Universul, noiembrie 1909 (Anul 27, nr. 300-329)
1909-11-26 / nr. 325
ANUL XXVII—No. 325—tom 23 Noembrie 1309.» Fondator t LUIGI CAZZAVILLAN Palatul Camerei de comerț și industrie din Cernăuți, inaugurat alaltăieri Calendar pe anul 1909 Ortodox Mercurî, 25 Noembrie.—Mart. Eca,’terina ji Mercuriu. Catolic Mercur!, 8 Decembrie. — Concepția : Mariei. Răsăritul soarelui 7.42. Apusul 4.35. București, 25 Noembrie. CD FRam&EEA Constțul nostru exterior i In numărul trecut am dat oarecare științe despre comerțul nostru exterior cu principalele State europene. E regretabil că noi nu avem, acum la sfârșitul anului 1909, decât datele raporturilor noastre,cipragresate cu străinătatea pe anul 1907. Dar putem să ne folosim de datele serviciilor statistice ale altor State, cari ne-au luat înainte. Și între acestea este și raportul serviciului statistic al regatului bulgar, care ne dă, pentru anul 1908, următoarele științe ce trebuie să ne intereseze și pe noi: Importul de produse românești în Bulgaria, în 1908, a fost în valoare de peste 4 milioane de lei, pe când exportul de mărfuri bulgare la noi nu s’a ridicat nici la valoarea de un milion de lei. Dar sunt mai interesante indicațiile privitoare la comerțul general al Bulgariei cu celelalte State,—indicații cari ne-ar da și nouă, oarecare îndrumări de cari ar trebui să știm să profităm. Vedem, din aceste date, că produsele Austriei, Angliei și Germaniei găsesc în Bulgaria un debușeu din ce în ce mai mare, pe când produsele altor țări nu cresc peste cifrele anilor precedenți. Austro-Ungaria exportează în Bulgaria mărfuri de peste 35 jum. milioane lei, în creștere față de anul precedent, și mai ales față de anul 1906, când tot acest export nu atingea 28 de milioane. • Produsele englezești au trecut de la 20 de milioane la 23 în anul 1908, ceea ce este o creștere mai mică decât a produselor germane, cari s-au urcat de la 16 la aproape 21 de milioane. Și produsele franceze s’au urcat, — dar nefiind decât de 5 milioane, au ajuns abia la 7 milioane; cele belgiene s’au urcat dela 3 la 4 milioane. O cifră însemnată reprezintă importul de mărfuri turcești în Bulgaria, — mai ales dacă o vom compara cu importul din celelalte State. Bulgaria a cumpărat din Turcia mărfuri în valoare de 19 milioane în 1908. Se constată însă, că exportul de produse bulgărești în țările streine scade în mod simțitor. In 1906 Bulgaria exporta pentru suma de 114 milioane jum. lei,— în 1907 pentru 125 milioane jum., iar în 1908 numai pentru 112 și o treime milioane. Căutând după țări, vedem că în 1908 Austro-Ungaria a importat cu peste 2 milioane lei mai puțin, mărfuri bulgărești ca în 1907; Anglia cu mai puțin de 5 milioane; Germania cu mai puțin de 3 milioane; România cu aproape 1 milion; Serbia cu 2 milioane, asupra unei țifre care nu o întrecea cu mult pe aceasta. Luând țifrele pe cei din urmă trei ani, vom constata de asemenea că importul Bulgariei crește tot mai mult peste export.—In ce privește însă relațiile noastre comerciale cu această țară, se vede că ele sunt foarte restrânse, și nici nu este aproape nici un indiciu pentru o mai însemnată dezvoltare a lor. Peninsula Balcanică GRECIA MIȘCAREA LUCRATORILOR METALURGIȘTI Atena. 24.— Numeroși lucrători metalurgiști din Pireu s’au întrunit în meeting spre a cere guvernului să impună greu mașinele și sculele importate, dar să lase neimpuse materiile prime. O delegațiune a lucrătorilor s’a dus la Atena spre a remite Camerei moțiunea votată. Toate fabricile sunt închise. Camera n’a ținut astăzi ședință din lipsă de quorum. LIGA MILITARĂ CONTRA REGELUI Atena. 24. — Liga militară atacă în mod violent pe rege din cauza declarațiilor pe care acesta le-a făcut față de un ziarist francez, spunând că revoluția internă are numai un caracter trecător. REGELE CERE DIZOLVAREA LIGEI MILITARE Londra, 24. — Din Atena se anunță că regele George a cerut dizolvarea ligei militare, dar că, probabil, corpul ofițeresc nu va consimți la aceasta sub cuvânt că nu s’au votat încă toate reformele cerute de dânșii. CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Funcționar incorect I. Avramescu, funcționar in corpul portăreilor trib. Ilfov, fiind delegat cu încasări de taxe, și-a însușit prin fals peste 4000 lei. El ■l trecea in cotor o sumă cu mult mai mică decât cea primită și de cât cea trecută in recipisele ce elibera părților. Fiind arestat și dat judecății, tribunalul l’a condamnat era la un an închisoare și la plata sumei delapidate. Sentința la procesul Îrozescu Am publicat că secția II-aa trib. Ilfov a amânat pentru elî pronunțarea sentinței în procesul d-lui I. Bozescu, învinuit că ar deține pe nedrept o recipisă constatatoare de depunere a unei sume de aproape 180 mii lei, fondul Casei pensiunilor profesorilor de la seminarul „Nifon“. Tribunalul, constatând nevinovățiad-lui Rozescu, la achitat era. Pungășiile unui ajutor de notar Jandarmeria din jud. Iași, cu ocazia cercetărilor unor furturi de vite, a descoperit că ajutorul de notar C. Ionescu din Buznea, de conivență cu primarul N. Ștefaniuj liberau hoților de vite, bilete false. Cu aceste bilete hoții vindeau, vitele unui comerciant anume Moise Weis, iar acesta le revindea altor persoane. Inn urma acestei descoperiri, vinovații au fost dați judecăței, și Curtea de apel a condamnat pe C. Ionescu la 3 ani închisoare, iar pe Ștefania și Weis, la câte 7 luni. Această deciziune a fost confirmată era și de Curtea de Casație. la fura reoregansizărei Sursei de casație Am publicat la timp că la ministerul de justiție se lucrează la un proect de lege relativ la reorganizarea Curtei de casație. Acest proect a fost supus și deliberarea Curtei de casație spre a-și da avizul. Iată ce am putut afla până acum relativ la reorganizarea înaltei Curți . Se vor menține cele trei secții existente fără ca una să poarte numirea de Contenciosul administrativ, ca acum. Consilierii care compun secțiile nu vor mai fi trași la sorți la începutul fiecărui an judiciar, ci vor fi permanenți la una și aceeași secție. Se reînființează raportul asupra afacerilor. Curtea de casație va judeca totuși toate recursurile referitoare la abuzurile administrative. Primul președinte va fi fără secție și în consecință urmează a se numi încă un prezident la secția I, ISep. 5 bani In România—10 bani In străinătate CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA II. Strada Brezoianu 11, București Scumpirea zahărului O Ligă a consumatorilor pentru ieftenirea acestui articol alimentar De ani de zile se tot vorbește de modul cum cartelul fabricilor de zahăr exploatează pe consumatori, de ani de zile se arată necontenit beneficiile enorme ce realizează pe spinarea consumatorilor noștri, vai așa de răbdători. Cu toate acestea, nimic nu a putut să hotărască pe fabricanții de zahăr să vie la sentimente mai bune, nici cele scrise în această privință și nici protestările disperate ale muncitorimei. Puse la adăpostul privilegiului ce ii s’a acordat, ele continuăm exploatarea, și nu mai departe decât acum câteva zile cartelul a mai scumpit zahărul cu încă 6 lei suta de kilograme. Ca să ne procurăm astăzi acest articol alimentar de prima necesitate, mai ales pentru muncitori, trebue să-l plătim cu 1 leu și 30 bani kgr. Rămâi înmărmurit de această nouă scumpire cu atât mai mult cu cât din bilanțurile anuale reese limpede că beneficiile ce realizează fabricele de zahăr sunt considerabile, ne mai pomenite în analele întreprinderilor din țara noastră. Din câștigurile avute, numai in câțiva ani fabricele de zahăr și-au amortizat toate instalațiunile, și-au achitat prin anticipație datoriile de milioane ce le contractaseră spre a le rambursa în 30 de ani, și-au rambursat o parte din capitalul social, și pe lângă toate acestea au mai dat acționarilor dividende cu nemiluita. Și toate aceste câștiguri enorme cari rezultă din bilanțurile fabricilor, sunt fapte pe care le afirmă chiar fabricanții. Scumpetea zahărului la noi în țară a devenit intolerabilă. A se mulțumi însă numai cu simple constatări, ar fi să predicăm în pustiu. Trebue o acțiune serioasă spre a forța pe fabricanții în chestie să-și aducă aminte că în țara aceasta este o populațiune care, atunci când trebue, știe să-și apere interesele. Propun formarea unei «Ligi a consumatorilor pentru ostenirea zahărului». Scopul acestei ligi ar fi să lupte pe toate căile, prin presă, prin întruniri, prin publicațiuni, etc., ca să obție.ostenirea acestui articol de consumațiune curentă. Se vor găsi în țara aceasta câțiva oameni de bine, cu mai mare influență, ca să ia inițiativa acestei mișcări a consumatorilor. Eu am credința că «Liga consumatorilor pentru ostenirea zahărului», bine constituită și bine condusă, ar putea să dea rezultatele cele mai bune. S’ar face cu chipul acesta o operă de mare însemnătate, mai ales pentru populațiunea sărmană,care astăzi suferă foarte mult din pricina prea marei scumpete a zahărului. Dacă fabricanții de zahăr nu înțeleg gravitatea cestiuneî, apoi consumatorii au datoria să-î facă să o priceapă. Altfel populațiunea noastră va continua să mănânce zahăr din ce în ce cet mai amar. Economist Deși suntem liberi în țara noastră, deși avem armată, numim funcționari, creiăm instituțiuni, totuși avem de luptat cu dușmani cari se servesc de arme cu cari ne pot doborî: bogăție și corupție. Datorită acestui fapt, în curând vor seca isvoarele de bogăție ale acestei țări, pădurile se tac, grânele se trimit peste hotare, totul sărăcește. Danezii, deși un popor de numai un milion și jumătate locuitori, ne sunt superiori nouă, cari numărăm 11 milioane români sub diferite stăpâniri, din cari 6 milioane în România liberă. Ca oricine ne-am compara, suntem inferiori. In vreme ce Franța de pildă, ținem alianță prin împrumuturi pe Rusia, avem și noi aliați, făcuți prin umilință căci am alergat după ei. Conștiința noastră națională e adormită; e o datorie sfântă de a lucra pentru trezirea ei. Numai când vom fi conștienți de menirea noastră, să lucrăm pentru înfăptuirea unui ideal, acela de a face ca unitatea noastră culturale și sufletească să nu cunoască granițe și să facă să vibreze tot ce e suflare românească. Tunete de aplauze au acoperit ultimele cuvinte ala d-lui Iorga. După conferință au urmat cântece și moniloage, după care, la ora 11 seara, serbarea s’a sfârșit. Bruno. Conferința d-lui H. lorp la Dorohoi Dorohoi, 23 Noembrie. Era seară, la ora 9, d. N. Iorga, profesor universitar, și-a desvoltat, in sala de gimnastică a gimnaziului local, anunțata d-sale conferință «Ce înseamnă o graniță?». . Cu o oră înainte nu mai era nici un loc în sală. D. Iorga e primit cu entuziaste aplauze. După câteva cuvinte de bună sosire ce s-a adresat, d. profesor Ghibănescu, membru al secției locale a „Ligei Culturale“, d. N. Iorga intră în subiectul d-sale. La Dorohoi, mai mult ca în oricare altă parte a țarei, dată fiind atât situațiunea geografică cât și cea economică a județului, e de vorbit de granițe, spune d-sa. La Mihăileni, extremitatea județului, se remarcă granița sub cea mai periculoasă a ei formă. Acolo nu mai vedem urmașii lui Mihai, ci suntem prada tuturor elementelor streine. La această graniță, de asupra căreia ar trebui să plutească sufletul nostru, se fac tot soiul de contrabande, afară de o singură contrabandă sfântă, unica contrabandă permisă , aceea a spiritului nostru luptător, a trezire conștiinței noastre naționale, cari n’ar trebui să cunoască granițe. Pentru neamul nostru sunt granițe cari datează de sute și chiar de mii de ani (Ardealul), și cari închid multe suferințe. Se apropie triste aniversări pentru frații noștri de dincolo de Prut. Românii de aci ar trebui să răspundă cu strigătul că împărtășesc și nu uită durerile lor. Ce înseamnă o graniță ? Nimic altceva decât marginea puterei unui popor. Asemenea unui om care ’și perde din ce în ce puterile, și noi am avut o vreme când n’am fost în stare să ținem tot ce era al nostru și atunci bucăți rupte din trupul nostru au trecut sub stăpânire streină. Numai atunci se schimbă,și scade o graniță când și puterea de rezistență a poporului scade ; din contra, granița se schimbă și se întind atunci când și puterea de viață a acelui popor trece de hotare. Dar cum se întărește această putere de viață ? STIH! m STRĂINĂTATE — Prin poștă — — In primăvara viitoare se va deschide în Buenos Aires (America de sud) o expoziție internațională de agricultură. — Tribunalul din Templin (Germania) a declarat în stare de faliment pe contele Leopold de Seldern, care este în vârstă de 20 ani. —iarele americane anunță că celebrul inventator Edison lucrează acum la biografia sa, în care între altele arată cum a ajuns la ideile invențiunilor sale. Poliția din Ludwigshafen (Germania), a arestat pe hotelierul Spörre din cauză că întreținea relațiuni de dragoste cu cele două fiice ale sale, în virstă de 15 și 18 ani. "» — Celebra d-nă de Thabes din Paris, a scos de sub tipar obicinuitul ei almanah în care prezice viitorul. Iată ce prezice dânsa pe 1910: Anul, care vine, va fi un an de foc. Pare că ,,omenirea va fi ca o mașină înfierbântată și că Franța va fi punctul cel mai incandescent al focarului mondial în activitate“. Actualele alianțe ale Franței, vor fi „mult schimbate“ și câteva drame vor „marca reîntoirea personalului diriguitor“. Rusia va pricinui îngrijiri Europei. Anunță apoi catastrofe: Uragane pustiitoare, vulcane „în erupțiune, cutremure, uimitoare surprize ale științei, crime pasionale, etc. — Progresiștii ruși vor depune în Dumă un proect de lege după care deputații, cari vor vor să se bată în duel, vor trebui mai întâi să demisionezi — Unele ziare engleze anunță că regele Manuel al Portugaliei se va duce la anul la Viena; se și vorbește de logodirea lui cu o arhiducesă austriacă. ' cotă APSSS.OR din Abii IX ROMAXIA — Pe ziua de 24 Noembrie — Dunărea crește la Severin, iar în celelalte porturi scade. Apele du următoarele cote în centimetri, în raport cu etiagiul : Turnu-Severin 1,80; Calafat 1,74; Bechet 1,67 ; Turnu-Măgurele 1,70; Giurgiu 2,06; Oltenița 2,07; Călărași 1,90; Cernavoda 2,25 ; Gura Ialomiței 2,41 ; Galați 2,01; Tulcea 1,21. CORPURILE LEGUITOARE CAMERA [Ședința dela 24 Noembrie, 1909) Îbdința se deschide la orele 2.45. Prezidează d. Pherechide. Pe banca ministerială d-niî. Orleanu și Al. Constantinescu. Se fac formalitățile obicinuite. P. ministru Al. Constantinescu depune un proect de lege prin care se cedează județului Tutova un teren al Statului. Interpelarea d-lui Iorga D. N. Iorga cere cuvântul spre a adresa următoarea interpelare : „Am onoarea adresa d-lui ministru de interne și șef al guvernului următoarea interpelare ,spre d-sa cunoștință de campania împotriva României pe care o organizează un număr de agitatori evrei, serviți de ziarul „Adevărul“, redactat de evrei neîmpământeniți? ^ Are d-sa cunoștință de memoriile care circulă, de invitarea rezerviștilor evrei la nesupunere, de anunțarea unui congres evreesc de revendicări? „Și care poate fi atitudinea d-sale față de aceste uneltiri ilegale și necuviincioase?“ D. Pherechide spune că va comunica d-lui prim-ministru această interpelare. Se votează proectul de lege prin care se declară alienabile terenurile clăcașilor din Sinaia. Se votează recunoașterea d-lui Ion Vasiu, George Pop și G. Ioanovici, români din Transilvania. Se votează indigenatul d-lui Durset din Craiova.Se votează recunoașterea d-lor N Ncolae Brătilă, Ion Gologan și Vladimir Nicolaevici. Votul pentru împământenirea d-lui Iossiec, industriaș din Galați, rămâne nul. Azi ședință. La ordinea zilei recunoașteri și indigenate. He la societatea pentru profilaxia tuberculozei Noul consiliu al societăței pentru profilaxia tuberculozei, întrunindu-se sub prezidenția d-lui profesor dr. Petrini-Galațî, a procedat la constituirea biuroului societățeî. Au fost aleși: d-niî profesori d-r. Petrini-Galați, președinte ; I. Cantacuzino și N. Thomescu, vice-președinți; Gh. Proca, secretar general; d-rii V. Oprescu, casier; H. Botescu și Gherasim A. Davidescu, secretari; D. prof. Petrini-Galați mulțumește pentru alegerea d-sale ca președinte și spune că societatea trebue să se ocupi cu combaterea tuberculozei nu numai în București ci în toată țara. Propune ca membrii să se înscrie pentru începerea conferințelor. D. dr. Botescu vorbește in calitate de reprezentant al Primăriei și mulțumește pentru alegerea d-sale in biroul societăței. Relativ la conferințe, prezintă două programe de conferințe ținute de medicii școlari; în Octombrie și Noembrie s’au ținut 22. In luna Decembrie se vor ține 12. Subiectele se referă la igiena școlară, scarlatină, tuberculoză, febră tifoidă. Aceste opere de igienă trebuesc generalizate în toată țara. Pentru lupta contra tuberculozei, in București, meritul revine societățea de profilaxie. Idealul ar fi ca alături de sanatoriu care a dat bune rezultate, să se înființeze și spitale de izolare pentru cavernoși, la periferie. Societatea de profilaxie are 2 dispensare: sunt foarte bune, dar insuficiente. Crede că s’ar putea colabora cu dispensarele comunale, unde me dicii societăței vor putea da consultațiuni pentru tuberculoză. D. profesor dr. Petrini-Galați spune că dispoziția ce s’a luat cu conferințele medicilor școlari e foarte bună. Omul trebue să se obicînuiască din școală cu apărarea sănătăței, de aceea s’au distribuit de mult tuturor școalelor instrucții relative la profilaxia tuberculozei. Trebue să se dea bolnavilor locuință bună, hrană și lemne, și Primăria ajută anual societatea cu lemne pentru bolnavi. De aceea in cuvîntările mele, spune d-sa, am spus că trebue cel puțin să avem anual 50 mii lei pentru dispensare. Este bună părerea d-lui dr. Botescu de a ne adresa soc. „Regina Elisabeta“, spre a ne da sprijinul și ne vom ocupa de această chestiune. Deocamdată crede necesar a se începe cu ținerea conferințelor. S’au înscris următorii membri: prof dr. Petrini-Galatz, 2 conferințe în Capitală și 2 în provincie; dr. Botescu, 3 in Capitală, și 1 la Ploești ; prof. dr. N. Tomescu, 4 în Capitală, 1 la Pitești și 1 la Câmpulung; dr. Slătineanu, 1 la P.Neamțu, 1 la Brăila ; profesorul Proca, două în Capitală ; doctorul Poenaru-Căplescu, 2 în Capitală, și una la Târgoviște ; dr. Felix, 1 în Capitală; dr. Irimescu, 2 în Capitală ; dr. Costinescu, 1 în Capitală; dr. Gracoski, 2 în Capitală; dr. Nestor, 2 în Capitală ; dr. Davidescu, 2 in Capitală ; d. Em. Porumbaru, fost ministru, 1 in Capitală. Data ținerea conferințelor se va anunța la timp. La sfârșit de prof. Proca spune că e bine a se adresa și medicilor din provincie, punându-le la dispoziție cele necesare și în modul ,acesta s-ar avea un mai mare număr de conferențiari și în provincie. ATENTAT asupra unui director de fabrică Ploești. 24. — Azi se răspândise zvonul în oraș că directorul fabricei „Progresul“, d. Steiner, a fost victima unui atentat din partea unui fost funcționar al fabricei. Controlând știrea am aflat următoarele : Azi dim., la orele 10, s’a prezintat directorului numitei fabrici, un fost funcționar al fabricei, Eugen Bejan, în etate de 18 ani, absolvent al școalei comerciale inferioare. El fusese concediat din cauza purtărilor rele. Intr’adevăr, la 6 Noembrie cumpărând cloroforma turnat în cafeaua d-lui Steiner, profitând de absența acestuia din biurou. D. Steiner voind să bea cafeaua, când a dus ceașca la gură a simțit un miros particular, din care cauză n’a mai băut-o, dând-o spre analiză d-rului Ludvig, care a constatat că acea cafea conținea cloroform. Azi dim. Bejan, venind în biuroul d-lui Steiner ca să ceară un certificat de bună purtare, directorul l-a întrebat cum mai cutează să ceară un asemenea certificat, când a încercat să-l otrăvească. Bejan răspunde atunci că nu i-a turnat toată doza de cloroform și-i adresează și mai multe cuvinte injurioase. D. Steiner l-a invitat să părăsească biroul. Bejan a eșit imediat. Steiner ducându-se după el, Bejan descărca asupra lui un foc de revolver fără a-l nemeri. Atentatorul a dispărut, iar la orele 12 a fost prins și arestat. El e fiul fostului secretar al școalei de comerț locale; el nu regretă fapta comisă. Era venise din București, unde se dusese să găsească ocupație; acolo și-a cumpărat revolverul. CANDIDAȚII LA ALEGEREA I IAȘI D. MEISSNERi D-rul MAXICATIDE GH. LASCAR La alegerea de la colegiul II de Senat din Iași, vacant prin moartea d-rului Botez, vor candida d-nii: Meissner, conservator ; dr. Manicatide, liberal, și Gh. Lascar, conservatordemocrat. Precum se știe, această alegere se va face la 10 Ianuarie. JPies& ia 4 acte de d-1 J Barbia J Dela-vicancea PRIMA DISTRIBUȚIE A ROLURILOR Paharnicul Seculanu . . Vistiernicul Ieremia. . . Pârcălabul Condrea . . Postelnicul Cosma Șearpe . Bivel. Postelnicul Luca Gârj Bivel. Logofătul leac . . Bivel Vistiernicul Sima. Comisul Toma Cărăleanu . Contele Irmsky .... Niculina ...... Un ungur ..... Un vânător..... Un armaș ..... Un copil de casă . . . Copii de casă, aprozi, ostași, vânători, hăitaș. Acțiunea se petrece în castelul de la Suceava Ștefănița-Vodă......................D. P. Liciu Luca Arbore ...... D. G. Nottara Mogârdici. ...... D. I. Grezeanu Tugulea Moghilă . Oana....................... Doamna Tana .... Vornicul Petre Gărăbăț . . Logofătul Gavril Trotușanu. Pârcălabul Petrică . . . Pârcălabul Baloș ... Spătarul Hrană ... Cătălin ...... Teodor ...... Nichită ...... D. G. Mărculescu , D-na 0. Bârsan . D-ra Tina Barbu . D-l I. Petres'cu . D-l I. Llvoscu . D l G. Achiile , Dl A. Barbelian D l A. Atanasescu . D-l Z. Bârsan . D-l G. Mihăescu D-l G. Nedelcovici Actul I-iü Castelul din Suceava. Un pridvor. O scară coboară de la pridvor în ogradă. Copacii crescuți în sălbătecie. Castelul are înfățișare de părăsit și ograda părăginită. Câteva laițe de peatră acoperite cu muschiu și cu ederă. Supt pridvor un gârliciu. Scena I Doamna Tana, Oana și Niculina, in balcon Niculina ...Fetele, Domniță? Stau, cum au apucat. Triste ca noaptea în catacul lor. Țin pe sfânta Vineri de azi, c’ar fi rau... Doamna Tana C’ar fi rau... ? Niculina Evdochița, a lui Secueanu a lucrat în ziua de sfânta Vineri, și i s’a stropit fața cu pestriți galbene, iar Silea, a lui Isac, bogată și frumoasă, n’a ținut credințele străvechi și a rămas nemăritată... Doamna Tana Și-a rămas nemăritată... O fi räu...? Niculina De, măria ta... Doamna Tana O fi bine... ? Niculina Știă ea... ? Doamna Tana Și-a rămas nemăritată... Bine ar fi fost să fi lucrat și ea la sărbătorile legate...Pestruți ani... Niculina șI Oana Ca partea de la soare a unei caise, așa sunt obrajii tăi și tot așa de mirositori.... Mi-aduc aminte, ca acum, când veni Ștefăniță, prăfuit și cu veștmintele rupte, la castelul din Hârlău. Date cu ochii de mine și’mi zise: — „Oană, tu, te închini la soare?”—„La stul soare?“—„Ei, da, Ih, sfîntul soare. Dar nu la soarele de iarnă care pare ca un taler spălăcit, ci la soarele de Cuptor care coace fînețile și grâul, și roadele...“ — „Cum să nu, măria ta!“ — „Dacă ți l’am adus, pârjolind țara Munteniei“» —Și răsăriși în prag ca o minune. Erai cum ești: naltă, subțire și cu cosițele ca flacăra focului. Și țineai ochii ’n jos. Și-o lumină tremura în jurul capului. Și de un an de zile ești soarele meu ăl cald și ăl bun..Doamna Tana Și-a rămas nemăritată.». Oana La ce te gândești, măria ta , Doamna Tana Iar, măria ta?... Niculina, dute și spune fetelor să lucreze,— cine o vrea,—în ziua de Sfînta Vineri... (Niculina se închină și iese). Doamna Tana și Oana, coborîndu-se jos Doamna Tana In acest castel învechit toate mi se par noul. Sălciile plâng și ulmii bătrâni îl cântă. Povestește-mi, Oană, de sfîntul, că tare mi-e dor de el... Oana Da, cuibul vulturului, în părăsire... Câțiva ostași, în metereze... Bine că mai poposi Ștefăniță și pe aici.... Doamna Tana Cum era la trup ? Oana Micșor, dar trezia codrii cu chiotul lui.. Când pășia se cutremurau oțelele pe el... Parcă-l văz... N am în ochi, în inimă, în suflet, îl simt în mâini... Așa, scutura pletele albe... Așa, răsurla mustața... Așa, aducea paharul la gură... Doamna Tana După biruințe... Oana Da, și toată viața, căci toată și pe toți a biruit! Doamna Tana Cum avea ochii? Oana Ochii?... Ca solzul de pește.. Și de se mânia’i s’aprindeau ca para... Și fulgera cu privirile! Doamna Tana Pe tine te-a iubit, Oană...Oana Da, da, Dumnezeu să’l odihnească în sânul lui Abraham!.. Ce mă gândesc, simt ca doi cărbuni în amândoi obrajii.. Și ’i-auz sărutatul lui... Doamna Tana Te mângâia? Oana O, me alinta... Și umbla binișor, binișor, cu mine, cu mâinile lui înăsprite de mânerul paloșului și de frâele lui Voitiș. O dată veni, numa ’n zale, și după zale picura sânge,— necoprinse, pe Doamna Maria și pe mine, și ne ridică ’n sus,— și zise: „Maria, așa bătrân cum sunt, am învins, având d’a dreapta pe arhanghelul Mihail și din față pe Domnul nostru Isus Christos:“ ...Și castelul a sunat de vorbele lui... Era după Cosmin.... Doamna Tana După Cosmin!... Oh! ce zile mari!... Ferice de cei cari le-au apucat!... Și mai ferice de tine că... Oana înainte să-și dea duhul mi-a mărturisit ca și cum ar fi fost visat... Doamna Tana Și tu, ce-ai făcut? Oana Am plâns... am plâns..« Doamna Tana Oana Aș fi vrut să nu mai fiu decât să-l perzi! Doamna Tana Să fie perdut, vouă și Moldovei ? Oana Ce e bun de la ele, și a stat și supt fratele meu Bogdan, și stă și supt nepotul meu... Doamna Tana Ca, stă încă... Oana Plăeșii îl așteaptă să vie iarăși... O veni, n’o veni.... Cine știe ? Doamna Tana Cu cine semăna ? Oana Cu mine bietul tata, bunul tata, sfântul tata! Dar s’aducea și cu Ștefăniță.. Rotunjor în obraji, bălaia, cu nasu ’n sus... Doamna Tana La chip..« Oana Statu potrivit... lat în spete... Doamna Tana La trup... Oana iute la mânie... Doamna Tanei La porniri! Oana Chibzuit, meșter și năpraznic la războae... Doamna Tana, nu, nu la suflet, Oanăl Oana Doamna Tana Eü, nu sunt tânără ? Oana, sărutând pe doamna Tana : O I da! dai tânără și frumoasă ! Doamna Tana De un an m’a luat și de șease luni patul meu nu mai e al nostru... Oana A, Tana, grijele țării..« Doamna Tana Nopțile albe!... In castelul de la Iași, l’am văzut pe după gât cu Vochița acomisului Staur. Mi-a trebuit să înfrunt până s’o izgonesc din casa domnească...« Oana Cu vremea se cumințește, Doamnă. Doamna Tana Vremea poate orice, dar nu poate schimba o pisică într’un câne credincios... Că de când veni contele Irmsky, mai foc.«. Oana Contele Irmsky?.... Hi..« Doamna Tana rea î sabia și pune’i fuste... să juri că e femee... Oana Subțire în talie, să’l frâng!, și gros în șolduri... Doamna Tanain șolduri?.... Un spion plătit și de SigisTrund și de Ștefăniță.. Eh!... Dar tu, Oană, cum. O duci cu Cătălin ? . Oana Slavă Domnului! Doamna Tana ...Bine? Scena II De ce ? E tînăr... . D-l I. Constantinii! . D-l V. Malcoci . . D-l C. Belcot . D-l M. Vârgolici D-l N. Grigorescu • D-l G. Duțulescu D-l Al. Mihalescu D. G. Constantinescu D-ra E. Zimniceanu , . D-ra A. Cocea D-l Gr. Mărculescu . D-l G. Niculescu D-l Gr. Mărculescu D-na M. Mihalescu REGELE ORIEI mare roman sens apoi sal de GASTON LEROUX Serviciul regelui !— Ghiliotina e sabia noastră! N’e disprețul dacă ții la ea ! zise Sinnam ari cu un aer morocănos și bătu pe umeri pe Regine. Haide, vechiule camarad ! lasă emoțiile... Dacă și-a bătut cineva joc de noi... să se grăbească să râdă... căci nu va râde totdauna !... Omul căruia Sinnamari îi zic,vechiule camarad“, Regi-cea ne, nu trebuia să fi fost neplăcut la vedere în uniformă. Svelt, înalt, cu pieptul scos afară, nemțește, un profil fin, o gură frumoasă pe care o împodobea o mustață rămasă blondă, ochii cam reci, cinici, un obișnuit surîs de sceptic la colțul buzelor, trebue să fi fost un ofițer frumos și câteva din aventurile lui făcuseră svon; în momentul acesta însă, colonelul Régine nu prea era strălucitor. Era umilința pe care o îndurase, o sfârșală absolut fizică în fața vedetei ghiliotinei la care nu se aștepta? Fapt era, că emoția îi era mare, cu toate că făcuse totul ca să o ascundă. Vru să știe de ce se aflau acolo prietenii lui. —• Pentru Marcela și pentru mine,zise Gosselin,e foarte simplu. Supam la restaurantul Dóráé, când un groom ne-adus un bilețel care ne invita să supăm din nou astă-seară „la un prieten“, în piața Roquetes. Amabilul nostru corespondent adăuga că execuția lui Desjardhes avea să se facă în noaptea asta. Mi-am închipuit că vreun camarad, informat de prefectura de poliție închiriase vreun cabinet la vreun restaurant , plătise vre-o fereastră, mai știui cu ce?... In sfârșit, Marcela a vrut să vină cu orice preț... misterul acesta o intriga... Gândiți-vă că-mi spunea că trebuiam să batem de cinci ori într’o ,ușe,să pronunțăm un cuvânt de trecere : R. C. 1... Aveam să trecem prin ziduri, ca în dramele de la 1830... In sfârșit ești sau nu ești tragediană !... Și-apoi Marcela n’a mai văzut o execuție... — Și apoi, mai era și altceva, zise Marcela Ferand, care se așezase în fața căminului, altceva pe care nu-l spui... gelosule... apropos de inițialele R. C. — Dă, întrerupse Gosselin râzând, închipuiți-vă că în seara ultimei repetiții, în ajunul primei reprezentații a Martirilor, Marcela, intrând în cabina ei, a găsit-o plină de florile cele mai rari din lume... Orhidee splendide... de o valoare fabuloasă. — Te-am cam strâmbat!... întrerupse tragediana. — Și în fața oglinzii, pe mesuța de toaletă, fusese depus un buchețel de micșunele de un ban cu o carte de vizită... carta de vizită ciudată pe care v’o arătă Raul adineauri. Flori rare, buchet de un ban, carte de vizită, nu s’a putut ști cu nici un preț cum ajunseseră acolo... — Și d-ta, Grimm, cum de ești aci ? întrebă Sinnamari. Toate privirile se întoarseră către omul care, până atunci, părea că moțăe. Eustațiu Grimm își încrucișa mâinile pe pântecul lui enorm și-și scutură capul. —Inchipuiți-vă, zise el, că se petrec în momentul acesta, la Asistența Publică, lucruri de necrezut. Unul din cele mai importante registre de comptabilitate a dispărut; în locul pe care îl ocupa s’au găsit scrise cu cretă aceste două litere : R. C. , și nu numai atât! Trei funcționari superiori, cărora nu li s’a reproșat nimic nici odată, au venit alaltă erî să’mi spună că ’și dau demisiile. I-am întrebat, neascunzându-mi mirarea. Mi-au răspuns : „Ne ducem din pricina lui R. C„ e tot ce vă putem spune“. In sfîrșit, acum opt zile, la Maternitate, se refuzase primirea unei biete fete însărcinate. Biata fată s’a întors peste trei ceasuri, cu o scrisoare grabnică. Știți ce conținea această scrisoare ? „A se primi imediat la Maternitatea persoana prezentă, care va naște la noapte. Ordin de la R. C.“ — Și-a fost primită ? — Da, căci de-asupra lui R. C., era consultația și recomandația profesorului Carter și chirurgului Brandt. — A ! Asta e extraordinar ! — Extraordinar... — Și Carter și Brandt cunosc pe R. C. ? — Nu. Cunosc pe un domn care a venit la ei cu o fată însărcinată și care le-a dat la fiecare câte două napoleon pentru consultație... Și apoi, când miam deschis ghiozdanul aseară, și a căzut din el un bilet iscălit R. C„ care mă invita să vin să asist la execuția lui Desjardies, mi-am zis:: „Iată o ocazie să fac cunoștință cu acest faimos R. C. , să nu o las să’mî scape !“ Și am venit... Și adaose, liniștit: — Acum, dacă vreți să-mi știți părerea, eu cred că există!. Nu-i reproșez decât un lucru : că se cam face așteptat... Mie mi-e foame! Și directorul general al Asistenței Publice se uită la masa încărcată cu ochi de fiară. —Arate-se! Sosească! Să-l vedem ! suspină Marcela Ferand, nerăbdătoare. Procurorul încruntă sprâncenele și zise : — Priviți-i bine, doamnelor, căci de cum îl veți vedea, se prea poate să redevie invizibil. — Se va reîntoarce în regatul lui ? întrebă artista. — Nu ! replică Sinnamari, cu un râs neliniștitor, într’al meu! In același moment un mare tumult isbucni în sală și, ușa deschizându-se brusc, un individ se repezi în salon, urmat de două lachei cari rămaseră în prag. După înfățișarea, după pălăria lui moale, după pelerina al cărui guler îi ascundea și urechile, ar fi putut recunoaște pe omul care, pe piața Roquetei, dădea cu câteva minute mai nainte ordine ofițerilor. — Dixmer! strigă Sinnamari. Omul își scoase pălăria și cu glasul pripit: — Ia sfârșit, iată-te, d-le procuror imperial... Bine-am făcut că mi-ai dat cuvântul de trecere !... Am crezut însă că aveau să mă strângă de gât ăștia... In sfârșit, te văd... Trebue să eși de-aci!... Iute! Iute! Imediat... Toți... întâlnirea asta e o cursă grozavă... Când vă spuneam că era capabil de orice ! Are pe toți pungașii la ordinele lui !... Și de i-ar avea numai pe ei!... In sfârșit, e de așteptat o lovitură extraordinară... Oamenii mei mi-au semnalat pe toți șefii de bande... De-o jumătate de oră misiună de la piața Prințului Eugeniu, la Pere Lachaise! Trupa lor nu cred că e departe... Știți ce s’a scris... amenințările... — Ei și ? întrebă Sinnamari mândru. —^Când mă gândesc că și ei, și-am bătut joc de mine la prefectură!... Dacă, în ultimul moment, n’aș fi adus dovezi sigure, nu m’ar fi însărcinat cu serviciul de ordine și am sta bine azi... Nu știți de ce e în stare ! — Dar d-ta, d-le, ești în stare să ne aperi ?—Știu eu ? N’am putut ajunge până azi decât pentru că ați binevoit ei... Casa asta e numai curse... Pot să taie oricând comunicarea cu afară... Am vrut să năvălesc ozi cu omenii mei..« Am pătruns pretutindeni cu lumină... N’am descoperit pe nimeni și nimic... — Atunci, cum de ești aci ? (Va urmai. 1 1