Universul, iunie 1909 (Anul 27, nr. 147-176)
1909-06-25 / nr. 171
ANUL XXVn.—no. 174.—join 2& iunie 4909. " FortDAioR: LUIGI CAZZAVILLAN Principele George al Greciei, care a fost primul guvernator creștin al Cretei Calendar pe anul 1909 Ortodox Miarcur, 24 Iunie.— () Nașt. Sf. loan Botezătorul Catolic Miercuri, 7 Iulie. — Willibald Rasăr, soarelui 4.40 , apusul 8.02 «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția..............................12/88 Comunicări cu străinătatea : 20/56 București, 24 iunie: administrațiunile. Este de așteptat că, în urma acestei modificări, nu se va mai înregistra, ca în anii 1900—905, în județe cu câte 2 până la 7 mii km., pătrați de suprafață, numai câte 9—10 km. de șosele nouă pe an, și nici nu vom mai vedea atâtea drumuri desfundate după orce ploae mai mare sau după fiecare topire a zăpezilor. IN CHESTIA MIMOR Am spicuit statistica pe care ministerul lucrărilor publice a dat-o la iveală cu privire la întinderea drumurilor șoseluite la anul 1905. Am văzut că lungimea totală a acestor drumuri abia a atins 20.500 kilometri, sau ceva peste 4 km. de mia de locuitori și 201 km. de mia de km pătrați ai suprafeței totale a țării. In comparație cu anul 1900 pentru care s’a publicat statistica precedentă, creșterea a fost abia de vreo NfIOO k.; în raport cu suprafața țării, sporul ar fi de vr’o 13 km. la mia de km. pătrați, dar în raport cu populația ’este un refres, căci în 1900 aveam 4 km. 33 metri de mia de locuitori. pe când în 1905 nu mai avem ecât 4 km. și 77 m.,—cu alte cuvinte șoseluirea de drumuri noul n’a ținut pasul măcar cu creșterea populației. Comentând aceste rezultate, «Revista economică și financiară» deplânge puțina atențiune ce se dă desvoltării căilor de comunicație, de la care atârnă atât de mult și dezvoltarea bogățiilor țării.Este adevărat că in unele județe lipsa de drumuri șoseluite e suplinită prin rețeaua de căi ferate ce le străbat in lung sau în larg; totuși o mai mare preocupare de a desvolta și drumurile șoseluite ar fi de cel mai mare folos pentru propășirea economică a țării. Căile ferate ar trebui să joace rolul acelor mari cu vii navigabile pe cari le alimentează toate râurile și râulețele ce cad în zona lor de revărsare între fiecare gară mare, gară secundară ori simplă baltă de manipulare și toate comunele, cătunele și satele ce cad în zona lor de încărcare și descărcare de mărfuri și produse ce se pun în circulațiuune, trebue să fie aceiași legătură intimă și neîntreruptă ca între un mare râu și pârâurile ce-l alimentează, încă un punct de mare însemnătate ar fi de lămurit, și anume, costul acestor drumuri șoseluite. Față cu starea lor în genere primitivă, s'ar părea că în film n'ar trebui să treacă de câteva zecimi de mii lei, și deci o evaluare de câteva sutimi de milioane ne-ar da o idee aproape exactă de valoarea ce o reprezintă aceste căi de comunicațiune. Dar, judecând după sumele însemnate ce se adună în fiecare an pentru a forma așa zisul «buget al drumurilor», după valoarea reală ce reprezintă cele 3—5 zile de prestație comunală a celor 7—8 sute de mii de contribuabili cu prestație din comunele rurale, ar trebui să ajungem la concluzia că rețeaua de drumuri șoseluite costă mult mai mult decât ar fi costat o construire de linii ferate pe aceeaș întindere ! Statul și administrațiile județene și comunale erau până anul trecut mânuitoare ale fondurilor pentru construcția șoselelor. De la această dată, Statul a luat singur asupră și plata personalului tehnic și administrativ, rămânând numai cheltuelile de material ca în trecut, in sarcina câtor trele din Bucovina (Coresp particulară a ziarului «Universul») Cernăuți, 21 Iulie. Comemorarea lui Eminescu in Cernăuți Azi s’a dat marea serbare a comemorărei poetului Eminescu, aranjată de către studențimea universitară română. La orele 9 dimineața s’a oficiat la capela din reședința Mitropoliei un parastas pentru odihna sufletului marelui poet, de către prof. dela facultatea teologică dr. Voiutchi, înconjurat de către top profesorii facultatei teologice. Corul teologilor a executat cântecele religioase. Au luat parte societățile academice, profesorii universitari, precum și un numeros public. Solemnitatea s’a terminat la orele 11 dimineața. La casa lui Eminescu un program s’a prevăzut și o excursions la casa unde Eminescu și-a petrecut cel mai mult timp cu ocazia studiilor sale aoi în Cernăuți. La orele 2 și jumătate d. a., publicul român, compus din profesori, student și doamna s’a strâns în fața universității, de unde a plecat în strada lui Pumnul, la casa fosta proprietate a marelui nationalist Aron Pumnul la care a stat in gazdă Eminescu. Ajuns în strada lui Pumnul, publicul s’a oprit în fața casei cu No. 19, o căsuță modestă situată în mijlocul curței, având în față o grădiniță, iar în dosul ei o parcelă mai mare. Casa se compune din 4 încăperi și o bucătărie. Din datele culese referitoare la schimbarea diferiților proprietari reiese că după moartea lui Aron Pumnul, soția acestuia se căsători pentru a doua oară și ceru la 29 Noiembrie ca dreptul de proprietate să treacă pe numele ei, de pe al doilea bărbat Parteni Tomasciuc. La 25 Iunie 1889, casa trecu in posesiunea d-nei Casiana Misichievicî născută Tomasciuc , la 15 Septembrie 1903 la Elias Misichievici, la 4 Noembre 1903 la Gherghe Tomasciuc, iar la 18 Februarie 1908 trecu pe numele de Susie Bnsenmann. După vizitarea exterioară a casei,excursioniștii au intrat in apartamente, unde în od.^a locuită de Eminescu, studenții au intonat „Somnoroase păserile“, și „La Arme“ de marele poet. După aceasta d. State Dragomir de la Teatrul național din Iași, a ținut o frumoasă cuvântare. După ce se recită o poezie de Eminescu, luă cuvântul profesorul universitar dr. Sextil Pușcariu. Serbarea «le la teatrul municipal Seara, la orele 8 seara, s’a dat in sala teatrului un concert de către studenții români, la care profesorul universitar dr. Pușcariu a simit o conferință literară asupra trecutului poetului. La ridicarea cortinei corul a intonat : „Pe al nostru steag“ de C. Porumbescu-Kiriac, după care d. Pușcăriu tine discursul festiv. După aceasta d. State Dragomir, declamă mai multe bucăți de Eminescu, fiind frenetic aplaudat. Cu această ocazie i s’a predat ca amintire din partea studenților bucovineni, o cunună de laur cu inscripția : “„Festivalul Eminescu“ „Studenții români bucovineni. Apoi s'a mai declamat „Satira III“, „Glossa“, „Doina“, etc., și s’a cântat mai multe cântece, din partea corului, studenților cu o reușită satisfăcătoare, finindu-se astfel serbarea festivalului lui Eminescu. ____________ Diva«I. MÂINE, JOPAPA liE „Veselia “&în r umoristic Hasira! a CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ —r> nani in românia.—10 Dani in stramai © 8 E 0 ACTIV ȘI ADMINISTRAT*« — ft. Strada Brezoianu 11, Rolul învățătorului în mișcarea cooperativă sătească —„Nu se mai face treabă cum se cade în școala rurală, de când învățătorii au fost îngăduiți și încurajați să se ocupe de bănci și cooperative”, zic unii cari se ocupă numai cu d'ale școalei. —„Din zi în ei se compromite mai rău corpul învățătoresc prin condamnările învățătorilor dovediți că au comis incorectitudini In băncile și obștiile ce conduc Banul, ochiul dracului. Îi tentează, și mulți învățători, bunuri ale școalei, vor cădea victime ale imprudenței?..) lor de a se amesteca în afaceri bănești”— pronosticează cei cari susțin cumințenia lor cu faptul că s’au interesat totdeauna numai de trebile lor personale. —„Băncile populare și cooperativele sunt instituții de afaceri mănoase și instrumente de ■presiune în serviciul și la îndemâna învățătorilor”—strigă pe toate tonurile cei ce văd că numai pot opera ca alte dăți în producția săteanului, iar cei ce cunosc numai din auzite pe învățător și operile lui extrașcola, fac ecou repetând în orice ocazie „ce se vorbește pe contul dascălilor”. Propaganda și acțiunea învățătorilor pentru înființarea de bănci populare, obști și societăți de vînzare ei cumpăram un comun etc., este curată instigație, tulburare a liniștei sociale , iar operile lor sunt instrumente periculoase de sfărâmarea ticnitelor raporturi dintre păturile organismului nostru social”— demonstrează unii politician cari nu vor să audă glasul timpului ce recomandă unirea la muncă, solidarizarea în lupta pentru traiași, crezând că prin amuțirea învățătorilor va înceta să sune acest glas, tind la limitarea acțiunei învățătorilor iarăși numai între pereții clasei. —„Ce ne facem față de această repede întorsătură a opiniei publice, altădată favorabilă și elogioasă la adresa lucrărilor noastre extrașcolare, iar acum din ce în ce mai amenințătoare pentru noi și operile noastre ?“ —se tânguesc învățătorii cari, văzând că chiar acum, în timpul zis de ocrotire al mișcării cooperative, nu li se mai admite a lipsi de la clasă nici la inspecția băncilor sau cooperativelor ce conduc (*); ei sunt îngrijorați de soarta ce-l așteaptă, când vor sosi anunțatele vremuri vitregi pentru cooperația sătească. —„Să ne retragem cu totul din mișcare și să ne vedem de treabă“, opinează ce” carte neidentificată încă cu idealul mișcării, aleg arma iepurilor la orce amenințare. —„Ba să rămânem neclintiți și, cu liniștea apostolică, să primim orice lovituri ni s'ar da pe această chestie de viitor !“ ripostează câțiva dintre învățătorii încercați. Acestea sunt, în rezumat restrâns, comentariile ce se fac in preajma învățătorului cooperator, comentarii care socotesc că au determinat înscrierea în programul congresului invățătoresc din ăstan discutarea din nou a chestiunei . Stolul învățătorului în mișcarea cooperativă sătească. Ca învățător cooperator, am utilizat împrejuraera de a face serviciul de control al Băncilor și coperativelor din țară, studiind pe mai multe fețe, mai în larg și mai în adâncime, atât mișcarea cooperativă in sine cit și rolul ce are de îndeplinit învățătorul pentru obținerea de rezultate satisfăcătoare. Concluziile la cari m’au dus constatările, observațiunile și meditațiile făcute in privința aceasta, le exprim aci ca personale convingeri și nicidecum în vreo legătură cu haina oficială ce timporar port Dacă părerile ce-mi stau pentru rezolvirea acestei probleme de actualitate, vor găsi vreo aprobare, bine; de nu, voi sî rămâne împăcat că mi-am îndeplinit o datorie pe care orcare membru al corpului învățătoresc o are și mă aștept să și-o împlinească în apropiatul congres, datoria de a comunica cu franchetă ce gândesc, în chestie. Despicând problema în două, prima parte—rolul ce au avut învățătorii la înființarea băncilor și cooperativelor sătești—nu este ceva nou. In presă și în congresele anterioare s’a vorbit s’a clarificat destul de bine iar autoritățile și în genere bărbații mari ai tarei— indiferent de culoare politică—a fi recunoscut, ca un titlu de glorie pentru învățători, activitatea cu abnegație desfășurată la inițiarea cooperației sătești. Așa că ar fi de prisos a se mai discuta. Partea a doua—rolul învățătorului în organizarea și consolidarea operilor cooperative, sau învățătorul mai are vreun rost, mai este necesar în mersul, cooperației sătești ? este ridicată la punctul de discuție generală, este problema ce trebue rezolvată. Răspunsurile ce se vor da ca soluție problemei, e de prevăzut că vor fi unele în sens afirmativ și poate că și în sens negativ multe se vor căpăta. Atât unele cât și altele vor avea de bază motivări mai mult sau mai puțin temeinice ,bine înțeles când vor veni de la cei cari discută cu bună credință chestia. Analiza motivelor pro și contra cu exemplarizarea spuselor ar forma materia unei conferințe sau a unui memoriu ; în tot cazul nu poate intra în cadrul u*) Posedăm o copie după un ordin al unui revizorat școlar, prin care se spune categoric că se va reține salariul învățătorului, pentru zilele cât a lucrat la bilanțul și la inspectarea băncei. N. A. nu articol. De aceea mă mulțumesc a face aci numai o simplă înșirare a rezultatelor finale la care prin descernământul fiecărui motiv in parte, am ajuns eff. Nici una din aserțiunile reproduse in fruntea acestui articol nu pot persista ca motive temeinice pentru scoaterea învățătorului din mișcarea cooperativă, învățământul sătesc, școala rurală, deși — e drept—ni se pare că are perderi în ce privește cuantumul cunoștințelor predate, din pricina divizării sau îndreptării,energiei învățătorului și în afară de pereții clasei, tn conducerea băncilor și cooperativelor mai ales, dar, cercetând mai adânc și uitându-ne ceva mai departe, băgăm de seamă că energia ce credem că se cheltuește în scopuri fără legătură cu școala, pe cale indirectă servește școala. O servește, căci pe deoparte Autoritatea, vaza la care se ridică învățătorul în fața sătenilor prin mijlocirea operilor de folos obștesc ce conduce, influențează în mare măsură regulata frecventare a școlii de către fiii sătenilor, iar pe de altă parte faptul că învățătorul se găsește postat acolo unde fiecare sUean e silit de nevoile vieții să vină, îi dă prilej să facă și „școală pentru viață" nu numai că până mai deunăzi „școală pentru școală, îl pune în contact mai des cu foștii lui elevi spre a le împrospăta la timp^cunoștintele predate în clasă, a le face aplicabile la nevoile vieței. A apoi, dacă printr’o chibzuială oarecare s’ar ajunge la proporționarea activității ce trebue să depună învățătorul in clasă și în afară de clasă, dacă s’ar găsi și măsura prin care organele de control ale învățământului să deosebească pe învățătorii intr’adevăr muncitori la operile extra-școlare de cei care, din fericire, mai puțini—figurează numai în conducea vreunei cooperative ca să aibă loc de scăpare când sunt prinși că lipsesc de la clasă, ci nu lucrează cu spor în clasă; mai poate fi motiv temeinic și serios pentu autoritatea școlară de a constrînge pe învățători să iasă din mișcarea, din conducerea mișcării cooperative sătești? Compromiterea numelui . de învățător prin condamnarea câtorva învățători cooperatori, se va zice, este un motiv puternic ca autoritatea școlară, din spirit de precautiune, să nu mai lase pe învățători a fi în punctul de veșnică tentație a banului public. Nu, căci, dacă din aproape 2.000 învățători conducători de bănci și cooperative s’au găsit 7-8 incorecți carin au putut, rezista tentațiilor ; dacă deci procentul victimelor slăbiciune in această privință este numai de 4 la mie aproximativ, dacă avem în vedere că poate nici aceștia n'ar fi căzut ln cursă când s’ar fi putut face o socoteală mai deasă cum credem că se va face în viitor, Casa centrală a Băncilor dispunând acum de un maî suficient personal de control ; dacă ne gândim că în alte întreprinderi și în alte ramouri de administrație a banului public, cu un destul de numeros personal de control, procentul funcționarilor dovediți cu incorectitudini roare și grave e cu mult mai mare (6—10 la sută),—nimeni n’ar putea zice decât că . • Corpul învățătoresc in materie de cinste s'a ținut bine, stă cu mult mai sus decât alți funcționari mânuitori de bani publici. Și, cum cei mulți si nepătat învățători privesc căderea in cursă a câtorva colegi de ai lor ca o consecință firească a lipsei de tărie de caracter, bine înțeles când sunt convinși că la mijloc nu e năpăstuire—iar pedepsirea lor cu îndepărtarea din învățământ ca o naturală expulzare a elementelor bolnave și stricătoare organizației lor de corp, învățătorii au tot dreptul să desfășure steagul cinstei și Ischfundei în fața opiniei publice și să pretindă că de n’ar fi fost eî mântuitorii fondurilor de la băncile și cooperativele sătești, praful s’ar fi ales de toată mișcarea și de toate strădaniile făcute pentru improrogarea acestor instituții de viitor pentru țară. ______ (Va urma). EVENIMENTELE — Serviciul nostru telegrafic — Pregătirile de războiu ale Turciei Constantinopol. 23. — Din Salonic se anunță, că trupele active fiind trimise aproape toate la granița grecească, s’a ordonat concentrarea unei părți de rezerviști. S’a ordonat de asemenea mobilizarea artileriei și o parte a și fost expediată la graniță. Berlin. 23. — „Frankfurter Zeitung“ află din Constantinopol, că ele au fost expediate in Epir 4 regimente de artilerie. Alte 8 detașamente de artilerie vor fi trimise in curând la granița grecească. Albanezii nu cer autonomia Albaniei Constantinopol. 23.—«Monitorul Oficial» publică o declarație făcută de 23 de deputați albanezi, un deputat aromân și 2 senatori, prin care se desminte știrile despre insurecția albanezilor în scopul obținerii autonomiei susținând că o Albanie izolată n’ar putea să existe. Se asigură apoi că situația în Albania nu e îngrijitoare. DIN TURCIA Noile noastre premii pentru Duminică 28 Iunie Unanima simpatie cu care publicul cititor a întâmpinat ziarul nostru și în zilele când am oferit premii, și în zilele când nu am oferit, ne-a hotărât, ca drept mulțumire, să mergem și mai departe pe această cale. Astfel, Duminică, 28 Iunie, toți cititorii ziarului „Universul“t vor participa pe lângă alte multe premii de o netăgăduită valoare și la un mare premiu, constând dintr’un Teren la Sinaia în întindere de peste 300 m. p. situat în cea mai pitorească poziție a orașului, în strada Cășeriei, alături de Vila Universul 1909, care s-a câștigat la tragerea premiilor noastre din 24 Maiü a. c. Celelalte premii, cititorii le pot vedea in anunțul din pagina II-a. Așadar, toată lumea, care va cumpăra Duminică, 28 Iunie, ziarul Universul, va participa, prin tragere la sorți, la aceste mari premii. Revoluția din Persia —Serviciul nostru telegrafic— Temeri de devastare a Teheranului de către trupele șahului Berlin. 23.—Din Teheran se anunță că situația taberelor dușmane, a rămas neschimbată pe ziua de erî. Victoria cazacilor a făcut mare impresie in Capitală. Locuitorii se opun ca trupele credincioase șahului să nu înceapă a jefui orașul. Din această cauză magazinele sunt închise. Știrea că faimosul bandit Rahim Khan se află la Teheran a îngrozit și mai mult populația. Dat fiind caracterul persanilor, mari mișcări de trupe sunt imposibile, așa că nu se va putea restabili liniștea până când o Putere europeană nu va interveni. Revoluționarii cer retragerea cazacilor ruși Berlin. 23. — Din Teheran se anunță că legațiile engleză și rusă de acolo au răspuns lui Sipahdar, care ceruse între altele evacuarea țării de către ruși, că ele nu pot interveni pe lângă șah în favoarea cererilor sale. Rusia pregătește ocuparea Persiei Londra. 23.—In cercurile politice de aci se consideră pasul Rusiei de a întări trupele ruse din Persia ca începutul unei acțiuni mai mari contra Teheranului în scopul ocupării Persiei. Motivul invocat de Rusia că dânsa vrea numai să apere pe locuitorii europeni din Teheran e ridicolă. Europenii nu au nici un motiv să se teamă de naționaliști. APEL către toți românii din împărăția Austro-Ungară stabilit în România Venirea in România a R. S. I. și R. Arhhiducelui Francisc Ferdinand ne reamintește » datorie față de viitorul împărat rânduit de Providență și le fi pavăză părinților și fraților noștri rămași acasă : e datoria noastră de a-l ajuta cu toată dragostea la sosirea Sa pe acest frățesc și binecuyțri tot pământ, unde pe noi ne-au adus împrejurările din țara părinților noștri. Recunoscuți ori nu in calitatea noastră de Români, noi ținem să fim de fată la sosirea în țară a Augustului oaspe, să sporim numărul celor ce au să’î ureze «bun sosit !» și să prindem o privire din ochii aceluia, pe care-l socotim că va fi odată binefăcător al tuturor popoarelor din monarhia vecină și al Românilor în deosebi. Facem deci apel călduros la frații noștri veniți de peste hotare, să ne dăm cu toții întâlnire la Sinaia și să formăm un mare grup de oameni, despre care să se știe că au venit ca sinceri și plini de nădejde întâmpinători ai Alteței Sale Imperiale și Regale. Pentru, ca manifestațiunea noastră omagială, care va fi un mai învederat semn de bună și respectuoasă prietenie cu vecina monarchie, să fie bine condusă, rugăm pe toți cei ce doresc a lua parte la ea să ne vestească la adresa d-lui G. Popa Liseanu, București, str. Plevneî No. 50. Din însărcinarea cercului: Ioan Slavici, Aurel C. Popovici, G. Bogdan-Duica, G. Popa Liseanu, Ion Clinciu, N. Mircea, Luca Rusu, N. Colceag, V. Borgovan, I. Scurtu, I. Țețu, S. Mândrescu, S. Maior, N. Lupan, Al. Lepădat, Ig. Mircea, Gh. Căciulescu. CIOCNIREA DE TRENURI DE PE LINIA BUCUREȘTI-GIURGIU , i Raportul oficial Dăm mai jos o copie de pe raportul d-lor A. 4 Galea, inspector general, subșeful serviciului de întreținere, și Just. Teișanu, inginer-șef, sbșeful serviciului mișcărei, însărcinați a face primele constatări la fața locului asupra cauzelor cari au provocat aldltăen Luni, ciocnirea trenului de persoane No. 131 de către trenul de marfă No. 697/ N între stațiile Comana și Mihaiu-Bravul. Onor. Direcțiuni generale București. Avem onoarea a vă expune aci mai jos rezultatul primelor noastre cercetări făcute la fața locului, pentru stabilirea cauzelor cari au provocat astăzi. Luni, 22 Iunie, ciocnirea trenului de persoane No. 131, de către trenul de marfă No. 697/11 pe linie curentă, între stațiunile Comana și Mihai Bravt. Am sosit la locul accidentului cu vagonul de ajutor, la ora 1.24 d. a. Am găsit lăsare pe sanie la klm. 34 plus 800 ultimele 5 vagoane de la trenul 131, dintre cari două ar foste cu cai și militari însoțitori răsturnate și cu pereții frontali sfărâmați, vagonul de bagaje Cp și de poștă Dpa distruge, iar un vagon B, cel din urmă din aceste circi dinsaia Mihai-Bravul, numai cumat,«uiletele frontal spart. De asemenea am găsit lăsate pe linie mașina trenului 697/n cu primele 41 vagoane, restul trenului fiind tras înapoi la Comana cu mașina izolată ce era in mers spre Giurgiu, de la București. Din aceste 11 vagoane, vagonul de manipulare și alte 4 după dânsul erau intacte și nederaiate, 3 au fost complet distruse, uu ar avea pereții frontali și laterali sparți, 1 B gol din garnitura trenului mixt No. 380 Giurgiu—Filaret peretele frontal spart și 4 A gol din aceeaș garnitură numai deraiat. Mașina trenului 697/11 am găsit-o încâlcită cu botul în vagonul Gr.de semnal al trenului 434, nederaiată și cu vătămări neînsemnate. Linia e stricată pe 50 metri lungime având șine rupte și strîmbate. Din informațiunile ce am putut lua de la conductorul trenului 131, rămas la locul accidentului, de la șeful trenului 697/11, și mai cu seamă de la șeful stației Mihai-Bravul, venit din nou acolo in urma noastră, am aflat că nici un caz grav de rănire nu s’ar fi întâmplat, iar din constatările făcute imediat de către d. medic al C.F. R. Ardis, care se găsea chiar în stația Mihai Bravul și a dat primele îngrijiri celor răniți și contuzionați, rezultă că victimile acestui accident sunt dintre călători numai două cu plăgi mici in regiunea frontală, unul cu fractura claviculei drepte și alți zece cu ușoare contuziuni. Printre cei ușor contuzionați a fost și d. colonel Mihailescu, comandantul reg. Dâmbovița, iar printre cei ușor răniți am găsit înapoiat in Comana pe un d. Petre Marinescu, de profesie măcelar, domiciliat in București, str. Piscului No. 8, care fusese deja pansat și pe care l-am adus în București cu trenul de ajutor. A mai fost contuzionat cu ocazia ciocnirei și mecanicul trenului 697/11. Accidentul s’a produs în împrejurările următoare . Trenul 131, plecat din Comana la ora 9.32 ziua, cu 5 m. întârziere din cauza alimentărei mașinei cu apă, s’a oprit pe linie intre klm. 324-800 și klm. 331 000, mașina sa devenind defectă prin astuparea tubului injector. Trenul 697/11, plecând din Comana la ora 9:37 dim., adică la distanța reglementată de 5 m., după cum este notat in raportul de parcurs și în registrul de mișcare al stației, a ajuns și lovit în coadă trenul 131 oprit pe linie, cu toate că, dacă personalul de mașină și șeful trenului ar fi fost atenți, ar fi putut încă de departe observa acest tren, și cu toate că, fermeea ,de la cantonul No. 45 km. 324-600 a dat semnalul de oprire trenului 697/11 la 300 metri distanță de coada trenului 131. Mecanicul recunoaște că a văzut semnalul de oprire al cantonăresei când ajunsese aproape de basisa, dar susține că nu i-a fost posibil să oprească trenul la timp, deoarece sporise viteza pe palierul de circa 1500 metri în vederea rampei lungi de 10 mm, pe metru ce începe la 100 metri înainte de cantonul No. 15. Trenul 431 n'a fost acoperit de bonarul de semnal, credem că pentru aceasta a lipsit și timpul necesar, distanța la care îl urmărea pe linie in acel moment trenul 697/11 fiind dovedită prea mică. Trenul 431 cu pasagerii, poșta, brigajele și vagoanele nederaiate a fost condus de la locul accidentului, la Giurgiu, de mașina unui tren gol de petriș venită de la Mihai Bravul. Consecințele puțin grave pentru călători ale accidentului se datoresc împrejurare! Că mai toți au sărit jos la timp din vagoane, fiind preveniți și de personalul trenului 431 ; de asemenea și caii cu însoțitorii lor militari din ultimele 2 vagoane G1, au putut fi scăpați Este probabil că rănirile și confuziunile ușoare ale călătorilor să se fi produs mai mult prin căderi în momentul sărirei din vagoane. La ora 7 seara linia a fost complet liberată și circulația restabilită pentru toate trenurile. Trenurile 433 și 134 au circulat fără transbordare cu oarecari întârzieri. Trenul mixt No. 380 a fost anulat. (ss) N. Galea, (ss)- Just- Teișanu. PREMIILE NOASTRE Dăm mai jos numele persoanelor cari au câștigat la tragerea premiilor noastre de Duminecă, 21 Iunie c. Salba «le numele Jubiliare românești a fost câștigată de d.Iexand lru Cohen, strada Labirint 26, Loco. Fericitul câștigător s’a prezentat la Banca Regatului, calea Victoriei No. 38, de unde a primit Salba. Salba din Sferturi de lire turcești a fost câștigată de d. C. M. Oprescu, spitalul Filantropic, Craiova. Salba din jumătăți de napoleoni n a fost încă reclamată. S-au mai liberat câștigurile următoarelor persoane : Iosif Willing, calea Budești 51, loco; Gh. Gri, Gura Oborului 23, loco; Oscii, Thomas, Uzinele Lemaitre, loco; Adalbert Stoclosu, str. Polonă 413, loco; Rebeca Gălățeanu, str. Nerva-Traian 64, loco ; Topală, str. Francmazonă 73, loco; Aurica Meller, str. Senat 16, loco ; Victorina Gobi. Regală 19, loco; Ion Ionescu, Clubul agricol, loco ; Nicolae Teodosiu str. Văcărescu I No. 41, loco ; Tache Seuris, str. Nifon No.42, loco; Eracle.Bellea, str. Mihai-Vodă No. 17, loco ; Iancu Victor, șos. Basarab 110 loco; Octavian St. Pârvescu, str. Palas 6, loco ; Elena Constantinescu, str. Traian 154, loco; Ion Bratu, str. Lucacî Sz. loco; Petre Iordănescu, calea Șerban-Vodă, loco ; Dineu M. Gheorghe, factor ștal. loco ; Eva Lefter, calea Gh..ței 94. loco; Erman Solomon, calea Moșilor 257. loco ; Margareta Ionescu, str. Banu Manta 2 bis. loco ; Mihai Gheorghe, calea Victoriei 52, loco ; F. Stănescu, str. Carol Davila No. 12 bis, loco; Iulian Gheorghe, Splaiul Giurescu, loco ; Victoria Rădulescu, Alea Blanck A 52, loco; I. Grumberg, str. Popa-Tatu 20, loco; Alexandrine Dumitrescu, str. Scărlătescu 38, loco; Marcela Geslicone, str. Hramului 24, loco; David Serveri, str. Văcărești 44, loco; Ion Stănescu, str. Agricultureî 106, loco; Ștefan Botez, Grivițea 209, loco ; Eracle Nicolaide, student, Constanța ; C. Bobin, str. Căruțași 9, loco; Nae Sfărliu p,st Mi. str. Stefrinescu 7, loco ; Elisa Popescu, Belizar 24, loco ; C-t.n Niculescu, loco; Sultana Avramescu, Șerban-Vodă 196, loco ; I. Depa, Brațului 10, loco ; Wenzel Samoil, Popa-Nan 33, loco; Albu V. Alexe, Barierei 12, loco; Ionică Golciu, Fraților 47, loco; G. Dănacu, strada 13 Septembrie 61, loco; Nicolae Bellu, Lăzăreanu 45, loco; Lucia Miller, Belizar 30, loco ; C. S. Cioflac, str. Ing. Zablovschi 66, loco ; D. Mihăilescu, strada Rondă 30, loco; Ion Bogza, strada Dreptului 56, loco; Nae Ionescu, b-dul Pache No. 138 bis, loco; Eliza G. I. Busuioc, b-dul Elisabeta 126, loco; căp. Mihailescu str. Stindardului 19, loco; maior Popescu, Pitesti: P. Modorcea, str. Sf. Voivozi 45, loco; Petru Nicolae str. Codrilor 5, loco; Alex. Coro din str. Floreasca 25, loco; Gh. Ștefănescu str. Teilor 185, loco; Gh. Focșeneanu str. Bibescu-Vodă 8, loco; Petre Stoenescu str. Popescu 19, loco; Dumitru Petrescu str. Vasile Dumitrescu 21, loco; loan Dumitrae,de str. Virgiliu 45, loco; Vasile Barbu str. Toamnei 20, loco; Alex. Babick str. Lăzureanu 54, loco; Gh. Puiu sos. Basarab 178, loco; Apostol Gheorghe str. Gândaci 4, loco; Nic. Popescu str. Câmpului 5, loco; Tănase Georgescu str. Pîsculescu 4, loco; Anica Atici prelungirea Dorobanților 20, loco ; Elena Roșulescu str. 13 Septembrie 146, loco; Mitică Ionescu str. Trandafir 42, loco; Toan Iordănescu str. Lazureanu 20, loco; Nicu Olănescu str. Rosetti-Sater 32, loco; Maria Olănescu strada Stosetti-Later 32, loco; Ilie Băcănoiu gara Ciocănești; Gg. I. Hagiu-strada Mătăsari 15, loco; Toma Gross sos. Basarab 86, loco; Nicolae Crisbășanu loc. Națională loco; Mihail Z. Lăzărescu Șerban-Vodă 136, loco ; Spirea Stoenescu str. Matei-Voevod 85, loco; Elena Brașoveanu str. Spitalului 6, loco; Pavel Buzoianu str. Povernei 28, loco; N. Preda str. sf. Spiridon 3,3, loco; Nicolae Stoenescu str. Mihai-Bravu 20S, loco; Dim. Simon str. Cotroceni 50, loco; loan Fileanu str. Zidurilor 3, loco; Gh. lonescu portar la fahr, de chibrituri Filaret; Toader Rotaru strada Câmpineanu 60, loco ; Marcu Mihăilescu sos. Colentina 14, loco; Iosif Tomescu strada Rotari 3, loco, Ilie Bonceff calea Moșilor No. 7, loco; Maria Angelescu str. Fraților 12, loco; Ecaterina Elefterescu strada Polonă 73, loco; C. Chr. Stoianovici b-dul Elisabeta 6, loco; Ioan C. lonescu strada Manu No. 10, loco; Ivan Grigorieff strada Carol No. 107, loco; Gr. Goda, șos. Basarab 230, loco; Mitică Bedoi, factor, str. Brezoianu, loco; Aurelia Moisescu-Wiiler, Câmpineanu 10, loco ; Petrovici, Moșilor 167, loco; 1. lacobson, str. Sf. Mina No. 1, loco; Ionel Georgescu, calea Victoriei 144, loco; Carolina Ernest, str. Măcelari 4, loco; C. V. Ionescu, Popa-Tatu 103, loco; Iacob Petu,loco; Wilhelmina Cosma, loco; Nicolae Blându, comisionar, Titu. Mâine vom continua cu publicarea numelor celorlalte persoane cari au câștigat. > $ UNIVERSUL, caută corespondenți la Comarnic, Azuga, Strunga și mânăstirile: Agapia, Văratic și Neamțu. Ofertele se vor trimite secretariatului de redacție. CURIEI , (TRIBUNALE CIVILE) Recursul curiei BirjÉ^isfor* evreî din Iași Am publicat că Curtea de casații a făcut divergență în privința unui motiv de casare invocat de cârciumarii evrei din Iași. Motivul a fost formulat de d. ad. P. P. Poni și constă în violarea art. 303 din proc. civmi, prin faptul ca Înainte de închiderea desbaterilor nu s'a pus juraților întrebarea dacă sunt sau nu luminați. Era Curtea, după ce s’a complectat, încă cu trei judecători a luat din nou în desbatere motivul arătat mai sus. Din partea cârciumarilor a pledat d. Pom iar din partea d-lui Șumuleanu d. adv. Gh. G. Danielopol. Curtea, după o lungă deliberare a respins și acest motiv și în consecință a respins recursul cârciumarilor făcut contra deciziei Curții cu jurați din Vaslui. Recursul fostului casier Gh. Costăchiescu. Se știe că tribunalul Ilfov a Condamnat la cinci ani închisoare pe fostul casier Gh. Costăchescu de la gara de mărfuri din București, fiindcă a delapidat o însemnată sumă de bani. Costăchescu find dispărut sentința a rămas definitivă. In urmă fiind prins în Canada și adus în țară el a făcut contestație pe motiv că nu s’a îndeplinit bine procedura, față de el, atunci când s’a judecat procesul. Contestația fiind respinsă a„tât de tribunal cât și de Curte Costăchescu a făcut recurs ce a fost respins erî de secția II-a a Curții de casație. Cântăreț cu orice preț Tânărul P. Bâzu, terminând școala de cântăreți, s’a stabilit în comuna Aninișu (Gorj) de unde era de loc aceasta cu speranță că cu timpul să devie cîntăreț la bserica din localitate. La început el a promis o sumă de bani cântărețului din localitate, anume Ștefan Preotu Radu ca să-i cedeze lui locul iar dânsul să-și caute loc în altă parte. Cum acesta nu voia, Bătu se hotărește să î joace o farsă. In acest scop el plăsmuește o petițiune adresată episcopului ca din partea lui Ștefan P. Radu și prin care acesta dimisiona din postul de cântăreț. Faptul descoperindu-se Bâtu a fost dat judecății și Curtea de apel din Craiova l-a condamnat la 15 zile închisoare. Această decizine a fost confirmată erî și de Curtea de casație. Decizia Curții în procesul falitului Calmanovici Tribunalul Ilfov a condamnat la 2 ani închisoare pe falitul fraudulos Artur Calmanovici din Capitală. In acelaș timp tribunalul a mai condamnat, ca complici ai lui Calmanovicî și pe Sig. Calmanovici, Max Zweiten și I. Schein la câte 3 luni , pe Lucia Zwelten la 15 zile și pe Paulina Calmanovici la 200 lei amendă. Contra acestei sentințe au făcut apel atât inculpații cât și de prim-procuror. Aceste apeluri s-au judecat, în mai multe ședințe, de secția 3-a, a Curții din București, amânând pronunțarea. Era, Curtea și-a dat decizia respingând apelul ,lui A. Calmanovici, Sig. Calmanovici și Paulina Calmanovici. A admis apelul primului procuror în ce privește pe Max Zweken și J. Schein și le-a ridicat pedeapsa la S luni închisoare. A achitat pe Lucia Zweken. DESCOPERIREA UNEI CRIME DUPĂ 5 ANI Buzău, 22 Iunie. Sunt aproape 5 ani de zile de când a fost găsit mort în pat notarul comunei Suciu, anume N. Vasilescu. El avea la cap o rană oribilă produsă de o lovitură de ciomag, care fusese dată cu atâta înverșunare, cât omorîse pe loc. Crima a produs pe atunci multă sensație și împrejurările în care s’a comis, rămăseseră misterioase până azi. Se știa doar că N. Vasilescu, culcându-se noaptea într’un pat în camera localului de școală din comuna Luciu, — cameră ce era alăturată de localul primăriei, peste noapte un necunoscut, profitând de împrejurărea că ferestrele erau deschise și patul așezat la fereastra din afară, i-a ridicat viața. Parchetul, cu toate cercetările făcute, nu a putut descoperi pe criminal și afacerea a fost clasată. Un denunț prin care o mamă acuză pe fiul său de asasinat Acum câteva zile o bătrână țărancă din Lucia, anume "Vasilica Lupașcu, îngrozită de maltratările ce le suferea zilnic de la fiul säu Iancu, un fost pușcăriaș și de pe urma cărei maltratări rămăsese ooagă, a denunțat secției locale de jandarmi că acesta este ucigașul fostului notar N. Vasilescu, dând în același timp amănunte precise și sensaționale. Bătrâna Vasilca susține că fiul său Iancu avea o ură de moarte contra notarului N. Vasilescu. Ura provenea de acolo că Vasilescu dovedind că Lupașcu era autorul unei spargeri comisă în comuna Larga, de unde se furase o mare sumă de bani, nu s-a lăsat tentat de promisiunea ce-i făcea Lupașcu că-l va dărui cu mulți bani, și chiar contra decisiunea primarului säu de pe vremuri, Radu N. Oprea, a înaintat actele de dare în judecată parchetului, așa că Iancu Lupașcu a căpătat câteva luni de pușcărie. După eșirea din temniță, lancu Lupașcu, nemai putând ceda urei și răzbunărea ce nutrea în pieptul său, a pândit o ocaziune favorabilă când a ucis pe N. Vasilescu. In desele maltratări ce făcea mamei sale, criminalul lancu Lupașcu, amenința mereu pe mama sa, zicându-i : Te voi omorâ și pe tine cum am omorât pe notarul Vasilescu. Bătrâna Lupașcu, mai declară că Joianca Dinu, D. Jirlianu, Ioana I. Simașcu, soția asasinului precum și Ghiță D. Mihai, toți din aceiași comună, au cunoștință de crimă, și precizează că asasinul a dat lui Ghiță D. Mihail un pogon de pământ, numai ca să nu-1 destințe. Asasinul a fost arestat și adus a ®i la parchet.