Universul, septembrie 1910 (Anul 28, nr. 239-268)
1910-09-26 / nr. 264
4JMUL XXVIII—MNo. 264—DUfttl MNECA 26 SEFiti MIllUti 49*0.— 5 bani in Komada—10 bani in străinătate Fodomok: LUIGI CAZZAVILLAN REDACȚIA ȘI ROMINI• 11. Strada Brezoianu 11, Bnd Căpitanul Roseti R: Colonelul Iliescu Calendar pe anul 1910 Ortodox Sâmbăta, 25 Septembrie.— Cuvioasa Eufrosina. Catolic Sâmbătă, 8 Octombrie —Brigita. 1Săs. soarelui 6.22 Ap. soarelui 5.44. București, 25 Septembrie. „Amicii“ Bulgari Vâlva produsă de zvonul pretinsei alianțe turco-române s’a potolit pretutindeni — numai in Bulgaria nu s’a potolit. Cu toate desmințirile, cu tot limbajul franc al presei române, vecinii noștri din dreapta Dunărei nu vor să se liniștească; zilele astea chiar am avut prilejul să reproducem câte ceva din elucubrațiunile ziarelor bulgărești, și am fi putut continua dacă lucrul ar mai fi meritat osteneala aceasta. Dar nu merită. Ar fi prea mare cinste să dăm publicitate prăpăstiilor, grosolăniilor și amenințărilor debitate de confrații din Sofia; pe de altă parte, polemica cu dânșii nu ne ispitește. Un singur lucru trebue să li-l spunem, mai bine zis să li-l repetăm, căci l'am spus din capul locului, înverșunarea de care au fost cuprinse unele ziare din Sofia nu se potrivește de loc cu prietenia „călduroasă“ ce ni-o arătau în toate ocaziunile vecinii Bulgari. Stăruința și furia cu care atacă România și pe iubitul nostru Suveran, nu pot avea alt rezultat decât să ne facă să credem că Bulgarii nutresc simțiminte dușmănoase țării noastre și că e prefăcătorie din parte-le când se arată altfel. Altmintrerea nu se poate explica de ce, la cea mai mică contrarietate — ba încă și închipuită, pe deasupra — pun numaidecât mâna pe ciomag și uită orice rezervă. Nu și-ar fi închipuit doar ,,amicii“ Bulgari că, prin țipetele lor, vor reuși să abată România din calea pe care merge și s’o întoarcă de la țelurile ei, cari sunt acelea ale civilizațiunii. Românii nu sunt munciți de ambițiuni deșarte; grandomania nu e slăbiciunea lor. Vrem să ne desvoltăm liniștit pe toate tărâmurile, după firea și mijloacele noastre, fără a tulbura pe alții în munca lor pentru cultură; atât cerem, să nu fim noi turburați sau împiedecați în munca noastră — iar când s’ar încerca să ne tulbure, vom ști să ne apărăm interesele. Calea noastră e așa de bine trasă și poporul nostru e atât de conștient de menirea lui, încât nimic nu va abate România din mersul ei, își pierd dar vremea ziarele bulgare când încearcă să ne ispitească sau să ne ațâțe și singurul rezultat la care ajunge să-și desvăluiască simțimintele lor adevărate, pe cari atâta timp c’au silit să le ascundă. Și cu asta să încheem. S’am făcut prea multă vorbă în lunii unui zvon, desmințit de cei îndrituiți a o face. Presa bulgară poate continua să divagheze, dacă nu are ceva mai bun de făcut. * Mersul epidemiilor in Capitala . De la 12—18 Septembrie crt., s’au constatat în Capitală 57 căzuri noul de scarlatină, 17 de difterie, 27 de febră tifoidă și 1 de meningită cerebro-spinală. In ziua de 18 Septembrie se aflau în Capitală 267 cazuri de scarlatină, 53 de difterie, 86 de febră tifoidă, 5 de tuse convulsivă, 2 de rujeolă, 3 de dizenterie și 1 de meningită cerebrospinală.- 0 TOSS BIMM despre convenția militară tss,G0 r © Brasa- Frankfurt-pe-Mainz. 25. —Corespondentul din București al ziarului „Frankfurter Zeitung“ anunță ziarului sau următoarele cu privire la chestiunea convenției militare române: „Aici în București nu se observă nici cea mai mică urmă a vreunui curent războinic. Cercurile politice păstrează o atitudine pașnică și demnă. Impresia pe care o ai este că România dorește în chip sincer pacea in Balcani. .„"Cu toate astea atitudinea liniștită a României nu înseamnă că ea n'ar veghea asupra intereselor ei. România nu poate suferi ca Bulgaria sa continue pornirea ei de cucerire anexăndu-și bunăoară Macedonia O Bulgarie mai mare decât cea actuală ar fi neplăcută in ochii României. ..O înțelegere s'a încheiat pentru anume chestiuni între Turcia și România, spre apărarea intereselor comune. Dar aceasta, nu va să zică cum că cele două State au încheiat numai decât o convenție militară. De astfel de convenție nici nu e nevoie fiindcă ea ar lega mâinile României. Or, interesul României, este să aibă libertatea ei de acțiune în orice direcțiune și potrivit intereselor ei. ..Planul unei convenții militare turco-române este vechiű. Sub regimul absolutist pe când domnea încă Abdul Hamid, marele vizir Ferid pașa a oferit guvernului Sturdza o alianță. Dar primul ministru Sturdza a refuzat alunei a încheia convenția militară, declamând că deși dorește ca Turcia și România să fie 'in relațiuni amicale, nu poate să se lege prin o convenție scrisă“. In restul articolului din „Frankfurter Zeitung“ se spune că guvernul Brătianu a încheiat cu marele vizir Hald, pașa o înțelegere verbală, cu scop de a asigura pacea și status-quo în Balcani. Articolul încheie că deși momentan proectul unei convenții militare turco-române nu s'a realizat, Turcia nu a renunțat la acest proect. SBORURI LEGII PASAGERI DE LA AERODROM Aseară la aerodromul de la Chitila, au avut loc trei sboruri destul de interesante executate de pilotul Molia, cu aparatul Pannon, luând în ultimele două sboruri câte un pasager. Vremea fiind frumoasă, numeroase persoane au venit să asiste la sborurile de olă. La ora 5,2 Molia, spre a încerca aparatul, în vederea sborurilor cu pasageri, pune motorul în mișcare și execută un sbor de 4 minute, după care aterisează. Imediat după aceasta, principele Șerban Cantacuzino, elevpilot al aerodromului, luându-și ținuta se urcă pe aparat ca pasager. La ora 5:48 se pune din nou motorul în mișcare și după câteva clipe aparatul plutește în aer, cu direcția Spre Buftea și la o înălțime de aproape 100 metri. După un viraj admirabil, Molia aterisează în aerodrom la ora 6 fix. La ora 6 și 1 minut se știe ca pasager Eftimiu Junior, tot elevpilot al aerodromului și imediat aparatul pornește în sbor, cu aceeași direcție.. După câteva evoluții și virajuri splendide, Molia aterisează în condițiiile cele mai perfecte. Acest sbor a durat 12 minute, o înălțime de peste 100 metri. [n avort crima la Galați Arestarea d-rulisi Ditmann — Prin telefon — Galați, 24 Sept. Acum câteva zile s’a prezentat la locuința moașei Vilănescu din str. Vasile Lupu No. 8, tânăra gravidă Sidila Sterblat din str. Cojocari, propunându-i moașei să o primească în pensiune până la naștere. Moașa convine, pentru suma de 60 lei. După puțin timp de la instalare, tânăra, are omoragii și naște în Chinuri grozave un făt mort. Moașa Vitănescu se duce imediat la medicul comunal N. Alexandrescu șeful circ. TI spre a-i cere autorizația de înmormântare. Acestuia, părându-i cazul suspect anunță cazul d-lui dr. Stavrescu medicul primar al orașului, care la rândul său anunță parchetul. La orele 3 d. a., d-niî jsrimprocuror Eugenii Bonachi, judecător de instrucție Râmniceanu, d-ni. Stavrescu și N. Alexandrescu, au făcut o descindere la locuința moașei. S-a luat câte un interogator moașei și lehuzel, cari au declarat că avortul a fost provocat de către d-rul O. Ditman. Acesta a fost chemat la parchet și interogat, iar la orele 8 p. m., s-a lansat un mandat de arestare asupra d-rului O. Ditman, care a și fost depus la penitenciar. Isprăvh spărgătorului Bărbulescu din Pioești Ploești, 24 Sept. Azi s’a continuat la poliție cercetările în privința spargerilor comise de vestitul spărgător Duțu Bărbulescu. El a mărturisit până acum spargerile de care am vorbit în numărul de azi al „Universului“ iar întrucât privește bijuteriile în valoare de aproape 15 mii lei, furate cu ocazia spargerilor de la d. maior Botescu, a declarat că toate aceste bijuterii le-a vândut pentru 120 lai croitorului I. Sebeni din București. Poliția a cerut siguranței Capitalei să-l înainteze pe numitul croitor spre a fi confruntat cu spărgătorul Bărbulescu. In privința spargerei comisă la d. avocat Gogu Negulescu, Duțu Bărbulescu a declarat că a comis-o după îndemnul fostului ziarist Gogu Gheorghiu Lipianu, cu care Duțu a făcut acum un an împreună o pedeapsă în penitenciarul local, Lipianu fiind denunțat de d. Negulescu pentru fals în acte private. Gheorghiu Lipianu, care e condamnat la un an și își face pedeapsa în penitenciarul Bucovăț, va fi adus ca să fie confruntat și el cu spărgătorul Bărbulescu, spre a se adeveri dacă din îndemnul lui acesta a săvârșit spargerea de la d. Negulescu. ■ Astă seară Siguranța din București a anunțat că va înainta poliției locale pe croitorul I. Schein. PENTRU DOMilil ABONAI! D-ați abonați, cari car schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primea ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Neobservarea acestei cereri, nepune în imposibilitate de a servi prompt pe d-nii abonați. SCHIMBAREA de REGIM din PORTUGALIA REPUBLICA SE CONSOLIDEAZĂ MONARCHIA, insă, nn DESARMEM Prin fir telegrafic de la corespondenții «Universului» Consolidarea mannal mmm Paris. 24. Agenția Havas află din Lisabona că de îndată ce miniștrii au luat posesiune efectivă de portofoliile lor, aproape toți vechii funcționari au fost concediați și poliția schimbată. In moment , izbucnirea revoluției, posturile de poliție au fost prădate. Pretutindeni republica a fost primită fără luptă, proclamațiunea noului guvern a fost primită cu entuziasm în întreaga țară. Londra. 24. — Președintele provizoriu al republicii, Terofilo Braga, a trimis ziarului „Daily Mail“ următoarea telegramă: „Vă anunț cu mare bucurie că republica a fost proclamată în Lisabona și în celelalte orașe din Portugalia. Armata și poporul e de partea noastră. „Regele și membrii familiei regale au fugit. Am luat dispoziții ca viața lor să nu fie primejduită. Nu știm dacă eu dă părăsit Portugalia pe drumul de uscat sau pe apă. „In țară liniștea s'a restabilit. Poporul întreg a primit vestea declaratei republicei cu mare însuflețire. Orașele din provincie au aderat la mișcarea din Capitală. De la țară ne sosesc de asemenea telegrame de aderare arătând că acolo domnește o însuflețire generală. „Guvernul republican garantează liniștea și promite arspecta toate angajamentele luate de Portugalia înainte de introducerea regimului republican. „Vom respecta mai ales alianța cu Anglia atât de importantă pentru Portugalia. Vom face în privința asta tot posibilul întrebuințând toate mijloacele materiale și morale. „In numele guvernului provizor. Teofil Braga, președinte“, Madrid, 24. — In Portugalia liniștea s'a restabilit. In Oporto, Coimbra și alte orașe populația a primit cu însuflețirea știrea despre proclamarea republicei. Dar din cauză că liniile ferate au fost stricate, în multe părți, ale țârei, ■ vor trece câteva zile sau chiar săptămâni până la restabilirea comunicației regulate. Londra. Telegramă din Lisabona- Guvernul provizoriu face tot posibilul ca să restabilească liniștea. Ministrul de externe Madaldo cutreeră țara în automobil veghind ca ordinele guvernului provizoriu să fie executate. Guvernul a lansat o proclamație prin care recomandă națiunei portugheze să păstreze amintirea dinastiei de Braganza. Paris. 24. — Se telegrafiază din Lisabona . Liniștea s’a restabilit în toată țara întreaga națiune a recunoscut republica. Noul guvern a început să-și afirme autoritatea. Foștii miniștri de sub regimul monarhist au predat noului guvern afacerile Statului. Guvernul provizoriu a început să numească noui funcționari în locul celor demisionați. Funcționarii de sub regimul regalist, cari au sentimente republicane, au fost menținuți. Republica poate fi considerată ca și consolidată. Paris, 24 (telegramă din Lisabona).—In manifestul ce va adresa națiunea, guvernul provizoriu va asigura că-și va da toate silințele să restabilească liniștea și ordinea cât mai curând, luând măsuri pentru garantarea vieței și avutului tuturor locuitorilor tarei, în deosebi a streinilor. Republica e hotărâtă să urmărească cu stăruință o politică de pace cu toate națiunile, menținând alianța cu Anglia și lucrând din toate puterile să dobândească și prietenia celorlalte țări. Paris. 24 (telegramă din Madrid).— De azi s’a restabilit, legătura telegrafică a Lisabonei cu interiorul țărei și străinătatea. Atitudinea trupelor • Lisabona. 23. — Ora 9.50 dimineața, (întârziată). — Guvernul provizoriu continuă a lua măsurile necesitate prin faptul că o parte din trupele ce se află actualmente la Lisabona și trupele cari ocupă taberele întărite nu au aderat pe deplin noul regim. Lisabona. 24. — Noul guvern continuă a primi adesiuni, între altele pe cea a generalului comandant al lagărului fortificat din Lisabona. Ministrul de război a vizitat posturile militare. Poșta din străinătate lipsește de trei zile. Londra, 24. — Ziarul „Daily Telegraph“ află din Funchal că er a avut loc trecerea trupelor iîi revistă. Proclamarea republicei a fost primită cu entuziasm. După ,o altă depeșă primită de acelaș ziar, republica va fi în curând recunoscută în toată Portugalia. Miercuri ‘seara nu s’au produs nicieri incidente, dar la Lisabona au fost câteva încăerări între monarhisti și republicani. Un alt ziar află din Oporto că știrea proiclimăreî republice a fost primită cu calm și mulțumire. Londra. 24. — Telegramă din Lisabona . A doua zi de luptă. Miercuri, ambasadorul Germaniei, de aici a cerut de la cele două tabere beligerante un armistițiu spre a putea pune la adăpost pe supușii germani. Atât republicanii cât și regaliștii au acordat acest armistițiu și el s'a prelungit prefăcându-se in pace definitivă. Regaliștii s'au predat. Londra. 24. — Președintele guvernului provizoriu din Lisabona a trimis marilor ziare din străinătate următoarea telegramă : „Mereu primirii noii adeziuni. „Chiar în acest moment, generalul Cordiera, fost ministru de răzbuții și actualmente, comandant al lagărului întărit din jurul Lisabonei, a capitulat, făcând declarația că în mod loial se raliază la republică. PUTFEILE Și REPUBLICA Lisabona. 24. — Agenția Havas află că republicanii nădăjduesc să isbândească in întreaga Portugalie. Ministrul de externe, sosind la Lisabona, și-a manifestat simpatia pentru menținerea alianței cu Anglia. Brest. 24. — Crucișătorul „A îriral Aube" se pregătește de plecare la Lisabona. Lisabona. 24. — Ministrul Angliei la Lisabona a avut o lungă convorbire cu președintele Braga care a declarat că republica va continua vechea politică de prietenie cu Marea Britanie. Precauțiunile Spaniei Madrid. 24. — Vorbind la Cameră, deputatul republican Azcarato, a zis că presupune că guvernul va observa o strictă neutralitate față de schimbarea de regim din Portugalia. Oratorul a cerut, explicațiuni guvernului cu privire la trimiterea de trupe la graniță și cu privire la trimiterea a trei vase de războiu la Lisabona. D. Azcarato a spus că admiră mișcarea din Lisabona și a adus laude șefilor republicani. Primul ministru, în răspunsul sau, a zis că guvernul a primit din Lisabona știri atât de contradictorii încât nu consideră proclamarea republicei în Portugalia ca un fapt îndeplinit definitiv. Se zvonește cu insistență că luptele au reînceput la Lisabona între republicani și partizanii regelui. Dacă noul regim se va consolida definitiv, Spania îl va recunoaște. Cât privește vasele trimise în fața Lisabonei, au fost trimise pentru paza naționalilor. Trupele nu au fost trimise la graniță, dar cele ce se aflau de-alungul frontierei au primit instrucțiuni în vederea oricărei eventualități. Madrid, 24. — Aici s-a ținut un consiliu de miniștrii sub preșidenția primului ministru Canalejas. Guvernul spaniol primește din Portugalia știri contradictorii. Despre rege nu a mai venit nici o știre. Guvernul a luat măsuri ca să previe întinderea revoluției in Spania. Primul-ministru Canaleras a conferit, cu miniștrii Angliei, Germaniei și Italiei, Paris. 24. — In cercurile, în măsură a fi bine informate se asigură că sunt cu totul lipsite de temeri știrile după cum ar fi pericol ca focul revoluțiunea isbucnită în Portugalia să se întindă la Spania. Republicanii din această țară nu au organizația formidabilă a celor din Portugalia. Berlin, 25 (telegramă din Colonia).—„Kölnische Zeitung“ afla din Madrid, că guvernul a dispus închiderea tuturor punctelor de la frontiera portugheză. Comunicația între cele două țări se face numai prin Vigo. Notificarea Republicei Paris, Ministrul Portugaliei de aici s-a prezintat la ministerul de externe francez și i-a anunțat în chip oficial schimbarea de regim în Portugalia. In cercurile diplomatice de aici se crede că aceasta înseamnă că acest ministru e de partea regimului republican și că prin urmare nu va fi revocat de către noul guvern. Berlin. Ministrul Portugaliei de aici a anunțat guvernului german schimbarea de regim din țara lui. Guvernul german a luat cunoștință despre aceasta verbal dar fără a răspunde la nota ministrului portughez cu vreun act înscris. In cercurile diplomatica aceasta se interpretează așa că Germania nu a recunoscut încă în chip definitiv schimbarea de regim din Portugalia. Neînțelegeri in lagărul republican Berlin, 24. — Ziarului „Berliner Tageblatt“ i se telegrafiază din Portugalia. Republicanii nu sunt uniți între ei. Există o fracțiune radicală și alta moderată. Marina nu e mulțumită până acum de întorsătura lucrurilor. Noul guvern nu e încă recunoscut de țara întreagă. Dacă guvernul nu va ști să satisfacă pretențiunile tuturor, o ruptură în sânul republicanilor e foarte posibilă. Cât privește atitudinea față de monarhiștii care se mai află în Portugalia, guvernul a luat măsuri ca trupele republicane să stea gata a respinge orice atac din partea regaliștilor MONARCHIA NO OEZAEMERZA Vigo. 24. — Se crede că războiul civil va izbucni în provinciile de la nord, unde republica are puțini partizani. Madrid. 24. — Unele știri spun că republica încă nu ar fi consolidată. Se asigură că la Lisabona, Oporto, Coimbra mai sunt trupe credincioase regelui, iar in regiunea de Nord și de Sud a Portugaliei portilalia nu vrea să recunoască republica. După o versiune, regele Manuel ar mai dispune in Portugalia de 10 regimente de infanterie, 4 regimente de cavalerie și 3 de artilerie. In unele sate preoții înarmează poporul și o trimite la Lisabona ca să salveze dinastia. Cercurile Curiei au început să spere că regele va fi reintronat. Pe de altă parte se asigură că știrile cu privire la forțele regaliste sunt exagerate și că republicanii sunt stăpâni pe situație, nu numai la orașe, dar chiar și în provincie. Lisabona. 24. — Marți după masă un grup de țărani soși din provincie în piața „Liberia". Erau bărbați, femei și chiar și copii. Țăranii se repeziră înaintea tunurilor ațintite spre palatul regal și strigară : ,,Pe noi să ne împușcați, nu pe regele“ Cu mare greutate ei au putut fi dați la o parte și molcomiți. Berlin. 24 (telegramă din Colonia). — Ziarul „Kölnische Zeitung1’ primește de la corespondentul său din Lisabona următoarele detalii complimentare asupra momentului dramatic al plecărei familiei regale în exil. Regele Manuel, pășind pe puntea de la șalupă la vapor, era foarte bine dispus, de o veselie chiar prea exuberantă pentru un suveran detronat. Mama sa, regina Amelia, era, în schimb, foarte agitată. Palidă, cu privirea fixă și scrâșnind din dinți, ca a bolborosit: ■i— Nu, nu s'a sfârșit! Plecăm, —dar pentru a ne întoarce mai curând sau mai târziu... Paris. 24. — Corespondentul din Lisabona al ziarului „Le Matin“ telegrafiază, că pentru moment nu se poate formula o părere precisă în ce privește atitudinea monarhiștilor. E posibil ca partizanii regelui Manuel să se resemneze, încbinându-se dinaintea faptului împlinit, tot așa de posibil e însă, ca ei să nu dezarmeze, continuând cu îndârjire lupta pentru redobândirea coroanei pierdute. Nu va trebui deci să surprindă, dacă după o vreme nedeterminată Portugalia va fi teatrul unui sângeros războiu civil. Fapt e că până astăzi nordul țării nu prea exultă de schimbarea de decor operată Marti la Lisabona. Ff SteisäesiM rămâne In enpectativa Paris, 24.— După informațiunile din sursă autorizată, Dom Miguel de Braganza, pretendentul la tronul Portugaliei, e tot nehotărât asupra atitudinei de adoptat față de evenimentele din Lisabona, întronarea regimului republican a fost pentru el—așa afirmă unii—o adevărată lovitură de teatru, care l-a găsit cu totul nepregătit. Dom Miguel, în vreme ce palatul Necessidades era bombardat iar regele Manuel lua drumul exilului, se amuza la o partidă de vânătoare în Bavaria. Acum se află la castelul Löwenstein, de unde, peste câteva zile, va pleca la Londra. Deocamdată, cuvântul de ordine dat partizanilor săi din Portugalia e : să aștepte în liniște, până la un nou aviz. , Care va fi acest aviz, probabil, că nici pretendentul n’ar putea încă să se rostească. Totul depinde de felul cum va fi primită republica de grosul reopulat tum î. ^ : j ií , Regina Ansalia făcută răspunzătoare de catastrofa monarhică Berlin, 24 (telegramă din Colonia).— „Kölnische Zeitung“ primește, din isvor controlat, următorul interesant amănunt: In momentul când s’a urcat pe bordul, vaporului cu care avea să apuce drumul exilului, ducele de Oporto, fratele asasinatului Dom Carlos și fost moștenitor prezumtiv al tronului, plângea cu hohote. „întreaga vină a nenorocitei care ne-a iubit acum —a strigat prințul—cade asupra reginei Amelia. Dânsa e aceea care, inspirată de camarila reacționară, pusese stăpânire pe sufletul tânărului rege, nelăsându-i să dea regnului său o îndrumare în sensul ideilor liberale“. m AMĂNUNTE asupra zilelor de Marți și Miercuri Londra. 24. — Medicul alienist Bombarda, a căruia omorâre a fost semnalul pentru izbucnirea revoluției, a fost ucis de fanaticul clerical Santos. Ucigașul fusese în institutul de alienați ai lui Bombarda. Apoi s'a dus la Paris. Intorcându-se de acolo, a venit iar la institutul lui Bombarda, a pătruns în locuința medicului și sa împușcat în împrejurările cunoscute. îndată ce vestea omorârea lui Bombarda, a sosit, la Lisabona, un ziar republican a apărut în ediție specială, cu articole violente împotriva clericalilor. Tot acest ziar a tipărit afișe mari cari au fost lipite pe zidurile Capitalei. Publicul se adună în jurul acelor afișe. Republicanii începură să agite contra dinastiei, cerând satisfacție și porniră spre palat în strigăte de: „Moarte clericalilor! Jos dinastia ! Trăiască Republica!“ Poliția credincioasă încă regelui isbuti să împrăștie pe manifestanți. Atunci republicanii merseră la cazărmile regimentelor republicane și armata porni spre palatul regal. Publicul fu și el înarmat : 4000 de puști fură împărțite între manifestanții republicani. Soldații împușcară pe un colonel și două alți ofițeri fiindcă refuzaseră a porni contra regelui. Regimentul fu condus de ofițerii inferiori și de subofițeri . Primul lucru ce-l făcură trupele republicane fu ocuparea oficiului telegrafic și a localurilor autorităților mai importante. Apoi se îndreptară spre palatul regal și intrară în luptă cu trupele rămase credincioase regelui. Berlin, 24. — Se telegrafiază din Lisabona. Revoluția a izbucnit cu o zi înainte de cum hotărâse comitetul executiv al partidului republican. Cauza acestei pripiri este că regele Manuel urma să meargă Miercuri, ziua fixată pentru izbucnirea revoluției, la Castres, unde trebuia să treacă flota în revistă. Generalul Alma, care era între conspiratori, a comunicat comitetului republican că regele nu va fi Miercuri în Lisabona. Atunci partidul a hotărât să dea lovitura cu o zi înainte de plecarea lui. De aceea s-a decis să se dea semnalul Marti. La miezul nopței de Luni spre Marți, membrii comitetului republican s’au dus la cazarma regimentului 16 de infanterie dând lozinca pentru izbucnirea revoluției pe ziua de Marți 21 Septembrie. Marți noaptea o mulțime de cetățeni republicani, cărora li s’a comunicat vestea izbucnirei revoluției, s’a adunat în fața cazărmei. Porțile au fost deschise, mulțimea lăsată înăuntru și înarmată cu puști. Intr’un sfert de oră trupa și cetățenii erau gata de plecare. In câteva minute se înarma și se puse în ordine de bătie și regimentul de artilerie. Cele două regimente ieșiră din cazărmi și porniră spre palatul regal, fără zgomot. Trupele revoluționare ocupară strada „Via del Sole“, care se află pe o colină ce domină capitala și de unde se poate bine bombarda palatul regal. Cu toate că aceste preparative ale republicanilor fură făcute în cea mai mare liniște, șeful poliției, ministrul de interne, comandantul pieței și capul gardei municipale prinseră de veste și începură a da ordine spre a separa lovitura ce se pregătea. Nenorocul regaliștilor fu că ofițerii credincioși regelui Manuel se aflau în Castres, unde așteptau sosirea lui pentru a doua zi. Miercuri. Când ofițerii aceștia prinseră de veste că în Lisabona a izbucnit revoluția era prea târzie. Ei nu putură pătrunde în Lisabona fiindcă trupele republicane închiseseră barierele. In oraș cele două bariere, trupele republicane și cele ereditencioase regelui ajunseră față de față. Garda municipală, care ținea mult la monarhie, se înarma și se înșiră în linie de bătae la 3 kilometri de oraș. Se lumina de ziuă. Cele două tabere stătură față în față mai multe ore fără să înceapă nici una atacul. In timpul acesta vaporul de război „Adam Astor“ care se afla în rada portului ocupă un punct de unde putea bine trage asupra palatului regal. La amiazi începu bombardarea palatului. Imediat încrucișătorul „San Rafael“ care venea pe Tago în jos, începu să bombardeze și el palatul regal. Bubuiturile de tun curi se auzeau dinspre port fură semnalul pentru începerea luptei între trupele de uscat Atacul îl începu garda municipală, credincioasă regelui Cavaleria acestei garde șarjă trupele de infanterie republicane. Acestea din urmă traseră mai multe salve asupra gardei și o împresurară din toate părțile. Din cavaleria municipală n'au scăpat, de cât 2 inși. Lupta fusese îndârjită. Terenul era acoperit de morți și răniți. Caii rămași fără stăpân alergau pe străzi nechezând. Poporul înspăimântat alerga pe port. In timpul acesta vapoarele de război continuau bombardarea palatului regal. Cei din pală rămaseră consternați. In primul moment ei fură cuprinși de o teamă nebună. Funcționarii, impiegații și servitorii Curței o luară la fugă. D’abia câteva persoane credincioase rămaseră in jurul regelui Manuel. După cum s’a anunțat regie nu voi, la început, să fugă. Numai după ce granatele începură să sfărâme zidurile și coloanele palatului, el se decise să plece. însoțit de regina-mamă și câțiva credincioși, regele se urcă, liniștit cu țigara, în gură, în automobil. Familia regală plecă spre port Intain republicanii crezură că regele s-a refugiat pe vasul brazilian „Sao Paolo“. Dar căpitanul acestui vas nu voi să primească pe bord deputăția republicană, care cerea predarea regelui, declarând că Manuel nu e pe bord. La început se părea că trupele regaliste vor ieși învingătoare.. Dar după ce vasul republican „San Rafael“ bombardă cu succes arsenalul și trupele republicane își revoiră munițiile de acolo, regaliștii începură să bată în retragere. Pe arsenal fu arborat steagul republican și ministrul de război regal, ministrul marinei de război și o mulțime de funcționari cari se aflau acolo se predară. Lupta a durat două zile și două nopți necontenit. După victoria lor definitivă republicanii proclamară republica. Guvernul provizoriu tipări afișe uriașe cu litere mari, cari fură citite de publicul de pe străzi cu mare însuflețire. PARATUL REGAL ARUNCAT IN AER CU DINAMITA Madrid, 24. — Guvernatorul din Badajos anunță că palatul regal din Lisabona a fost aruncat în aer cu dinamită. VICTIMELE REVOLUȚIUNE. Lisabona, 24. —. D. Teixeira Souza, ultimul președinte al consiliului se află printre răniți. A fost lovit de o spărtură de obuz. Mai mulți ofițeri sunt deținuți de republicani. Se află ca prizonier al lor și fostul ministru din cabinetul Franco, d. Ayres Ornellas. — Se svonește că amiralul Candido Reis, promotorul revoluției, s-a sinucis. Familia regală refușiază la Gibraltar Gibraltar, 24. — Agenția Reuter află că yachtul portugez „Amelia“ a sosit în port la orele 11 seara având pe bord pe regina mamă și pe infantele Alfonso. Gibraltar, 24, ora 1.25 dimineața. — Agenția Reuter află că și Regele și regina Maria Pia s’ar afla pe bordul vasului „Amelia“. Roma: 24. — Regina bunică Maria Pia se va îmbarca la Gibraltar pe cuirasatul „Regina Elena“ care o va aduce în Italia. Paris. 24.— O telegramă din sursă oficială, din Lisabona, confirmă că regele Manuel se află pe un vapor plecat la Gibraltar. Au apărut până acum 5 volume, din Memoriile Regelui Carol Aceste volume cuprind descrierea cea mai exactă a istoriei României moderne, istorie pe care este dator să o cunoască oricebun român. Se află de vânzare la toți depozitarii și la toate librăriile din țară. _ Cn&l form* mbmt M