Universul, octombrie 1911 (Anul 29, nr. 269-299)
1911-10-27 / nr. 295
RĂZBOIUL ITALO-TURC Cîferna din Bertca, al cărei pavilion central a fost spart de un obuz tras de pe crecișoru! „Vittorio Eiwnsanuote“ Calendar pe anul 494 4 Ortodox Miercuri, 26 Öoi«Eterte.J^. Minori* Catolici Miereori 8 Noémime.—Ontav*. t. *f. ■•Bis. soareleß 7.6 ®. A puso 1 siareu 14.SS UNIVERSUL“ are umătorele linii telefonice Administrația....................8/62 Redacția...................... 12/88 Străinătatea.......................20/56 SPECTACOLELE ZILEI INTERCOLÎT: TEATRUS, XATIO MAL MATINEU : Bolnavul închipuit ;i 30 de tuni SEAMA : Cural «l altă, dată. TEATRUL LEON POHESCU (Liric).—Turneul Suzanne Després. JATINEU: Ilrodda Gabler. SEARA : La Sacrifice. TEATRUL MOHÉRA’ (Compania Davila). — Docentul. Picarești, *5 Octombrie 1911. Războiul italo-turc Par .Va mai întâmplat ea vreau razboid ceea ce se petrece Î1n jaful' rfeboiudui italo-turc. Opiniunea publica din toate țările e complet zăpăcită. După primele lupte al căror rezultat a fost ocuparea de către corpul expediționar italian al orașelor de pe țărmul Tripolitanial și Cirenaices, a urmat unn timp când lumea a fost copleșita de un potop de știri contradictorii: pe deoparte se anunța dttn sever turcesc cum că trupele turcești susținute de arabi au bătut în mai multe rânduri pe italieni, pricinuindu-le mari pierderi și strâmtorându-i rău de tot; pe de altă parte, din izvor italian se afirma că micile atacuri încercate de turci și arabi au fost respinse și că toate știrile despre succesele turcilor sunt născociri făcute IntríMaris spre a împiedica scăererea hârtiilor otomane la bursele europene. Unmea a stat zăpăcită mai bine de o săptămână, neștiind ce să creadă din toate aceste afirmațiuni contrazicătoare. Lucrurile s’a fi lămurit cu încetul. Corespondentul nostru din Constantinopol a arătat în ultima sa scrisoare că în Capitala Turciei s’au exagerat foarte mult cele petrecute în jurul tripolisului, lucru foarte explicabil în starea de acum a spiritului public din Turcia. Suntem în drept să constatăm că și în criza aceasta, ziarul nostru a fost acela care a putut să informeze mai bine publicul. _ Un eveniment de mare importanță în desfășurarea de până acum a lucrurilor, e fără îndoială actul oficial al anexării Tripolitaniei de către Italia. Negreșit, Italia n’a ocupat până acum decât, mașele de pe țărm și e probabil că va întâmpina.. încă multe greutăți fte acțiunea ei; proclamarea anexării arată însă hotărârea ei de a merge până la capăt, orice s’ar întâmpla. Că guvernul otoman nu va primi faptul anexării, despre aceasta nu încape îndoială. E de văzut care va fi atitudinea marilor Puteri față de proclamarea anexării; până acum ni se știe nimic în această privință și probabil va mai trece timp până să ac știe. Deocamdată lumea e îngrijorată de pericolul strămutării războiului în Europa, ceea ce ar da loc la complicații ni incalculabile. Știrile din ultimele zile semnalează o mișcare a vaselor italiene de război și prin apropierea insulelor turcești din arhipelag. Punctul acesta precum și atitudinea marilor Puteri față de proclamarea anexării atrag în momentul de față atențiunea încordată a lumii întregi. prestarea suscsibilei Msscu-Scarța și Am anunțat cri că parchetul a deschis acțiune publică contra avocatului I. Niculescu-Scârțan și a complicelui său loan Constantinescu, autorii șantagiului contra d-ln. Solomon Finkelstein. După cum se știe, parchetul arestase pe complicele lui Scarțan, încă de alaltă ori, iar pe avocatul șantagist îl lăsase liber, trimițând afacerea la cal. 4 de instrucție. D. judecător Vasilescu, chemând ori la cabinetul d-sale pe avocatul Niculescu-Scârțan, i-a luat un lung interogator. Avocatul Scârțan, încercând să arate că el nu a îndeplinit decât o misiune pe care i-o dăduse clientul său d. Ernont Park, d., judecător de instrucție l-a confruntat cu complicele său și dovedind că el nu făcuse oficiu de avocat ci pur și simplu de șantagist, l-a declarat arestat. La orele 4 d. a., avocatul I. Nifulescu-Scarțan și complicele sau Ioan Constantinescu au fost duși înaintea tribunalului secția T, spre a li se confirma mandatele de arestare. Tribunalul era compus din d-niî președinte Tîftimie Antonesu și judecători Magheru și Rădulescu. Ministerul public era reprezentat prin d. procuror Cezar Partheniu. Tribunalul, după o deliberare de o oră și jumătate a confirmat, mandatele de arestare lansate, atât contra avocatului I. Niculescu-Scorțan, cât și a complicelui său Ioan Constantinescu. Ambii șantagiști au fost depuși apoi la penitenciarul Văcărești, Tis. Revoluția (i China NOUĂ LUPTE Londra, 25 telegramă din Peking)..... Trupele guvernului au recucerit Tungjuangul. • Insurgenții au avut cu această ocaziune mari pierderi. Shanzin, Amon și Kuisan au căzut în mâinile rebelilor. Orașele Dinkiang și Gingzcu și toate punctele importante de pe calea ferată până la Dinkiang s-au declarat pentru revoluționari. Dengsaotseg a fost numit comandant al trupelor la Sângele. Twangfang a fost numit comisar al căilor ferate cu rangul de vice-rege la Seciuan. REVOLUȚIONARII OCUPA PEKINGUI. Berlin. — Din Shanghai se telegrafiază ,că după o luptă sângeroasă, care a durat 12 ore, 18 veniționari au ocupat capitala imperiului. Toate regimentele orașului afară de câteva regimente manciuriene au trecut de partea răsculaților. Mulți nobili manciuriani s-au sinucis la locuințele lor ca să nu fie prinși de revoluționari. Revoluționarii sunt foarte entuziasmați. Ei au asigurat pe străini că nu li se va întâmpla nimic. Londra, 25 telegramă ,ân New-York. Telegrame sosite din Shanghai confirmă ocuparea Pekingului de către revoluționari. Prințul Tsing a fost prins de revoluționari și trimes la închisoare. Regentul și micul împărat al Chinei au reușit să se refugieze. Se crede însă că ei vor fi găsiți în curând de revoluționari. Mulți notabili manciurieni au trecut de partea răsculaților. REVOLUȚIONARII NU VOR CEDA Londra.. 25. Telegramă din Shanghai: Șefii revoluționarilor au declarat că nu vor ceda până când revoluția nu va cei definitiv și complect triumfătoare. Ei nu se vor mulțumi cu acordarea Constituției ci vor alunga dinastia manciuriav.il. Vice-amiralul Eberhardt, care a fost pană acum șef al statului major general al marinei rusești, a fost numit comandant cu fiolei din marea Neagră, in locul vice-amiralului Bostroem, destituit din cauza accidentului întâmplat crucișătorului Pante- Frion, cu prilejul vizitei escadrei ruse la Constanta, RĂZBOIUL ITALO-TURC TURCII CUCERESC ORAȘUL DERMA UNIUNEA INTERPARLAMENTARA IN FAVOAREA PAGEI Londra. 25. — O deputațiană a „Uniunii interparlamentare”” a remis d-lui Asquith, care sa afla însoțit de d. Grey, o rezoluțiune exprimând dorința urgentă ca Anglia, de acord cu celelalte puteri, să propue o mediațiune pentru a se pune capăt războiului turco-italian. D-niî Asquith și Grey au relevat greutățile unei atari acțiuni, insă au declarat că guvernul este, gata a se folosi de un prilej favorabil pentru a-și pune influența sa în favoarea păcei. FORTURILE TRIPOLISULUI OCUPATE DE TURCI Londra. 25. — Telegrame sosite din Tripolis anunță că toate forturile isin jurul orașului se află acum în stăpânirea turcilor. Aceștia au ocupat și oaza Rurelian unde se află rezervorul de apă al orașului, astfel ca italienii trebue să se aprovizioneze cu apă de băut de pe vapoarele de războiu din port. • ___ TOBRUKUL AMENINȚAT DE UN TRIB BERBER Constantinopol. 25. — O telegrama oficială primnită, la ministerul de rasbóri anunță, c.ö. 7000 de oameni din tribul berber Tibiit se află în fața orașului Tobruk, gata, pentru, un 11011 atac în contra italienilor. —Toți sunt înarmați cu puști moderne și dispun de mari cantități de munițiuni de războiri și hrană. VATICANUL ȘI ANEXAREA TRIFOLSULUI Roma, 25. — ..Giovnane D'Iralla“ a informat, că proclam firm, anexărof Tripolitaniei și Circii aicei a produs o bună impresie și la Vatican. Cercurile vaticale constată că de la izbucnirea războiului a incetait orice mișcare anti-clericală. SCUFUNDAREA GANONIEREI TURCEȘTI „HALIDJI“ Constantinopol, 25, .*u'mh Siufi jr.dă rci 'canbulire i' turcești ..Tlalidjî“ în portul Akaba din Marea Roșie se mai comunică următoarele amănunte: Căpitanul crucișătorului italian a somat pe căpitanul canomerea să se predea de bună voe. Acesta a răspuns însă trăgând mai multe focuri de tun asupra vasului italian. Crucișătorul italian a deschis atunci un foc, viu asupra canonierei scufundând-o. Taunna vasul italian a făcut o recum naștere în jurul portului. ORAȘUL CERNA RECUCERIT DE TURCI Constantinopol, 85. — Ministeriul de războia a primit știrea că trupele turcești și araba au recucerit după o luptă foarte sângeroasă orașul Dkm din Cirenaica. Italienii ar fi pierdut 500 de morți, 18 tunuri și 5 mii de pachete cu" tanaițiuni și bran". Turcii și arabii au pierdut 900 de oameni dintre cari 890 de morți și numai 100 răniți. Constantinopol. 25. — Enver* bey, care a swrrganisat armata 'nrco-arabă În Desaa, și se te îmbuinî senușilor în telegrafia* Perlei că turcii au recucerit după o lmplă m&re orașul Desaa. Din partea italienilor au cărat 500 de amrțî și vreo 200 de răniți. Garniseaua italiană s’a predat. Turcii au luat 18 tunuri și aumeriise lăzi și pachete cu raunițiuni și hrană. CUIRASATUL AMERICAN „CHESTER" IN APELE TRIPOLITANS| Londra, , 25 (telegramă din New-York). —Comandantul cuirasatului Statelor Unite .,Chesteri* a primit ordinul să intre în rada portului Tripolis spre a se convinge dacă simt adevărate știrile despre cruzimile comise de soldații italieni. Se crede însă căi italienii nu vor permite ca cuirasatul american să se apropie de pozițiunile italiene. Nici guvernul Statelor Unite nu speră că ..Chester“ va fi lăsat, să i se apropie de Tripolis. ITALIA MOBILIZEAZĂ CONTRA AUSTRO-UNGARIEI ? Zürich, 25. — Ziarul .,Neue Züricher Zeitung“ publică știrea, senzațională că Italia, ar fi mobilized aproape toată rescurra, anualei sale și că această masina este îndreptată in contra. Austro-Ungariei. Se asigură că ofițerii italieni au primit, instrucțiuni secrete ca să nu comită nici cea mai mică indiscreție despre ordinele primite. FLOTA ITALIANA VA PLECA DE LA TRIPOLIS Constantinopol, 25. Aci se zvonește că Italia face mari pregătiri la Tripolis spre a întări poziția trupelor sale. Această măsură se crede a fi în legătură cu apropiata plecare a flotei italiene din apele Tripo- JAsului. FLOTA ENGLEZA BIN MALTA GATA DE PLECARE Londra, 25. — ..Daily Telegraph“ primește de la corespondentul său din insula Malta știrea că amiralitatea flotei engleze din Malta a dispus ca flota de războib să fie gata pentru orice moment. Sunt temeri mari că îndată ce trupele turcești unite cu arabii vor recuceri Tzijtelisul, orașul va fi teatrul unei mari vărsări de sânge, tarei și arabii căutând să se răsbune în contra iralienior. In acestias flota engleză va pleca imediat la Tripolis ca să apere pe europeni. Constantiobi»1, 25/Varele vizir a primit o teba ramă care anunță, că tar ei ar fi recucerit Berna. Ei au luat de la italicul 10 tunuri și multe, munițitniî și provizia ul. MARE ÎNTRUNIRE SOCIALISTA LA PARIS CONTRA RĂZBOIULUI Paris. 25. Aici ?'a ținut, o mare hrăniuire de protestare înpotriva războiului italosturc, organizată, de partidul sosialist unificat. A luat parte la întruniri și șeful socialit .teures «’are a rostit un lungi frumos di.mr.s. Au mai vorbit delegații: Somba, d.av.utat, belgian, Vanderveld, profesor universitar, Dresanoo și alții. Oratorii au înfierat guvernul italian pe care-l acuză că a provocat un război și nedrept șî barbar. S’a criticat și atitudinea Europei in general, care a tolerat ca să se declare un războiu injust. •mtm 1 uw iniiiau—tKiiipfilrr;ivi3i-«aa»-iB-.«i> Mișcare ia lucrări publice Pe ziua de 1 Noembrie s’ia încr.t ti.staHtoaruw. la lucrările publice: I. .1 "ope.-;eu. Jnaa X., actual desenator írt serviciul administrației cailor ferate, a fost încadrat lu postul de desenator:, cl. III a în aceeaș îndministrav<e. 1). _ Alexiu I. I., actual impiegat, de biuro ii f ii serviciul administratiei călor ferate, ,a fost înaintat pe ziua de 1 Noembre, în postul de controlor1, în aceeaș administrație. S-a primit demisia d-lui coniuc.tor Vd. ll-a - Softdan Mihail C., din postul de conductor desenator ce ocupă la serviciul intrărilor noul din administratia văilor i’eră tes* tot. (hid’dii'tă a fost trecut în cadrul detașat al corpului tehnic ’ și numit în acelaș timp în serviciul tehnic al comunei București. ■ ,•).,căpitan Mihăleacu Ioan a fost numit ia postul de căpitan de vapor în :'serviciul navigațiunei maritime în•••:.'local" d-h.u îocot.-comandor" Păun Constantin, rechemat în cadrele marinii Y militar’*'. 1). Păimescu Constantin C. a fost nam.’, în rostul de subso f de .secție cl. Via, în serviciul administrației rn-lor IV.rate. Buzescu Geoffie actuala controlor în serviciul administrației căidreni a fost încadrat în postul de controlor cl. III-a în aceea? Administratic. In locul vice-amvraUtVul Eberhardt a fost numit, contra-amiralul prinț Alexandru Kleven ca șef al statului,major general al marinei rusești. wmms ROMA, ' (Cu ocariimea cinci antenr rului) Suht cernul ce timpul cerne Prin a secolîl or sita Si 'n strat negru se așterne Peste lumea 'mbătrânită, floma nu s'a ihurdpul. Viguroasei cî 1 u spune linșările prin mute. Noi vlăstari vicrco. au dat. A.., in vouă transformare, floma, urbea cea denia, Cu o dragoste maternă, Si: tinge ’?. erre riereă mai mare Pa anticul ei popor Și privește 'n ctitor, Și privește, și pătrunde Ceata vremii, shaitczic Care'n sdilul ci ascunde '.iua cari stă sci cir. li pătrunde 'nsuflețuita,, C'ndim fi las sonor, trompeta Din adâncuri mar, porniții, si tot, spune.' -i cumintește ; C'ă istoria S' reichi, ■ Cri, cetatea imortela Ce 'n noi raze strălucește Va li iarăși, capitală Cinci stole.ar [UNK] [UNK] răsare Ca o insulă din utiare. Și se'marli și tot crește. Și si:'in hiapă, se 'intrițește Sporitor din an in an. A imperiului roman ’■N. Ține. iiîAlim a C3m»sre.i ungare OPOZIȚIA MAGHIARA CONTRA CONTELUI TISZA Budapesta, în. — In ședința de astăzi a Camerei a izbucnit criza președinției Camerei Sokfia in timpul din urmă că președintele Albe ia Korzeviczy are intentiunea sa dimisioneze deoarece s-Q ivit grave neințelegeri între el și șefii partidului guvernamental în privința aplicărei regula,nu fi Ursul Camerei. I se reproșa lui Berzeviczy că este prea îngăduitor foiță de oratorii opoziției obstrucționiste. Partidul guvernamental a proiectat ca să aleagă bn lncul lui Berzeviczy președinte pe contele Stefan Tisza, cunoscut ca un om energic și reacționar. Ședința de azi a fost deschisă de vicepreședintele Navay Lajos, care a comunicat Camerei că președintele Rereviczy i-a scris o scrisoare de mare importanță,, a cărei conținut trebua să-l cunoască și Camera. Se dă citire srimarului Berzinczy prin care jice^ta declară ca din cauza unei' deosebiri de vederi intre ei și majoritate cu privire la aplicarea regulamentului Camerei se simte îndrumat sa-și dea demisia din postul său. Când a fost citite aceste cuvinte isbucnit un scandal enoriu. .Deputații, cari sunt prezenți în număr excepțional de mana la ședința de azi, vociferează. Deputații ja stiliști strică . ..Acum va urma reacționarul de la Ugra! Acum vine brutalul Tisza. I“ După ce agomotul se curmă vicepreședintele Navay propune ca adunarea să-și exprime regretele cu prilejul retragere Ui Berzeviczy.. După redeschiderea ședinței la cuvântul" Kossuth Ferenc.., șeful partidului kofentnist, care aduce elogii lui Berzevicz.y și declară că partidul său regretă foarte mult retragerea lui. Julius Justh strigă în acest moment: ,Trăiască Komii!" Tot deputații tos.ushiștî și iusthiștî se ridică În picioare și edamfi. cu frenezie fac cei doi șefi maghiari. Cele două partide koiși iisip fraternizează. NoUo Taios, subșeful partidulujî justhist, se asociază în cele spuse de Kossuth și spune că adunarea trebue să-l roage pe Berasvicscy ca să rămână la postul său. Spune că altfel ar urma ca președinte contele Tisza, care va inaugura o epocă de ’ilegalitate... darfeste ruinate, se va ste yn. tumult mare. Aiut guvernamentalii cat și opoziția justirislor OSSUthistă vociferează și lovește pupitrele. Deputatul Fresey, guvernamental, amenință cu pumnii pe justhiști și vrea să se imperre cu opoziționalul Módi Kovács Jaros. Ioan Juni, fiul lui Julius Ju&th, îi strigă lui Eresey : , Dacă le ruțdiești te împușc ea pe un câine !" Kresey se astâmpără în sine. ^jrmeazâ o pauză, etici este imposibil ca ședința să fie continuată. După pauză s-a fi înscris să ia cuvântul 37 de oratori jusiiiști care vor combate alegerea lui Tisza ca președinte. Șeful partidului jusibist, Julius Juth, a și anunțat obl tinarea alegere a lui Tisza. Fiind întrebat când va lua cuvântul spre a combate pe Tisza a răspuns: „La primăvară”. Congresul minimmim comercial — Se deschide azi la Ateneu și ține o zi — D. Petre Haralamb Vice-președinte Astăzi se deschide la Ateneu congresul al VI-lea al frracțiconarilor comerciali din țară. Delegații din provincie vor sosi, în număr de peste 3000, cu trenurile de dimineață. La orele 8 dimineața, se va forma cortegiul care va porni pe calea Griviței și calea Victoriei până la Ateneu. Desbaterile se vor închide la orele 6 d. a., iar seara se va da 33. Niță Popescu-Romlm Vicepreședinte un banchet in onoarea congresiștilor. Din partea ministrului de industrie și comerț, va asista d. Di avara G., directorul comerțului din minister. A fost invitat și d. M. G. Dricului, fost ministru al u?v r. tului și care ,… autorul actualei legi a repausului duminical. Vor fi și repl’CZ(‘dan.lui Asamftrif.a de codivi t din țara. D. Spirea Gheorgten Președintele societății generale a funcționarilor comerciali 13. A. Georgescu Vice-președinte — Pamilion of Iaî .— Buzău, 25 Octombrie. Astă-noapte, pe la ora 1, un groaznic incendiu s'a declarat la proprietatea d-lui Alex. Dimitrescu, elort str. Unirea, vis-avis de piața Sf. îngeri. Acest imobil, era Închiriat de d. Nicolae K. Ionescu, cârciumă și băcănie, o altă parte era prăvălia d-lui Amersun. Nohabegian, cafegiu, în tovărășie cu alți doni oameni. De aci focul s’a transmis la prăvălia cu etaj de alături, a ri-nului Gr. Anghe. Deliueiu. Parterul acestui imobil era ocupat de d. Gh. Ionescu, cârciumar, și de biuroul societății de asigurare „Dacia-România“. ■ Tot în biurourile acesteia se afla și biuroul „Creditului Buzoian". Parterul proprietarei Delinoiu era ocupat de familia d-miiul Iosif Avram și un depozit cu mașini de cusut, sobe, articole de librărie, al d-lui Manole Avram, și un alt depozit de mărfuri ale d-lui Axlera.d. Dependințele tot cu etaj ale acestei proprietăți formau locuința d-lui Gh. Ionescu și a altor chiriași cari aveau numai locuință nil și prăvăliile. Incendiul a distrus cu desăvârșire imobilul d-lui Dimitrescu, rămânând în picioare numai scheletul zidurilor. Chiriașul acestui imobil, d. N. R. Ionescu, a avut toată, marfa de băcănie, o mare cantitate de vinuri și băuturi spirtoase distruse. Asemenea și celorlalți chiriași le-a ars marfa. Imobilul Gr. Delinoiu, atât corpul principal cât și dependințele, ambele cu etaj, au fost de asemenea distruse cu totul, rămânând scheletul zidurilor în picioare. Chiriașii acestor prăvălii, d. Gh. Ionescu, cârciumar, a avut toată mărfii din cârciumă distrusă, mobilierul locuinței asemenea. Societatea de asigurare: „Dacia România“ și „Creditul, Buzoian” și-au salvat castele cu bani, deși în ele erau bani puțini. Registrele lor de asemenea au fost salvate. Ceilalți, chiriași, d. Manale Avram și Axlerich, familia lui Iosif Avram și’ai’i putut salva din mărfuri și mobilier nimic.." Familia acestui din urmă abia a putut scăpa cu viața. Tânărul Aloise Avram, văzând că domiciliul e cuprins de flăcări, cu mare greutate a putut ridica din odăi pe părinții sai. Estera și Kisif Avram. Irinimni trecuți de> 70 ani și paraJiÖcV.**' cari luându-i în brate na pus la loc sigur. Puțin după aceia s’a prăbușit scara, fiind nimicită de flăcări. Imobilul Alexandru Dimitrescu era asigurat la „Dacia-România“ peuini 20.000 M.. Chiriașul acestui imobil, comercianții] N. R. Pântecü,avea asigurata, marfa la aceeași societate , pentru 30 de mii Îeâu dar pagubele sunt cu blați mai mari. Cofegiul Nohabegian nu era asigurat și a suferit pagube însemnate. Imobilul Deliueiu era asigurat la „Dacia-România“ pentru 30 de mii lei, dar valoarea lui e mai mare. Mărfurile lui M. Avram, în valoare de 15 mii lei,nu erau asigurate.Mărfurile lui Axhrad în vari ant de 15 mii erau asigurate. Cel mai crud încercat de acest incendiu este cârcimarul Gh. Ionescu, ale cărui mărfuri, în valoare de 10 mii lei și care nu erau asigurate, au fost distruse cu totul. Acest nefericit are și o familie cu 10 copii. .Focul se crede că a luat naștere de la cotlonul cafenelei lui Nohabegian. El a fost arestat. Pagubele ating suma de 150 mii lei. Incendiul a fost localizat ps. pompieri la orele 8 dimineața CITÎTÎ ÜÜA INF. „V GS609 53) IlWSRâ sau mn PARTEA III. DRAMA DIN BOURGES IV Pierdută .— M*ăî chemat ? Ducesa era învelită Intri vin ■pe ignoir; părul îi părea mai cărunt, mâinile mai albe, fața îi era galbenă. — Suferi ? In sfârșit, ducesi, spuse : — Azi am primit o vizită. Știi? — Da. — Cunoști pe d. de Sertene. —II cunosc. ■— Unde l-ai văzut ? întâi la pension... — .De mult ?— De vreun an. ■— Cum l-ai cunoscut ? Ii- Din fnt Maplax pesem miri ferindá... mă proumblam prin grădină. In urmă am aflat ,că stă bine, că e bogat. —— L-ai văzut de multe ori acolo ! — Da. Găsisem în sfârșit pe cineva care să mă înțeleagă. L-am ascultat cu plăcere... Făceam oare rău ? — D-ta nu, dar directoarea. — De la început i-am spus îndoelile ce aveam asupra nașterei mele... — Ți-a vorbit de căsătorie ? — Da. — Nu ai bănuit că are vreun plan, vreun calcul . — Ce calcul ! Eu sunt o fată săracă. — Și ai crezut că te iubește numai pentru d-ta. —Bineînțeles. Era logic. Cu cât vorbea, Blanche se făcea mai aspră. — Di de Sérigue apoi sa făcut prefect de Cher numai Că să fie mai aproape de mine... a venit să mă ceară în căsătorie... și ma mic de ce s’a adresă d-tale. Ducesa rămase înmărmurită. Răul era mai mare decât , cre— Va să zică ce să-i răspund? [ Că-] iubesc și, că vom fi mândră să fiu soția lui. — Te-ai gândit? — De mult. — Renunți la toate prieteniile? — Cum e o crimă dacă Îi iau de soț? — Nu o crimă, mă tem ,să nu fie o nenorocire. i Vom fi deci nenorocită. — Și nu vei regreta nimic? — Nu. — Bine. Poți sa plecă .Suzana îți va da răspunsul. — De ce Suzana? —- Ea e mama d-tale. - D-ta, nu ai să-mi spui nimic ? — Nimic. Nervii Blannchei erau într’o stare de surescitare extremă. Era pe pragul ușei. Blanche I... Ducesa îi întinse brațele. Blanche se aruncă în brațele ei. — Blanche ții mult! — Trebuie. •— De ce ?— Trebuie... — Dar dacă acest om ar fi un... — Un sfârșit... trebuie.... — Dar atunci spuse ducesa disperată... asta înseamnă, că tu ești pierdută.... dezonorată. Blanche se revoltă. — Da.... și dacă.... cine, sunt eu ? O copilă, din flori! "Copila unei servitoare care a păcătuit. Voiți fi mai norocoasă decât altele pe cari seducătorii lor nu le-au luat de soție. --- Taci! iaci! nenorocită copilă Blanche, surparipsă de acest strigăt venit din inimă, se lăsă la picioarele ducesei, spunând că o dureroasă, mânie . — Așa mi-a fost scris, ce vrei. V Mici trădări . Dacă Justine pusese urechea ,la ușe, nu făcuse aceasta numai pentru propria ei plăcere. Fusese pusă la cale. Demonul care o învățase era Roland. Justine o scria totdeauna ce se întâmplă la castel. D. prefect, plecând de la Maillepré se gândea la tot ce i se întâmplase. La toate se gândise numai la Marguerite nu... Ea îi ieși ea o piedică întâie. Ca voia ea? De ce voia să-i strice căsătoria ? Numai Justine putea să-l lămurească. Cum însă să o înștiințeze? Tot Miraud era la îndemână. Seara Justine primi o scrisoare prin care Roland o chema la prefectură. In aceaș timp îi scrisese să spioneze tot ce se va mai întâmpla. A doua zi dimineața, Justine plecă cu trăsura cel trebuia să aducă proviziuni din Bourges. Carie era vizitiul care să nu ia în trăsura lui pe frumoasa Justina, ale cărei buze erau făcute numai pentru sărutări? Rolando aștepta nervos. La Mailtepre observase că mai toate figurile de acolo îi erau dușmănoase. Sosirea Justinei îl trezi. •— Ai primit scrisoarea ? — Da. — Ce s’a mai înâmplat ? — Era seară ? — Da, după plecarea mea. — D-na ducesă a chemat pe d-ra pe la zece ore.- Ai auzit tot. •— Ceva. — El !... — Știui atât că la urmă, d-ra. Blanche a zis mereu „Trebue”. — Atât... ? —— Atât. Pot să plec ? — Nu încă. — Ce știam, am spus. Azi dimineață toate ferestrele erau închise, afară de aceea a d-lui de Lignores. — Cine e ăsta ? ■— Nu-l cunoști ? — Nu. — D. Roger de Eigneres e fiul marchizei de Ligueres, vara d-nei ducese. — Și de ce s’a sculat așa de dimineață ? — Ii place să se plimbe, și apoi e nerăbdător... e pe cale să se însoare.... Se plimbă dimineața ca să vază la fereastră pe aceia pe care o iubește. — Cine e aceea? — Ai văzut-o eu, d-ra Mario Madeleine.. Roland se roși. — Ell jy, eu care credeam că nu te interesează așa mult lucrul acesta. — Nu mă interesază — Așa mi se păru. — Nu cunosc pe acea d-ră..., e de mult la d-na Maillepré 7 — Nu. — Re,când e ? ——De 5—6 săptămâni. — Ce face acolo ? — E d-ră de companie, dar d-na ducesă o iubește mult. D’ altfel e și iată cum se cade. — De unde a venit ?— Asta nu știu. — Cum o chiarnă ? — Marie Madeleine. — Și....?... —■ Atât... Pare că e tot o fată din flori... Ca și d-ra Blanche.-- li prietenă cu ea ? — Ca două surori. ..—. Dar d.. Godet cine e ? E un prieten vechi și al d-rei. Treime să te iii bine cu el. I Va urma.i dea. —