Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207)

1907-07-31 / nr. 207

* , jf­­­ . JL. APîUL XXV.—nr. 207.—Marț! 31 iulie 1907.— Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Crucea <3 © piatră de la Horea lângă Escurial (Spania).—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1907 Ortodox Luni, 30 Iulie. — Apostolul Sila Catolic Luni, 11 August. —Clara Bisur, soarelui 5.17 ; Apusul 7.26 și Silvan atisvonim NativMasiv cu București, 30 Iulie. Perceptorii rurali Am vorbit de multe ori în aceste coloane despre orga­nizarea serviciului de perce­­cere a dărilor, cerind îmbu­nătățirea lui. Cu privire la perceptorii rurali, un cititor al nostru, d. Alexandru Ionescu, fost perceptor, ne trimete o lungă scrisoare în care găsim o sumă de observațiuni trase din experiență, ce ni se par foarte interesante, mai ales după groaznica sdruncinare ce a suferit țara mai lunile trecute. . Făcând loc aci observațiu­­nilor cititorului nostru atra­gem asupra lor atențiunea celor în drept. Funcțiunea de perceptor e grea și cere o cultură specială, cu toate acestea, se văd îndesân­­du-se și sunt primiți o m­ulțime de profani călăuziți de credința că percepția e o moșie care fără nici o muncă prudentă și fără nici o pricepere cel puțin rela­tivă, varsă bani din gros în pun­ga perceptorilor, zicându-și aceș­tia să opereze ast­fel câți­va ani și înjgheindu-și o avere de câ­­te­va zecimi de mii de lei să se retragă spre a trăi din rentă. Cu­rând insă cad in decepție și după ce încurcă serviciul tind a se de­părta de el, dar un bun procent o sfârșesc în pușcărie sale la ci­mitir sinucigându-se. Numai exclusiv din percepție DU se poate agonisi bani, cum cred cei fără de calcul. Perceptorii rurali nu sunt plă­tiți cu salarii ci au­ remiză ce nu trece peste 9 la sută din înca­sările către Stat, calculat însă în așa fel ca să nu-­i dea un salar mai mare de 200 lei lunar. Ast­fel venitul lui anual e de lei 2.400, iar cheltuelile socotite cât de modest, se urcă tot la atâta. De unde dar să adune bani perceptorii cari lucrează corect ? Vor fi insă perceptori cari fă­­cându-și alte afaceri, ar putea funcționa chiar și fără salarii în o anumită localitate , dar nu s’ar deplasa, să i se dea mult cu mul­tul spre a se duce in altă loca­litate. " Perceptorii, în general, sunt săraci, ba încă cel mai mulți și datori, dar aceasta nu se vede în cele mai multe cazuri de­cât după ce a fost desbrăcat de titlu. Asupra condițiilor de admisibi­litate legea prevede că perceptorii să fie absolvenți ai claselor pri­mare, să întrunească cele­l­alte condițiuni de a fi funcționari pu­blici și să depue o garanție de 3 — 5 °/« din debitul dat in ges­tiunea sa (e vorba de perceptorii rurali). Cu toate acestea, sunt foarte mulți cari n’au­ cursul primar complect, și nici nu s’afi exerci­tat cel puțin prin experiență, spre a-și apropia cunoștințele prac­tice, funcționând ca agent sau­ practicant pe lângă o percepție și apoi după un timp să ceară avan­sarea, ci sunt numiți direct, așa profani, în funcțiile de percep­tori, cărora de­sigur nu vor putea corespunde, cauze cari aduc jic­­nire aparatului întreg dând loc la calificări, pe cari, e drept că nu corpul întreg al perceptorilor le-ar merita. Perceptorul, mai cu seamă in comunele rurale, e un factor foarte important și în cele mai multe chestiuni e chemat să contribue cu votul său­ consulativ sau deli­berativ, ,la deslegarea multor din ele, unde In majoritatea cazurilor votul să fi­e decisiv. Cum va putea însă sta la înăl­țimea sa, un om care cu toată buna voință ce ar avea, nu poate fiind lipsit de cele mai elemen­tare cunoștințe, de a-și spune cu­vântul, ori chiar dacă va fi obli­gat să și-l spue, în loc să lumi­neze și edifice, confusionează și întunecă adunarea prezentându-se nepregătit menirei sale. S'a adăogat un impozit nou. Perceptorul e chemat să se pre­zinte înaintea contribuabililor să­ execute la plată. Și dacă nu va fi prudent să-l pregătească mai întâiü prin sfaturi și explicațiuni antimergătoare, fiind înarmat cu o mare doză de maxime sfătui­toare, procedând brusc și de multe ori arogant, provoacă ne­mulțumiri cari degenerează în răscoale, cari apoi, cum s’a vă­zut, nu se pot repr­ima de­cât prin vărsări de sânge. S'au­ văzut apoi certuri și des­­binări printre funcționarii comu­nali, cari de multe ori sunt, da­torite faptului că perceptorul che­mat să execute amenzile obliga­tivităței invățămintului primar și contravențiilor la legile poliție­nești și sanitare, pun pe învăță­tori și autoritatea comunală in conflict cu țăranii, de multe ori prin nepricepere sau rea voință, zdruncinând ast­fel conesiunea armonică pe care, după mine, perceptorul e cel mai competent a o menține. Și de aceea cred că un pro­gres real in comunele rurale nu se va putea înjgheba, dacă pe lângă alte reforme nu se va cere mai multe condiții de admisibi­litate tuturor funcționarilor, căror­apoi să li se garanteze, și o mai largă stabilitate­a elementelor bune. Acestora să li ceară în schimb, după un anumit timp de funcțio­nare in­tr’o localitate, cont de pro­gresul realizat de fie­care in ra­mura sa de activitate. De e­­xemplu: Perceptorului despre starea e­­conomico - financiară, primarului despre bunul mers al gospodăriei, învățătorului despre starea cultu­rală, preotului despre starea reli­gioasă etc., și tuturor împreună despre starea moralo-socială a locuitorilor din cercul lor. Trebue rechemate la activitate toate elementele, cari prin expe­riență ajungând la maturitate și­­au­ dobândit cunoștințe practice și popularitate printre țărani. Și toți cei ce în viitor se vor do­vedi nedestoinici de misiunea lor, să fie excluși odată pentru tot­deauna de la funcțiuni publice, ori­cine și din ori­ce treaptă so­cială ar fi el, căci numai cură­­țindu-se pomul regulat de omizi și uscături, va da roadele aștep­tate ; alt­fel, nu numai că va ră­mâne sterp, dar amenință să se usuce cu timpul. legere cu apărarea a fixat pentru ziua de 2 Septembrie procesul celor 17 studenți ruteni, acuzați că au săvârșit cunoscutele escese în fața universității din Lemberg Procesul acesta va dura patru zile și vor fi citați 37 de martori, toți cu domiciliul în Galiția. Des­­baterile procesului vor fi conduse de președintele dr.­ Wach, acu­­zarea va fi susținută de procuro­rul dr Rode, iar studenții vor fi apărați de trei avocați. Consulat rusesc in Praga Din cercurile politice din Praga se află că în curând industriașii cehi vor porni o acțiune pentru înființarea unul consulat rusesc in Praga. După informațiunile reuniunea industriașilor cehi, guvernul aus­triac este înclinat a-șî da con­­simțimintul pentru înființarea a­­cestui consulat, refuzat până a­­cum din motive politice. I «introMMjaggst^^ MTW HI—il - Habs. S^baniUn România.—1 O b­ani in străinătate REDACȚIA ȘI ROM!RISftj|flfr&.; ✓ —­ fl. Strada Brezoianu 11.'‘SticjstraȘ'bfj^; MM AUSTRIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Viena, 27 Iulie Vizita suveranilor Spaniei Regele și regina Spaniei vor sosi la 15 Septembrie st. n. în Capitala noastră pentru ca să facă o vizită împăratului Fran­­cisc Iosif. Tinerii Suverani, îm­­preună cu o parte a suitei lor, vor locui in marile apartamente din­ palatul imperial (Hofburg) des­tinate pentru streini. Regele și regina Spaniei vor sta in Viena trei zile, in care timp va avea loc un prânz de fa­milie și unul de gală, precum și o reprezentație de gală la opera Curte­. Tinerii Suverani vor fi după aceea oaspeții in Viena al arhi­ducelui Frideric și al soției sale, timp de două sau trei zile și apoi vor face o excursiune la castelul Led­owitz, lângă Brünn, al pere­chei arhiducale. Se știe că acolo s’a născut mama regelui Alfonso. Situația politică Foarte caracteristică este comu­nicarea reprodusă intr’un ziar ceh, că agrarienii cehi n’au ce­rut nici­odată de a fi reprezen­tați in minister prin două mem­brii ai partidului lor, ci a fi de­clarat că au încredere in ministrul dr. Pacak și doresc rămânerea sa în această funcțiune. Acest comunicat este caracteristic de­oare­ce ridică puțin vălul care a acoperit până acum tratativele gu­vernului cu agrarienii cehi. Dacă indicațiunile citate sunt adevărate, atunci din aceasta reese că la remanierea cabinetu­lui, care se va face la toamnă, dr. Pacak va rămâne ministru, fiind-că posedă și încrederea a­­grarienilor. Din aceasta urmează de la sine conclusiunea că agra­rienii pretind un portofoliu pen­tru unul din partidul lor și este imposibil ca trei cepi să facă parte din minister. Partidul radical voește sa forțeze convocarea dietei provin­ciale a Boemiei prin amenințări. Din Praga se anunță că deputa­­țil Freil a declarat intr-o întru­nire publică ținută la Pilsen că pentru cazul când guvernul va disolva mai înainte dieta fără ca să presinte încă in toamna aceasta un proiect pentru reforma electo­rală. Deputații ceh­i-r­adicali din Reichsrat­, vor trebui să tragă consecințele. Fără o sesiune de toamnă a dietei boeme nu este permis să existe un Reichsrab­. Procesul studenților ruteni Tribunalul din Viena, în înre­ TRIBUNI LIBERA Domnule Director. In prețuitul d­v. ziar „Universul“ No. 181, de Joui­s Iulie, am citit o informațiune ce v’a dat biuroul de măsuri și greutăți. După această in­formațiune s’ar părea că toată agita­ția contra noului regulament de mă­suri și greutăți n’ar avea nici un sens. Uniunea industriașilor. Camera de comercial, comercianții în particu­lar, cu toții au­ protestat contra apli­carea acestui regulament fără pic de rezon ! Fiind­că in acea informațiune se spune că „spre lămurirea publi­cului“ e bine să se știe întreg ade­vărul, vom­ încerca să aduc lumină in această cestiune. In prima linie biuroul v’a informat că plângerile ce se aduc contra regu­lamentului sunt în număr de 3, și fără să fixeze quantumul taxelor, a susținut că nu se urmărește o creș­tere a veniturilor. Fii afirm că sco­pul principal al acestui regulament a fost tocmai crearea de noul veni­turi și spre a dovedi aceasta, amin­tesc următoarele: Mai nainte fabri­canții de sticlărie marcau toate pa­harele și sticlele in fabrică, pe a lor răspundere. Agenții de verificare aveau­ înda­torirea să controleze la comercianți și particulari dacă aceste pahare con­țin în adevăr atâta cât fabricantul a indicat pe ele. Comuna respectivă la rîndul ei incasa taxele cuvenite. A­ceste măsuri erau drepte. Publicul era la adăpostul „spolialim­ea negus­torilor necinstiți“ și ca dovadă, ni­­minea n’a protestat. Prin noul regulament se prevede că fabricantul de sticlărie să plă­tească pentru un­­ pahar de 1 de filitru (100 grame) 20 bani, și deci verifi­carea ar costa mai mult ca paharul însuși,­­se știe că se găsesc pahare pe piață cari costă câte 10 și 15 b.­. e drept aceasta? N’a fost aceasta o intenție de a crea noul venituri? Pe lângă aceste taxe, fabricanții este ținut a mai plăti și altele, ca deplasările agenților verificatori, etc. Fabricanții de sticlărie văzându-se ast­fel loviți, au protestat. Acelaș lucru l’au­ făcut băcanii, și in urma mișcărea și plângerea acestora, onor, minister al comerciului, găsind drepte aceste plângeri, le-a dat satisfacție deplină modificând simțitor regula­mentul în total. In ceea­ ce privește pe fabricanții de sticlărie a redus taxa la un sfert din taxele prevăzute în regulament, iar partea privitoare pe băcani a suprimat-o cu totul. în numitul regulament se prevede că fabricile de bere să plătească ta­xele următoare : O taxă primitivă de 50 bani de butoi, o taxă periodică de 50 bani de butoi anual. Afară de asta 50 bani de butoi orî de câte­ orî se repară butoiul. Deci să facem puțină socoteală . Avem în prima linie taxa periodică da bani 50, apoi taxa primitivă de 50 bani. Un butoiu să repară de cel puțin orî pe an, a 50 bani, face 1 leu. ......................... bere ar urma fie­care butoi, taxe de verificare. Luăm de exemplu o fabrică care are, și trebue să aibă, 20.000­ de butoae. Această fabrică ar urma să plă­tească conform numitului regulament în fie­care an suma de lei 40.000 taxa de verificare. Această sumă însă numai pentru butoae, căci regula­mentul prevede și câte 20 bani de fie­care sticlă, deci o fabrică de bere care trebue să aibă în permanență 200.000 de sticle, ar urma să plă­tească alți 40.000 lei anual. Se mai adaugă spargeri și pierderi 10 la sută adică 20.000­ pe an, deci alte 4000 lei, deci în total această fabrică de bere ar trebui să plătească taxe de verificare- în fie­care an 84.000 lei. întreb : n’a fost aici nici o in­tenție de mărirea veniturilor? De si­gur că da, și încă cu prisosință, chiar dăunătoare pentru comerciu și indus­trie, căci una din două­­ ori urma ca fabrica să plătească aceste taxe și a­­tunci ajungea la ruină, ori era for­țată să urce prețul berii, deci o nouă taxă pe bere, lucru ce nici un mi­nistru al țării nu l-a intenționat, din contra trei miniștri, două liberali si unul conservator, au radus In dife­rite rînduri taxele pe bere. Ceva mai mult. Noul regulament prevede că pe toate cutiile de sardele, buiturile de luminări, sticlele de șam­panie, cutiile de ceai, să se prevadă ce cantitate conțin, lucru ce nu există nicăiri. Dar să presupunem că mă­sura ar fi dreaptă și că la un mo­ment dat vine un controlor la un băcan și găsește mai multe cutii de ceai toate marcate că conțin să zicem o jum. kgr., cum se convinge con­trolorul câtă greutate are ceaiul, și câtă cutia, hârtia etc. ? .. Natural că ar trebui să desfacă cutia. Acelaș lucru cu champania, lu­minările, etc. Apoi aceste mărfuri odată desfăcute nu le mai poate vinde negustorul, deci un regulament greu­, aproape imposibil de aplicat, lucru de care onora minister al comerciului, industriei etc. s’a convins și pentru moment a modificat sim­­ilar acest regulament, iar în unele părți ale lui l’a suspendat cu desăvîrșire. Cred, domnule director, că am do­vedit destul că numitul regulament a fost făcut în prima linie pentru crearea de nouă venituri, în dauna comerciului, industriei și chiar publi­cului in genere și în special a fabri­canților de bere,­­și deci agitația co­mercianților, industriașilor și aceea a Camerei de comerciu a fost pe de­plin justificată. Toate acestea spre adevărata lămurire a publicului. Un fabricant de bere. PICTORULUI N. GRIGORESCU (S­O [JET) Te-am stins ! Și cine va mai picta Câmpia prăfuită, albă, Și roșiile flori de nalbă Crescute și'n paleta ta! Te-ai stins! Și cin' ne va mai da Copila cu cosi­a dalbă, Cu bani strălucitori în salbă, Ce cântece încet cânta ? Te-ai stins! Ai fost când­va !a P’o pânză a rămas un nume Lângă frumoase poezii... Și albe ol pasc pe coline, Și-un ciobănaș scoate suspine înfiorând văi și câmpii !... lume... n. Tin­eor. CRONICA MEDICALA Coronii­­itele Un factor din cei mai însemnați în ivirea imbolnăvirei cronice a inimei, este calcificarea vaselor in general și in deosebi a acelor vase, cari nutresc mușchiul ini­mei, anume al arterelor zise co­ronare. Durerea domină toată boala în suferinzi de coronarițî; această durer­e afirmă participarea unui organ nervos la boală in chesti­­une ori­care ar fi cauza anumită a suferinței, despre care vorbim. Unii pun moartea pe socoteala nervului respirator, când durerea e la inimă și la plămân, din contră când e o presiune pe inimă, fără durere în plămîn, fără jenă în respirație, putem crede că sunt in joc firișoarele nervoase ce pri­mește inima de la alți nervi a­­numiți, așa în­cât de multe ori fără lesiuni vădite, se poate în­tâmpla morți subite, când acele lesiuni minimale ajung elemente vitale, așa în­cât nu totdeauna este întinderea lesiunilor de la care atijnă primejdia ci direcți­unea in care se propagă aceste manifestări. In multe cazuri insă este ma­nifestă calcificarea vaselor coro­nare, prin care șerpuește sângele care hrănește inima, ca și arte­­rioscleroza manifestă a vaselor din alte regiuni ale corpului. Ea este de obicei­ boala bătrî­­neței, consistând în acea că fi­brele musculare ale vaselor, în care șerpuește sângele, degene­rează și nu mai prezintă rezistența obicinuită. El atunci constitue a­­nevrisme care se pot rupe ușor. Cea mai însemnată pricină a isbucnirei boalei în chestiune este alcoolul, care exercită o inm­urire in rel asupra elementelor celor mai nobile ale inimei și ale va­selor de sânge; pe de altă parte prin întrebuințarea greșită sau fără de măsură a unei hrăniri cu carne, se introduc in organism zilnic substanțe otrăvitoare, care irită mereu vasele sanguine, produ­când arterioscleroza timpurie. Dar din toate, factorul cel mai însemnat care predispune spre calcificarea vaselor, spre arteri­­oscleroză, spre bătrânețe timpu­rie, este sifilisul. Din toate­ pricinile arătate mai sus, se observă astă­zi persoane, cari înainte de 40 de ani chiar, totuși sufer de amețeală, de som­nolență după masă, de resuflare anevoioasă, de congestiune, de nă­­dușeli. Mai tirziu boala se localizează într’o regiune, mai cu deosebire la unii e creerul, care se îmbol­năvește constituind tipul cerebral cu amețeli și migrene, apoi ra­­molire și emoragie în creer; la alții se îmbolnăvește rinichiul; în cazul descris aci, adică la îmbol­năvirea coronarelor, se îmbolnă­vește inima. Nu vom vorbi aici de tratamentul acestei boli, ci în­­tr’un număr viitor al „Universu­lui” vom amănunți modul de trai­ și dieta ce trebue s’o urmeze su­ferinzii în chestiune. Dr. N. Poling­her. (Iași). Mișcarea in personalul fiscal La ministerul de finance a făcut ur­mătoarea mișcare In personalul fiscal din țară , D. D. A. Ciurezu și a fost numit perceptor fiscal la circ. 20 Caraula, în locul d-lui D. Popescu, demisionat. D. N. P. Gheorghiu a fost numit agent de urmărire la percepția circ. I Botoșani, în locul d-lui D. Ionescu, demisionat. D. Marin Șchiopulescu a fost nu­mit agent de urmărire la percep. circ. 1 25 Caracal, în locul d-lui M. Liiceanu, demisionat. D. D. Păunescu a fost numit per­ceptor fiscal la circ. 36 Livezile, In locul d-lui I. Iliescu, care a refuzat postul. D. Atanasiu, actual perceptor fiscal la circ. 13 Movileni-Gropnița, a fost destituit pentru delapidare de bani publici. D. C. G. Constantinescu a fost nu­mit copist pe lângă percepția circ. 43, în jocul vacant. D. ăî. Dumitrescu, actual agent de urmărire la circ. 5 din Capitală, a fost depărtat. D. T. Bădău, actual perceptor al circ. 28 Cazaci (Dâmbovița), a fost destituit pentru delapidare de bani publici. D. Gh. Al. Drob a fost numit per­ceptor fiscal la circ. 3 Brodoc (Vas­­luiu), în locul d-lui I. Misirliu, de­misionat. D. T. Dumitrescu a fost numit a­­gent de urmărire în Capitală, In lo­cul decedatului P. Anastasii­. D. D. N. Mărgăritescu a fost nu­mit perceptor fiscal la circ. 13 Bo­țești (R.­Sărat), în locul d-lui I. Teodorescu, destituit împreună cu a­­gentul I. N. Niculescu de la același circ. D. F. T. Dumitrescu a fost numit perceptor fiscal la circ. 38 Cârna (Dolj), în locul d-lui H. Teodorescu. Crucea de piatră de la Horea lângă Escurial (Spania) — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astă­zi re­­prezintă vestita cruce de piatră de la Horea, in apropierea castelului regal Escurial din Spania. Crucea este așezată pe un enorm bloc de stâncă. Aici se fac dese pelerina­­gii ale catolicilor evlavios!. S­turgia (aș­­a corespondentul nostru particular) Constantinopol, 27 Iulie Bandele grecești Guvernul turcesc, pare a se fi convins că tolerarea mai departe a bandelor grecești, prezintă un pericol mai mare pentru statul turcesc decât pentru naționalită­țile din Macedonia. Până acum turcii își îndrepta­seră toată acțiunea lor în contra­­ bandelor bulgărești, lăsând mină liberă celor grecești. In urma notei adresate de gu­vernul turcesc celui grecesc in care se spune că au dat ordin că toate bandele din Macedonia să fie distruse, fără deosebire de na­­ționalitate, rezultatele au fost reale, căci iată ce scrie ziarul o­­ficial al guvernatorului din Bi­tolia : Comandantul trupelor de la fron­tieră formase mai multe detașa­mente volante pentru urmărirea bandelor. Una dintre acestea, co­mandată de locotenentul Ali-Efen­­di, întâlni intre Lumnița și Boia­­giakios o bandă grecească de 45 oameni, comandată de căpitanii Ghermanos și Iiacoș. Detunătu­rile de puști au început din amân­două părțile. Incadrarea a fost din cele mai crâncene. In cele din urmă banda fu distrusă în întregime. Ea perdu 31 oameni dintre cari 19 omorâți și 12 făcuți prizonieri. Restul ban­dei a luat fuga, dar puțin mai departe a dat peste alte detașa­mente cari au omorât 4 antarțî; restul au fost prinși într’un ordin de zi comandan­tul ia cu elogii detașamentului și, in special locotenentului Ali-E­­fendi’. Același ziar vorbind de marea activitate desfășurată de trupe, enumera succesele obținute până acum in diferitele incierări ce ie au avut cu mai multe bande. Ast­fel bandele bulgare au avut 88 morți, bandele sârbești 37 morți și cele grecești 24 morți. Incaerare pe mare­a încăerare a avut loc pe mare, într’una din nopțile trecute, lângă mănăstirea Pantocrato din mun­tele Athos. Ș­ase oameni ai poli­ției urcați intr’o barcă, patrulau țărmul, când comandantul ei, Sa­lih Beit, zări alte trei bărci. Nu­mai de­cât dete ordin să indrep­­teze barca spre bărcile suspecte Oamenii cari se găseau în ele și cari nu erau de­cât antarți greci, începură să tragă salve de puști la care respinseră oamenii de sub comanda lui Salih Beit. Rezultatul acestei mici lupte na­vale fa capturarea celor trei lun­tri și a oamenilor din ele, în nu­măr de opt. Printre altele au găsit mai multe puști de diferite siste­­muri și calibruri, precum și mai multe materii explosive. Succesul acesta a fost anunțat guvernului din Constantinopol de către comandantul din Salonic. Om­orit de un nebun O dramă înspăimântătoare s’a săvîrșit Sâmbătă seara la Salo­nic, lângă Turnul alb și sub ochii unei mulțimi numeroase. D-rul L. Fiertura, român din Vlaho-Clisu­­ra, supus austriac și care de mai mulți ani era medic al companiei drumurilor de fer Orientale, a fost omorât cu un glonte de re­volver. Nenorocitul medic se sco­­bora din tramvaiul ce venia de la cheiű, spre a se urca in tramvaiul ce duce la Ba*­e, când de­odată, un glonț de revolver tras de un oare­care Ghristides, originar din­ Florina, fost șef de gară la aceeași societate, îl răni mortal la gât.’ Nenorocitul a fost dus în grabă la farmacia Zana», dar el espirase pe drum înainte de a ajunge acolo. Asasinul nu se mișcă din loc ; din contră, el mărturisea la toți crima ca o vitejie. Dar, îndată ce a revenit la realitate, începu a-și da seama de crima ce făcuse. A­­tunci începu a se lovi un cap, a se zgâria pe obraz și striga în gura mare ca să i se dea pedeapsa cea mai mare. S’a lăsat să fie prins fără să facă cea mai mică opoziție. Victima lasă în urma lui o ne­vastă și 5 copii. Distrugerea unei alte bande grecești Ziarele turcești anunță că în di­mineața din Mercurea trecută, fiind­că se auziseră mai multe împușcături în satul Loga, care e în apropiere de un sfert de oră de Verona, numai de­cât un de­tașament de soldați alergă la fața locului, unde a avut o crâncenă ciocnire cu o bandă grecească. In această mică luptă au fost omorâți 10 antajați și mai mulți alți răniți.­­ Executare prin spânzură­toare La Monastir a fost spânzurat, in „piața pazar“, bulgarul Gușa. Execuțiunea aceasta a infricoșat pe greci cât și pe bulgari IV. Terapia U2V SIPILI P.T3 ZI Scoaterea paielor de cor­zi ostia­te pe albituri.—Spre a­ scoate petele de cerneală de pe al­bituri e bine a se pune puține pi­cături de la o luminare de sper­­manțet și apoi să se dea la spălat. Petele vor eși fără a lăsa cea mai mică urmă. ~&öspmXri Trodel” Un ziar a emis acum cât­va timp ideia de a se aduce sași, cari, stabiliți câte unul in fie­care comună, să serve țăranilor ca exemple de buni gospodari. Ideia aceasta, de a se introduce printre țărani elemente mai culte cari prin modul de a-și cultiva pă­mântul, de a crește vitele, prin felul de a-și întocmi și întreține o gospodărie din care nimic să nu lipsească, aceasta zic­­e o idee cât se poate de sănătoasă și nu tocmai nouă. Cine cunoaște pe țăran știe foarte bine că ori­câte sfaturi bune i-ar da și orî­cât i-aș vorbi, pe el nu-l poți convinge ce ceva până ce n’a văzut cu ochii și până nu s’a încredințat însuși că e bine să facă așa și nu alt­fel. Dar nu mi se pare absolut de loc nimerită ideea de a se aduce sași și a se coloniza­­ satele cu ei, și aceasta pe urmă­toarele motive : Avem în țară atâtea școli de agricultură de diferite categorii a căror menire e de a da t­rei buni plugari și buni gospodari. Acesta a și fost principalul scop al creă­­rei învățământului agricol în țara noastră. Orî, ar fi o utopie a ne gândi să recurgem la străini, când pe fie­care an aceste școli dau con­tingente de absolvenți, din care mare parte rămân neîntrebuințați așa cum s'ar cuveni, fiind ne­voiți să se apuce de alte ocupații și să neglijeze ceea ce au învățat. Ge-ar fi mai natural de­cât ca acestora să li se pun la dispoziție mijloacele ca să-și poată alcătui câte o gospodărie model, și eî să serve de pilde vii țăranilor prin modul cum vor ști să proced­eze cu bucata de pământ ce li s’ar da, spre a scoate maximul de beneficiu. Mi s’ar putea obiecta că n’avem ■ atâțea absolvenți câți ar trebui­­ pentru întreaga țară. Nu cred , însă sa existe vre-un sat în care­­ să nu se găsească unul sau mai­­ mulți fruntași, buni gospodari, ! Aceștia ar complecta lipsa celor dintâi, punându-li-se la dispoziție ■ mijloacele necesare, și ast­fel să­­ se creeze — în fie­care comună , de se poate — centre de acestea , de lumină de unde nimic să nu­­ lipsească și de unde țăranii cu drag să caute să imiteze tot m­l vor vedea bun.­­ Sunt apoi absolvenții școalel­e superioare de agricultură, din cari s'ar putea numi câte unul de fie­ i­care județ cu îndatorirea de a­­ ținea sub o strictă privighere bu­nul mers al acestor gospodării , model, formulând planurile și ■ directivele de urmat, controlându­­- le, dând sfaturi de modul cum­­ trebue procedat în toate privințele, pentru ca țăranii să poată traga ■­un vădit folos. Aceștia să-și aibă ■ o reședință unde să-și întocmească o fermă model, în care nimia­­ să nu lipsească. Aici să se gă­sească buni tauri de prăsilă, ar­măsari, etc., aici să se produci tot felul semințe de o perfectă calitate, tot felul de pomi roditori, oițe, et., cari să se distribue apoi în tot cuprinsul județului. Tot aici să se facă controlul semin­țelor ce se debitează în comerț — și cari sunt supuse la atâtea falsificari, — să se studieze te­renul, să se facă experimentări de tot felul. Să fie în fine un centru de nesfârșită activitate, prin complexitatea lucrărilor se ar avea de efectuat. S Și iată cum prin noi înșine și nu prin străini, vom ajunge să vedem agricultura noastră ridicată din primitivitatea ei de astă­zi, și împreună cu ea, în mod fatal, și pe țăran readus la o stare mai bună, căci ne-am convins cu toții că nu lipsa de pământ e cauza sărăciei și mizeriei lui, ci lipsa de cultură și ignoranța Sa care trăește. Și când zicem deci, îmbunătățirea agriculturei, înțe­legem prin ea — și numai prin ea — ridicarea stărei materiale și morale a țăranilor noștri. Ioan G. Boia?­, agronom. Deci fabricantul de să plătească leg 2 de I­ șrâ Tinu­miifil — Prin poștă — Guvernul englez studiază în­tinderea descentralizărei adminis­trației civile în India și o comi­­siune va fi trimisă in Asia spre a înlesni această reformă. ... Galeria de tablouri a defunc­tului bancher parizian Rudolf Carme a fost cumpărată pe preț de 25 milioane de franci de un consorțiu de negustori s de opere de artă franceză și engleză. Patru mii de chinezi lucră­tori in minele de la Johanesburg (Africa de Sud) s’au răsculat și s’au dedat la devastări. Doui a­­genți de poliție au fost uciși și alți­­ patru grav răniți. Liniștea s’a restabilit cu multă greutate. Din Roma se anunță că in urma neîncetatelor agresiuni co­mise contra preoților, mulți ecle­­siatici au cerut papei autorizația de a se îmbrăca civil. ... O sută două­zeci și cinci de administrații de ale zemstvelor rusești au adresat un memoriu ministrului instrucției publice, ce­rând să poată introduce de îndată invățămî­ntul primar obligatoriu general. Zemstvele cer in acest scop de la guvern o subvenție de T milioane ruble pentru anul acesta și câte 5 milioane pentru anii ur­mători. La Valparaiso și Antofagasta (Chili) s’au simțit deunăzi zece zguduituri de cutremur foarte pu­ternice. Un astronom local preve­de o nouă catastrofă spăimântă­­­­toar­e. Ziarul parizian «Gaulois», a intervievat pe generalul Brun, în­tors de la Petersburg, asupra ar­matei ruse. In general, șeful sta­tului major francez se arată en­tuziast de armata rusă. Marele duce Nicolae ar fi un adevărat om de război d­in toată puterea cu­­vântului și campania contra Japo­niei ar fi regenerat armata rusă. In regimentul de artilerie din Halle (Germania) s’au îmbol­năvit 58 de soldați, cari au mân­cat cartofi necopți. S’a deschis o anchetă. „Universul“ în provincia (De la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, 28 Iulie. BOTOȘANI,—­Crima din Ca­­teni.—Mașinistul loh,an Șmiat de la mașina de treier de la moșia tTnteni, prinzând pe un copil­ al locuitorului Vasile Palade, care ii furase un clește, s’a destrăcat de haine luându-i-se, drept pedeapsă, pentru aceasta. Tatăl copilului au­ SECRETUL FATAL MARE ROMAN DRAMATIC de Ii­slia Saredo PARTER l­a testamen­tu­l mătușei I­r­­vinia . Don Mario era, ori­cum, alt­fel da cât calm in momentul acela, era mistuit, ce-i dreptul, de cea mai infrigu­rată nerăbdare,, dar sentimentele care il agitau in a­­semenea mod nu erau pline de speranțe și de tinerețe. Mii de amintiri confuze și du­reroase ii sa înfățișați in minte cu cât se apropia mai mult de acest palat în care se născuse și din care fusese alungat de două ori; acest palat, care ar fi tre­buit să fie al său, și unde geniul tfifi al bunicului conspirase la pa­gu­ba sa cu nedreptatea unui su­veran absolut. Mânia redeșteptată, vra dorință de a se răzbuna, făcea deci să-i tremure mâinile, sa-­i palpite inima, și să facă ori­ce gând de amor. Scena care precedase moartea ducelui Alexandru, tatăl lui don Fabio, îl reveni în minte vie și clară. Despre ce putea să fi vor­bit muribundul dacă nu de un testament în favoarea sa, ascuns apoi de propriile sale rude ? Ast­fel abandonat, surghiunit prin ticăloșia a lor soț, el rătă­cise ani îndelungați departe de patria sa iubită. Lipsurile, mizeria, nu zdrobiseră încă cu desăvîrșire orgoliul său, dar iî­sleiseră energia și-i zgudui­­seră încrederea pe care o avea o dată in sine Însuși. . El se întorcea acum cu mân­dra hotărîre de a se răzbuna, dar nedumerit încă asupra planurilor sale, el nu știa încă ce hotărîre să ia. Destăinuirile anunțate lui din partea donnei Iaba, de altă parte, il făcură, perplex și-l deferă în­vins: înainte de a lua o hotărâre oare­care, el simțea nevoia de a căpăta confidențele fetei. De aceea, neliniștit, nerăbdă­tor, el anticipă cu dorința era În­tâlnire!, dar plăcerea de a reve­dea pe amica sa din copilărie, avea foarte puțină parte in ne­răbdarea sa. De un temperament înfocat, de o inteligență vie, don Mario, lipsit de sănătoasele principii ale unei educațiu­n­i virile, trebuia in mod fatal să cadă victimă a­­celor greșeli comune unei părți din tinerimea de azi. Amorurile nebunești, aventu­rile de tot felul, șterseră în cele din urmă amintirea acelei iubiri pe care donna iun­a o sărbăto­rise cu o credință atât de ex­cesivă. Drept vorbind, înainte de a sosi la Roma el credea in mod naiv că donna Iulia luase defi­nitiv vălul călugăriei. Un tiner roman, pe care îl în­tâlnise odată și care intrase in serviciul său, dându-i informa­­țiuni asupra situației familiei Se­verin­,­ îî vorbise despre hotări­­rea donnei Iulia de a se retrage intr'o mănăstire. Don Mario nu simțise nici o tulburare, și remăsese uluit când, puțin timp după sosirea sa la Roma, primise invitația veri­­șoarei sale. Scrisoarea ei nu-l emoționase tocmai mult, dar hotărâ­ să se fo­losească de buna ei voință, venia resemnat pentru ori­ce eventua­litate. Cufundat în gânduri puțin ve­sele, el încerca să înfrâneze ne­răbdarea sa, postându-se intri un colț de la ușa capelei. Miezul nopții sună, și el își zise că sosise la timp, și că su­n­a dacă il iubea, nu trebuia să o facă să aștepte prea mult. Dar nimic nu anunța venirea fetei. Don Mario așteptă ast­fel vre-o jumătate de oră, blestemând de mai multe, ori dragostea verșoa­­rei sale și propria­ i credulitate, și fu de mai multe ori pe punc­tul a pleca. Dar o forță necunoscută îl ți­nea în loc, șoptindu-i speranța că destăinuirile donnei Julia ar pu­tea să fie hotărâtoare, și să­ in­dice calea cea mai bună pe care trebuia să apuce. in sfârșit un zgomot ușor au­zit la ușa capelei­ II atrase aten­țiunea. Mario care tocmai se pre­gătea să coboare scările pe ju­mătate hotărât a pleca, se opri și trase cu urechea. Părea că o mână inexperimen­tată încerca să introducă o chee în broasca ușei; c­eea pătrunse în cele­ din urmă în broască, dar apoi la un moment de liniște ca și cum mâna n’ar fi avut des­tulă putere ca s-o întoarcă. Maria blestemă iarăși înceti­­neale donnei Julia și fără milă pentru uitata verișoară, gândi că atunci când o fată știe să invite așa de bine pe un bărbat la o întâlnire, trebue să cunoască și arta de a deschide repede o ușă. In sfirșit zăvorul cedă, și, cu ajutorul nerăbdătorului vizitator, ușa grea și nesupusă, se întoarse în țâțini. Don Mario păși atunci în ca­pelă și putu distinge la lumina slaba a unei candele de ceară ro­șie și parfumată, pusă pe o bancă, o formă aeriană, acoperită de un larg vestmînt alb, care se rezema zdrobită de o coloană ce susți­nea bolta sfântului locaș. Distinse incet-incet un păr blond, și buclat­, pe jumătate lăsat pe spate, două mâini de ivoriu pe cari se vedea și încă urmele sfor­țare­ făcută pentru a întoarce cheia, o fizonomie ce’î părea În­gerească, și care n’avea de loc a face cu aceea a brunei Julia. Mario rămase încremenit. Donna Sabina, căci dinsa era, se reculese și pricepu că trebuia să fie ea cea d’ntâi și care să ex­plice prezența ei in locul cum­natei . Începu deci cu glas încet și tremurând . — V’am făcut sa așteptați fără sa vreau, dar mâinile mele sunt slabe, și e prima dată când mi se ’ntîmplă să deschid o ușă de felul acesta. — Dar, cine sunteți, pentru D-zeu ? esclamă don Mario, că­reia vocea Sabinei i se părea o muzică. Ora, locul, surpriza, misterul care îl înconjura, totul concura pentru •’l exalta ; el nu 1&3& de al donnei Sabina timpul, ca sa ris­­punda, și urmă pe același ton. — Inger sau femeie, se cuvine ca ea să ve cererlare... — Sunt ducesa Severini, în­trerupse donna Sabina cu o oare­care demnitate care contrasta cu înfățișarea ei copilăroasă încă , viu la d-ta, don Mario, în numele cumnatei mele, donna Julia , vin la d-ta ca soră și, amică. Zicind acestea, ea făcu un pas spre vărul Mario, care făcu pa­tru, și se î nclină cu respect, ob­­servind mai de aproape cuprins de o emoțiune cu totul nouă pen­tru el, cât de mult părea Întris­tată și schimbată fața plină de candoare și de tinerețe a nouei sale rude. O inspirație Îl ieși imediat din inimă, și el zise de­odată cu un glas plin de simpatie: (Va­te rms) f1

Next