Universul, octombrie 1907 (Anul 25, nr. 269-299)
1907-10-27 / nr. 295
Amrfe xxt— :u».26. Satoffiă 27 Octombrie 1905 Fondator : LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA Palatul comunal din orașul Buzău Calendar pe aniii 1905 Ortodox Vineri, 26 Octombrie. — (1) Sf. Catolic Vineri, 8 Noiembrie.— Gottfried. 'uuixtu.'imn. .1.■ Imi -ir nn—vi—<— București, 26 Octombrie. Iasimul și minimul Una din dispozițiile proiectului de învieli agricole care a fost mai mult discutată, aceea privitoare la maximul dijmei și minimul de preț al muncilor agricole. Pentru a se vedea care a fost raționamentul urmat de autorii proectului de lege în această privință, vom resuma aici, după cum am făgăduit, explicațiile date din izvor oficios. Fiindcă Ia starea actuală a lucrurilor, cu sistemul de cultură astâzi în ființă, țăranul nu poate să se îndestuleze cu pământul sau și este absolut nevoit să recurgă la marea proprietate, este de temut ca marea proprietate, mai ales văzând că nu va mai putea întrebuința anume forme de contracte, pe care noul proiect nu le mai îngădue să ridice peste măsură prețul frămînturilor date în bani sau n dijmă. S’ar mai putea, mai cu seamă în Moldova, ca folosindu-se tot de nevoia săteanului de a recurge la creditul marelui proprietar, acesta să ofere pentru muncă prețuri foarte scăzute și astfel starea țăranului să continue a rămânea tot atât de rea ca și astăzi. Pentru a impedica aceste lucruri așadar, proiectul guvernului prevede ca să se stabilească de către autorități maximul și minimul de preț al diferitelor munci agricole și arendei pământurilor date în bani, precum ți partea maximă de dijmă ce se va lua de un proprietar sau arendaș. . Pentru stabilirea acestor prețuri s-a instituit comisiunea compusă pentru fiecare județ, din inspectorul agricol, din două proprietari cultivatori ai moșiilor lor și din doai țărani știutori de carte,—acești patru din urmă aleși de consiliul județean. Această comisiune chiar, nu va putea rea prețurile după bunul ei bine, ci va trebui să ia mijlcia prețurilor pe ultimii trei mi, sau producția mijlocie a unui hectar In ultimii 5 ani, să ție seamă în ce privește fețurile de pășunat, de calitea pămîntului de islaz și țele l’alte, care se pot vedea cu de amănuntul în textul proiectului de lege. Pentru ca să se dea și mai multe garanții atât proprietarilor și arendașilor, cât și țăranilor, s-a instituit apoi consiliul superior al agriculturei, care va avea să examineze și să fixeze în mod definitiv și obligatoriu prețurile stabilite de comisiile regionale. Acest consiliu va fi compus numai din persoane ocupând cele mai înalte demnități în stat, ceea ce va fi o așezășie mai mult că maximul și minimul de prețuri, se vor stabili conform realităței și bunului simț, iar nu după bunul plac al unor organe supuse influențelor administrative și politice. Astfel a fost pusă chestiunea maximului și a minimului, cu adaosul că „ea nu va putea jigni pe nimeni, căci respectă drepturile tuturor de a contracta și va fi numai o piedicii pentru cei ce ar voi să transforme libertatea de a contractă, în abuz sau în camătă“. Discuțiunea va urma însă, și va consimta a fi una din cele mai aprinse, atât asupra principiului, cât si asupra oportunistei unei asemenea măsuri.. Min Bucovina (Corisp particulara a ziarului «Universul») Cernăuți, 22 Octombrie, înființarea unei scoale de meserii" Erî, înainte de amiază, s’a ținut in sala primăriei o adunare populară convocată de societatea academică română «Dacia» fiind la ordinea zilei discuția asupra înființarei de cursuri pentru analfabeți. D. Cesar Scalat, membru al soc. «Dacia» luînd cuvintul, a cerut să se înființeze cursuri pentru meseriașii români adulți de trei ori pe săptămână. După acea discuție adunarea a votat următoarea resoluțiune : «Adunarea de astăzi, In sala primăriei, compusă din Românii din Cernăuți și suburbii, cere ca cât mai curând să se înființeze o școală de meserii cu limba de propunere română». Această propunere a fost primită in unanimitate. Protest contra reformei electorale comunale Astăzi la orele d. a., a avut loc o conferință a tuturor primarilor din Bucovina și cu care ocazie s’a protestat în contra legei propuse de dietă, cu privire la reforma electorală comunala. S’a protestat contra introducerea votului universal comunal, cu motivarea că într’o corporățiune economică, nu se poate ca majoritatea s’o aibă cei fără posesiune, după cum prescrie noua reformă. Apoi se propune, de a se menținea vechiul "obicei" de alegere, prin adăogirea unei curți a patra, pentru cei ce plătesc două coroane bir și cei ce nu plătesc nimic. S’a protestat contra realegerea unui consilier, care este exclus și în fine contra putinței de a putea fi ales un primar care e analfabet. S’a decis ca din cele 11 districte ale Bucovinei să se aleagă o deputațiune care să intervie pe la Jocurile competente și care să aibă Însărcinarea de a protesta contra celor mai sus amintite. Soția unui deputat român inculpată de les-majestate achitată Astăzi la orele 6 dimineața, a venit înaintea tribunalului din localitate procesul intentat d-nei dr. Tatiana Grigorovici, soția deputatului socialist român George Grigorovici, inculpată de les-majestate. Acest proces care încă face parte dintre manoperile ultimelor alegeri pentru camieră, pasionează deja de luni întregi publicul cernăuțean. Astăzi fiind procesul, o vie mișcare s-a putut vedea deja înainte de orele 9, prin coridoarele tribunalului, așteptându-se deschiderea sălii tribunalului. Fiind intrarea cu bilete, mulți au căutat diferite protecțiuni pentru a-șî putea procura bilete mai înainte, căci se așteptai la scene furtunoase între procuror și advocat. Această însă nu s’a întîmplat deoarece după strigarea inculpatei, care a fost prezentă, s’a declarat ședință secretă. Atât publicul cât și ziariștii au trebuit să părăsească sala de ședințe, așteptând resultatul afară. După ce inculpata a fost introdusă, s’a dat cetire actelor, prin care este acuzată că la sfârșitul unei adunări socialiste, ar fi zis «ca cei prezenți să se reție de a face ovațiuni împăratului, căci împăratul n’a făcut nici un bine muncitorilor». Inculpata declară că a vorbit foarte adesea la adunările electorale socialiste, însă nu a avut niciodată intenția de a critica atitudinea împăratului, ci din contra a zis : «că împăratului este a se mulțumi reforma electorală (votul universal)», ci aceasta este numai o calomnie contra ei adusă de către un anume Langberg, dușman politic. Se trece apoi la ascultarea martorilor. Toți martorii au desvinovățit-o, afară numai de sus amintitul Langberg, care adeverește cele menținute in actele de judecată, însă declară că el personal n’a fost prezent la această adunare, ci a auzit pe alții vorbind. Fiind timpul înaintat, se amână procesul pe după amiază. După masă începe rechizitorul procurorului și apoi pledoaria avocatului. La fine, d-na dr. Grigorovicî ia ■ singură cuvintul de apărare și, intr’o cuvîntare bine simțită, arată tactica socialiștilor zicând că o atare exprimație e imposibilă. Cuvintarea sa produce o vie impresie asupra judecătorilor. După aceasta tribunalul se retrage spre deliberare și după o oră aduce un verdict de achitare care a fost primit cu vii aclamațiuni de numerosul public ce s’a strecurat în sală, cu ocazia treceria tribunalului în odaia de chibzuință. Panică la o nuntă . Era, după amiază, pe când niște nuntași petreceau in toiul veseliei Dimitrie, la o cârciumă din suburbia Clocuca, fură surprinși de o panică îngrozitoare în următoarele împrejurări . Cârciumarul Nervin făcea lămpile și din nebăgare de seamă gazul se răsturnă, cuprinzând prăvălia în flăcări. Nuntașii fiind iu odăi, numai putură ieși prin ușe, deoarece era deja cuprinsă de flăcări, ci căutară să scape sărind afară pe ferestre. Panica a fost îngrozitoare. Mai mulți au fost răniți. Clădirea întreagă apoi a fost distrusă de flăcări. Pagubele sunt de 20.000 coroane. Casa este asigurată numai pentru 3000 coroane. Divail, ciale contractul încheiat cu Lidwal. Ministrul Koko wzew, in depoziția sa, a apărat de asemeni pe Gurko. Primul ministru Stolypin, în interogatorul ce i s-a luat la palatul sau, de către o comisiune judiciară, menține învinuirile sale în sarcina lui Gurko, imputându-i că a informat greșit pe superiorii săi și opinia publică. El a adăugat că a fost o greșeală că i s-a dat lui Sidwal o arvană mare. A spus însă că consideră pe Gurko, ca pe un om de onoare. Statul păgubește din felul de lucru al lui Gurko o jumătate de milion de ruble. _______ CARNETUL MEU Sf. Dumitru Mă chiamă, știți: Mitică Și azi e ziua mea. Imi pare rău, căci uite, Pe mine e belea!... Las jos «hiritiseala» Și chef cu lăutari, Căci astăzi mă așteaptă Belele de-ale mari... Vă faceți o idee , Mutatul, și atât Și asta mai cu seamă, De-o fi timpul urât!... Ce zgomot!... Ce gâlceava Cu... d-niî căruțași, Cu cei ce peste’ tine Vin noul ca... chiriași... Ce pagube grozave De mese și oglinzi, Că fără voie, pașnic, De ’ndată te aprinzi... Și ce măi tevatură Cu vechii chiriași Ce nu voiesc din casă Să plece... Ce mișcași... Dar astazi e: Mitică Deci, ziua mea, mon șer, Dați dracului mutatul Și hai «spații» prin cer, Căci ce-o fi astăzi, mâine Ne-om da cu toții cont... Trăiască dar Dumitru Și cel deștept, săltont... Marion. PROECT DE LEGE Monopolizarea vânzării Băuturilor spirtoaae în comunele rurale și măsuri in contra beției Am dat in scurt principalele dispozițiuni ale proiectului pentru monopolizarea vînzării băuturilor spirtoase în comunele rurale. Proiectul având o deosebită importanță, începem azi publicarea lui textuală. CAP. I. Art. 1. Dreptul de a vinde băuturi spirtoase cu amănuntul și de a ține cârciumi în comunele rurale este rezervat exclusiv autorității comunale. Prin băuturi spirtoase se înțelege orice băutură conținînd alcool,precum vin, must, rachiu, țuică, bere, cognac, rom și orî-ce liorurî alcoolice cu sau fără zahăr. Comunele vor exercita acest drept conform disposițiunilor legii de față. Art. 2.—Orî-cine, afară de comună, va debita cu amănuntul băuturî spirtoase în comunele rurale, fie sub formă de vânzare, fie chiar sub formă de dar, va fi pedepsit cu o amendă reprezentând de 100 ori valoarea băuturii vândute sau dăruite. In caz de recidivă amenda se va îndoi, adăugându-se și închisoarea de la o lună la trei luni. Art. 3.—Comitetul de administrare al cârciumilor, instituit conform legii de față în fiecare comună, este dator a constata prin proces-verbal contravențiunile și a cere judecătorului de ocol aplicarea penalității. In cazul când comitetul cârciumilor nu și-a îndeplinit această datorie, membrii lui vor fi supuși solidar la o penalitate egală cu a contravenientului. Prefectul, inspectorul comunal și ori ce inspector administrativ și financiar este în drept a face constatarea prin proces-verbal și a cere judecătorului de ocol aplicarea penalității. Art. 4.—Proprietarii de vii și de livezi de pruni, au deplină libertate de a consuma, pentru casa și oamenii lor de serviciu, din băuturile ce produc. Au asemenea dreptul a-șî transporta din băuturile lor în alte comune pentru trebuințele lor personale. Vânzarea băuturilor nu vor putea-o însă face în comunele rurale decât către debitele comunale. In caz de a-și debila cu amănuntul singuri băuturile în comunele rurale, se vor pedepsi în conformitate cu art. 2 de mai sus. Art. 5.—Ori cine are dreptul, pentru trebuințele casei sale, a se aproviziona cu băuturi spirtoase din alte comune decât aceia unde locuește și a ține in depozit cantitățile ce va voi în acest scop.. . Dacă însă va vinde în amănunt din aceste depozite, se va pedepsi în conformitate cu art. 2 de mai sus. GAP. II Art. 6.— In comunele rurale Consiliul comunal hotărăște despre înființarea sau desființarea cârciumelor. El administrează, supraveghează și controlează cârciumele, conformânduge legea de față . El verifică la finele fiecărui an, până cel mai târziu la 30 ianuarie al anului următor, compturile cârciumei, stabilește beneficiul anual și dă descărcare comitetului instituit conform art. 13 de mai jos de gestiunea sa. In caz de neînțelegere intre Consiliul comunal și comitetul cârciumelor, fiecare parte poate avea recurs la consiliul județean, care în termen de cel mult o lună revizuește compturile și hotărăște în ultima instanță. Hotărîrile consiliului județean sunt obligatorii pentru ambele părți. Art. 7.—Numărul cârciumelor este limitat la o cârciumă de fie care 150 șefi de familie. Totuși în cătunele mai mici de 150 șefi de familie, pînă la minimum de 50, se va putea înființa câte o cârciumă, dacă acel cătun se află situat la mai mult de 5 khilometri de alt cătun, in care se află cârciumă. Asemenea este permis a se deschide cârciumă pe drumuri fregventate, la depărtarea mai mare de 5 chilometri de alte cârciume și dacă acolo din trecut s-au ținut asemenea stabilimente pentru trebuințele călătorilor. Art. 8.— Stabilimentele industriale situate în comunele rurale au dreptul a întreține cantine cu băuturi spirtoase pentru trebuințele lucrătorilor lor, însă cu condițiunea de a plăti comunei pe teritoriul căreia se găsesc o indemnizare de una mie lei pe an de fiecare cantină, dacă stabilimentul întrebuințează în mijlocie 200 de lucrători pe zi; pentru orice sută sau fracțiune de sută, de lucrători în plus, îndemnizarea se urcă cu 500 lei pe an; cantinele sunt datoare a se supune întru toate, în ceea ce privește debitarea băuturilor, regulelor prescrise prin legea de față. Cantinierul este asimilat cu cârciumarul și supus supravegherii, controlului și penalităților prescrise în ceea ce privește cârciumarul. Art. 9.— Ministerul finanțelor este în drept a retrage licența și a închide orice cârciumă sau cantină ce nu se va conforma legei de față. Ministerul de interne poate cere retragerea licenței oricărei cârciume sau cantine pentru neobservarea legei de față și ministerul finanțelor este dator a se conforma cererea. Art. 10.—Consiliul comunal, care va contraveni disposițiunilor art. 7 și 8, de mai sus, se va pedepsi cu o amendă de 2.000 până la 5.000 lei.. Această amendă va fi plătită solidar de toți consilierii cari vor fi luat parte la vot.Prefectul, inspectorul comunal și orice inspector administrativ sau financiar, care ar descoperi asemenea contraventiuni, este dator a se denunța judecătorului de ocol, care se pronunță de urgență. In contra sentinței judecătorului, consiliul comunal, în termen de 3 zile, poate să aibă recurs la tribunal, care se pronunță în termen de cel mult 30 zile în ultima instanță. Art. 11.—Cârciumile comunale vor vinde numai băuturi spirtoase și cel mult produsele regiei monopolurilor Statului, și aceasta numai în cazul când nu se vor afla în comună stabilimente comerciale, cari să se însărcineze cu vînzarea acestor produse. Cârciumele comunale vor procura însă, dacă vor voi, consumatorilor mâncări preparate de cârciumarî, fără a putea pentru aceasta să vindă mărfuri de băcănie; vor putea asemenea procura băuturi nealcoolice, precum ceai, cafea, siropuri, ape gazoase. Art. 12. Beneficiile cârciumelor nu vor fi nici o dată înscrise intre veniturile ordinare ale comunei ; ele se vor înscrie la un fond special, zis al cârciumelor, care nu se va întrebuința în nici un cas în cheltueli ordinare, sau în remunerare de personal, sub orice formă ar fi. Acest fond se va întrebuința numai pentru îmbunătățiri de făcut bisericilor, școalelor și infirmeriilor comunale, sau pentru drumuri pe teritoriul comunei, pentru plantațiuni, desecări de bălți, regulari de râpe și torente, pentru premii de împărțit la concursuri agricole, cumpărări de tauri, armăsari, berbeci și vieri de reproducere. In afară de aceste întrebuințări este absolut interzisă orice altă cheltuială din fondul cârciumelor. CAP. III. Art. 13.—Pentru administrarea și supravegherea neîncetată a cârciumelor se institue în fiecare comună un comitet alcătuit din primar, învățătorul comunei și cel mai greu impus la contribuțiunile directe dintre consilierii comunali. Prezența în persoană și votul a cel puțin doi din cei trei membri ai comitetului sunt obligatorii spre a decide despre tot ce privește interesul cârciumelor. Art. 14.—Nici unul din membrii comitetului cârciumelor și nici rudele lor până la al 4-lea grad, în linie directă sau colaterală, nu pot să fie debitanți de băuturi în cârciumele comunei unde se află comitetul, nici vânzători de băuturi pentru trebuințele acelor cârciume. Orice infracțiune la această dispozițiune se va pedepsi cu amendă de la 100 până la 1000 lei și cu închisoare de la o lună până la trei luni. Persoanele interpuse, cari ar fi întrebuințate, fie de membrii comitetului cârciumelor, fie de rudele lor spre a debita băuturi în cârciume sau spre a vinde băuturi cârciumelor comunale, vor fi supuse acelorași pedepse ca și acela sau aceia cari le-au interpus. Atât consiliul comunal, cât și fiecare consilier în parte, precum și prefectul, inspectorul comunal și orice inspector administrativ și financiar, sunt în drept să denunțe asemenea infracțiuni judecătorului de ocol local. Judecătorul, face cercetare la fața locului, prevenind pe denunțător de ziua când se va afla în acest scop la comună ; culege toate informațiile ce le va crede trebuincioase și hotărăște de urgență, chiar dacă denunțătorul s’a abținut de a se prezintă in cercetare. In contra sentinței judecătorului de ocol, condamnatul poate, în termen de 3 zile, să aibă recurs la tribunal, care se pronunță în ultima instanță și in termen de cel mult 30 de zile. Art 15. — Comitetul cârciumelor cumpără toate băuturile trebuincioase, îngrijind să fie sănătoase și de bună calitate. Nici o cârciumă nu poate să fie lipsită de vin. Consiliul comunal are drept de control asupra cumpărărilor de băuturi făcute de comitatul cârciumelor, atât în ceea ce privește calitatea cât și prețul; majoritatea consiliului poate cere prefectului revocarea primarului și darea lui în judecata tribunalului pentru abuz sau rea administrare. In asemenea caz tribunalul se pronunță în ultima instanță. In caz de condamnare revocarea primarului este obligatorie. Art. 16. — Comitetul cârciumelor hotărăște prețul cu care se vor debita băuturile, asemenea și procentul pentru fiecare fel de băutură cu care urmează a se descărca cârciumarul pentru evaporare și scurgeri normale. Perderile anormale, provenite din neglijența cârciumarului, rămân în sarcina sa. Consiliul comunal are dreptul de control asupra prețurilor hotărîte de comitetul cârciumelor ; el însă nu poate revizui prețurile la rachiu și la țuică decât majorând prețurile hotarîte de comitet. Prețurile vinului și berea se poate modifica în plus sau în minus, însă niciodată sub prețul cumpărărea plus 40!/g pentru perderi, cheltuelî de administrare și folosul comunei. CAP. IV Art. 17.—Comitetul cârciumelor alege pe cârciumarul fiecărui debit comunal de băuturi spirtoasa după normele următoare : Cârciumarul trebue să fie cetățean român, sa aibă vîrsta de cel puțin 25 ani și să fie căsătorit. El trebue să fie cunoscut în comună ca un om cu purtări bune, fără vicii și care să nu fi căzut nici odată sub lovitura unei sentințe penale. Art. 18.—Cârciumarul este plătit cu leafa fixă. Este absolut interzis a se interesa cârciumarul în vînzarea băuturilor, dându-i-se o primă asupra băuturilor vîndute sau o participare în beneficiile cârciumei. Pentru orice infracțiune la dispozițiunile art. 17 și 18 de mai sus, comitetul cârciumelor va fi condamnat la o amendă de la 1.500 până la 5.000 lei, care se va plăti solidar de membri lui. Judecătorul de Ocol se va pronunța în asemenea caz oricum i-ar parveni denunțarea. Tribunalul, în caz de recurs din partea celor interesați, se pronunță de urgență și in ultima instanță, în termen de o lună de la data sentinței judecătorului de ocol. Art. 19.—Cârciumarul are tot beneficiul mâncărilor preparate pentru Consumatori, și băuturilor nealcdblice, cu condițiune ca și toate spesele de tot felul cerute pentru prepararea mâncărilor și pentru băuturile nealcoolice să fie în sarcina sa. (Va urma) OCT7GETA EEPE ZI O frumoasă faptă este aceea care cuprinde bunătate și care reclamă virtute spre a fi îndeplinită. POLITICA GRECEASCA IN MACEDONIA DECLARAȚIILE D-LUI THEOTOKIS Doleanțe și revendicări Primul ministru grec, Theotokis, a acordat corespondentului din Atena al ziarului «Tribuna» din Roma un interview, pe care o reproducem în întregime. — Europa—a spus primul ministru grec — uită adesea cauza principială a actualelor condiții deplorabile din Macedonia. Ea uită —și comite astfel o mare nedreptate față de noi — că înainte ca grecii să exercite o acțiune intr’adevăr activă în Macedonia, bande bulgărești lucrau acolo cu fierul și cu focul. Exploziile din 1903 ar ajunge ca să dovedească faptul. Mai mult. Chiar a doua zi după laminarea notei austro-ungare nu s’au repetat excese bulgărești . Propaganda violentă a fost totdainna necunoscută elenismului, istoria e dovadă. Fie că aceasta repugnă clasicului liberalism elenic, fie că el îi pricepe nefolosința, elenismul s’a mărginit totdauna a face o pacinică propagandă de idei și sentimente. Chiar biserica grecească—asupra operei căreia circulă adesea informații eronate — a fost din Orient un izvor de moralitate și patriotism. La școala grecească, rodnică și liberală, celelalte popoare balcanice—și e curios ca ele uită aceasta—și-au luat noțiunea conștiințelor lor naționale. Propaganda violentă, respingătoare pentru tradiția elenică", a fost un act de reacțiune, mai mult, un act de apărare. Că adesea această apărare a degenerat în excese, se poate și sunt primul care se deplânge, dar nu trebue să se nege exceselor de apărare atenuantele pe cari li le procură rațiunea și sentimentul. Și că de apărare e vorba, e dovedit prin continuele știri de violențe bulgare pe cari cronica trebue să le înregistreze. Măceluri de greci, incendieri de orașe întregi, antice colonii grecești, s’au comis anul trecut in Rumelia. Dacă acestea au fost în stare să le facă naționaliștii bulgari sub un guvern tare, condus de legi ce nu iartă, cum să nu se dea crezămînt la tet ce se povestește despre excesele comise de aceiași naționaliști în Macedonia, până era în prada anarhiei ? Noi am cercat totdauna, să împiedicăm ca in Grecia să se formeze bande și statisticele au arătat cât de mic e numărul celor ce au plecat de aci, dar Macedonia nu-șî va recuceri propria ei liniște decât în ziua în care bandele bulgare, origina atîtor calamități, o vor lăsa în pace. Celel alte bande vor dispare atunci ca prin farmec, aceasta e adinca mea convingere. Conflictul greco-român întrebat când se va rezolva conflictul greco-român, primul ministru grec a spus : * — Lucrurile sunt tot în statu quo și înțelegerea e cu neputință atâta timp cât diplomația română persistă in credința ei cum că e activ amestecul nostru in bandele grecești și la patriarhatul ecumenic. Dacă s’au comis excese contra indivizilor de naționalitate română, nu e mai cuminte ca guvernul român să se adreseze la autoritatea țărei în care s’au comis excesele . Opera noastră față de bande se mărginește, după cum am spus, la a împiedica formarea lor pe teritoriul regatului, nu numai pentru că ne repugnă lupta fratricidă, ci și spre a satisface Îndatoririle ce ne-am luat față de puteri. In ce privește patriarhia cu ce drept am interveni spre a’l conduce acțiunea ; o acțiune care numără veacuri de tradiție ca cea a palatului in Occident ? Că patriarhatul are simpatii speciale, se poate clar îl privește , după cum îl privește de a regula chestiunile liturgice și de a crede că limba bisericilor ce sunt sub dependența lui In Orient, trebue să fie cea grecească, după cum cea latină e pentru biserica din Occident. Noi însăși ne aflăm adesea în diversitate de păreri cu patriarhatul, despre care se crede că e foarte umilit la ordinele noastre. Dar,in afară de aceste amănunte, în numele cărui principiu se poate pretinde intervenția unei autorități pe lângă alta «independentă» de dînsa ? Nu e destulă credința subiectivă că cea d’intâi poate, dacă vrea, să exercite o acțiune morală asupra celeilalte ; aceasta e absurd. Și unde s’ar ajunge dacă s’ar consacra acest principiu ? Iată de ce conflictul întârzie a fi aplanat, și eu deplâng faptul, conșcient de necesitatea ca relațiile să fie cordiale și normale intre două națiuni, cari au atâta afinitate de sentimente și ten dințe^___________ _____________ pentru ASOCIAȚIILE ȚĂRĂNEȘTI In proectul guvernului pentru alcătuirea asociațiilor țărănești, se mai prevăd următoarele dispozițiuni : Dacă prin actul de cumpărare al unei moșii nu s’a făcut imparțiala ei între asociați, administratorii asoc. sunt datori ca în cursul anului care urmează după cumpărare, să proceadă la împărțirea și parcelarea pământului între asociații, chiar dacă printre aceștia s’ar afla minori sau interziși. Neîmpărțite pot rămâne : islazurile, iazurile, adăpătorie, movilele, pădurile, luncile și acaretele. Cu majoritate, în număr și interes, asociații pot exclude pe acel dintre ei care nu-șî va fi îndeplinit cinstit îndatoririle de care era ținut ca asociat. Excluderea însă nu’șî va produce efectele decât din momentul în care judecătorul de acolo va fi aprobat, constatând că au fost întrunite cele două majorități. Moartea sau incapacitatea unui asociat nu fac să înceteze asociațiunea. Moștenitorii celui mort îi iau locul în asociațiune și devin solidari răspunzători de toate obligațiunile de care era ținut defunctul ca asociat. Dacă în succesiunea asociatului defunct se găsește vre-o parcelă de pământ din moșia cumpărată de asociațiune, ea trece la moștenitori și se împarte între ei după ragulele din codul civil, afară numai dacă prin diviziune părțile cuvenite moștenitorilor ar rămâne mai mici de 5 hectare fiecare. In asemenea caz parcela Întreagă se va atribui unui singur dintre moștenitori, cu sarcina pentru el de a da un bani sau în alte bunuri părțile cuvenite moștenitorilor. Când asociațiunea se desființează, fie prin expirarea termenului, fie prin desăvârșirea obiectului, fie prin neputința de a-1 realiza, lichidarea ei se va face de către administratori, chiar dacă printre asociați s’ar găsi minori sau interziși. In lipsa de alte stipulațiuni în actul social, vânzarea bunurilor mobile se va face de bună-voe ; vânzarea imobilelor însă se va face prin licitațiune publică, înaintea tribunalului respectiv, după formele vînzărilor de bună-voe ale imobilelor aparținând minorilor. Administratorii vor depune la judecătoria de ocol bilanțul operațiunilor de lichidare și un proiect de împărțială între asociați, lucru ce se aduce la cunoștința asociaților prin primărie și în chipul în care se predau citațiunile de chemare la judecătorie. Asociații pot, în termen de 30 zile de la acea în cunoștiințare, să facă contestațiuni la judecătoria de oolo, fie în contra lichidare și a proiectului de împărțeală, fie numai in contra uneia sau alteia. Acțiunile derivând din contractele de asociațiuni țărănești se prescriu prin trecere de cinci ani, socotiți de la lichidarea asociațiunilor. Această prescripțiune curge chiar și în contra minorilor, interzișilor, celor puși sub consiliu judiciar și femeilor măritate. Evenimentele din Rusia (Telegramele agenției Române) Alegerile pentru Dumă Petersburg, 25.— Până acum sunt cunoscute 425 resultate pentru alegerile pentru Duma imperiului. Au fost aleși 195 membri ai dreptei și monarhiști, 128 octombriștî și moderați, 4 ai uniune pentru renovarea pacifică, 37 cădeți, 15 naționaliști și polonezi, 6 mahometanî, 12 social-democrațî, 26 din stânga și 2 fără partid. La scrutinul de balotagiu din Petersburg au fost aleși 2 octombriști, 2 cădeți printre cari d. Rodkev. La balotagiile pentru Moscova au fost aleși 2 octombriști, printre cari și d Gutschow. [Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Procesul Gurko-Lidwal Petersburg, 25.—In procesul lui Gurko s’a sfîrșit cu ascultarea martorilor. Ex-controlorul de Stat Schwanenbach și fostul aghiotant al ministerului de interne Stschninsky în depozițiile lor s’au declarat pe față de partea lui Gurko; ei au încercat să dovedească cum că Gurko nu era dator să prezinte unei comisii spe 5]banî tngnomania.—fogbam in strainatate PROGRAMA solemnitAtes desvăluirel statuei lui Lascar Catargiu Solemnitatea se va săvârși Duminecă, 28 Octombrie, în fața statuei pe piața dintre incrucițerea bulei. Goirea și calea Romană, și va începe la orele 10 dim. cu sfințirea apei. După căderea vălului, președintele comitetului, d. G. Gr. Cantacuzino va rosti cuvântul cu care va preda primarului Capitalei monumentul, ca proprietate a comunei, la care va răspunde d. primar sau delegatul d-sale. Apoi vor urma discursurile d-lor Take Ionescu și N. Filipescu , iar cea din urmă cuvântare va fi rostită de d. P. P. Carp. »«ful partidului conservator.* « * Comitetul pentru ridicarea statuei lui Lascar Catargiu a fixat pentru solemnitate ținuta da zi (redingota). Depunerea pe soclul statuei a coroanelor de flori artificiale este cu totul exclusă nefiind potrivită momentului, preferindu-se florile naturale. Pe piața monumentului lui Lascar Catargiu s’au ridicat trei tribune ad-hoc. I. Tribuna comitetului rezervată : P. S. Ierarchi, membri ai Sf. Sinod al României, d-lor miniștri, consiliului comunal, magistraților și prof. universitari. II. Tribuna delegaților, rezervată : delegaților comitetelor și cluburilor partidului conservator; Camerei de comerț din Capitală și reprezintanților diferitelor corporații. III. Tribuna d-nelor și loja familiei Catargiu. _____ XIW PROVERE PE ZI Cu advocat tînar perzi moștenirea. Comisia parlamentară Ședința 6-a Ședința s’a deschis ca de obiceiü la orele 10 dim. I . I. Poenaru-Bordea reamintește împrejurările triste prin cari a trecut țara. Obiecțiunile ce se fac proectului de lege că e socialist și neconstituțional, nu sunt serioase ; astăzi e vorba de salvarea țării. Spune că proiectul de lege al învoielilor e bun în fond, căci asigură țăranului rodul muncei lui, îl ocrotește contra speculațiunii și carnete și îi dă putința de a ține și crește vite. Sunt însă în proiect și dispoziții vexatoare sau neaplicabile, ce ar trebui modificate; de exemplu, e nevoie de modificări la art. 1 și 18, dar in această privință va vorbi la desbaterea pe articole a proiectului, încheie spunând că partidul liberal e dator să facă reformele, căci nu se știe dacă partidul conservator le-ar putea face. Pentru înlesnirea lucrărilor, propune să se aleagă o comisiune mai restrânsă care să se ocupe cu amendamentele ce s-ar aduce la diferite articole ale proiectului, iar comisia parlamentară să se ocupe în acest timp cu studierea celorl’alte proiecte de legi. I . I. Brătianu, ministru de interne, rostește un lung discurs. D-sa spune că nu va ceda asupra principiilor de cari s’a călăuzit în alcătuirea proiectului, pe de o parte fiind că guvernul și partidul sunt angajate în chip solemn prin manifestul din Martie, pe de altă parte pentru că obiecțiunile ce s’au ridicat nu sunt întemeiate și nu s’a propus nimic mai bun decât soluțiunile cuprinse în proiect. Dacă ar fi văzut producându-se soluțiuni mai nemerite și mai folositoare, d-sa nu ar sta un moment la îndoială să le primească și e gata să facă aceasta oricând. Analizează apoi rînd pe rând obiecțiunile făcute proiectului. Asupra acuzației de neconstituționalitate nu stăruiește, deoarece însuși d. Disescu a înlăturat-o. S’au criticat mai cu seamă două dispozițiuni ale proiectului: cea privitoare la maximul arendei și minimul prețului muncei și aceea a înființării islazurilor comunale. Este îndeobște cunoscut că la noi se speculează pămîntul și că se face cămătărie. D. P. Carp, șeful de azi al partidului conservator, a recunoscut aceasta la 1893 și noi vom dovedi cu acte că lucrurile nu s’au îndreptat de atunci încoace, ci s’au înrăutățit. Față cu această situație, ce era de făcut. Să las dreptul comun? Dar tot d. Carp a spus atunci că dreptul comun în asemenea materie e jaful. Dacă am avea legile, moravurile, starea economică și administrația din Germania, n’am fi siliți să recurgem la asemenea măsuri; în Germania sunt îndestulătoare dispozițiile din cod în contra cămătăriei directe sau prefăcute. Noi nu avem alt mijloc decât să stabilim maximul și minimul. Măsura aceasta ocrotește pe târâm fără a jigni pe proprietari, căci nu va împedeca creșterea naturală a rentei de pe urma îmbunătățirii culturilor. De altmintrelea am luat garanții prin înființarea comisiilor județene ; s’a spus că aceste comisii vor putea fi influențate, dar nu mi sa arătat ceva mai bun ; și apoi am de gînd, de îndată ce va fi posibil, să aduc o reformă prin care consiliile județene să fie adevărata reprezentare a județului. In tot cazul, am dat o garanție serioasă prin instituirea comisiei aricole superioare care, prin moul fel de compunere, va fi o adevărată Curte de casație în materia aceasta, garantând interesele și ale proprietarilor și ale țăranilor. Răspunzînd obiecțiunii d-lui dr. Radovici că maximul va avea drept urmare ca proprietarii să dea cât mai puțin pămint țăranilor preferind sâ-și cultive moșiile în regie și că tocmai de lipsă de pămînt se plâng țăranii—d. ministru spune că temerea aceasta e neîntemeiată. Culturile mari cer capitaluri tot mai însemnate ; agricultura noastră, din estensiva, trebue că devie intentivă, așa că nu ne putem teme ca proprietarii să nu arendeze pămînt țăranilor. D-sa repetă că altă soluțiune mai nemerită nu a găsit. Ar mai fi fost o cale : să lase pe proprietari și pe țăran liber! să se învoiască și să institue niște instanțe arbitrale; așa ar voi uni. Dar oare, nu e mai cuminte a preveni conflictele decât a« lăsa să se producă ? După cele întâmplate la noi, răspunsul nu poate fi îndoios. In ce privește izlazurile, face această observațiune : e singura soluție practică în starea de azi a lucrurilor și nimeni n’a propus arta mai bună. Situația de azi nu poate să mai continue, căci pe de oparte agricultura e serios amenințată de lipsa și degenerarea vitelor, iar pe de altă parte lipsa izlazurilor e în mâna speculanților un mijloc de robire a țăranului. Ar fi putut să propue exproprierea proprietarilor pentru constituirea islazurilor și totuși aceasta n’ar fi însemnat că atacă sacrosancta proprietate. Citează în această privință o declarație a d-lui P. P. Carp în sensul că numai atât nu poate fi atinsă proprietatea întrucât nu vine în conflict cu interesul general, și dacă proprietarii ar refuza pămîntul pentru constituirea islazurilor, ar veni în conflict vădit cu interesul general. Dar n’a voit s’o facă. A preferat soluțiunea propusă în proiect și prin care se poate ajunge la rezultat. Asupra acestei soluții dă mai multe explicațiuni. D-sa respinge apoi obiecțiunea că îngreuerea impozitului fonciar pentru proprietarii care nu vor voi să vândă comunelor pământul pentru islam ar fi neconstituțională. Nu e nimic anti-constituțional în această măsură, cum n’a fost când s’a sporit fonciera pentru proprietarii care trăesc în străinătate. In rezumat, obiecțiunile nu sunt întemeiate și nimeni n’a propus soluțiuni mai bune decât cele din proiect. Discursul d-lui ministru Brătianu a produs o adâncă impresie asupra membrilor comisiunii și a fost des aplaudat. Discuția generală a proiectului pentru învielile agricole s’a terminat cu aceasta . Ședința s’a ridicat la orele 12 și 20 minute. Ședința a 7-a la ședința de după amiază a început discuțiunea pe articole. D. Enășescu, la art. 1, zice că au fost rau înțelese cele spuse de d-sa în discuțiunea generală. Nu e adversar al proiectului. Are însă câteva observațiuni de făcut asupra unor dispozițiuni din el. Așa de pildă, d-sa e de părere să nu se admită învoelile în dijmă, ci numai cele în bani, cum se fac în Moldova. D. ministru Brătianu spune că aceasta nu se poate admite. Dijma e un fel de asociațiune între proprietar și țăran; sistemul există de mult în țară și meteiajul există în multe țări. Noi legiferăm pe ceea ce există nu vrem să impunem un sistem sau altul. Se cer diferite lămuriri și să dau. Se propune că la aliniatul a) să se pue iOirect. in loc da 15. La art. 3’, prin care se oprește dijma la tarla, d. M. Burileanu (Mehedinți) cere să se zică „dijma cu munca la tarla“. D. ministru de interne spune că nu e nevoie, deoarece articolul e destul de lămurit. Se naște o discuție mai lungă la art. 4, prin care se prevede că dijmuitul trebue să înceapă cel mai târziu 10 zile după terminarea recoltei. Se cere să se precizeze, D. Al. Djuvara propune să se spuie că dijmuitul trebuie să înceapă după ce toți țăranii învoiți vor fi terminat recolta. D. ministru Brătianu obiectează că aceasta ar putea zădărnici scopul măsurii, căci totdeauna s’ar putea face ca un țăran și rămâe îndărăt cu recolta. După mai multe discuțiuni se admite ca dijmuitul să înceapă 10 zile după seceriș sau cules. La art. 10 (islazuri comunale) se produce de asemenea discuție. D. Costescu-Comăneanu e de părere că ar fi mai bine să se creeze o servitute legală, de care proprietarul se poate libera prin vânzare. D. ministru Brătianu zice