D-ra E. Măciucescu a fost numită directoare la atelierul profesional din T.­Măgurele. ^ Evenimentele din Rusia (t­elegramele Agenției Române) Lucrători asasinați Lodz­, 25.—17 lucrători au fost asasinați in ultimele 6 zile. Mo­bilul acestor crime este ura din­tre socialiști și naționaliști. Procesul a­tent­atului contra guvernatorului Sevastopo­­lalui Sevastopol, 23.—­Procesul a­­cuzaților in atentatul comis in Maii­ trecut in contra comandan­tul­ui fortăreței Sevastopol, gene­ralul Nepliujew, s’a judecat ieri. Nobilul Makarov, în vârstă de 16 ani, a fost condamnat la 12 ani închisoare numai, din cauza vâr­stei, sale­; alți trei acuzați au fost­ achitați de vina de complot, dar au fost totuși condamnați la 4 ani muncă silnică, ca partizani ai partidului revoluționar. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Reforme pentru Polonia Berlin, 25. — Telegramă din Varșovia. Guvernul a tratat pe cale con­fidențială cu membrii polonezi din consiliul imperiului asupra restabilirea ordinei in Polonia ru­sească. Starea de asediu ar avea a fi suspendată. Alături cu guverna­torul s’ar pune, ca consilieri, câț­i­va proprietari polonezi. In schimb, șefii partidelor poloneze ar trebui să se deziste de pe a­­cum de la cererea autonomiei Poloniei. Guvernul și chestia e­­vreiasca Viena. 25. — Corespondentul berlinez al ziarului „Neue Freie Presse“ a intervievat pe un mem­bru al guvernului rus, care se afla zilele acestea la Berlin. Intervievatul a spus :­­,,Guvernul rusesc nu tăgăduește că ceva trebue să se facă spre a se rezolva chestiunea evreiască. Un proiect este pregătit de­­ pe acum în această privință. El îm­bunătățește cu mult pozițiunea evreilor și noua Dumă va hotărî dacă acest proiect va avea să fie pus în practică. „Guvernul nu vrea să facă ni­­­mic fără Dumă, de­oare­ce are impresia că opinia publică rusă este­­ acum protivnică evreilor. Absoluta egalare,­ chiar în inte­resul evreilor, apare cu nepu­tință ; ea ar provoca nouă mă­celuri în tot imperiul“. Nouă execuții Berlin, 25. — Telegramă din Petersburg. La Danien, lângă Riga, au fost împușcați ieri șapte revolu­ționari osândiți la moarte de tri­bunalul de războiți. La Riga au­ fost executați 6 mi­nori. Asupra situației Viena, 25. — „Neue Freie Presse“ a­ intervievat pe princi­pele Trubetzkoi,prezidentul zemst­vo­ului. Intervievatul a declarat că are încredere în intențiile constituțio­nale ale actualului guvern, ale cărui represiuni sunt perfect în­dreptățite de actele criminale ale revoluționarilor, cu toate că, față cu anul trecut, situația e simți­tor îmbunătățită. „Noua Dumă — a zis intervie­: „---- ", „ , teze trebuincioase pentru urmărirea votul—i va fi convocata in reforma­ consiliului comunal din Odesa. Acesta rie și va­ fi diferită de cea prece­dentă, care era constituită aproape exclusiv din elemente radicale. Noua Dumă va avea proba­bil un partid al extremei stângi, dar va avea și unul al extremei drepte. „Chiar și situația financiară, cu toată foametea din 32 de gu­­vernăminte, nu ar fi atât de ne­favorabilă“. D-ra Aurelia Dobiaș a fost numită profesoare de matematică și compta­­bilitate la atelierul profesional din Caracal. D-ra Maria D. Negré a fost numită sub-directoare a școalei de menaj „Principesa Maria“ din Iași. D-ra Anastasia Pantazi a fost trans­ferată de la atelierul din Vasluiu, ca maestră la școala normală­ de menaj din București, și D-na Maria Mărășescu a fost nu­mită directoare a școalei normale de menaj din Capitală. „carnetul meu” Kir Mitică. Kir Mitică, zurbagiul A sosit la noi în țară.­ Turburai ca.... «Turburelul­» Să ne dea di­n cafe­a fără.... Astă­zi face chef la toartă Și petrece numa’n glume, Iasă, mâine, cu... «mulatul» O să fie, vai, de lume !... Pa’că vez d'acum pe strade : Care, paturi, camioane, încărcate cu bagaje S'apoi gură pe... cucoane.... Căci, acuma, doar cucoana Se ocupă cu... «mutatul», Că bărbatul e la slujbă... Slujba-î... cafenea, juratul!.. Și ce gură, Doamne, Doamne! Dar pe bună chiar dreptate, Căci constată, vai, cucoana Că sunt lucruri zeci furate.... Și de nu's furate, ’s sparte. Porțelanuri, lămpi, oglinde S'apoi rupte mese multe Cari necazul Cil întinde... Insă, astăzi, Kir Mitică Face chef și chef la toartă Și la toți Dumitri ’n țară Cu plăcere ehe fu'și poartă...... Kir Mitică, Să­i Dumitre Bun sosit la noi în țară, Te rog, însă, mută 'n muta Pa mea soacră care zbiară.... Marion, știri distripăntate 9 — Prin poștă­­, Maiorul american Peary, care se întoarce din expediția polară ple­cată din New-York în Iulie 1905, depeșează din Hopedale (Labrador) că a ajuns până la o latitudine nordică de 87 grade 6. Recordul era ținut până atunci de către căpitanul Gagni, din expediția ducelui Abruzzilor, care ajunsese la 86 grade 9 minute 34 secunde.­­ Guvernul francez a decorat pe primarul din Mainz, Guttelman, cu ordinul Legiunea de onoare. Prima­rul Gü­ttelman a ținut, cu ocazia în­­mormân­tarei solemne a soldaților fran­cezi morți de la 1870-71, un discurs, care din causa cordialității sale a fost foarte mult remarcat. Davidoff,­­­președintele comitetu­lui din Homel al „Uniunea poporu­lui rus 1-1;, a fost arestat pe când se scobora din tren la Petersburg. Poliția a descoperit la Varșovia o imprimerie clandestină unde se ti­părea ziarul revoluționar socialist Soldatsky Listok. Ș­apte redactori ai acestui ziar au fost arestați. Primul ministru rus Stolypin a procurat autorităților toate documen­tele trebuincioase pentru urmărirea , acuzat nu numai că a constituit un comitet de­ salubritate publică fără să ceară autorizație, ci și de a fi ajutat organizațiile revoluționare, de a fi cerut demisia prefectului orașului, de a fi propus ca să se retragă trupele din oraș și de a forma miliție mu­nicipală. Din Paris se anunță că pentru postul de ambasador al Republicei la Viena este desemnat, fostul maestru de ceremonii­­ și actual ambasador la Copenhaga, Filip Grazer. A. Poliția din Belgrad a distrus a­­cum­ câte­va luni tipografia ziarului „Otacbina“, ostil partidului conjura­țiilor. Alaltă­ieri poliția a confiscat și noua mașină a acestui ziar. A. Lucrătorii tuturor fabricelor mari din Ekaterinoslav s’au­ pus în grevă. Dieta Croației este convocată pe ziua de 12 Noembrie. A. Din Dresda se anunță că prin­cipesa Monica Pia, fiica contesei Mon­­tignoso, va părăsi Florența pe la sfârșitul lunei Noembre și va locui în castelul Moritzburg de lângă Dresda. Ea va primi o suită specială, al că­rei șef este mareșalul Curții, baron Tümpling. *A La Ouincy a fost lansat vasul submarin american „Octopis“. Acest vas se va putea scufunda până la o adîncim­e de 91 metri. A­ Pirații chinezi au atacat pe flu­viul Westriver un vas englez și, după ce au prădat pe pasageri și echipa­­giul, au dispărut cu aproape 10.000 de dolari. Guvernul englez a făcut aspre re­­monstranțe guvernului chinez, ame­nințând cu organizarea unei poliții en­gleze a fluviilor. A. Academia maghiară de științe a oferit marele, său premiu ■ contelui Juliu Andrassy, ministrul de interne, pentru opul șefi. „Asupra existenței ș a libertăței constituționale a Un­gariei“. A. Din Brașov ni se scrie că alai tăerî s’a împușcat acolo profesorul Fool, de la liceul săsesc evangelic Nenorocitul era în vârstă de 30 ani Gausa acestei fapte desperate este boală de inimă de care suferea. A. Ziarul „Neue Freie Presse“ a­­nunță că profesorul universitar dr Carol de Noorden a fost ales prin a­­clamațiune ca președinte al societăți pentru medicină internă și infantilă din Viena. A. La Stockholm s’au ciocnit două vapoare, unul s’a scufundat. 15 persoane s’au înecat. A. Un duel cu sabia a fost alaltă­­erî la Budapesta, între miniștrii Mar­cus și Job. Gel­dintein a fost răni în obraz și la brațul drept. Cauza duelului a fost o polemică de presă asupra directorului teatrului Național A. In locul mareșalului adjutant baron Botfras, șef al cancelariei mi­litare a împăratului Francisc Josef, va fi num­it mareșalul baron Kolocs­vary. *."* Din Atena se anunță că pro­ectul de revizuire al constituției Cre tune cere libertatea cultelor, interzi­cerea prosesilismului, asigurarea ega­­lităței tuturor cetățenilor în fața le­­gilor și funcțiunilor publice ; noul proiect institue libertatea presei, des­ființarea pedepsei cu moarte, garan­tează secretul corespondenței și insti­tue serviciul obligatoriu al miliției A. Zilele trecute a încetat din via­­ța Transite, Colonia Cap (Africa de sud) Makanko, șeful tribului Basulos El lasă în urma sa o familie de peste o sută de fii și fiice. Numărul nepo­ților săi este de aproape trei sute. wmtm (TRIBUNALELE CIVILE) I Procesul își fiorătoareîi crime de la Tânșșami înaintea secției IV-a a trib. Ilfov a venit era judecarea procesului la Al. Gr. Negrea din Capitală, autorul înfiorătoarei crime d­e la Tânganu. Se știe că acest tînăr, în etate de 19 ani a omorît, astă-vară, cu 12 to­vituri de cuțit pe fata Anica N. Picu cu care întreținuse relațiuni amo­roase. Cadavrul fetei l’a aruncat în Dâm­­boviță și a fost pescuit în caratei u­­nei mori de la Lunca Tânganului. La interogatorul ce i s’a luat era acuzatul a mărturisit crima susținând că a comis’o din cauză de gelozie, căci fata întreținea relațiunî și cu alți flăcăi din mahala. Acuzarea a fost susținută de d.pro­curor Budișteanu. Tribunalul,după o lungă deliberare, a condamnat pe acuzat la­ 12 ani în­ch­isoare, iar pe părinții lui la 500 lei despăgubiri civile. Acuzatul a declarat apel contra a­­cestei sentințe. Grefier. O CUGETARE PE ZI In vreme de revoluție, tot ce e vechili e un dușman. MN BUMWIMA (Coresp­ particulară a ziarului "■ Universul" ) Cernăuți, 23 Octombrie. Recunoașterea naționali­­ta­ței evree­ și la universitate O decisiune a senatului universi­­taței, care înseamnă o biruință a majorităței studenților evrei, este ur­mătoarea publicație afișată în aula universităței: „Senatul academic a decis a per­mite studenților, că pe lângă cererea de declarație a limbei moderne, ași nota și naționalitatea. Această notare va fi luată în seamă la compunerea datelor statistice. Această decisiune intră în vigoare în semestrul de vară al anului 1907, dacă până atunci o regulare definitivă a șematismului nu va fi ordonată din partea ministrului de culte si instruc­­iuni publice“. Prin această decisiune a Senatului va fi dat studenților evrei, cari se inscriu cu limba maternă română, ru­­teana sau germană, de a se nota ca evreu, de­oare­ce până în prezent erau germanizați sau rutenizațî. J­ubileul societatei «Ar­monia» Societatea română de cânt „Ar­monia“ își va serba jubileul de 25 ani a existenței sale, in zilele de 25 26 și 27 Noembrie, prin o serie de representații în sala filarmonică din localitate. Importarea peștelui din România Comisiunea de aprovisionare din Cernăuți se ocupă cu o nouă întoc­mire spre a micșora scumpetea, prin procurarea importului de pește viu din România, care este o mâncare hrănitoare și care acolo se găsește în cantități enorme, desfăcându-l pe pie­țele de aci cu prețuri convenabile, și înlocuind ast­fel carnea de vită atât de scumpă astă­zi. Spre acest scop se vor construi va­goane speciale între Cernăuți-Galați, cari vor avea basine cu apă și pe a­­ceastă cale va fi posibil de a se im­porta peste viu. Aceste vagoane vor circula zilnic. Interpret român Tribunalul suprem din Lemberg, a numit pe avocatul Emilian Slu­­șanchi, fostul redactor al ziarului __­­ ■ [UNK]•Șty ., GazeliáaiaíliK* ca interpret ro­mân, apărător în afaceri penale la tribunalul din Cernăuți, înființarea unui curs gratuit Spre a­­ micșora numărul analfabe­ților, consiliul comunal în ultima șe­dință, a adus în discuție proectul pentru înființarea unui curs gratuit pentru instruirea săracilor orașului Cernăuți. Acest proiect a fost viu a­­clamat din partea tuturor consilierilor. ____________ Divad. „Universul“ în provincie (De la coresp. noștri part.) Miercuri, 25 August. PLOEȘTI.-Mlăsuri sanitare. —Se știe că localurile de bărbierie, precum­­ și instrumentele de bărbierit cea m­ai mare parte se află intr’o com­plectă stare neigienică, ceia ce face ca clienții să contracteze diferitele boli. <*. dr. Z. Popescu... medicul pri­mar al orașului, a supus cazul consi­liului de igienă al orașului care­ a a­­probat de a se da o ordonanță pen­tru bărbieri, frizeri și coafori în sen­sul următor: Patronii sunt datori a supravegheat sănătatea lucrătorilor ce întrebuin­țează în oficina lor. Ei vor impune tuturor lucrătorilor ca înainte de a începe ori­ce lucrare să se spele pe mâini cu săpun și apă pentru fie­care client in parte. Intrumentele de metal precum bri­cele, foarfecele etc. se vor desinfecta intr-o soluție de 10 gr. bicarbonat da soda, la 1000 gr. de apă. De aseme­nea pieptenii și periile, se vor de­­sinfecta în anumite soluțiuni. Pa­­­tronii vor procura clienților șervete cât se poate de des spălate, iar pen­tru clienții cei bolnavi, vor între­buința alte șervete și instrumente. Toate instrumentele de mică chi­rurgie, precum : Scarificator, lanțetă, paharele de ventuze și alte ce trebuesc desinfectate înainte de operație prin ținerea lor în apă fierbinte și spăla­rea cu o soluție de acid carbolic 5 la sută. Pentru păstrarea acestor reguli, consiliul de higienă a dat ordonanța respectivă, ce va fi afișată în toate localurile de bărbierie. Cei ce vor contraveni acestor dispozițiuni, vor fi dați judecăței, conform art. 175 din legea sanitară. Tâ­hărie.­Necunoscuți au schin­giuit erî noapte groaznic, pe Radu R. Paltagica, și soția sa Maria, din satul Bobolia, com­. Poiana luându-la apoi bani și lucruri din casă. Mort din beție.—Chivu Dobre, din Provița de Jos, îmbătându-se de rachiu, a fost găsit mort. Banchet.­­Implinindu-se 3 ani de la înființarea cercului medico-far­­maceutic din Prahova, se va da un banchet aniversar, în seara de 28 Octombre­­, în sala „Grand-Hotel“. Fie­care invitat trebue să depună o taxă de 15 lei. N­e inteleg­eri pentru un câș­­tig la loterie. — D-rn­î Bercu­ și Păunescu, funcționari la banca „Pra­hova“, au luat în tovărășie cu d. institutor Glodeanu, un bon de la loteria expoziției, care purta No. 4914, semnându-i toți trei. Acel bon a câș­tigat 1.000 lei. Atunci d. Glodeanu a tăgăduit tovărășia, ducându-se sin­gur spre a ridica banii ; tovarășii săi însă au făcut somație prin corpul de portărei din București. Cazul s’a reclamat celor în drept. Măsiuni veterinare.­­ Servi­ciul veterinar al județului a concen­trat la hotarele județelor Ialomița și Ilfov agenți sanitari, cari suprave­­ghiază de aproape vitele cornute ce vin din aceste județe, unde bântuc fe­bra aftoasă. V Ițele se inoculează și sunt puse sub carantină 10 zile. A­gitația lucrătorilor mă­celari.­Printre lucrătorii măcelari se agită ideea de a se pune cât da curând în grevă. Ei sunt nemulțu­miți de felul cum îi tratează patronii, punându-î­n munci peste forțele lor. Pentru unirea tuturora, capii agita­tori au­ hotărît ținerea unei întruniri.­­— Revolta dintre lucrătorii il­lor ingineri Malac și Stavăr, din com. Brazi, despre care am comunicat la­ timp, a luat sfârșit ora, în urma con­cursului dat de jandarmii rurali. Ședința Camerei de co­merț.— Camera de comerț a ținut ședință aseară, la orele 8, sub preșe­dinția d-lui I. Kogălniceanu. S'a respins cererea comerciali­ților­ ploeșteni de aii se vota federaliunea, avându-se în vedere la viitorul con­gres al Camerelor de comerț. S’a admis propunerea d-lui Al. Stănciulescu de a se interveni la mi­nister pentru înființarea în localitate unei școale comerciale de gradul al douilea. După ce s’au votat dife­rite cereri din partea mai multor co­mercianți, ședința s’a ridicat. Banchet militar.— La cercul militar s’a dat aseară un banchet al ofițerilor reg. 7 Prahova, în onoarea ’­lui locot-colonel Minculescu, avan­sat și mutat la Dorohoî. T .­MĂGURELE.— Delapida­rea «Se la agenția A. F. R. din Ru­mnicea.— Brî­d. jude-ins­­tructor loan Ionescu a dat ordonanță definitivă în afacerea delapidare­ de la mii iei de la agenția N. F. R. din Zimnicea, în care este implicat Dimitrie Scredeanu, fostul agent al acelei sucursale. In contra acestei ordonanțe, d. pro­curor Pandelescu a făcut opoziție la camera de punere sub acuzare, ce- 74 Revoluționarii ruși mai­ e roman de actualitate — de — ■1p. PARTEA A TREIA IX Kirkov răspunse scurt ca nu știa nimic , dar omul insistând pentru a cunoaște situația fuga­rilor, aceștia ii spuseră că sunt dezertori. — Ah, bine ! In cazul acesta vă vom­ aduce câți­va din compa­trioții d-voastră cari vor fi foarte veseli să vă vadă. Și plecă repede. Soția hangiului se grăbi să șoptească la urechea căpitanului: — Băgați de seamă, acela e un agent de poliție rusești; ați face bine s’o ștergeți repede. Porunciră să se înhame caii la căruță, dar înainte ca căruța să fie gata, omul nostru se și în­torsese, întovărășit de alți patru oameni.­­Cei cine­ se îndreptară spre fugari pentru a intră în vorbă cu el, dar brava hangioacă văzând primejdia ce aștepta pe oaspeții săi—de­oare­ce autoritățile ger­mane extrădează lesne pe dezer­tori—se îndreptă pe neașteptate la omul cel spătos și-î zise repede: — Apropo, am uitat să’ți fac o comunicare foarte importantă. Și zicând aceasta îl trase în­­t’un fel de odae dosnică și în a­­celași­ timp ea făcu repede cu o­­chiul fugarilor. Cei patru indivizi conduși de omul cel spătos, își făcură datoria de a-l urma în odaia de din dos pe când căpitanul Kirkow și to­varășii săi, fără a ezita, deschi­seră ușa, săriră în căruță, porun­cind vizitiului să plece in goana Căruța plecă ca o săgeată. Aruncând o privire înapoi, Kir­kow văzu pe omul nostru care eși din han agitând brațele­­ cu desperare, ca și cum ar fi vrut să­ urmărească , dar nu mai e­­rau­ aici ca­ la îndemână și copo­iul polițienesc trebui să se re­semneze a vedea cum prada se depărta în zarea albă de zăpadă. După câte­va ore ce­ trei fu­gari ajunseră la Tilsitz, apoi la Berlin, și în noaptea următoare în Elveția,la Geneva, unde Wanda înștiințată printr’o depeșă aștepta fericită pe tatăl ei și pe salvatorii lui. Nici o pană nar putea descrie momentul în care tatăl și fiica se aflară unul in brațele celui­lalt, nici bucuria, nici emoțiunea care cuprinseră, la vederea acestei scene, pe Ivanov și pe Luigi Dermasi. Fericirea acestui părinte și a acestei fiice, răsplăteau cu B fiso­sință pericolele prin care trecu­seră cei două tineri pentru a smulge din închisoare o victimă a autocratismului, și un popor din sclavie. Dar Luigi Dermasi trebuia să capete o răsplată mai mare, de­oare­ce­ când acesta istorisi căpi­tanului Kirkow povestea vieții sale și eroarea judiciară a cărei victimă fusese, tatăl Wandel îl îmbrățișa cu căldură și îi zise: — Ași vrea să te am de fiii! — O vreți! ? — esclamă Luigi Dermasi vesel. Eu iubesc pe fiica d-voastră; ci bine, mi-o dați de soție ? Un nor trecu pe fruntea căpi­tanului. Cererea tânărului îl pu­nea într'o încurcătură destul de gravă. — Fii cuminte — zise el către Luigi—și examinează cu răceală pozițiunea d-tale. Ași fi fericit să -ți acord mâna fiicei mele pentru ca ești cinstit. Cur­agios și pentru că o iubești și o vei face fericită. Dar ai d-ta un nume ca să-i dai. Ce ești d-ta azi? Un oare­care, care trebue să se ascundă pentru a nu fi testat și închis pentru toată viața într’o închisoare și constrâns a rămânea departe de patria sa și să poarte un nume fals. — E adevărat!—murmură Luigi Dermasi, clătinând din cap, în timp ce Wanda izbucni în sus­pine. ■— Azi amicul meu­ Dermasi poate dovedi nevinovăția sa și să ceară ca procesul meii să fie re­vizuit—zise Ivanov. — Cum pot dovedi eu că sunt nevinovat ? întrebă tânerul descu­rajat. — Arătând alibi­ul leii, dove­dind că în ziua în care fratele teu fusese asasinat tu n’ai pără­sit Milano, dovedind cu martori că în ora când fratele Iofi căzuse victima umui afinat, tu prezidat comitetul revoluționar al refugia­ților ruși. De aci înainte nu mai avem a ne teme de nimic. După ce am lucrat multă vreme în umbră și un mister de teamă că spionii pe care Țarul i-a împrăștiat în toată lumea să nu descopere adunările noastre și scopul lor și ca poli­ția italiană să nu intervie și să ne aresteze ca anarhiști sau mai reți, astă­zi putem să ne expu­nem pe față judecăței publicului. Ruina țarismului, a scos la i­­veală rănile de cari e acoperit regimul autocratic, și toată lumea civilă nu poate de­cât să aplaude pe acei cari au conlucrat la pră­bușirea colosalm cangrenat. Tu trebue să spui adevărul și când vei fi dovedit că nu te aflai la Arcore în seara in care fu ucis fratele tău, nici un judecător nu va putea confirma osândirea ta. Luigi Dermasi clătină capul cu tristețe. 1 — Ivanov are dreptate, zise căpitanul. — Nu, dragostea pe care el o nutrește pentru mine îl induce in eroare. Pentru ca să pot cere revizuirea procesului meu­, trebue nu numai sa dovedesc nevinovă­ția m­ea, ci să indic autorității judiciare pe adevăratul vinovat, pe care eu nu-l cunosc și pe care de­sigur nu’l vom­ cunoaște nici­odată, zise Luigi Dermasi. — Cine știe? Nu trebue să des­perăm, nul așa, domnule Kir­kon? întrebă Ivanov. — Nu. Dumnezeu susține pe cei buni.­­ Doamna Dermasi devenise pro­­priea sa umbră și petrecea zile întregi în odaea ei plângând, fără ca soțul ei să vroiască a-i spune măcar o vorbă de mângâere. Puțin câte puțin, în afară de durerea vie­ții a fi căzut în stima soțului său și de a fi tratată în casa sa, cu o streină sau și mai rea, se infiltrase în sufletul ei germenul remușcărei. In timpul nopteî ea se deștepta sărind în sus, zvîrcolindu-se și scoțând țipete de spaime. Visa mereu­ că­ se afla în fața a două cadavre, acelea ale nepoților băr­batului său, care se restunaseră asupra aceleia care îî băgase în mormânt, și ziua chiar din când în când se agita sperată, crezând că are la spatele ei o fantomă o­­ribilă. Ea sperase se găsească un rel mediu in religie, dar practicele re­ligioase nu contribuiseră de­cât să o facă să înțeleagă mereu și mereu­ gravitatea vinei sale și sărmana femee slăbea văzând cu ochii­­roasă de remușcare și de durere^ (Va urma),

Next