Universul, octombrie 1906 (Anul 24, nr. 269-299)
1906-10-27 / nr. 295
ANUL XXÎV No. 2«*^Vineri'27 Octombrie 1900. Fondator: LUIGI CAZZA.VILLAN UNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA 9 Dam m Koniuiiia»~iw n»sa m Biranmmo ■fU^------------------------------------------------------------------------------ țsmamem Dmal C. Disescu, noul ministru al cultelor și instrucțiunei publice.—(Vezi: explicația) Calendar pe anul 1906 Ortodox Joul, 26 Octombrie.—j Sf. Dusitru Catolic Joul, 8 Noembrie.—Gottfried Soarele răsare 7.02 , apune 4.56. Uitat reșit, 26 Octombrie. SIOTAȚIUNIÂ Pe vre-o câteva săptămâni diferite svonurî circulau asupra situațiunei politice, svonurî puse în circulațiune de unele ziare. Așa, se spunea că avem o criză în guvern și că nu se poate găsi soluțiunea, părerile fiind foarte împărțite , pe când unii guvernamentali ar dori—așa se zicea— o împăcare cu conservatorii neguvernamentali, alții ar fi hotărît ostil unei asemenea împăcări și ar vrea ca remaniarea cabinetului să se facă în cadrele actualei majorități, dar și in această privință se spunea că e neînțelegere, căci pe când unii nu vedeau de ea. trebuința unei remanieri restrânse, alții din contra vedeau necesitatea unei remanieri largi. In legătură circulau s cu aceste zvonuri, altele despre decutăruia dininamisia cutăruia sau tre miniștri. Astăzi, situațiunea în această privință e limpezită. După cum se știe, d. M. Vlădescu, ministrul instrucțiunei publice, a demisionat și in locul d-sale a intrat la acest departament de senator C. Disescu, fost ministru de justiție. Pe de altă parte, ziarele oficioase desmint categoric zvonul despre demisiunea vre-unui alt ministru. Cum nu mai sunt decât trei săptămâni până la deschiderea Corpurilor legiuitoare, rămâne să vedem programul de lucrări cu care guvernul se va prezenta Parlamentului. Până acum ziarele oficioase nu au dat nici o indicație in această privință și nici pe altă cale nu a transpirat nimic. Cum situațiunea financiară a Statului e mulțumitoare și recoltele din anul acesta au fost îmbelșugate, e probabil că se va căuta a se îndeplini lipsurile ce se simt în unele departamente și i se aduce îmbunătățirile de care se simte nevoe. Este știut că, din cauza anilor de criză prin cari am trecut,desvoltarea organizării Statului a fost câtva timp împiedicată, fiind absolută nevoi să se mărginească cheltuelile. Acum când finanțele publice au fost însănătoșite și sunt pe temelii sănătoase, opera de consolidare și desvoltare a Statului poate continua, în măsura mijloacelor disponibile. •*ss«sastsaKS! Intr’o mare întrunire publică de aici profesorul Lehman-Hohenberg, din Weimar, și-a desvoltat conferința sa sub titlul : „Deșteptarea germană, Jena ca punct de pornire al unei nou lupte pentru libertatea spirituală“. In această adunare s’a hotărît să se înființeze o mare uniune culturală germană. La aceasta au aderat până acum următoarele societăți: „Jungdeütsche Bund“, „Deutsche Monistemmnd“ și „Deutsche Rechtsbund“. Și in Austria se pregătește o mișcare paralelă cu aceasta. Profesorul Lehman-Hohenberg a fost însărcinat de către societăți să lanseze un manifest către poporul german. ilmayer. M MM ÜERMANIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Berlin, 23 Octombrie. Situația politică Ziarele de aici continuă a se ocupa cu svonurile, care circulă asupra unei crize ministeriale. Situația politică actuală se poate până la un punct compara cu situația din luna octombrie 1894, când generalul Gaprivi a fost nevoit să se retragă din demnitatea de cancelar, precum și cu cea din Octombrie 1900, când și-a dat demisiunea cancelarul principe de Hohenlohe. Este de remarcat actualmente faptul că presa conservatoare și cea național-liberală face responsabil pe împăratul Wilhelm pentru situația politică încurcată. Astfel deputatul Bassermann a ținut într'n intrunire politică din Wiesbaden)(un discurs asupra politicei externe a imperiului german, în care a vorbit în mod demonstrativ despre politica d-lui de Cirsky. Ziarul „Reichsbote“ subliniază această frază, făcând observația ,că Bassermann a visat direct pe imperatul Wilhelm, deoarece acesta a făcut până acum politică externă cu Cirsky, lăsând cu totul la o parte pe cancelarul Bülow. Ziarul,,Berliner Neuesten Nachrichten“ se exprimă și mai aspru, zicând că cineva trebui să aibă mult curagiu și resemnațiune, pentru a fi actualmente cancelar al imperiului. Acest ziar constată că împăratul Wilhelm nu consultă de loc pe principele Bülow în afacerile de politică externă, ceea ce este contrar constituțiunoî. emoriile împăratului Frideric In chestiunea memoriilor împăratului Frideric III, o corespondență din München a ziarului „Frankfurter Zeitung“ anunță că deja pe când trăia împăratul Frideric aceste memorii au fost date în păstrarea ministerului casei regale. Principele Bismark,după moartea împăratului Frideric, a cerut autorizația să ia la sine manuscriptul original al memoriilor. Acest manuscript a rămas în mâinile sale și nu a fost înapoiat la locul de mai înainte. Deja după concediarea principelui de Bismark s-a presupus că memoriile acestea au fost distruse. «Căpitanul» Voigt Faimosul „căpitan“ Voigt, care a arestat pe primarul din Koepenik și a furat suma de 4000 mărci, se află în arestul preventiv de aici. Instrucția o face judecătorul dr. Nothardt. In prezența acestuia avocații Bahn și dr. Schwindt au ținut o conferință cu acuzatul, timp de o oră. După cum se spune Voigt este foarte vioiu în ceea ce privește spiritul și se exprimă în mod elegant, deoarece în tinerețe a absolvit trei clase de liceu. Trupește însă face impresiunea unui om cu totul slăbit, obraji! sunt scofâlcii și fața palidă ca ceara. Publicul se interesează foarte mult de el. Mai multe dame au făcut o colectă și i-au trimis suma de 47 mărci, pentru ca să-și îmbunătățească traiul. Până acum nu s’a decis ca Voigt să fie dat în judecata tribunalului sau a Curței cu jurați. Fondarea unei uniuni culturale germane Din Jena se anunță următoarele : Cluburile feministe din Londra Aproape nici un oraș n'are atâtea cluburi de femei câte are Londra. Așa e «Sommerville club» cu peste 800 asociate, care e cercul burgheziei culte, formate in mare parte din femei instruite silite a-și agonisi existenta dând secțiuni. «Alexandra club» e cercul domnelor din aristocrație. Cotizația anuală e de 126 franci, iar Localul e aranjat cu mare lux. Clubul acesta se deosibește prin exclusivismul său față de sexul tare : bărbații nu sunt admiși sub nici un pretext, nici măcar ca oaspeți vremelnici. Clubul e închis ca o monastire, iar doamnele din aristocrația de provincie sunt primite a petrece acolo chiar săptămâni întregi. Mai puțin exclusiviste sunt alte cercuri cari primesc femei atât din aristocrație, cât și din burghezie. întâiul club de lucrătoare, numit «Soho-Club», a fost întemeiat de către miss Renly, și după puțin timp se înființară altele câteva. Localul lui «Soho-Club» e deschis de dimineața până la orele 41 seara, cotizația anuală e de 2 lei 60. Clubul are un restaurant, unde lucrătoarele pot mânca cu o sumă mică, și oferă pentru distracția membrelor sale o sală de citire și o sală de bal, precum și înlesniri spre a învăța și a se perfecționa în canto și muzică. ______silvia. Starea sănătății 51. S. Regelui Guvernul a publicat în „Monitorul Oficial“ de era comunicatul de mai jos asupra stârei sănătății Suveranului , M. S. Regele suferind in ultimul timp de turburări gastrice, și in special de dureri mai mult sau mai puțin intense și periodice ale stomacului, cu nutrițiune insuficientă a corpului, d. profesor dr. de Noorden, clinicianul cunoscut din Viena, a fost btiomat spre a-și da opiniunea în privința suferinței Maiestate! Safe. In urma consultațiunei cu medicul Curței, d. general dr. Theodori, și a unei observațiuni minuțioase a boalei Maiestățe! Sale în timp de 4 zile, s’a stabilit diagnosa următoare . Catar cronic al stomacului cu hiperclorhidrie și presiuni consecutive ale mucoasei acestui organ. Având în vedere că nu s’a putut, descoperi nici un semn al vr’unei alterariinte tomacale de natură malignă, prognosa ce resultă este favorabilă și se speră că in scurt timp sănătatea M. S. se va restabili prin întrebuințarea unui tratament igienic și medicamentos, și înainte de toate prin mijlocul unei alimentațiuni lactate mixtă și a unui repaos în pas de câtva timp, spre a facilita funcțiunea stomacului, și a se evita oricare causă de iritațiune a acestui organ, ceea ce va avea de efect o nutrițiune a corpului conformă cu legile fisiologice și prin urmare ridicarea forțelor la starea lor normală. ____ |- DUMITRIAlilUAll M Erî noapte,, despre ziuă, a încetat, din viață, la locuința sa din bulev. Ferdinand 19, Dumitru Aug. Laurian, cunoscutul profesor și ziarist. De multă vreme bolnav de pneumonie, contractată iarna trecută, ziarele înregistraseră bucuroase, zilele trecute, știrea înlăturării primejdiei. Marți, pe neașteptate, starea bolnavului se agrava, și toate îngrijirile medicilor fură de prisos. La orele 2 sura, noaptea Laurian își dădu sufletul. ■1- Dumitru Aug. Laurian Figură distinsă printre personalitățile bineureștene, despre Dumitru Lurian se poate spune cu drept eprafi, că nu avea decât prieteni. Profesor, elevii lui își amintesc cu dragoste de sfătuitorul unui om politic, chiar adversarii îi prețuiau dreptatea judecăței; ziarist, a fost unul dintre aceia cari făcuse din ziaristică un apostolat. . Se născuse la 1846. Fiu al vestitului dascăl Aug. Treboniă Laurian, își începe studiile în București la 1853 și la 1868 este primul licențiat în litere și filozofie al universităței noastre. Cu o bursă a Statului, Laurian pleacă în Franța și în Belgia și la 1871 se întoarce doctor in litere și filozofie. Profesor de filosofie la liceul Sf. Sava și apoi la Matei Basarab, fondator al revistei „Transacțiuni Literare“, devenită mai târziu „Revista contimporană“, director al primului ziar politic independent „România Liberă“, director apoi al ziarului „Constituționalul“, autor de cărți didactice, deputat, senator, secretar general al ministerului instrucțiunei publice, viața lui Dumitru Laurian nu respiră decât muncă harnică și cinstită. Cluburile „Tinerimea“ și al „Partidului Conservator“ de sub șefia d-lui P. P. Carp, au arborat ieri drapele negre. înmormântarea se va face Vineri, la orele 3 d. a. Ceremonia funebră se va face la bis. Lucaci, unde sunt depuse rămășițele pământești ale regretatului Laurian. P roces »1 unor revolutionär» ‘Odesa, 25.— Ieri s’a început în acest oraș, dinaintea tribunalului de războiu, judecarea a 1i persoane acuzate, că au făcut propagandă revoluționară printre soldați. Cererea avocaților acuzaților de a se asculta martori fiind respinsă, acuzații, cari nu fuseseră încă puși in stare de arestațiune, au părăsit sala tribunalului împreună cu avocații lor. MIȘCARE l.mTimțî! Zi Pe ziua de erî ș’a făcut următoarea mișcare in magistraturii : IXI. G. Angelescu, jude de pace la R.-Vâlcea, e numit jude-instructor la trib. Ialomița. D. T. Gârboviceanu, jude la ocol I Pitești, e permutat la ocol R.-Vâlcea, în locul d-lui I. G. Angelescu. D. G. G. Drăgănescu, ajutor de judecător ocol I Pitești, e înaintat judecător la același ocol, în locul d-lui T. Gârboviceanu. D. Mih. Mamulea e numit ajutor de judecător la ocolul Pitești. D. Lazăr Teodorescu, procuror trib. Iași, e numit jud. ocol. Moinești (Bacău) în locul d-lui I. Popovici. D. Mih. Haralamb, supleant la trib. Iași, este înaintat procuror la același tribunal. D. Alfred Vincler, supleant la trib. Roman, e permutat la trib. Iași. D. Eug. Petit, substitut la trib. Vaslui, e numit supleant la trib. Roman, în d-lu. Alfred Vincler. D. N. Ciurea e numit substitut la trib. Vaslui, in locul d-lui Eugen. Petit. D. G. Giurăescu, ajutor de judecător la ocol. Huși, substitut la tribunalul Suceava. D. I. Anghelachi, substitut la trib. Suceava, ajutor de judecător la ocol. Focșani, în locul d-lui D. Ralici numit portărel pe lângă trib. Fălciu. D. P. Nedelschi, portărel la trib. Fălciu, ajutor de judecător la ocolul Huși. D. Dim. A. Vlădescu, ajutor de judecător la ocolul Podgoria-Muscel, substitut la tribunalul Vlașca, în locul d-lui Emil L. Angelescu. D. Gr. Poenăreanu, ajutor de judecător la ocolul Podgoria (Muscel). D. Gamil Segârceanu, substitut la trib. R.-Sărat, înaintat judecător la ocolul Marginea (R.-Sărat). D. Anghel Dociulescu, judecătoria ocolul Marginea, mutat la ocolul Zimnicea in locul d-lui I. Mănescu. D. Al. I. Rădulescu, ajutor de judecător la ocolul R.-Sărat, substituit la tribunalul R.-Sărat. D. Irimia Grigoriu, ajutor de judecător la ocolul R.-Sărat. D. N. Apostolii, grefier la judecătoria ocolului l Brăila, e înaintat ajutor de grefă la tribunalul din Brăila. D. Const. G. Popescu, grefier la judecătoria ocolului II Brăila. D. N. Constantinescu, grefier la judecătoria ocolului I Craiova, grefier ajutor la tribunalul de comerciu din Craiova. I ®. IL SISSSOT noul miiinistra al cultelor și instrucției publice — Vezi ilustrația —• In urma demisiunei d-lui Mihail Vlădescu, ministru al cultelor și instrucțiunei publice a fost numit senatorul Constantin Disescu. Noul ministru este un distins bărbat politic și eminent jurisconsult. D-sa a mai fost, ministru și adecă la departamentul justiției în primul cabinet prezidat de d. G. Gr. Cantacuzino. D. G. Disescu este în vîrstă de 52 ani și ocupă catedra de drept constituțional la universitatea din București. Mirussi,©a fa ln ¥ ățimistul pirofesiossl In învățămintul profesional s’a făcut pe ziua de 1 Noembrie următoarea mișcare : D-na Maria Țănescu a fost numită maestră suplinitoare de rulărie la atelierul profesional din T.Măgurele. D-ra Zoe Voinescu a fost transfeată ca ajutoare de maestră în locul d-nei Petrovici, care a fost trecută ca maestră la școala profesională din Vasluiu. D-ra E. Măciucescu a fost numită directoare la atelierul profesional din T.Măgurele. ^ Evenimentele din Rusia (telegramele Agenției Române) Lucrători asasinați Lodz, 25.—17 lucrători au fost asasinați in ultimele 6 zile. Mobilul acestor crime este ura dintre socialiști și naționaliști. Procesul atentatului contra guvernatorului Sevastopolalui Sevastopol, 23.—Procesul acuzaților in atentatul comis in Maii trecut in contra comandantului fortăreței Sevastopol, generalul Nepliujew, s’a judecat ieri. Nobilul Makarov, în vârstă de 16 ani, a fost condamnat la 12 ani închisoare numai, din cauza vârstei, sale; alți trei acuzați au fost achitați de vina de complot, dar au fost totuși condamnați la 4 ani muncă silnică, ca partizani ai partidului revoluționar. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Reforme pentru Polonia Berlin, 25. — Telegramă din Varșovia. Guvernul a tratat pe cale confidențială cu membrii polonezi din consiliul imperiului asupra restabilirea ordinei in Polonia rusească. Starea de asediu ar avea a fi suspendată. Alături cu guvernatorul s’ar pune, ca consilieri, câțiva proprietari polonezi. In schimb, șefii partidelor poloneze ar trebui să se deziste de pe acum de la cererea autonomiei Poloniei. Guvernul și chestia evreiasca Viena. 25. — Corespondentul berlinez al ziarului „Neue Freie Presse“ a intervievat pe un membru al guvernului rus, care se afla zilele acestea la Berlin. Intervievatul a spus :,,Guvernul rusesc nu tăgăduește că ceva trebue să se facă spre a se rezolva chestiunea evreiască. Un proiect este pregătit de pe acum în această privință. El îmbunătățește cu mult pozițiunea evreilor și noua Dumă va hotărî dacă acest proiect va avea să fie pus în practică. „Guvernul nu vrea să facă nimic fără Dumă, deoarece are impresia că opinia publică rusă este acum protivnică evreilor. Absoluta egalare, chiar în interesul evreilor, apare cu neputință ; ea ar provoca nouă măceluri în tot imperiul“. Nouă execuții Berlin, 25. — Telegramă din Petersburg. La Danien, lângă Riga, au fost împușcați ieri șapte revoluționari osândiți la moarte de tribunalul de războiți. La Riga au fost executați 6 minori. Asupra situației Viena, 25. — „Neue Freie Presse“ a intervievat pe principele Trubetzkoi,prezidentul zemstvoului. Intervievatul a declarat că are încredere în intențiile constituționale ale actualului guvern, ale cărui represiuni sunt perfect îndreptățite de actele criminale ale revoluționarilor, cu toate că, față cu anul trecut, situația e simțitor îmbunătățită. „Noua Dumă — a zis intervie: „---- ", „ , teze trebuincioase pentru urmărirea votul—i va fi convocata in reforma consiliului comunal din Odesa. Acesta rie și va fi diferită de cea precedentă, care era constituită aproape exclusiv din elemente radicale. Noua Dumă va avea probabil un partid al extremei stângi, dar va avea și unul al extremei drepte. „Chiar și situația financiară, cu toată foametea din 32 de guvernăminte, nu ar fi atât de nefavorabilă“. D-ra Aurelia Dobiaș a fost numită profesoare de matematică și comptabilitate la atelierul profesional din Caracal. D-ra Maria D. Negré a fost numită sub-directoare a școalei de menaj „Principesa Maria“ din Iași. D-ra Anastasia Pantazi a fost transferată de la atelierul din Vasluiu, ca maestră la școala normală de menaj din București, și D-na Maria Mărășescu a fost numită directoare a școalei normale de menaj din Capitală. „carnetul meu” Kir Mitică. Kir Mitică, zurbagiul A sosit la noi în țară. Turburai ca.... «Turburelul» Să ne dea din cafea fără.... Astăzi face chef la toartă Și petrece numa’n glume, Iasă, mâine, cu... «mulatul» O să fie, vai, de lume !... Pa’că vez d'acum pe strade : Care, paturi, camioane, încărcate cu bagaje S'apoi gură pe... cucoane.... Căci, acuma, doar cucoana Se ocupă cu... «mutatul», Că bărbatul e la slujbă... Slujba-î... cafenea, juratul!.. Și ce gură, Doamne, Doamne! Dar pe bună chiar dreptate, Căci constată, vai, cucoana Că sunt lucruri zeci furate.... Și de nu's furate, ’s sparte. Porțelanuri, lămpi, oglinde S'apoi rupte mese multe Cari necazul Cil întinde... Insă, astăzi, Kir Mitică Face chef și chef la toartă Și la toți Dumitri ’n țară Cu plăcere ehe fu'și poartă...... Kir Mitică, Săi Dumitre Bun sosit la noi în țară, Te rog, însă, mută 'n muta Pa mea soacră care zbiară.... Marion, știri distripăntate 9 — Prin poștă, Maiorul american Peary, care se întoarce din expediția polară plecată din New-York în Iulie 1905, depeșează din Hopedale (Labrador) că a ajuns până la o latitudine nordică de 87 grade 6. Recordul era ținut până atunci de către căpitanul Gagni, din expediția ducelui Abruzzilor, care ajunsese la 86 grade 9 minute 34 secunde. Guvernul francez a decorat pe primarul din Mainz, Guttelman, cu ordinul Legiunea de onoare. Primarul Güttelman a ținut, cu ocazia înmormântarei solemne a soldaților francezi morți de la 1870-71, un discurs, care din causa cordialității sale a fost foarte mult remarcat. Davidoff,președintele comitetului din Homel al „Uniunea poporului rus 1-1;, a fost arestat pe când se scobora din tren la Petersburg. Poliția a descoperit la Varșovia o imprimerie clandestină unde se tipărea ziarul revoluționar socialist Soldatsky Listok. Șapte redactori ai acestui ziar au fost arestați. Primul ministru rus Stolypin a procurat autorităților toate documentele trebuincioase pentru urmărirea , acuzat nu numai că a constituit un comitet de salubritate publică fără să ceară autorizație, ci și de a fi ajutat organizațiile revoluționare, de a fi cerut demisia prefectului orașului, de a fi propus ca să se retragă trupele din oraș și de a forma miliție municipală. Din Paris se anunță că pentru postul de ambasador al Republicei la Viena este desemnat, fostul maestru de ceremonii și actual ambasador la Copenhaga, Filip Grazer. A. Poliția din Belgrad a distrus acum câteva luni tipografia ziarului „Otacbina“, ostil partidului conjurațiilor. Alaltăieri poliția a confiscat și noua mașină a acestui ziar. A. Lucrătorii tuturor fabricelor mari din Ekaterinoslav s’au pus în grevă. Dieta Croației este convocată pe ziua de 12 Noembrie. A. Din Dresda se anunță că principesa Monica Pia, fiica contesei Montignoso, va părăsi Florența pe la sfârșitul lunei Noembre și va locui în castelul Moritzburg de lângă Dresda. Ea va primi o suită specială, al cărei șef este mareșalul Curții, baron Tümpling. *A La Ouincy a fost lansat vasul submarin american „Octopis“. Acest vas se va putea scufunda până la o adîncime de 91 metri. A Pirații chinezi au atacat pe fluviul Westriver un vas englez și, după ce au prădat pe pasageri și echipagiul, au dispărut cu aproape 10.000 de dolari. Guvernul englez a făcut aspre remonstranțe guvernului chinez, amenințând cu organizarea unei poliții engleze a fluviilor. A. Academia maghiară de științe a oferit marele, său premiu ■ contelui Juliu Andrassy, ministrul de interne, pentru opul șefi. „Asupra existenței ș a libertăței constituționale a Ungariei“. A. Din Brașov ni se scrie că alai tăerî s’a împușcat acolo profesorul Fool, de la liceul săsesc evangelic Nenorocitul era în vârstă de 30 ani Gausa acestei fapte desperate este boală de inimă de care suferea. A. Ziarul „Neue Freie Presse“ anunță că profesorul universitar dr Carol de Noorden a fost ales prin aclamațiune ca președinte al societăți pentru medicină internă și infantilă din Viena. A. La Stockholm s’au ciocnit două vapoare, unul s’a scufundat. 15 persoane s’au înecat. A. Un duel cu sabia a fost alaltăerî la Budapesta, între miniștrii Marcus și Job. Geldintein a fost răni în obraz și la brațul drept. Cauza duelului a fost o polemică de presă asupra directorului teatrului Național A. In locul mareșalului adjutant baron Botfras, șef al cancelariei militare a împăratului Francisc Josef, va fi numit mareșalul baron Kolocsvary. *."* Din Atena se anunță că proectul de revizuire al constituției Cre tune cere libertatea cultelor, interzicerea prosesilismului, asigurarea egalităței tuturor cetățenilor în fața legilor și funcțiunilor publice ; noul proiect institue libertatea presei, desființarea pedepsei cu moarte, garantează secretul corespondenței și institue serviciul obligatoriu al miliției A. Zilele trecute a încetat din viața Transite, Colonia Cap (Africa de sud) Makanko, șeful tribului Basulos El lasă în urma sa o familie de peste o sută de fii și fiice. Numărul nepoților săi este de aproape trei sute. wmtm (TRIBUNALELE CIVILE) I Procesul își fiorătoareîi crime de la Tânșșami înaintea secției IV-a a trib. Ilfov a venit era judecarea procesului la Al. Gr. Negrea din Capitală, autorul înfiorătoarei crime de la Tânganu. Se știe că acest tînăr, în etate de 19 ani a omorît, astă-vară, cu 12 tovituri de cuțit pe fata Anica N. Picu cu care întreținuse relațiuni amoroase. Cadavrul fetei l’a aruncat în Dâmboviță și a fost pescuit în caratei unei mori de la Lunca Tânganului. La interogatorul ce i s’a luat era acuzatul a mărturisit crima susținând că a comis’o din cauză de gelozie, căci fata întreținea relațiunî și cu alți flăcăi din mahala. Acuzarea a fost susținută de d.procuror Budișteanu. Tribunalul,după o lungă deliberare, a condamnat pe acuzat la 12 ani închisoare, iar pe părinții lui la 500 lei despăgubiri civile. Acuzatul a declarat apel contra acestei sentințe. Grefier. O CUGETARE PE ZI In vreme de revoluție, tot ce e vechili e un dușman. MN BUMWIMA (Coresp particulară a ziarului "■ Universul" ) Cernăuți, 23 Octombrie. Recunoașterea naționalitaței evree și la universitate O decisiune a senatului universitaței, care înseamnă o biruință a majorităței studenților evrei, este următoarea publicație afișată în aula universităței: „Senatul academic a decis a permite studenților, că pe lângă cererea de declarație a limbei moderne, ași nota și naționalitatea. Această notare va fi luată în seamă la compunerea datelor statistice. Această decisiune intră în vigoare în semestrul de vară al anului 1907, dacă până atunci o regulare definitivă a șematismului nu va fi ordonată din partea ministrului de culte si instruciuni publice“. Prin această decisiune a Senatului va fi dat studenților evrei, cari se inscriu cu limba maternă română, ruteana sau germană, de a se nota ca evreu, deoarece până în prezent erau germanizați sau rutenizațî. Jubileul societatei «Armonia» Societatea română de cânt „Armonia“ își va serba jubileul de 25 ani a existenței sale, in zilele de 25 26 și 27 Noembrie, prin o serie de representații în sala filarmonică din localitate. Importarea peștelui din România Comisiunea de aprovisionare din Cernăuți se ocupă cu o nouă întocmire spre a micșora scumpetea, prin procurarea importului de pește viu din România, care este o mâncare hrănitoare și care acolo se găsește în cantități enorme, desfăcându-l pe piețele de aci cu prețuri convenabile, și înlocuind astfel carnea de vită atât de scumpă astăzi. Spre acest scop se vor construi vagoane speciale între Cernăuți-Galați, cari vor avea basine cu apă și pe această cale va fi posibil de a se importa peste viu. Aceste vagoane vor circula zilnic. Interpret român Tribunalul suprem din Lemberg, a numit pe avocatul Emilian Slușanchi, fostul redactor al ziarului __ ■ [UNK]•Șty ., GazeliáaiaíliK* ca interpret român, apărător în afaceri penale la tribunalul din Cernăuți, înființarea unui curs gratuit Spre a micșora numărul analfabeților, consiliul comunal în ultima ședință, a adus în discuție proectul pentru înființarea unui curs gratuit pentru instruirea săracilor orașului Cernăuți. Acest proiect a fost viu aclamat din partea tuturor consilierilor. ____________ Divad. „Universul“ în provincie (De la coresp. noștri part.) Miercuri, 25 August. PLOEȘTI.-Mlăsuri sanitare. —Se știe că localurile de bărbierie, precum și instrumentele de bărbierit cea mai mare parte se află intr’o complectă stare neigienică, ceia ce face ca clienții să contracteze diferitele boli. <*. dr. Z. Popescu... medicul primar al orașului, a supus cazul consiliului de igienă al orașului care a aprobat de a se da o ordonanță pentru bărbieri, frizeri și coafori în sensul următor: Patronii sunt datori a supravegheat sănătatea lucrătorilor ce întrebuințează în oficina lor. Ei vor impune tuturor lucrătorilor ca înainte de a începe orice lucrare să se spele pe mâini cu săpun și apă pentru fiecare client in parte. Intrumentele de metal precum bricele, foarfecele etc. se vor desinfecta intr-o soluție de 10 gr. bicarbonat da soda, la 1000 gr. de apă. De asemenea pieptenii și periile, se vor desinfecta în anumite soluțiuni. Patronii vor procura clienților șervete cât se poate de des spălate, iar pentru clienții cei bolnavi, vor întrebuința alte șervete și instrumente. Toate instrumentele de mică chirurgie, precum : Scarificator, lanțetă, paharele de ventuze și alte ce trebuesc desinfectate înainte de operație prin ținerea lor în apă fierbinte și spălarea cu o soluție de acid carbolic 5 la sută. Pentru păstrarea acestor reguli, consiliul de higienă a dat ordonanța respectivă, ce va fi afișată în toate localurile de bărbierie. Cei ce vor contraveni acestor dispozițiuni, vor fi dați judecăței, conform art. 175 din legea sanitară. Tâhărie.Necunoscuți au schingiuit erî noapte groaznic, pe Radu R. Paltagica, și soția sa Maria, din satul Bobolia, com. Poiana luându-la apoi bani și lucruri din casă. Mort din beție.—Chivu Dobre, din Provița de Jos, îmbătându-se de rachiu, a fost găsit mort. Banchet.Implinindu-se 3 ani de la înființarea cercului medico-farmaceutic din Prahova, se va da un banchet aniversar, în seara de 28 Octombre, în sala „Grand-Hotel“. Fiecare invitat trebue să depună o taxă de 15 lei. Ne intelegeri pentru un câștig la loterie. — D-rnî Bercu și Păunescu, funcționari la banca „Prahova“, au luat în tovărășie cu d. institutor Glodeanu, un bon de la loteria expoziției, care purta No. 4914, semnându-i toți trei. Acel bon a câștigat 1.000 lei. Atunci d. Glodeanu a tăgăduit tovărășia, ducându-se singur spre a ridica banii ; tovarășii săi însă au făcut somație prin corpul de portărei din București. Cazul s’a reclamat celor în drept. Măsiuni veterinare. Serviciul veterinar al județului a concentrat la hotarele județelor Ialomița și Ilfov agenți sanitari, cari supraveghiază de aproape vitele cornute ce vin din aceste județe, unde bântuc febra aftoasă. V Ițele se inoculează și sunt puse sub carantină 10 zile. Agitația lucrătorilor măcelari.Printre lucrătorii măcelari se agită ideea de a se pune cât da curând în grevă. Ei sunt nemulțumiți de felul cum îi tratează patronii, punându-în munci peste forțele lor. Pentru unirea tuturora, capii agitatori au hotărît ținerea unei întruniri.— Revolta dintre lucrătorii illor ingineri Malac și Stavăr, din com. Brazi, despre care am comunicat la timp, a luat sfârșit ora, în urma concursului dat de jandarmii rurali. Ședința Camerei de comerț.— Camera de comerț a ținut ședință aseară, la orele 8, sub președinția d-lui I. Kogălniceanu. S'a respins cererea comercialiților ploeșteni de aii se vota federaliunea, avându-se în vedere la viitorul congres al Camerelor de comerț. S’a admis propunerea d-lui Al. Stănciulescu de a se interveni la minister pentru înființarea în localitate unei școale comerciale de gradul al douilea. După ce s’au votat diferite cereri din partea mai multor comercianți, ședința s’a ridicat. Banchet militar.— La cercul militar s’a dat aseară un banchet al ofițerilor reg. 7 Prahova, în onoarea ’lui locot-colonel Minculescu, avansat și mutat la Dorohoî. T .MĂGURELE.— Delapidarea «Se la agenția A. F. R. din Rumnicea.— Brîd. jude-instructor loan Ionescu a dat ordonanță definitivă în afacerea delapidare de la mii iei de la agenția N. F. R. din Zimnicea, în care este implicat Dimitrie Scredeanu, fostul agent al acelei sucursale. In contra acestei ordonanțe, d. procuror Pandelescu a făcut opoziție la camera de punere sub acuzare, ce- 74 Revoluționarii ruși mai e roman de actualitate — de — ■1p. PARTEA A TREIA IX Kirkov răspunse scurt ca nu știa nimic , dar omul insistând pentru a cunoaște situația fugarilor, aceștia ii spuseră că sunt dezertori. — Ah, bine ! In cazul acesta vă vom aduce câțiva din compatrioții d-voastră cari vor fi foarte veseli să vă vadă. Și plecă repede. Soția hangiului se grăbi să șoptească la urechea căpitanului: — Băgați de seamă, acela e un agent de poliție rusești; ați face bine s’o ștergeți repede. Porunciră să se înhame caii la căruță, dar înainte ca căruța să fie gata, omul nostru se și întorsese, întovărășit de alți patru oameni.Cei cine se îndreptară spre fugari pentru a intră în vorbă cu el, dar brava hangioacă văzând primejdia ce aștepta pe oaspeții săi—deoarece autoritățile germane extrădează lesne pe dezertori—se îndreptă pe neașteptate la omul cel spătos și-î zise repede: — Apropo, am uitat să’ți fac o comunicare foarte importantă. Și zicând aceasta îl trase înt’un fel de odae dosnică și în același timp ea făcu repede cu ochiul fugarilor. Cei patru indivizi conduși de omul cel spătos, își făcură datoria de a-l urma în odaia de din dos pe când căpitanul Kirkow și tovarășii săi, fără a ezita, deschiseră ușa, săriră în căruță, poruncind vizitiului să plece in goana Căruța plecă ca o săgeată. Aruncând o privire înapoi, Kirkow văzu pe omul nostru care eși din han agitând brațele cu desperare, ca și cum ar fi vrut să urmărească , dar nu mai erau aici ca la îndemână și copoiul polițienesc trebui să se resemneze a vedea cum prada se depărta în zarea albă de zăpadă. După câteva ore ce trei fugari ajunseră la Tilsitz, apoi la Berlin, și în noaptea următoare în Elveția,la Geneva, unde Wanda înștiințată printr’o depeșă aștepta fericită pe tatăl ei și pe salvatorii lui. Nici o pană nar putea descrie momentul în care tatăl și fiica se aflară unul in brațele celuilalt, nici bucuria, nici emoțiunea care cuprinseră, la vederea acestei scene, pe Ivanov și pe Luigi Dermasi. Fericirea acestui părinte și a acestei fiice, răsplăteau cu B fisosință pericolele prin care trecuseră cei două tineri pentru a smulge din închisoare o victimă a autocratismului, și un popor din sclavie. Dar Luigi Dermasi trebuia să capete o răsplată mai mare, deoarece când acesta istorisi căpitanului Kirkow povestea vieții sale și eroarea judiciară a cărei victimă fusese, tatăl Wandel îl îmbrățișa cu căldură și îi zise: — Ași vrea să te am de fiii! — O vreți! ? — esclamă Luigi Dermasi vesel. Eu iubesc pe fiica d-voastră; ci bine, mi-o dați de soție ? Un nor trecu pe fruntea căpitanului. Cererea tânărului îl punea într'o încurcătură destul de gravă. — Fii cuminte — zise el către Luigi—și examinează cu răceală pozițiunea d-tale. Ași fi fericit să -ți acord mâna fiicei mele pentru ca ești cinstit. Curagios și pentru că o iubești și o vei face fericită. Dar ai d-ta un nume ca să-i dai. Ce ești d-ta azi? Un oarecare, care trebue să se ascundă pentru a nu fi testat și închis pentru toată viața într’o închisoare și constrâns a rămânea departe de patria sa și să poarte un nume fals. — E adevărat!—murmură Luigi Dermasi, clătinând din cap, în timp ce Wanda izbucni în suspine. ■— Azi amicul meu Dermasi poate dovedi nevinovăția sa și să ceară ca procesul meii să fie revizuit—zise Ivanov. — Cum pot dovedi eu că sunt nevinovat ? întrebă tânerul descurajat. — Arătând alibiul leii, dovedind că în ziua în care fratele teu fusese asasinat tu n’ai părăsit Milano, dovedind cu martori că în ora când fratele Iofi căzuse victima umui afinat, tu prezidat comitetul revoluționar al refugiaților ruși. De aci înainte nu mai avem a ne teme de nimic. După ce am lucrat multă vreme în umbră și un mister de teamă că spionii pe care Țarul i-a împrăștiat în toată lumea să nu descopere adunările noastre și scopul lor și ca poliția italiană să nu intervie și să ne aresteze ca anarhiști sau mai reți, astăzi putem să ne expunem pe față judecăței publicului. Ruina țarismului, a scos la iveală rănile de cari e acoperit regimul autocratic, și toată lumea civilă nu poate decât să aplaude pe acei cari au conlucrat la prăbușirea colosalm cangrenat. Tu trebue să spui adevărul și când vei fi dovedit că nu te aflai la Arcore în seara in care fu ucis fratele tău, nici un judecător nu va putea confirma osândirea ta. Luigi Dermasi clătină capul cu tristețe. 1 — Ivanov are dreptate, zise căpitanul. — Nu, dragostea pe care el o nutrește pentru mine îl induce in eroare. Pentru ca să pot cere revizuirea procesului meu, trebue nu numai sa dovedesc nevinovăția mea, ci să indic autorității judiciare pe adevăratul vinovat, pe care eu nu-l cunosc și pe care desigur nu’l vom cunoaște niciodată, zise Luigi Dermasi. — Cine știe? Nu trebue să desperăm, nul așa, domnule Kirkon? întrebă Ivanov. — Nu. Dumnezeu susține pe cei buni. Doamna Dermasi devenise propriea sa umbră și petrecea zile întregi în odaea ei plângând, fără ca soțul ei să vroiască a-i spune măcar o vorbă de mângâere. Puțin câte puțin, în afară de durerea vieții a fi căzut în stima soțului său și de a fi tratată în casa sa, cu o streină sau și mai rea, se infiltrase în sufletul ei germenul remușcărei. In timpul nopteî ea se deștepta sărind în sus, zvîrcolindu-se și scoțând țipete de spaime. Visa mereu că se afla în fața a două cadavre, acelea ale nepoților bărbatului său, care se restunaseră asupra aceleia care îî băgase în mormânt, și ziua chiar din când în când se agita sperată, crezând că are la spatele ei o fantomă oribilă. Ea sperase se găsească un rel mediu in religie, dar practicele religioase nu contribuiseră decât să o facă să înțeleagă mereu și mereu gravitatea vinei sale și sărmana femee slăbea văzând cu ochiiroasă de remușcare și de durere^ (Va urma),