Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207)
1907-07-31 / nr. 207
* , jf . JL. APîUL XXV.—nr. 207.—Marț! 31 iulie 1907.— Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Crucea <3 © piatră de la Horea lângă Escurial (Spania).—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1907 Ortodox Luni, 30 Iulie. — Apostolul Sila Catolic Luni, 11 August. —Clara Bisur, soarelui 5.17 ; Apusul 7.26 și Silvan atisvonim NativMasiv cu București, 30 Iulie. Perceptorii rurali Am vorbit de multe ori în aceste coloane despre organizarea serviciului de percecere a dărilor, cerind îmbunătățirea lui. Cu privire la perceptorii rurali, un cititor al nostru, d. Alexandru Ionescu, fost perceptor, ne trimete o lungă scrisoare în care găsim o sumă de observațiuni trase din experiență, ce ni se par foarte interesante, mai ales după groaznica sdruncinare ce a suferit țara mai lunile trecute. . Făcând loc aci observațiunilor cititorului nostru atragem asupra lor atențiunea celor în drept. Funcțiunea de perceptor e grea și cere o cultură specială, cu toate acestea, se văd îndesându-se și sunt primiți o mulțime de profani călăuziți de credința că percepția e o moșie care fără nici o muncă prudentă și fără nici o pricepere cel puțin relativă, varsă bani din gros în punga perceptorilor, zicându-și aceștia să opereze astfel câțiva ani și înjgheindu-și o avere de câteva zecimi de mii de lei să se retragă spre a trăi din rentă. Curând insă cad in decepție și după ce încurcă serviciul tind a se depărta de el, dar un bun procent o sfârșesc în pușcărie sale la cimitir sinucigându-se. Numai exclusiv din percepție DU se poate agonisi bani, cum cred cei fără de calcul. Perceptorii rurali nu sunt plătiți cu salarii ci au remiză ce nu trece peste 9 la sută din încasările către Stat, calculat însă în așa fel ca să nu-i dea un salar mai mare de 200 lei lunar. Astfel venitul lui anual e de lei 2.400, iar cheltuelile socotite cât de modest, se urcă tot la atâta. De unde dar să adune bani perceptorii cari lucrează corect ? Vor fi insă perceptori cari făcându-și alte afaceri, ar putea funcționa chiar și fără salarii în o anumită localitate , dar nu s’ar deplasa, să i se dea mult cu multul spre a se duce in altă localitate. " Perceptorii, în general, sunt săraci, ba încă cel mai mulți și datori, dar aceasta nu se vede în cele mai multe cazuri decât după ce a fost desbrăcat de titlu. Asupra condițiilor de admisibilitate legea prevede că perceptorii să fie absolvenți ai claselor primare, să întrunească celelalte condițiuni de a fi funcționari publici și să depue o garanție de 3 — 5 °/« din debitul dat in gestiunea sa (e vorba de perceptorii rurali). Cu toate acestea, sunt foarte mulți cari n’au cursul primar complect, și nici nu s’afi exercitat cel puțin prin experiență, spre a-și apropia cunoștințele practice, funcționând ca agent sau practicant pe lângă o percepție și apoi după un timp să ceară avansarea, ci sunt numiți direct, așa profani, în funcțiile de perceptori, cărora desigur nu vor putea corespunde, cauze cari aduc jicnire aparatului întreg dând loc la calificări, pe cari, e drept că nu corpul întreg al perceptorilor le-ar merita. Perceptorul, mai cu seamă in comunele rurale, e un factor foarte important și în cele mai multe chestiuni e chemat să contribue cu votul său consulativ sau deliberativ, ,la deslegarea multor din ele, unde In majoritatea cazurilor votul să fie decisiv. Cum va putea însă sta la înălțimea sa, un om care cu toată buna voință ce ar avea, nu poate fiind lipsit de cele mai elementare cunoștințe, de a-și spune cuvântul, ori chiar dacă va fi obligat să și-l spue, în loc să lumineze și edifice, confusionează și întunecă adunarea prezentându-se nepregătit menirei sale. S'a adăogat un impozit nou. Perceptorul e chemat să se prezinte înaintea contribuabililor să execute la plată. Și dacă nu va fi prudent să-l pregătească mai întâiü prin sfaturi și explicațiuni antimergătoare, fiind înarmat cu o mare doză de maxime sfătuitoare, procedând brusc și de multe ori arogant, provoacă nemulțumiri cari degenerează în răscoale, cari apoi, cum s’a văzut, nu se pot reprima decât prin vărsări de sânge. S'au văzut apoi certuri și desbinări printre funcționarii comunali, cari de multe ori sunt, datorite faptului că perceptorul chemat să execute amenzile obligativităței invățămintului primar și contravențiilor la legile polițienești și sanitare, pun pe învățători și autoritatea comunală in conflict cu țăranii, de multe ori prin nepricepere sau rea voință, zdruncinând astfel conesiunea armonică pe care, după mine, perceptorul e cel mai competent a o menține. Și de aceea cred că un progres real in comunele rurale nu se va putea înjgheba, dacă pe lângă alte reforme nu se va cere mai multe condiții de admisibilitate tuturor funcționarilor, cărorapoi să li se garanteze, și o mai largă stabilitatea elementelor bune. Acestora să li ceară în schimb, după un anumit timp de funcționare intr’o localitate, cont de progresul realizat de fiecare in ramura sa de activitate. De exemplu: Perceptorului despre starea economico - financiară, primarului despre bunul mers al gospodăriei, învățătorului despre starea culturală, preotului despre starea religioasă etc., și tuturor împreună despre starea moralo-socială a locuitorilor din cercul lor. Trebue rechemate la activitate toate elementele, cari prin experiență ajungând la maturitate șiau dobândit cunoștințe practice și popularitate printre țărani. Și toți cei ce în viitor se vor dovedi nedestoinici de misiunea lor, să fie excluși odată pentru totdeauna de la funcțiuni publice, oricine și din orice treaptă socială ar fi el, căci numai curățindu-se pomul regulat de omizi și uscături, va da roadele așteptate ; altfel, nu numai că va rămâne sterp, dar amenință să se usuce cu timpul. legere cu apărarea a fixat pentru ziua de 2 Septembrie procesul celor 17 studenți ruteni, acuzați că au săvârșit cunoscutele escese în fața universității din Lemberg Procesul acesta va dura patru zile și vor fi citați 37 de martori, toți cu domiciliul în Galiția. Desbaterile procesului vor fi conduse de președintele dr. Wach, acuzarea va fi susținută de procurorul dr Rode, iar studenții vor fi apărați de trei avocați. Consulat rusesc in Praga Din cercurile politice din Praga se află că în curând industriașii cehi vor porni o acțiune pentru înființarea unul consulat rusesc in Praga. După informațiunile reuniunea industriașilor cehi, guvernul austriac este înclinat a-șî da consimțimintul pentru înființarea acestui consulat, refuzat până acum din motive politice. I «introMMjaggst^^ MTW HI—il - Habs. S^baniUn România.—1 O bani in străinătate REDACȚIA ȘI ROM!RISftj|flfr&.; ✓ — fl. Strada Brezoianu 11.'‘SticjstraȘ'bfj^; MM AUSTRIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Viena, 27 Iulie Vizita suveranilor Spaniei Regele și regina Spaniei vor sosi la 15 Septembrie st. n. în Capitala noastră pentru ca să facă o vizită împăratului Francisc Iosif. Tinerii Suverani, împreună cu o parte a suitei lor, vor locui in marile apartamente din palatul imperial (Hofburg) destinate pentru streini. Regele și regina Spaniei vor sta in Viena trei zile, in care timp va avea loc un prânz de familie și unul de gală, precum și o reprezentație de gală la opera Curte. Tinerii Suverani vor fi după aceea oaspeții in Viena al arhiducelui Frideric și al soției sale, timp de două sau trei zile și apoi vor face o excursiune la castelul Ledowitz, lângă Brünn, al perechei arhiducale. Se știe că acolo s’a născut mama regelui Alfonso. Situația politică Foarte caracteristică este comunicarea reprodusă intr’un ziar ceh, că agrarienii cehi n’au cerut niciodată de a fi reprezentați in minister prin două membrii ai partidului lor, ci a fi declarat că au încredere in ministrul dr. Pacak și doresc rămânerea sa în această funcțiune. Acest comunicat este caracteristic deoarece ridică puțin vălul care a acoperit până acum tratativele guvernului cu agrarienii cehi. Dacă indicațiunile citate sunt adevărate, atunci din aceasta reese că la remanierea cabinetului, care se va face la toamnă, dr. Pacak va rămâne ministru, fiind-că posedă și încrederea agrarienilor. Din aceasta urmează de la sine conclusiunea că agrarienii pretind un portofoliu pentru unul din partidul lor și este imposibil ca trei cepi să facă parte din minister. Partidul radical voește sa forțeze convocarea dietei provinciale a Boemiei prin amenințări. Din Praga se anunță că deputațil Freil a declarat intr-o întrunire publică ținută la Pilsen că pentru cazul când guvernul va disolva mai înainte dieta fără ca să presinte încă in toamna aceasta un proiect pentru reforma electorală. Deputații cehi-radicali din Reichsrat, vor trebui să tragă consecințele. Fără o sesiune de toamnă a dietei boeme nu este permis să existe un Reichsrab. Procesul studenților ruteni Tribunalul din Viena, în înre TRIBUNI LIBERA Domnule Director. In prețuitul dv. ziar „Universul“ No. 181, de Jouis Iulie, am citit o informațiune ce v’a dat biuroul de măsuri și greutăți. După această informațiune s’ar părea că toată agitația contra noului regulament de măsuri și greutăți n’ar avea nici un sens. Uniunea industriașilor. Camera de comercial, comercianții în particular, cu toții au protestat contra aplicarea acestui regulament fără pic de rezon ! Fiindcă in acea informațiune se spune că „spre lămurirea publicului“ e bine să se știe întreg adevărul, vom încerca să aduc lumină in această cestiune. In prima linie biuroul v’a informat că plângerile ce se aduc contra regulamentului sunt în număr de 3, și fără să fixeze quantumul taxelor, a susținut că nu se urmărește o creștere a veniturilor. Fii afirm că scopul principal al acestui regulament a fost tocmai crearea de noul venituri și spre a dovedi aceasta, amintesc următoarele: Mai nainte fabricanții de sticlărie marcau toate paharele și sticlele in fabrică, pe a lor răspundere. Agenții de verificare aveau îndatorirea să controleze la comercianți și particulari dacă aceste pahare conțin în adevăr atâta cât fabricantul a indicat pe ele. Comuna respectivă la rîndul ei incasa taxele cuvenite. Aceste măsuri erau drepte. Publicul era la adăpostul „spolialimea negustorilor necinstiți“ și ca dovadă, niminea n’a protestat. Prin noul regulament se prevede că fabricantul de sticlărie să plătească pentru un pahar de 1 de filitru (100 grame) 20 bani, și deci verificarea ar costa mai mult ca paharul însuși,se știe că se găsesc pahare pe piață cari costă câte 10 și 15 b.. e drept aceasta? N’a fost aceasta o intenție de a crea noul venituri? Pe lângă aceste taxe, fabricanții este ținut a mai plăti și altele, ca deplasările agenților verificatori, etc. Fabricanții de sticlărie văzându-se astfel loviți, au protestat. Acelaș lucru l’au făcut băcanii, și in urma mișcărea și plângerea acestora, onor, minister al comerciului, găsind drepte aceste plângeri, le-a dat satisfacție deplină modificând simțitor regulamentul în total. In ceea ce privește pe fabricanții de sticlărie a redus taxa la un sfert din taxele prevăzute în regulament, iar partea privitoare pe băcani a suprimat-o cu totul. în numitul regulament se prevede că fabricile de bere să plătească taxele următoare : O taxă primitivă de 50 bani de butoi, o taxă periodică de 50 bani de butoi anual. Afară de asta 50 bani de butoi orî de câte orî se repară butoiul. Deci să facem puțină socoteală . Avem în prima linie taxa periodică da bani 50, apoi taxa primitivă de 50 bani. Un butoiu să repară de cel puțin orî pe an, a 50 bani, face 1 leu. ......................... bere ar urma fiecare butoi, taxe de verificare. Luăm de exemplu o fabrică care are, și trebue să aibă, 20.000 de butoae. Această fabrică ar urma să plătească conform numitului regulament în fiecare an suma de lei 40.000 taxa de verificare. Această sumă însă numai pentru butoae, căci regulamentul prevede și câte 20 bani de fiecare sticlă, deci o fabrică de bere care trebue să aibă în permanență 200.000 de sticle, ar urma să plătească alți 40.000 lei anual. Se mai adaugă spargeri și pierderi 10 la sută adică 20.000 pe an, deci alte 4000 lei, deci în total această fabrică de bere ar trebui să plătească taxe de verificare- în fiecare an 84.000 lei. întreb : n’a fost aici nici o intenție de mărirea veniturilor? De sigur că da, și încă cu prisosință, chiar dăunătoare pentru comerciu și industrie, căci una din două ori urma ca fabrica să plătească aceste taxe și atunci ajungea la ruină, ori era forțată să urce prețul berii, deci o nouă taxă pe bere, lucru ce nici un ministru al țării nu l-a intenționat, din contra trei miniștri, două liberali si unul conservator, au radus In diferite rînduri taxele pe bere. Ceva mai mult. Noul regulament prevede că pe toate cutiile de sardele, buiturile de luminări, sticlele de șampanie, cutiile de ceai, să se prevadă ce cantitate conțin, lucru ce nu există nicăiri. Dar să presupunem că măsura ar fi dreaptă și că la un moment dat vine un controlor la un băcan și găsește mai multe cutii de ceai toate marcate că conțin să zicem o jum. kgr., cum se convinge controlorul câtă greutate are ceaiul, și câtă cutia, hârtia etc. ? .. Natural că ar trebui să desfacă cutia. Acelaș lucru cu champania, luminările, etc. Apoi aceste mărfuri odată desfăcute nu le mai poate vinde negustorul, deci un regulament greu, aproape imposibil de aplicat, lucru de care onora minister al comerciului, industriei etc. s’a convins și pentru moment a modificat similar acest regulament, iar în unele părți ale lui l’a suspendat cu desăvîrșire. Cred, domnule director, că am dovedit destul că numitul regulament a fost făcut în prima linie pentru crearea de nouă venituri, în dauna comerciului, industriei și chiar publicului in genere și în special a fabricanților de bere,și deci agitația comercianților, industriașilor și aceea a Camerei de comerciu a fost pe deplin justificată. Toate acestea spre adevărata lămurire a publicului. Un fabricant de bere. PICTORULUI N. GRIGORESCU (SO [JET) Te-am stins ! Și cine va mai picta Câmpia prăfuită, albă, Și roșiile flori de nalbă Crescute și'n paleta ta! Te-ai stins! Și cin' ne va mai da Copila cu cosia dalbă, Cu bani strălucitori în salbă, Ce cântece încet cânta ? Te-ai stins! Ai fost cândva !a P’o pânză a rămas un nume Lângă frumoase poezii... Și albe ol pasc pe coline, Și-un ciobănaș scoate suspine înfiorând văi și câmpii !... lume... n. Tineor. CRONICA MEDICALA Coroniiitele Un factor din cei mai însemnați în ivirea imbolnăvirei cronice a inimei, este calcificarea vaselor in general și in deosebi a acelor vase, cari nutresc mușchiul inimei, anume al arterelor zise coronare. Durerea domină toată boala în suferinzi de coronarițî; această durere afirmă participarea unui organ nervos la boală in chestiune oricare ar fi cauza anumită a suferinței, despre care vorbim. Unii pun moartea pe socoteala nervului respirator, când durerea e la inimă și la plămân, din contră când e o presiune pe inimă, fără durere în plămîn, fără jenă în respirație, putem crede că sunt in joc firișoarele nervoase ce primește inima de la alți nervi anumiți, așa încât de multe ori fără lesiuni vădite, se poate întâmpla morți subite, când acele lesiuni minimale ajung elemente vitale, așa încât nu totdeauna este întinderea lesiunilor de la care atijnă primejdia ci direcțiunea in care se propagă aceste manifestări. In multe cazuri insă este manifestă calcificarea vaselor coronare, prin care șerpuește sângele care hrănește inima, ca și arterioscleroza manifestă a vaselor din alte regiuni ale corpului. Ea este de obicei boala bătrîneței, consistând în acea că fibrele musculare ale vaselor, în care șerpuește sângele, degenerează și nu mai prezintă rezistența obicinuită. El atunci constitue anevrisme care se pot rupe ușor. Cea mai însemnată pricină a isbucnirei boalei în chestiune este alcoolul, care exercită o inmurire in rel asupra elementelor celor mai nobile ale inimei și ale vaselor de sânge; pe de altă parte prin întrebuințarea greșită sau fără de măsură a unei hrăniri cu carne, se introduc in organism zilnic substanțe otrăvitoare, care irită mereu vasele sanguine, producând arterioscleroza timpurie. Dar din toate, factorul cel mai însemnat care predispune spre calcificarea vaselor, spre arterioscleroză, spre bătrânețe timpurie, este sifilisul. Din toate pricinile arătate mai sus, se observă astăzi persoane, cari înainte de 40 de ani chiar, totuși sufer de amețeală, de somnolență după masă, de resuflare anevoioasă, de congestiune, de nădușeli. Mai tirziu boala se localizează într’o regiune, mai cu deosebire la unii e creerul, care se îmbolnăvește constituind tipul cerebral cu amețeli și migrene, apoi ramolire și emoragie în creer; la alții se îmbolnăvește rinichiul; în cazul descris aci, adică la îmbolnăvirea coronarelor, se îmbolnăvește inima. Nu vom vorbi aici de tratamentul acestei boli, ci într’un număr viitor al „Universului” vom amănunți modul de trai și dieta ce trebue s’o urmeze suferinzii în chestiune. Dr. N. Polingher. (Iași). Mișcarea in personalul fiscal La ministerul de finance a făcut următoarea mișcare In personalul fiscal din țară , D. D. A. Ciurezu și a fost numit perceptor fiscal la circ. 20 Caraula, în locul d-lui D. Popescu, demisionat. D. N. P. Gheorghiu a fost numit agent de urmărire la percepția circ. I Botoșani, în locul d-lui D. Ionescu, demisionat. D. Marin Șchiopulescu a fost numit agent de urmărire la percep. circ. 1 25 Caracal, în locul d-lui M. Liiceanu, demisionat. D. D. Păunescu a fost numit perceptor fiscal la circ. 36 Livezile, In locul d-lui I. Iliescu, care a refuzat postul. D. Atanasiu, actual perceptor fiscal la circ. 13 Movileni-Gropnița, a fost destituit pentru delapidare de bani publici. D. C. G. Constantinescu a fost numit copist pe lângă percepția circ. 43, în jocul vacant. D. ăî. Dumitrescu, actual agent de urmărire la circ. 5 din Capitală, a fost depărtat. D. T. Bădău, actual perceptor al circ. 28 Cazaci (Dâmbovița), a fost destituit pentru delapidare de bani publici. D. Gh. Al. Drob a fost numit perceptor fiscal la circ. 3 Brodoc (Vasluiu), în locul d-lui I. Misirliu, demisionat. D. T. Dumitrescu a fost numit agent de urmărire în Capitală, In locul decedatului P. Anastasii. D. D. N. Mărgăritescu a fost numit perceptor fiscal la circ. 13 Boțești (R.Sărat), în locul d-lui I. Teodorescu, destituit împreună cu agentul I. N. Niculescu de la același circ. D. F. T. Dumitrescu a fost numit perceptor fiscal la circ. 38 Cârna (Dolj), în locul d-lui H. Teodorescu. Crucea de piatră de la Horea lângă Escurial (Spania) — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi reprezintă vestita cruce de piatră de la Horea, in apropierea castelului regal Escurial din Spania. Crucea este așezată pe un enorm bloc de stâncă. Aici se fac dese pelerinagii ale catolicilor evlavios!. Sturgia (așa corespondentul nostru particular) Constantinopol, 27 Iulie Bandele grecești Guvernul turcesc, pare a se fi convins că tolerarea mai departe a bandelor grecești, prezintă un pericol mai mare pentru statul turcesc decât pentru naționalitățile din Macedonia. Până acum turcii își îndreptaseră toată acțiunea lor în contra bandelor bulgărești, lăsând mină liberă celor grecești. In urma notei adresate de guvernul turcesc celui grecesc in care se spune că au dat ordin că toate bandele din Macedonia să fie distruse, fără deosebire de naționalitate, rezultatele au fost reale, căci iată ce scrie ziarul oficial al guvernatorului din Bitolia : Comandantul trupelor de la frontieră formase mai multe detașamente volante pentru urmărirea bandelor. Una dintre acestea, comandată de locotenentul Ali-Efendi, întâlni intre Lumnița și Boiagiakios o bandă grecească de 45 oameni, comandată de căpitanii Ghermanos și Iiacoș. Detunăturile de puști au început din amândouă părțile. Incadrarea a fost din cele mai crâncene. In cele din urmă banda fu distrusă în întregime. Ea perdu 31 oameni dintre cari 19 omorâți și 12 făcuți prizonieri. Restul bandei a luat fuga, dar puțin mai departe a dat peste alte detașamente cari au omorât 4 antarțî; restul au fost prinși într’un ordin de zi comandantul ia cu elogii detașamentului și, in special locotenentului Ali-Efendi’. Același ziar vorbind de marea activitate desfășurată de trupe, enumera succesele obținute până acum in diferitele incierări ce ie au avut cu mai multe bande. Astfel bandele bulgare au avut 88 morți, bandele sârbești 37 morți și cele grecești 24 morți. Incaerare pe marea încăerare a avut loc pe mare, într’una din nopțile trecute, lângă mănăstirea Pantocrato din muntele Athos. Șase oameni ai poliției urcați intr’o barcă, patrulau țărmul, când comandantul ei, Salih Beit, zări alte trei bărci. Numai decât dete ordin să indrepteze barca spre bărcile suspecte Oamenii cari se găseau în ele și cari nu erau decât antarți greci, începură să tragă salve de puști la care respinseră oamenii de sub comanda lui Salih Beit. Rezultatul acestei mici lupte navale fa capturarea celor trei luntri și a oamenilor din ele, în număr de opt. Printre altele au găsit mai multe puști de diferite sistemuri și calibruri, precum și mai multe materii explosive. Succesul acesta a fost anunțat guvernului din Constantinopol de către comandantul din Salonic. Omorit de un nebun O dramă înspăimântătoare s’a săvîrșit Sâmbătă seara la Salonic, lângă Turnul alb și sub ochii unei mulțimi numeroase. D-rul L. Fiertura, român din Vlaho-Clisura, supus austriac și care de mai mulți ani era medic al companiei drumurilor de fer Orientale, a fost omorât cu un glonte de revolver. Nenorocitul medic se scobora din tramvaiul ce venia de la cheiű, spre a se urca in tramvaiul ce duce la Ba*e, când deodată, un glonț de revolver tras de un oarecare Ghristides, originar din Florina, fost șef de gară la aceeași societate, îl răni mortal la gât.’ Nenorocitul a fost dus în grabă la farmacia Zana», dar el espirase pe drum înainte de a ajunge acolo. Asasinul nu se mișcă din loc ; din contră, el mărturisea la toți crima ca o vitejie. Dar, îndată ce a revenit la realitate, începu a-și da seama de crima ce făcuse. Atunci începu a se lovi un cap, a se zgâria pe obraz și striga în gura mare ca să i se dea pedeapsa cea mai mare. S’a lăsat să fie prins fără să facă cea mai mică opoziție. Victima lasă în urma lui o nevastă și 5 copii. Distrugerea unei alte bande grecești Ziarele turcești anunță că în dimineața din Mercurea trecută, fiindcă se auziseră mai multe împușcături în satul Loga, care e în apropiere de un sfert de oră de Verona, numai decât un detașament de soldați alergă la fața locului, unde a avut o crâncenă ciocnire cu o bandă grecească. In această mică luptă au fost omorâți 10 antajați și mai mulți alți răniți. Executare prin spânzurătoare La Monastir a fost spânzurat, in „piața pazar“, bulgarul Gușa. Execuțiunea aceasta a infricoșat pe greci cât și pe bulgari IV. Terapia U2V SIPILI P.T3 ZI Scoaterea paielor de corzi ostiate pe albituri.—Spre a scoate petele de cerneală de pe albituri e bine a se pune puține picături de la o luminare de spermanțet și apoi să se dea la spălat. Petele vor eși fără a lăsa cea mai mică urmă. ~&öspmXri Trodel” Un ziar a emis acum câtva timp ideia de a se aduce sași, cari, stabiliți câte unul in fiecare comună, să serve țăranilor ca exemple de buni gospodari. Ideia aceasta, de a se introduce printre țărani elemente mai culte cari prin modul de a-și cultiva pământul, de a crește vitele, prin felul de a-și întocmi și întreține o gospodărie din care nimic să nu lipsească, aceasta zice o idee cât se poate de sănătoasă și nu tocmai nouă. Cine cunoaște pe țăran știe foarte bine că oricâte sfaturi bune i-ar da și orîcât i-aș vorbi, pe el nu-l poți convinge ce ceva până ce n’a văzut cu ochii și până nu s’a încredințat însuși că e bine să facă așa și nu altfel. Dar nu mi se pare absolut de loc nimerită ideea de a se aduce sași și a se coloniza satele cu ei, și aceasta pe următoarele motive : Avem în țară atâtea școli de agricultură de diferite categorii a căror menire e de a da trei buni plugari și buni gospodari. Acesta a și fost principalul scop al creărei învățământului agricol în țara noastră. Orî, ar fi o utopie a ne gândi să recurgem la străini, când pe fiecare an aceste școli dau contingente de absolvenți, din care mare parte rămân neîntrebuințați așa cum s'ar cuveni, fiind nevoiți să se apuce de alte ocupații și să neglijeze ceea ce au învățat. Ge-ar fi mai natural decât ca acestora să li se pun la dispoziție mijloacele ca să-și poată alcătui câte o gospodărie model, și eî să serve de pilde vii țăranilor prin modul cum vor ști să procedeze cu bucata de pământ ce li s’ar da, spre a scoate maximul de beneficiu. Mi s’ar putea obiecta că n’avem ■ atâțea absolvenți câți ar trebui pentru întreaga țară. Nu cred , însă sa existe vre-un sat în care să nu se găsească unul sau mai mulți fruntași, buni gospodari, ! Aceștia ar complecta lipsa celor dintâi, punându-li-se la dispoziție ■ mijloacele necesare, și astfel să se creeze — în fiecare comună , de se poate — centre de acestea , de lumină de unde nimic să nu lipsească și de unde țăranii cu drag să caute să imiteze tot ml vor vedea bun. Sunt apoi absolvenții școalele superioare de agricultură, din cari s'ar putea numi câte unul de fie icare județ cu îndatorirea de a ținea sub o strictă privighere bunul mers al acestor gospodării , model, formulând planurile și ■ directivele de urmat, controlându- le, dând sfaturi de modul cum trebue procedat în toate privințele, pentru ca țăranii să poată traga ■un vădit folos. Aceștia să-și aibă ■ o reședință unde să-și întocmească o fermă model, în care nimia să nu lipsească. Aici să se găsească buni tauri de prăsilă, armăsari, etc., aici să se produci tot felul semințe de o perfectă calitate, tot felul de pomi roditori, oițe, et., cari să se distribue apoi în tot cuprinsul județului. Tot aici să se facă controlul semințelor ce se debitează în comerț — și cari sunt supuse la atâtea falsificari, — să se studieze terenul, să se facă experimentări de tot felul. Să fie în fine un centru de nesfârșită activitate, prin complexitatea lucrărilor se ar avea de efectuat. S Și iată cum prin noi înșine și nu prin străini, vom ajunge să vedem agricultura noastră ridicată din primitivitatea ei de astăzi, și împreună cu ea, în mod fatal, și pe țăran readus la o stare mai bună, căci ne-am convins cu toții că nu lipsa de pământ e cauza sărăciei și mizeriei lui, ci lipsa de cultură și ignoranța Sa care trăește. Și când zicem deci, îmbunătățirea agriculturei, înțelegem prin ea — și numai prin ea — ridicarea stărei materiale și morale a țăranilor noștri. Ioan G. Boia?, agronom. Deci fabricantul de să plătească leg 2 de I șrâ Tinumiifil — Prin poștă — Guvernul englez studiază întinderea descentralizărei administrației civile în India și o comisiune va fi trimisă in Asia spre a înlesni această reformă. ... Galeria de tablouri a defunctului bancher parizian Rudolf Carme a fost cumpărată pe preț de 25 milioane de franci de un consorțiu de negustori s de opere de artă franceză și engleză. Patru mii de chinezi lucrători in minele de la Johanesburg (Africa de Sud) s’au răsculat și s’au dedat la devastări. Doui agenți de poliție au fost uciși și alți patru grav răniți. Liniștea s’a restabilit cu multă greutate. Din Roma se anunță că in urma neîncetatelor agresiuni comise contra preoților, mulți eclesiatici au cerut papei autorizația de a se îmbrăca civil. ... O sută douăzeci și cinci de administrații de ale zemstvelor rusești au adresat un memoriu ministrului instrucției publice, cerând să poată introduce de îndată invățămîntul primar obligatoriu general. Zemstvele cer in acest scop de la guvern o subvenție de T milioane ruble pentru anul acesta și câte 5 milioane pentru anii următori. La Valparaiso și Antofagasta (Chili) s’au simțit deunăzi zece zguduituri de cutremur foarte puternice. Un astronom local prevede o nouă catastrofă spăimântătoare. Ziarul parizian «Gaulois», a intervievat pe generalul Brun, întors de la Petersburg, asupra armatei ruse. In general, șeful statului major francez se arată entuziast de armata rusă. Marele duce Nicolae ar fi un adevărat om de război din toată puterea cuvântului și campania contra Japoniei ar fi regenerat armata rusă. In regimentul de artilerie din Halle (Germania) s’au îmbolnăvit 58 de soldați, cari au mâncat cartofi necopți. S’a deschis o anchetă. „Universul“ în provincia (De la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, 28 Iulie. BOTOȘANI,—Crima din Cateni.—Mașinistul loh,an Șmiat de la mașina de treier de la moșia tTnteni, prinzând pe un copil al locuitorului Vasile Palade, care ii furase un clește, s’a destrăcat de haine luându-i-se, drept pedeapsă, pentru aceasta. Tatăl copilului au SECRETUL FATAL MARE ROMAN DRAMATIC de Iislia Saredo PARTER la testamentul mătușei Irvinia . Don Mario era, oricum, altfel da cât calm in momentul acela, era mistuit, ce-i dreptul, de cea mai infrigurată nerăbdare,, dar sentimentele care il agitau in asemenea mod nu erau pline de speranțe și de tinerețe. Mii de amintiri confuze și dureroase ii sa înfățișați in minte cu cât se apropia mai mult de acest palat în care se născuse și din care fusese alungat de două ori; acest palat, care ar fi trebuit să fie al său, și unde geniul tfifi al bunicului conspirase la paguba sa cu nedreptatea unui suveran absolut. Mânia redeșteptată, vra dorință de a se răzbuna, făcea deci să-i tremure mâinile, sa-i palpite inima, și să facă orice gând de amor. Scena care precedase moartea ducelui Alexandru, tatăl lui don Fabio, îl reveni în minte vie și clară. Despre ce putea să fi vorbit muribundul dacă nu de un testament în favoarea sa, ascuns apoi de propriile sale rude ? Astfel abandonat, surghiunit prin ticăloșia a lor soț, el rătăcise ani îndelungați departe de patria sa iubită. Lipsurile, mizeria, nu zdrobiseră încă cu desăvîrșire orgoliul său, dar iîsleiseră energia și-i zguduiseră încrederea pe care o avea o dată in sine Însuși. . El se întorcea acum cu mândra hotărîre de a se răzbuna, dar nedumerit încă asupra planurilor sale, el nu știa încă ce hotărîre să ia. Destăinuirile anunțate lui din partea donnei Iaba, de altă parte, il făcură, perplex și-l deferă învins: înainte de a lua o hotărâre oarecare, el simțea nevoia de a căpăta confidențele fetei. De aceea, neliniștit, nerăbdător, el anticipă cu dorința era Întâlnire!, dar plăcerea de a revedea pe amica sa din copilărie, avea foarte puțină parte in nerăbdarea sa. De un temperament înfocat, de o inteligență vie, don Mario, lipsit de sănătoasele principii ale unei educațiuni virile, trebuia in mod fatal să cadă victimă acelor greșeli comune unei părți din tinerimea de azi. Amorurile nebunești, aventurile de tot felul, șterseră în cele din urmă amintirea acelei iubiri pe care donna iuna o sărbătorise cu o credință atât de excesivă. Drept vorbind, înainte de a sosi la Roma el credea in mod naiv că donna Iulia luase definitiv vălul călugăriei. Un tiner roman, pe care îl întâlnise odată și care intrase in serviciul său, dându-i informațiuni asupra situației familiei Severin, îî vorbise despre hotărirea donnei Iulia de a se retrage intr'o mănăstire. Don Mario nu simțise nici o tulburare, și remăsese uluit când, puțin timp după sosirea sa la Roma, primise invitația verișoarei sale. Scrisoarea ei nu-l emoționase tocmai mult, dar hotărâ să se folosească de buna ei voință, venia resemnat pentru orice eventualitate. Cufundat în gânduri puțin vesele, el încerca să înfrâneze nerăbdarea sa, postându-se intri un colț de la ușa capelei. Miezul nopții sună, și el își zise că sosise la timp, și că suna dacă il iubea, nu trebuia să o facă să aștepte prea mult. Dar nimic nu anunța venirea fetei. Don Mario așteptă astfel vre-o jumătate de oră, blestemând de mai multe, ori dragostea verșoarei sale și propria i credulitate, și fu de mai multe ori pe punctul a pleca. Dar o forță necunoscută îl ținea în loc, șoptindu-i speranța că destăinuirile donnei Julia ar putea să fie hotărâtoare, și să indice calea cea mai bună pe care trebuia să apuce. in sfârșit un zgomot ușor auzit la ușa capelei II atrase atențiunea. Mario care tocmai se pregătea să coboare scările pe jumătate hotărât a pleca, se opri și trase cu urechea. Părea că o mână inexperimentată încerca să introducă o chee în broasca ușei; ceea pătrunse în cele din urmă în broască, dar apoi la un moment de liniște ca și cum mâna n’ar fi avut destulă putere ca s-o întoarcă. Maria blestemă iarăși încetineale donnei Julia și fără milă pentru uitata verișoară, gândi că atunci când o fată știe să invite așa de bine pe un bărbat la o întâlnire, trebue să cunoască și arta de a deschide repede o ușă. In sfirșit zăvorul cedă, și, cu ajutorul nerăbdătorului vizitator, ușa grea și nesupusă, se întoarse în țâțini. Don Mario păși atunci în capelă și putu distinge la lumina slaba a unei candele de ceară roșie și parfumată, pusă pe o bancă, o formă aeriană, acoperită de un larg vestmînt alb, care se rezema zdrobită de o coloană ce susținea bolta sfântului locaș. Distinse incet-incet un păr blond, și buclat, pe jumătate lăsat pe spate, două mâini de ivoriu pe cari se vedea și încă urmele sforțare făcută pentru a întoarce cheia, o fizonomie ce’î părea Îngerească, și care n’avea de loc a face cu aceea a brunei Julia. Mario rămase încremenit. Donna Sabina, căci dinsa era, se reculese și pricepu că trebuia să fie ea cea d’ntâi și care să explice prezența ei in locul cumnatei . Începu deci cu glas încet și tremurând . — V’am făcut sa așteptați fără sa vreau, dar mâinile mele sunt slabe, și e prima dată când mi se ’ntîmplă să deschid o ușă de felul acesta. — Dar, cine sunteți, pentru D-zeu ? esclamă don Mario, căreia vocea Sabinei i se părea o muzică. Ora, locul, surpriza, misterul care îl înconjura, totul concura pentru •’l exalta ; el nu 1&3& de al donnei Sabina timpul, ca sa rispunda, și urmă pe același ton. — Inger sau femeie, se cuvine ca ea să ve cererlare... — Sunt ducesa Severini, întrerupse donna Sabina cu o oarecare demnitate care contrasta cu înfățișarea ei copilăroasă încă , viu la d-ta, don Mario, în numele cumnatei mele, donna Julia , vin la d-ta ca soră și, amică. Zicind acestea, ea făcu un pas spre vărul Mario, care făcu patru, și se î nclină cu respect, observind mai de aproape cuprins de o emoțiune cu totul nouă pentru el, cât de mult părea Întristată și schimbată fața plină de candoare și de tinerețe a nouei sale rude. O inspirație Îl ieși imediat din inimă, și el zise deodată cu un glas plin de simpatie: (Vate rms) f1