Universul, octombrie 1907 (Anul 25, nr. 269-299)

1907-10-27 / nr. 295

Amrfe xxt— :u».­­26. Satoffiă 27 Octomb­rie 1905 Fondator : LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA Palatul comunal din orașul Buzău Calendar pe aniii 1905 Ortodox Vineri, 26 Octombrie. — (1) Sf. Catolic Vineri, 8 Noiembrie.— Gottfried. 'uuixtu.'im­n. .1.■ I­mi -i­r­ nn—vi—<— București, 26 Octombrie. Iasimul și minimul Una din dispozițiile proiec­tului de învieli agricole care a fost mai mult discutată, aceea privitoare la maximul dijmei și minimul de preț al muncilor agricole. Pentru a se vedea care a fost raționa­mentul urmat de autorii pro­­ectului de lege în această privință, vom resum­a aici, după cum am făgăduit, ex­plicațiile date din izvor oficios. Fiind­că Ia starea actuală a lucrurilor, cu sistemul de cultură astâ­zi în ființă, ță­ranul nu poate să se îndes­tuleze cu pământul sau și este absolut nevoit să recurgă la marea proprietate, este de temut ca marea proprietate, mai ales văzând că nu va mai putea întrebuința anume forme de contracte, pe care noul proiect nu le mai îngădue să ridice peste măsură prețul f­rămînturilor date în bani sau­ n dijmă. S’ar mai putea, mai cu seamă în Moldova, ca fo­losi­ndu-se tot de nevoia să­teanului de a recurge la cre­ditul marelui proprietar, a­­cesta să ofere pentru muncă prețuri foarte scăzute și ast­fel starea țăranului să conti­nue a rămânea tot atât de rea ca și astăzi. Pentru a im­­pedica aceste lucruri așa­dar, proiectul guvernului prevede ca să se stabilească de către autorități maximul și minimul de preț al diferitelor munci agricole și arendei pămân­turilor date în bani, precum ți partea maximă de dijmă ce se va lua de un proprie­tar sau arendaș. . Pentru stabilirea acestor prețuri s-a instituit comisiu­­nea compusă pentru fie­care județ, din inspectorul agricol, din două proprietari cultiva­tori ai moșiilor lor și din doai țărani știutori de carte,—acești patru din urmă aleși de con­­siliul județean. Această co­­misiune chiar, nu va putea rea­ prețurile după bunul ei b­ine, ci va trebui să ia mij­­lcia prețurilor pe ultimii trei mi, sau producția mijlocie a unui hectar In ultimii 5 ani, să ție seamă în ce privește f­ețurile de pășunat, de cali­­tea pămîntulu­i de islaz și țele­ l’alte, care se pot vedea cu de amănuntul în textul proiectului de lege. Pentru ca să se dea și mai multe garanții atât proprie­tarilor și arendașilor, cât și țăranilor, s-a instituit apoi consiliul superior al agricul­turei, care va avea să exa­mineze și să fixeze în mod definitiv și obligatoriu­ prețu­rile stabilite de comisiile re­gionale. Acest consiliu­ va fi compus numai din persoane ocupând cele mai înalte dem­nități în stat, ceea ce va fi o așezășie mai mult că maximul și minimul de prețuri, se vor stabili conform realităței și bunului simț, iar nu după bunul plac al unor organe supuse influențelor adminis­trative și politice. Ast­fel a fost pusă ches­tiunea maximului și a mini­mului, cu adaosul că „ea nu va putea jigni pe nimeni, căci respectă drepturile tutu­ror de a­ contracta și va fi nu­mai o piedicii pentru cei ce ar voi să transforme liberta­tea de a contractă, în abuz sau în camătă“. Discuțiunea va urma însă, și va con­si­mta a fi una din cele mai a­­prin­se, atât­ asupra principiu­lui, cât si asupra oportuni­stei unei asemenea măsuri.. Min Bucovina (Corisp­ particulara a ziarului «Universul­») Cernăuți, 22 Octombrie, înființarea unei scoale de meserii" Erî, înainte de amiază, s’a ținut in sala primăriei o adunare popu­lară convocată de societatea aca­demică română «Dacia» fiind la ordinea zilei discuția asupra în­ființarei de cursuri pentru anal­fabeți. D. Cesar Scalat, membru al soc. «Dacia» luînd cuvintul, a cerut să se înființeze cursuri pen­tru meseriașii români adulți de trei ori pe săptămână. După acea discuție adunarea a votat următoarea resoluțiune : «Adunarea de astă­zi, In sala primăriei, compusă din Românii din Cernăuți și suburbii, cere ca cât mai curând să se înființeze o școală de meserii cu limba de propunere română». Această propunere a fost pri­mită in unanimitate. Protest contra reformei e­­lectorale comunale Astăzi la orele­­ d. a., a avut loc o conferință a tuturor prima­rilor din Bucovina și cu care o­­cazie s’a protestat în contra legei propuse de dietă, cu privire la reforma electorală comunala. S’a protestat contra introducerea votului universal comunal, cu mo­tivarea că într’o corporățiune eco­nomică, nu se poate ca majori­tatea s’o aibă cei fără posesiune, după cum prescrie noua reformă. Apoi se propune, de a se men­ținea vechiul "obicei" de alegere, prin adăogirea unei curți a pa­tra, pentru cei ce plătesc două coroane bir și cei ce nu plătesc nimic. S’a protestat contra realegerea unui consilier, care este exclus și în fine contra putinței de a putea fi ales un primar care e a­­nalfabet. S’a decis ca din cele­ 11 districte ale Bucovinei să se aleagă o de­­putațiune care să intervie pe la Jocurile competente și care să aibă Însărcinarea de a protesta con­tra celor mai sus amintite. Soția unui deputat român in­culpată de les-majestate a­­chitată Astă­zi la orele 6 dimineața, a venit înaintea tribunalului din lo­calitate procesul intentat d-nei dr. Tatiana Grigorovici, soția depu­tatului socialist român George Gri­gorovici, inculpată de les-majes­­tate. Acest proces care încă face parte dintre m­anoperile ultimelor ale­geri pentru camieră, pasionează deja de luni întregi publicul cer­­năuț­ean. Astă­zi fiind procesul, o vie mișcare s-a putut vedea deja înainte de orele 9, prin coridoarele tribunalului, așteptându-se des­chiderea sălii tribunalului. Fiind intrarea cu bilete, mulți au cău­tat diferite protecț­iuni pentru a-șî putea procura bilete mai înainte, căci se așteptai­ la scene furtu­noase între procuror și advocat. Această însă nu s’a întîmplat de­oare­ce după strigarea incul­patei, care a fost prezentă, s’a de­clarat ședință secretă. Atât publi­cul cât și ziariștii au trebuit să pă­răsească sala de ședințe, aștep­tând resultatul afară. După ce inculpata a fost intro­dusă, s’a dat cetire actelor, prin care este acuzată că la sfârșitul unei adunări socialiste, ar fi zis «ca cei prezenți să se reție de a face ovațiuni împăratului, căci împăratul n’a făcut nici un bine muncitorilor». Inculpata declară că a vorbit foarte adesea la adunările electo­rale socialiste, însă­ nu a avut nici­odată intenția de a critica atitu­dinea împăratului, ci din contra a zis : «că împăratului este a se mulțumi reforma electorală (votul universal)», ci aceasta este numai o calomnie contra ei adusă de că­tre un anume Langberg, dușman politic. Se trece apoi la ascultarea mar­torilor. Toți martorii au­ desvino­­vățit-o, afară numai de sus amin­titul Langberg, care adeverește cele menținute in actele­ de jude­cată, însă declară că el personal n’a fost prezent la această­ adu­nare, ci a auzit pe alții vorbind. Fiind timpul înaintat, se amână procesul pe­ după amiază. După masă începe rechizitorul procurorului și apoi pledoaria a­­vocatului. La fine, d-na dr. Gri­gorovicî ia ■ singură cuvintul de apărare și, intr’o cuvîntare bine simțită, arată tactica socialiștilor zicând că o atare exprimație e im­posibilă. Cuvintarea sa produce o vie impresie asupra judecătorilor. După aceasta tribunalul se re­­trage­ spre deliberare și după o oră aduce un verdict de achitare care a fost primit cu vii aclamațiuni de numerosul public ce s’a stre­curat în sală, cu ocazia treceria tribunalului în odaia de chibzuință. Panică la o nuntă . Era, după amiază, pe când niște nuntași petreceau in toiul veseliei Dimitrie, la o cârciumă din suburbia Clo­­cuc­a, fură surprinși de o panică îngrozitoare în următoarele îm­prejurări . Cârciumarul Nervin fă­cea lămpile și din nebăgare de seamă gazul se răsturnă, cuprin­­zând prăvălia în flăcări. Nuntașii fiind iu odăi, nu­mai putură ieși prin ușe, de­oare­ce era deja cu­prinsă de flăcări, ci căutară să scape sărind afară pe ferestre. Pa­nica a fost îngrozitoare. Mai mulți au fost răniți. Clădirea întreagă apoi a fost distrusă de flăcări. Pagubele sunt de 20.000 coroane. Casa este asigurată numai pen­tru 3000 coroane. Divail, ciale contractul încheiat cu Lid­­wal. Ministrul Koko­ wzew, in depo­ziția sa, a apărat de asemeni pe Gurko. Primul ministru Stolypin, în interogatorul ce i s-a luat la pa­latul sau, de către o comisiune judiciară, menține învinuirile sale în sarcina lui Gurko, im­putân­­du-i că a informat greșit pe su­periorii săi și opinia publică. El a adăugat că a fost o greșeală că i s-a dat lui Sidwal o arvană mare. A spus însă că consideră pe Gurko, ca pe un om de o­­noare. Statul păgubește din felul de lucru al lui Gurko o jumătate de milion de ruble. _______ CARNETUL MEU Sf. Dumitru Mă chiamă, știți: Mitică Și azi e ziua­ mea. Imi pare rău­, căci uite, Pe mine e belea!... Las jos «hiritiseala» Și chef cu lăutari, Căci astă­zi mă așteaptă Belele de-ale mari... Vă faceți o idee , Mutatul, și atât Și asta mai cu seamă, De-o fi timpul urât!... Ce zgomot!... Ce gâlceava Cu... d-niî căruțași, Cu cei ce peste’ tine Vin noul ca... chiriași... Ce pagube grozave De mese și oglinzi, Că fără voie, pașnic, De ’ndată te aprinzi... Și ce măi tevatură Cu vechii chiriași Ce nu voiesc din casă Să plece... Ce miș­cași... Dar asta­zi e: Mitică Deci, ziua mea, mon șer, Dați dracului mutatul Și hai «spații» prin cer, Căci ce-o fi astă­zi, mâine Ne-om da cu toții cont... Trăiască dar Dumitru Și cel deștept, s­ăl­tont... Marion. PROECT DE LEGE Monopolizarea vânzării Băuturilor spirtoaae în comunele rurale și mă­suri in contra beției Am dat in scurt principalele dispozițiuni ale proiectului pen­tru monopolizarea vînzării băutu­rilor spirtoase în comunele rurale. Proiectul având o deosebită­ im­portanță, începem azi publicarea lui textuală. CAP. I. Art. 1. Dreptul de a vinde băuturi spirtoase cu amănuntul și de a ține cârciumi în comunele rurale este re­zervat exclusiv autorității comunale. Prin băuturi spirtoase se înțelege ori­ce băutură conținînd alcool,precum vin, must, rachiu, țuică, bere, cog­nac, rom și orî-ce li­orurî alcoolice cu sau fără zahăr. Comunele vor exercita acest drept conform disposițiunilor legii de față. Art. 2.—Orî-cine, afară de comună, va debita cu amănuntul bău­t­urî spir­toase în comunele rurale, fie sub for­mă de vânzare, fie chiar sub for­mă de dar, va fi pedepsit cu o a­­mendă reprezentând de 100 ori va­loarea băuturii vândute sau dăruite. In caz de recidivă amenda se va în­doi, adăugându-se și închisoarea de la o lună la trei luni. Art. 3.—Comitetul de administrare al cârciumilor, instituit conform legii de față în fie­care comună, este da­tor a constata prin proces-verbal con­­travențiunile și a cere judecătorului de ocol aplicarea penalității. In cazul când comitetul cârciumi­lor nu și-a îndeplinit această datorie, membrii lui vor fi supuși solidar la o penalitate egală cu a contraveni­entului. Prefectul, inspectorul comu­nal și ori­ ce inspector administrativ și financiar este în drept a face con­statarea prin proces-verbal și a cere judecătorului de ocol aplicarea pena­lității. Art. 4.—Proprietarii de vii și de livezi de pruni, au deplină libertate de a consuma, pentru casa și oame­nii lor de serviciu, din băuturile ce produc. Au asemenea dreptul a-șî trans­porta din băuturile lor în alte comune pentru trebuințele lor personale. Vânzarea băuturilor nu vor putea-o însă face în comunele rurale de­cât către debitele comunale. In caz de a-și debila cu amănuntul singuri băuturile în comunele rurale, se vor pedepsi în conformitate cu art. 2 de mai sus. Art. 5.—­Ori cine are dreptul, pen­tru trebuințele casei sale, a se apro­viziona cu băuturi spirtoase din alte comune de­cât aceia unde­ locuește și a ține in depozit cantitățile ce va voi în acest scop.. . Dacă însă va vinde în amănunt din aceste depozite, se va pedepsi în conformitate cu art. 2 de mai sus. GAP. II Art. 6.— In comunele rurale Con­siliul comunal hotărăște despre în­ființarea sau desființarea cârciumelor. El administrează, supraveghează și controlează cârciumele, conformându­­ge legea de față . El verifică la finele fie­cărui an, până cel mai târziu la 30 ianuarie al anului următor, compturile cârciu­­mei, stabilește beneficiul anual și dă descărcare comitetului instituit con­form art. 13 de mai jos de gestiu­nea sa. In caz de neînțelegere intre Con­siliul comunal și comitetul cârciume­lor, fie­care parte poate avea recurs la consiliul județean, care în termen de cel mult o lună revizuește comp­turile și hotărăște în ultima instanță. Hotărîrile consiliului județean sunt obligatorii pentru ambele părți. Art. 7.—Numărul cârciumelor este limitat la o cârciumă de fie­ care 150 șefi de familie. Totuși în cătunele mai mici de 150 șefi de familie, pînă la minimum de 50, se va putea în­ființa câte o cârciumă, dacă acel că­tun se află situat la mai mult de 5 khilometri de alt cătun, in care se află cârciumă. Asemenea este permis a se deschide cârciumă pe drumuri fregventate, la depărtare­a mai mare de 5 chilometri de alte cârciume și dacă acolo din trecut s-au ținut asemenea stabili­mente pentru trebuințele călătorilor. Art. 8.— Stabilimentele industriale situate în comunele rurale au dreptul a întreține cantine cu băuturi spir­toase pentru trebuințele lucrătorilor lor, însă cu condițiunea de a plăti comunei pe teritoriul căreia se gă­sesc o indemnizare de una mie lei pe an de fie­care cantină, dacă stabili­mentul întrebuințează în mijlocie 200 de lucrători pe zi; pentru ori­ce sută sau fracțiune de sută, de lucrători în plus, îndemnizarea se urcă cu 500 lei pe an; cantinele sunt datoare a se supune întru toate, în ceea ce pri­vește debitarea băuturilor, regule­­lor prescrise prin legea de față. Cantinierul este asimilat cu cârciu­­marul și supus supravegherii, con­trolului și penalităților prescrise în ceea ce privește cârciumarul. Art. 9.— Ministerul finanțelor este în drept a retrage licența și a închide ori­ce cârciumă sau cantină ce nu se va conforma legei de față. Ministerul de interne poate cere retragerea licenței ori­cărei cârciume sau cantine pentru neobservare­a legei de față și ministerul finanțelor este dator a se conforma cererea. Art. 10.—Consiliul comunal, care va contraveni disposițiunilor art. 7 și 8, de mai sus, se va pedepsi cu o amendă de 2.000 până la 5.000 lei.. Această amendă va fi plătită solidar de toți consilierii cari vor fi luat parte la vot.­­Prefectul, inspectorul comunal și ori­ce inspector administrativ sau fi­nanciar, care ar descoperi asemenea contraventiuni, este dator a se de­nunța judecătorului de ocol, care se pronunță de urgență. In contra sentinței judecătorului, consiliul comunal, în termen de 3 zile, poate să aibă recurs la tribunal, care se pronunță în termen de cel mult 30 zile în ultima instanță. Art. 11.—Cârciumile comunale vor vinde numai băuturi spirtoase și cel mult produsele regiei monopolurilor Statului, și aceasta numai în cazul când nu se vor afla în comună stabi­limente comerciale, cari să se însăr­cineze cu vînzarea acestor produse. Cârciumele comunale vor procura însă, dacă vor voi, consumatorilor mâncări preparate de cârciumarî, fără a putea pentru aceasta să vindă măr­furi de băcănie; vor putea asemenea procura băuturi nealcoolice, precum ceai, cafea, siropuri, ape gazoase. Art. 12. Beneficiile cârciumelor nu vor fi nici o dată înscrise intre veni­turile ordinare ale comunei ; ele se vor înscrie la un fond special, zis al cârciumelor, care nu se va întrebu­ința în nici un cas în cheltueli ordi­nare, sau în remunerare de personal, sub ori­ce formă ar fi. Acest fond se va întrebuința numai pentru îmbu­nătățiri de făcut bisericilor, școalelor și infirmeriilor comunale, sau pentru drumuri pe teritoriul comunei, pen­tru plantațiuni, desecări de bălți, regulari de râpe și torente, pentru premii de împărțit la concursuri a­­gricole, cumpărări de tauri, armăsari, berbeci și vieri de reproducere. In afară de aceste întrebuințări este absolut interzisă orice altă cheltuială din fondul cârciumelor. CAP. III. Art. 13.—Pentru administrarea și supravegherea neîncetată a cârciume­lor se institue în fiecare comună un comitet alcătuit din primar, învăță­torul comunei și cel mai greu impus la contribuțiunile directe dintre con­silierii comunali. Prezența în persoană și votul a cel puțin doi din cei trei membri ai co­mitetului sunt obligatorii spre a de­cide despre tot ce privește interesul cârciumelor. Art. 14.—Nici unul din membrii comitetului cârciumelor și nici rudele lor până la al 4-lea grad, în linie di­rectă sau colaterală, nu pot să­­ fie de­­bitanți de băuturi în cârciumele co­munei unde se află comitetul, nici vânzători de băuturi­ pentru trebuin­țele acelor cârciume. Orice infracțiune la această dispo­­zițiune se va pedepsi cu amendă de la 100 până la 1000 lei și cu închi­soare de la o lună până la trei luni. Persoanele interpuse, cari ar­ fi în­trebuințate, fie de membrii comitetu­lui cârciumelor, fie de rudele lor spre a debita băuturi în cârciume sau spre a vinde băuturi cârciumelor co­munale, vor fi supuse acelorași pedepse ca și acela sau aceia cari le-au inter­pus. Atât consiliul comunal, cât și fie­care consilier în parte, precum și prefectul, inspectorul comunal și ori­ce inspector administrativ și finan­ciar, sunt în drept să denunțe ase­menea infracțiuni judecătorului de ocol local. Judecătorul, face cercetare la fața locului, prevenind pe denunțător de ziua când se va afla în acest scop la comună ; culege toate informațiile ce le va crede trebuincioase și hotărăște de urgență, chiar dacă denunțătorul s’a abținut de a se prezintă in cer­cetare. In contra sentinței judecătorului de ocol, condamnatul poate, în­­ ter­men de 3­ zile, să aibă recurs la tri­bunal, care se pronunță în ultima instanță și in termen de cel mult 30 de zile. Art 15. — Comitetul cârciumelor cumpără toate băuturile trebuinci­oase, îngrijind să fie sănătoase și de bună calitate. Nici o cârciumă nu poate să fie lipsită de vin. Consiliul comunal are drept de control asupra cumpărărilor de bău­turi făcute de comitatul cârciumelor, atât în ceea ce privește calitatea cât și prețul; majoritatea consiliului poate cere prefectului revocarea pri­marului și darea lui în judecata tri­bunalului pentru abuz sau rea admi­nistrare. In asemenea caz tribunalul se pronunță în ultima instanță. In caz de condamnare revocarea prima­rului este obligatorie. Art. 16. — Comitetul cârciumelor hotărăște prețul cu care se vor de­bita băuturile, asemenea și procentul pentru fie­care fel de băutură cu care urmează a se descărca cârciumarul pentru evaporare și scurgeri normale. Perderile anormale, provenite din ne­glijența cârciumarului, rămân în sarcina sa. Consiliul comunal are dreptul de control asupra prețurilor hotărîte de comitetul cârciumelor ; el însă nu poate revizui prețurile la rachiu și la țuică de­cât majorând prețurile ho­­tarîte de comitet. Prețurile vinului și berea se poate modifica în plus sau în minus, însă nici­odată sub prețul cumpărărea plus 40­!/g pentru perderi, cheltuelî de ad­ministrare și folosul comunei. CAP. IV Art. 17.—Comitetul cârciumelor a­­lege pe cârciumarul fie­cărui debit comunal de băuturi spirtoasa după normele următoare : Cârciumarul trebue să fie cetățean român, sa aibă vîrsta de cel puțin 25 ani și să fie căsătorit. El trebue să fie cunoscut în comu­nă ca un om cu purtări bune, fără vicii și care să nu fi căzut nici odată sub lovitura unei sentințe penale. Art. 18.—Cârciumarul este plătit cu leafa fixă. Este absolut interzis a se interesa cârciumarul în vînzarea băuturilor, dându-i-se o primă asupra băuturi­lor vîndute sau o participare în be­neficiile cârciumei. Pentru ori­ce infracțiune la dispo­­zițiunile art. 17 și 18 de mai sus, comitetul cârciumelor va fi condam­nat la o amendă de la 1.500 până la 5.000 lei, care se va plăti solidar de membri lui. Judecătorul de Ocol se va pronunța în asemenea caz ori­cum i-ar parveni denunțarea. Tribunalul, în caz de recurs din partea celor interesați, se pronunță de urgență și in ultima instanță, în termen de o lună de la data sentinței judecătorului de ocol. Art. 19.—Cârciumarul are tot be­neficiul mâncărilor preparate pentru Consumatori, și băuturilor nealcdb­­lice, cu condițiune ca și toate spesele de tot felul cerute pentru prepararea mâncărilor și pentru băuturile neal­­coolice să fie în sarcina sa. (Va urma) O­CT7GETA­ EE­PE ZI O frumoasă faptă este aceea care cuprinde bunătate și care reclamă virtute spre a fi îndeplinită. POLITICA GRECEASCA IN MACEDONIA DECLARAȚIILE D-LUI THEOTOKIS Doleanțe și revendicări Primul ministru grec, Th­eoto­­k­is, a acordat corespondentului din Atena al ziarului «Tribuna» din Roma un interview, pe care o reproducem în întregime. — Europa—a spus primul mi­nistru grec — uită adesea cauza principială a actualelor condiții deplorabile din Macedonia. Ea uită —și comite ast­fel o mare nedrep­tate față de noi — că înainte ca grecii să exercite o acțiune intr’a­­devăr activă în Macedonia, bande bulgărești lucrau acolo cu fierul și cu focul. Exploziile din 1903 ar ajunge ca să dovedească faptul. Mai mult. Chiar a doua zi după laminarea notei austro-ungare nu s’au repetat excese bulgărești­­ . Propaganda violentă a fost tot­­dainna necunoscută elenismului, istoria e dovadă. Fie că aceasta repugnă clasicului liberalism ele­­nic, fie că el îi pricepe nefolosința, elenismul s’a mărginit totdauna a face o pacinică propagandă de i­­­dei și sentimente. Chiar biserica grecească—asupra operei căreia circulă adesea infor­mații eronate — a fost din Orient un izvor de moralitate și patrio­tism. La școala grecească, rodnică și liberală, cele­l­alte popoare bal­canice—și e curios ca ele uită a­­ceasta­—­și-au luat noțiunea con­științelor lor naționale. Propa­ganda violentă, respingătoare pen­tru tradiția elenică", a fost un act de reacțiune, mai mult, un act de apărare. Că adesea această apărare a de­generat în excese, se poate și sunt primul care se deplânge, dar nu trebue să se nege exceselor de a­­părare atenuantele pe cari li le procură rațiunea și­­ sentimentul. Și că de apărare e vorba, e do­vedit prin continuele știri de vio­lențe bulgare pe cari cronica tre­bue să le înregistreze. Măceluri de greci, incendieri de orașe întregi, antice colonii grecești, s’au comis anul trecut in Rumelia. Dacă a­­cestea au fost în stare să le facă naționaliștii bulgari sub un gu­vern tare, condus de legi ce nu iartă, cum să nu se dea crezămînt la tet ce se povestește despre ex­cesele comise de aceiași naționa­liști în Macedonia, până era în prada anarhiei ? Noi am cercat tot­dauna, să îm­piedicăm ca in Grecia să se for­meze bande și statisticele au ară­tat­ cât de mic e numărul celor ce au plecat de aci, dar Macedonia nu­-șî va recuceri propria ei li­niște de­cât în ziua în care ban­dele bulgare, origina atîtor cala­mități, o vor lăsa în pace. Cele­­l­ alte bande vor dispare atunci ca prin farmec, acea­sta e adinca mea convingere. Conflictul greco-român întrebat când se va rezolva con­flictul greco-român, primul minis­tru grec a spus : * — Lucrurile sunt tot în statu quo și înțelegerea e cu neputință atâta timp cât diplomația română per­sistă in credința ei cum că e ac­tiv amestecul nostru in bandele grecești și la patriarhatul ecu­menic. Dacă s’au comis excese contra indivizilor de naționalitate română, nu e mai cuminte ca guvernul ro­mân să se adreseze la autoritatea țărei în care s’au comis excesele . Opera noastră față de bande se mărginește, după cum am spus, la a împiedica formarea lor pe te­ritoriul regatului, nu numai pen­tru că ne repugnă lupta fratricidă, ci și spre a satisface Îndatoririle ce ne-am luat față de puteri. In ce privește patriarh­ia cu ce drept am interveni spre a’l conduce ac­țiunea ; o acțiune care numără veacuri de tradiție ca cea a pa­­latului in Occident ? Că patriarhatul are simpatii spe­ciale, se poate clar îl privește , după cum îl privește de a regula chestiunile liturgice și de a crede că limba bisericilor ce sunt sub dependența lui In Orient, trebue să fie cea grecească, după cum cea latină e pentru biserica din Occident. Noi însăși ne aflăm a­­desea în diversitate de păreri cu patriarhatul, despre care se crede că e foarte umilit la ordinele noastre. Dar,in afară de aceste amănunte, în numele cărui principiu se poate pretinde intervenția unei autorități pe lângă alta «indepen­dentă» de dînsa ? Nu e destulă credința subiectivă că cea d’intâi poate, dacă vrea, să exercite o ac­țiune morală asupra celeilalte ; a­­ceasta e absurd. Și unde s’ar a­­junge dacă s’ar consacra acest principiu ? Iată de ce conflictul întârzie a fi aplanat, și eu deplâng faptul, conșcient de necesitatea ca rela­țiile să fie cordiale și normale intre două națiuni, cari au atâta afinitate de sentimente și ten­­ dințe^___________ _____________ pentru ASOCIAȚIILE ȚĂRĂNEȘTI In proectul guvernului pentru al­cătuirea asociațiilor țărănești, se mai prevăd următoarele dispozițiuni : Dacă prin actul de cumpărare al unei moșii nu s’a făcut imparțiala ei între asociați, administratorii asoc. sunt datori ca în cursul anului care urmează după cumpărare, să proceadă la împărțirea și parcelarea pământu­lui între asociații, chiar dacă printre aceștia s’ar afla minori sau interziși. Neîmpărțite pot rămâne : islazurile, iazurile, adăpătorie, movilele, pădu­rile, luncile și acaretele. Cu majoritate, în număr și interes, asociații pot exclude pe acel dintre ei care nu-șî va fi îndeplinit cinstit îndatoririle de care era ținut ca a­­sociat. Excluderea însă nu’șî va produce efectele de­cât din momentul în care judecătorul de acol­o va fi aprobat, constatând că au fost întrunite cele două majorități. Moartea sau incapacitatea unui a­­sociat nu fac să înceteze asociațiunea. Moștenitorii celui mort îi iau locul în asociațiune și devin solidari răs­punzători de toate obligațiunile de care era ținut defunctul ca asociat. Dacă în­ succesiunea asociatului de­funct se găsește vre-o parcelă de pă­mânt din moșia cumpărată de asocia­­țiune, ea trece la moștenitori și se împarte între ei după ragulele din codul civil, afară numai dacă prin diviziune părțile cuvenite moștenito­rilor ar rămâne mai mici de 5 hec­tare fie­care. In asemenea caz par­cela Întreagă se va atribui unui sin­gur dintre moștenitori, cu sarcina pentru el de a da un bani sau în alte bunuri părțile cuvenite moștenito­rilor. Când asociațiunea se desființează, fie prin expirarea termenului, fie prin desăvârșirea obiectului, fie prin ne­putința de a-1 realiza, lichidarea ei se va face de către administratori, chiar dacă printre asociați s’ar găsi minori sau interziși. In lipsa de alte stipulațiuni în actul social, vânzarea bunurilor mobile se va face de bună-voe ; vânzarea imo­bilelor însă se va face prin licitațiune publică, înaintea tribunalului res­pectiv, după formele vînzărilor de bună-voe ale imobilelor aparținând minorilor. Administratorii vor depune la ju­decătoria de ocol bilanțul operațiuni­lor de lichidare și un proiect de îm­­părțială între asociați, lucru ce se aduce la cunoștința asociaților prin primărie și în chipul în care se pre­­dau citațiunile de chemare la jude­cătorie. Asociații pot, în termen de 30 zile de la acea în cunoștiințare, să facă contestațiuni la judecătoria de oolo, fie în contra lichidare­ și a proiectu­lui de împărțeală, fie numai in con­tra uneia sau alteia. Acțiunile derivând din contractele de asociațiuni țărănești se prescriu prin­ trecere de cinci ani, socotiți de la lichidarea asociațiunilor. Această prescripțiune curge chiar și în contra minorilor, interzișilor, celor puși sub consiliu judiciar și fe­meilor măritate. Evenimentele din Rusia (Telegramele agenției Române) Alegerile pentru Dumă Petersburg, 25.— Până acum sunt cunoscute 425 resultate­ pen­tru alegerile pentru Duma impe­riului. Au­ fost aleși 195 membri ai dreptei și mon­arh­­iști, 128 oc­­tombriștî și moderați, 4 ai uniu­ne­ pentru renovarea pacifică, 37 cădeți, 15 naționaliști și polonezi, 6 mahometanî, 12 social-demo­­crațî, 26 din stânga și 2 fără partid. La scrutinul de balotagiu din Petersburg au fost aleși 2 oc­­tombriști, 2 cădeți printre cari d. Rodk­ev. La balotagiile pentru Moscova au­ fost aleși 2 octom­­briști, printre cari și d Gutschow. [Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Procesul Gurko-Lidwal Petersburg, 25.—In procesul lui Gurko s’a sfîrșit cu ascultarea martorilor. Ex-controlorul de Stat Sch­wa­­nenbach și fostul aghiotant al ministerului de­­ interne St­sch­­ninsky în depozițiile lor s’au de­clarat pe față de partea lui Gurko; ei au­­ încercat să do­vedească cum că Gurko nu era dator să prezinte unei comisii spe­ 5]banî tngnomania.—fogbam in strainatate PROGRAMA solemnitAtes desvăluirel sta­tuei lui Lascar Catargiu Solemnitatea se va săvârși Dumi­necă, 28 Octombrie, în fața statuei pe piața dintre incrucițerea bulei. Goirea și calea Romană, și va începe la orele 10 dim. cu sfințirea apei. După căderea vălului, președintele comitetului, d. G. Gr. Cantacuzino va rosti cuvântul cu care va preda primarului Capitalei monumentul, ca proprietate a comunei, la care va răs­punde d. primar sau delegatul d-sale. Apoi vor urma discursurile d-lor Take Ionescu și N. Filipescu , iar cea din urmă cuvântare va fi rostită de d. P. P. Carp. »«ful partidului conser­vator.* « * Comitetul pentru ridicarea statuei lui Lascar Catargiu a fixat pentru solemnitate ținuta da zi (redingota). Depunerea pe soclul statuei a coroa­nelor de flori artificiale este cu totul exclusă nefiind potrivită momentului, preferindu-se florile naturale. Pe piața monumentului lui Lascar Catargiu s’au ridicat trei tribune ad-hoc. I. Tribuna comitetului rezervată : P. S. Ierarchi, membri ai Sf. Sinod al României, d-lor miniștri, consiliu­lui comunal, magistraților și prof. universitari. II. Tribuna delegaților, rezervată : delegaților comitetelor și cluburilor partidului conservator; Camerei de comerț din Capitală și reprezintanți­­lor diferitelor corporații. III. Tribuna d-nelor și loja familiei Catargiu. _____ XIW PROVERE PE ZI Cu advocat tînar perzi moște­nirea. Comisia parlamentară Ședința 6-a Ședința s’a deschis ca de obi­ceiü la orele 10 dim. I­ . I. Poenaru-Bordea reamin­tește împrejurările triste prin cari a trecut țara. Obiecțiunile ce se fac proectului de lege că e so­cialist și neconst­ituțional, nu sunt serioase ; astă­zi e vorba de sal­varea țării. Sp­une că proiectul de lege al învoielilor e bun în fond, căci asigură țăranului rodul muncei lui, îl ocrotește contra specula­­țiunii și carnete­ și îi dă putința de a ține și crește vite. Sunt însă în proiect și dispo­ziții vexatoare sau neaplicabile, ce ar trebui modificate; de exem­plu, e nevoie de modificări la art. 1 și 18, dar in această pri­vință va vorbi la desbaterea pe articole a­ proiectului, încheie spunând că partidul li­beral e dator să facă reformele, căci nu se știe dacă partidul con­servator le-ar putea face. Pentru înlesnirea lucrărilor, propune să se aleagă o comisiune mai restrânsă care să se ocupe cu amendamentele ce s-ar aduce la diferite articole ale proiectului, iar comisia parlamentară să se o­­cupe în acest timp cu studierea celor­l’alte proiecte de legi. I­ . I. Brătianu, ministru de interne, rostește un lung discurs. D-sa spune că nu va ceda asu­pra principiilor de cari s’a călău­zit în alcătuirea proiectului, pe de o parte fiind­ că guvernul și partidul sunt angajate în chip so­lemn prin manifestul din Martie, pe de altă parte pentru că obiec­­țiunile ce s’au ridicat nu sunt întemeiate și nu s’a propus ni­mic mai bun de­cât soluțiunile cuprinse în proiect. Dacă ar fi văzut producându-se soluțiuni mai nemerite și mai folositoare, d-sa nu ar sta un moment la îndo­ială să le primească și e gata să facă aceasta ori­când. Analizează apoi rînd pe rând o­­biecțiunile făcute proiectului. Asupra acuzației de neconstitu­­ționalitate nu stăruiește, de­oare­ce însuși d. Disescu a înlăturat-o. S’au criticat mai cu seamă două dispozițiuni ale proiectului: cea privitoare la maximul arendei și minimul prețului­ muncei și aceea a înființării islazurilor comunale. Este îndeobște cunoscut că la noi se speculează pămîntul și că se face cămătărie. D. P. Carp, șeful­­ de azi al partidului conser­vator, a recunoscut aceasta la 1893 și noi vom dovedi cu acte că lucrurile nu s’au îndreptat de atunci­ încoace, ci s’au înrăutățit. Față cu această situație, ce era de făcut. Să las dreptul comun? Dar tot d. Carp a spus atunci că drep­tul comun în asemenea materie e jaful. Dacă am­ avea legile, mo­ravurile, starea economică și ad­ministrația din Germania, n’am fi siliți să recurgem la asemenea măsuri; în Germania sunt îndes­tulătoare dispozițiile din cod în contra cămătăriei directe sau pre­făcute. Noi nu avem alt mijloc decât să stabilim maximul și mi­­nimul. Măsura aceasta ocrotește pe tâ­râm fără a jigni pe proprietari, căci nu va împedeca creșterea na­turală a rentei de pe urma îm­­bunătățiri­i culturilor. De altmin­trelea am luat garanții prin în­ființarea comisiilor județene ; s’a spus că aceste comisii vor putea fi influențate, dar nu mi sa a­­rătat ceva mai bun ; și apoi am de gînd, de îndată ce va fi posi­bil, să aduc o reformă prin care consiliile județene să fie adevă­rata reprezentare a județului. In tot cazul, am dat o garanție se­rioasă prin instituirea comisiei a­­ricole superioare care, prin mo­­ul fel de compunere, va fi o a­­devărată Curte de casație în ma­teria aceasta, garantând interesele și ale proprietarilor și ale țăra­nilor. Răspunzînd obiecțiuni­i d-lui dr. Radovici că maximul va avea drept urmare ca proprietarii să dea cât mai puțin pămint țărani­lor preferind sâ-și cultive moșiile în regie și că tocmai de lipsă de pămînt se plâng țăranii—d. mi­nistru spune că temerea aceasta e neîntemeiată. Culturile mari cer capitaluri tot mai însemnate ; a­­gricultura noastră, din estensiva, trebue că devie intentivă, așa că nu ne putem teme ca proprie­tarii să nu arendeze pămînt ță­ranilor. D-sa repetă că altă soluțiune mai nemerită nu a găsit. Ar mai fi fost o cale : să lase pe proprie­tari și pe țăran­ liber! să se în­­voiască și să institue niște ins­tanțe arbitrale; așa ar voi uni­. Dar oare, nu e mai cuminte a preveni conflictele de­cât a­­« lăsa să se producă ? După cele întâmplate la noi, răspunsul nu poate fi îndoi­os. In ce privește izlazurile, face această observațiune : e singura soluție practică în starea de azi a lucrurilor și nimeni n’a pro­pus arta mai bună. Situația de azi nu poate să mai continue, căci pe de oparte agricultura e serios amenințată de lipsa și degenera­rea vitelor, iar pe de altă parte lipsa izlazurilor e în mâna spe­culanților un mijloc de robire a țăranului. Ar fi putut să propue expro­prierea proprietarilor pentru con­stituirea islazurilor și totuși acea­sta n’ar fi însemnat că atacă sa­crosancta proprietate. Citează în această privință o declarație a d-lui P. P. Carp în sensul că numai atât nu poate fi atinsă proprietatea întru­cât nu vine în conflict cu interesul ge­neral, și dacă proprietarii ar re­fuza pămîntul pentru constituirea islazurilor, ar veni în conflict vădit cu interesul general. Dar n’a voit s’o facă. A prefe­rat soluțiunea propusă în proiect și prin care se poate ajunge la rezultat. Asupra acestei soluții dă mai multe explicațiuni. D-sa respinge apoi obiecțiunea că îngreuerea impozitului fonciar pentru proprietarii care nu vor voi să vândă comunelor pămân­tul pentru islam ar fi neconstitu­­­țională. Nu e nimic anti-consti­­tuțional în această măsură, cum n’a fost când s’a sporit fonciera pentru proprietarii care trăesc în străinătate. In rezumat, obiecțiunile nu sunt întemeiate și nimeni n’a propus soluțiuni mai bune de­cât cele din proiect. Discursul d-lui ministru Bră­­tianu a produs o adâncă impresie asupra membrilor comisiunii și a fost des aplaudat. Discuția generală a proiectului pentru învielile agricole s’a ter­minat cu aceasta . Ședința s’a ridicat la orele 12 și 20 minute. Ședința a 7-a la ședința de după amiază a început discuțiunea pe articole. D. Enășescu, la art. 1, zice că au fost rau înțelese cele spuse de d-sa în discuțiunea generală. Nu e adversar al proiectului. Are însă câte­va observațiuni de făcut asupra unor dispozițiuni din el. Așa de pildă, d-sa e de părere să nu se admită învoelile în dijmă, ci numai cele în bani, cum se fac în Moldova. D. ministru Brătianu spune că aceasta nu se poate admite. Dijma e un fel de asociațiune între pro­prietar și țăran; sistemul există de mult în țară și meteiajul există în multe țări. Noi legiferăm pe ceea ce există nu vrem să impu­nem un sistem sau altul. Se cer diferite lămuriri și să dau. Se propune că la aliniatul a) să se pue iOirect. in loc da 15. La art. 3’, prin care se oprește dijma la tarla, d. M. Burileanu (Mehedinți) cere să se zică „dij­ma cu munca la tarla“. D. mi­nistru de interne spune că nu e nevoie, de­oare­ce articolul e destul de lămurit. Se naște o discuție mai lungă la art. 4, prin care se prevede că dijmuitul trebue să înceapă cel mai târziu 10 zile după ter­minarea recoltei. Se cere să se precizeze, D. Al. Djuvara propune să se spuie că dijmuitul trebuie să înceapă după ce toți țăranii în­voiți vor fi terminat recolta. D. ministru Brătianu obiec­tează că aceasta ar putea zădărnici scopul măsurii, căci tot­dea­una s’ar putea face ca un țăran și rămâe îndărăt cu recolta. După mai multe discuțiuni se admite ca dijmuitul să înceapă 10 zile după seceriș sau cules. La art. 10 (islazuri comunale) se produce de asemenea discuție. D. Costescu-Comăneanu e de părere că ar fi mai bine să se creeze o servitute legală, de care proprietarul se poate libera prin vânzare. D. ministru Brătianu zice

Next