Universul, decembrie 1911 (Anul 29, nr. 330-357)
1911-12-01 / nr. 330
testtel VEDERI DIN TRIPOLITANIA șoseaua Biimelian Calendar pe anul 1911 Ortodox Miercuri, 30 Noembrie. — Apostolul Andreiu. Catolic Miercuri, 13 Decembrie.— S. Lucia. Răs.soarelui 7.45.Apusul soarelui 4.34 Universul are urmatorele linii telefonice Administrația :.... 6/68 Redacția ....... 12/88 Străinătatea ...... 20/56 SPECTACOLELE ZILEI: ASTAZI MERCURI: TEATRUL NAȚIONAL. — Turneul d-noi și d-lui Silvain : Electro și Gringoire. TEATRUL LEO X POPESCU (Liric). — Turneul Marthe Régnier : Zane de Buridan. TEATRUL MODERN. — [Compania Davila) : «Scandalul». București, 30 noembrie, 1911. PIEDICI În CALEA CONFEDERAȚIEI BALCANICE Intervenirea grupului parlamentar otoman în chestiunea confederațiunii balcanice—prin apelul circulară despre care am vorbit aci într’un număr trecut, —a readus în desbatere această chestiune pretutindeni în Statele pe cari ca le interesează. In acelaș timp, firește, se ridică din nou și chestiunea raporturilor dintre aceste diferite State,—mai ales, întrucât ele par a sta, sau statt în adevăr, în drumul realizării acelei idei. Astfel am văzut cum, deși atât în Serbia cât și în Bulgaria se privește, în principiu, ideea cu simpatie, se obiectează totuși că intrând aceste țări într’o confederație din care neapărat ar trebui să facă parte și Turcia, ar însemna că ele renunță din acel moment la orice revendicări teritoriale în dauna acesteia. Lucrul acesta însă numai așa s’ar putea, dacă regimul din Turcia n’ar mai urmări nici un fel de politică de otomanizare, ci ar asigura popoarelor de pe teritoriul ei libera desvoltare culturală și economică. Ce se înțelege prin aceasta? Sârbii s’ar mulțumi cu egalizarea lor reală cu cetățenii otomani . Bulgarii însă, după cum s’a văzut din interviewul d-lui Nacevici, publicat de noi zilele trecute, ar merge până la reclamarea autonomiei Macedoniei. La rândul ei, Turcia n’ar putea admite nici un fel de amestec al țărilor balcanice în afacerile ei interioare. Iată clar greutăți cari s’ar împotrivi chiar de la primul pas ce s’ar încerca spre realizarea confederației. Chiar între Serbia și Bulgaria, dacă o înțelegere oarecare este posibilă acuma, în starea de astăzi a lucrurilor,—poate că n’ar mai fi tot așa când ar veni vorba la rezolvarea într’un fel sau într’altul, a chestiunii macedonene. Mai este apoi o chestiune prealabilă,—este chestiunea raporturilor dintre România și Bulgaria. In această privință, d. N. Xenopol, care de mai mult timp studiază și lămurește aceste lucruri, a publicat acum de curând un articol ce aruncă o lumină foarte clară asupra situațiimii cum este, și cum se poate desvolta. Cu Bulgarii,—zice d. N. Xenopol,—am avut conflicte în dese rânduri. In România ca și în Bulgaria, opinia este necontenit alarmată de primejdii închipuite. Publiciști bulgari vorbesc de linia Rusciuc-Varna, iar cei români de cucerirea Dobrogei. România însă nu are interes să cucerească în actuala stare a lucrurilor patrulaterul Rusciuc-Varna, pe care bulgarii l-ar apăra cu ultima energie și care nu ne poate folosi mult, după cum nici bulgarii nu se pot gândi la Dobrogea, unde ar găsi un mormânt într-un teritoriu care, fără multă valoare pentru bulgari, ar fi apărat până la un singur om de români, pentru cari reprezintă ieșirea la mare. Dar, dacă așa stau lucrurile în prezent, în viitor situația se poate schimba. Ce ar putea interveni, anume, în viitor, nu se poate prezice, dar se pot stabili câteva norme, după cari România s’ar putea orienta în privința celor ce ar avea de făcut. In ce chip crede d. N. Xenopol că ar fi să se stabilească aceste norme, vom vedea într’un rezumat deosebit, chestiunea luată și numai în sine, ridicându-se prin însemnătatea ei, de-acuma, mai presus de acea a unei laturi oarecare a problemei confederațiunii balcanice. REGELE SPANIEI «privind mișcarea regalistă din Portugalia Paris, 29. —. Ziarele publică știrea senzațională că regele Alfons al Spaniei a sprijinit, de la început mișcarea regaliștilor din Portugalia, pentru răsturnarea republicei. El a întrebuințat toate mijloacele și se zvonește că ar fi contribuit chiar și cu bani. Se spune că regele Alfons, îndată după detronarea regelui Manuel al Portugaliei ar fi propus un consiliul de miniștri, convocat cu acea ocasiiune, ca Spania să intervie de urgență în favoarea regelui portughez detronat. Regele Alfons a stăruit ca flota de războiu a Spaniei să plece imediat în fața Lisabonei și să bombardeze orașul. Numai la multele stăruințe puse de miniștrii săi regele a renunțat la planul său. De atunci încoace,a continuat însă să sprijinească mișcarea regalistă din Portugalia. El armai fi invitat pe capii mișcărei monarhiste din Portugalia ca să strângă mari trupe in Spania la granița portugheză, de unde să năvălească , apoi în Portiu —__________________________ Revoluția din Otilia REPUBLICA SAU MONARHIE CONSTITUTIONALA, Londra. 29. — Ziarului „Morning Post“ i se telegrafiază din Peking. Primul-ministru Yuan Si-Kai a, declarat delegaților comitetului revoluționar că este împotriva monarhiei absolutiste dar nu este nici pentru republică. Soluțiunea., cea mai nimerită, a spus Yuan-Și-Kai, este întemeierea monarhiei constituționale și federale. ■—Fiecare din provinciile Chinei să aibă un guvern separat, o Cameră a ei și să nu fie legată de celelalte provincii decât prin câteva resorturi comune și prin faptul că vor recunoaște autoritatea împăratului din Peking. Astfel China va forma un Stat federal. * Bruxelles. 29. Telegramă din Peking: Consulii marilor Putori au declarat delegaților revoluționarilor că au fi mai nimerit, dacă ■i'ar introduce, in China, monarhia constituționalii, căci pentru republicé, . Viiion nu, este aestul de com uim GESsunm IMMELENî PROPUNERILE RUSIEI Londra, 29, .— „Daily Telegraph“ e informat din Constantinopol că nu întrevederea de alaltă ori dintre, d. Ciarkov și ministru de externe turc Assimbey în care s'a discutat numai verbal fără ca ambasadorul rus să fi înmânat vre-o notă oficială a Rusiei, d. Ciarkov ar fi propus următoarele condițiuni ministrului de externe turc : Rusia va renunța la planul construitei de linii ferate pe malul mării Negre și va acorda și alte compensațiuni Turciei, in schimb Turcia să lase trecerea vaselor de război și prin strâmtoarea Dardanelelor. Ambasadorul rus ar fi propus lui Assam bey ca Turcia să admită ca vasele de războiți ru sești să treacă prin Dardanele, unul câte, unul. Fiecare vas să fie însoțit de un vapor de războiți turc. —D. Ciarkov a mai declarat că Rusia ar avea și consimțimântul Franței și Angliei, încât privește Germania aceasta nu are nici un interes. Constantinopol, 29. — In cercurile politice s'a răspândit știrea că comitetul tânăr turc a hotărât să cedeze Angliei portul Suda din insula Creta. In schimb Anglia să forțeze Rusia ca să renunțe la pretențiunile de deschiderea strâmtoarei Dardanelelor pentru vasele sale de războiți. —MBBP-mm Un rate al Impantelimon însurirea consiliului de războiu Iași, 29 Noembrie. Consiliul de război al corpului 4 de armată a judecat azi pe Nicolae a Dumitroaeî, zis și Pantelimon, care e frate cu banditul Pantelimon, acuzat că, în calitate de magaziner al depozitului reg. 12 de artilerie, a sustras efecte de ale Statului. • Consiliul l-a achitat/ ■ DE PE CÂMPUL DE RĂZBOIU — So îa trimlsEl nosina special — Tripolis, 18 Noembrie, Zidirea naex capele comemorative Eri, trupele de bersaglieri și de grenadiri a fi îngropat cadavrele turcilor și arabilor, căzuți în luptele cu italienii. . Corespondentul de război al unui ziar german a luat inițiativa ca să se clădească o capelă de espiațiune în locul micei moschee din Henin, unde au fost torturați în modul cel mai grozav soldații italieni. Această capelă se va ridica prin subscripție publică. Toți corespondenții ziarelor străine și-au dat obolul lor pentru această capelă comemorativă. Generalul Caneva, comandantul suprem al trupelor de ocupațiune, și-a dat cu plăcere consimțimentul pentru această operă de pietate. Cred că și populația romănească, rudenie de aproape a națiunei italiene — surori își va manifesta simpatia trimițând ofrande la legațiunea României din Roma, sau la legațiunea Italiei din București. Pentru ca să se poată bombarda cu succes tabăra întărită a Turcilor și arabilor din partea de sudvest a orașului (pe colinele din deșert, cari se află acolo), precum și poliția de la Ain Zara, au fost debarcate mari tunuri de asediu, care au fost așezate în linia posturilor- Soarta unei expedițion! italiene Eri a sosit aici vaporul de război „Marco Aurelio“, care a fost trimis să se informeze asupra soartei expedițiunei științifice italiene San Filippo Sforza care în momentul declarării războiului se afla încă în Tripolitania. Acest vas a fost trimis în regiunea de la Sirte pentru acest scop, dar n’a putut debarca din cauză că era expus focurilor dușmanului, întâmplător cei de pe vas s’au întâlnit cu fiul fostului caimacan din Sirte, un bărbat foarte devotat italienilor, care dădu informațiuni detailate asupra acestei expedițiuni. După aceste informațiuni, expediția, a fost rechemată la Sómiba de către autoritățile turcești, și la intervenția mutesarifului din Fezzan a fost trimisă la plan în Fezzan. Fiul fostului caimacan din Sirte afirmă că membrii misiunei se afla bine. Un nou atac al arabilor ■Azi înainte de amiazî arabii au atacat din nou lanțul de posturi al italienilor de la Sidi Mesri, pentru ca să turbure lucrările italienilor din tranșee. Și în oază între mare și Henri a avut loc o violentă luptă. In fine arabii s’au retras. Mai multe case din oază cari serveau ca țintă arabilor și turcilor, au fost aruncate în aer de italieni cu ajutorul dinamitei. Corespondentul ziarului „Le Temps“ din Paris, care a publicat în ziarul sau articole filoitaliene, a fost atacat aseară de un bărbat îmbrăcat europenește, pe când eșea din restaurant, care i-a dat mai multe lovituri de pumnal, cari însă au eșuat din cauza că ziaristul a reușit să scape.. A. Kutschbach D. Al. Ludwig Helceu proprietarul restaurantului și berăriei „Amiciția“, din Intrarea Ialomița, București, care a câștigat dormitorul de lemn fin Teribilă dramă familiară în Budapesta Budapesta. 29. — Ancheta în afacerea fraudelor de la „Kereskedelmi Bank“ a descoperit că în dosul acestei fraude se ascunde și o teribilă dramă familiară. S’a stabilit că nu numai funcționarul de bancă Rhiliczki dar și întreaga sa familie comisese falsurile de polițe, în valoare de 280 mii coroane. Când fraudele au fost descoperite, familia lui Rhiliczkia silit să se sinucidă spre a avea aparența că este nevinovat. Atât mama funcționarului cât și frații lui au rămas neîndurațî in fața implorărilor lui Rhiliczki. Unul din frații lui a spus că dacă nu se sinucide îl va omorî el. Rhiliczki desperat și terorizat de familia sa s-a sinucis, lăsând însă două scrisori prin care declara că este nevinovat. Denaturata mamă a fost arestată. Vor fi arestați și frații nenorocitului funcționar de bancă, împins la crimă și la moarte de familia sa. D. M. A. Zaharia, din Galați —fericitul câștigător al vilei ,,Luigi“ din Sinaia De La tragerea premiilor „Universului“ Publicăm mai jos, în facsimile scrisoarea ce am primit de la d. M. A. Zaharia, din Galați, fericitul câștigător al premiului principal, Vila de la Sinaia. sfá?****-^„ ■ & * -1- MI SCRISORI CORPURILE LEGIUITOARE CAMERĂ — Ședința dela 29 Noembrie — Prezidează d. M. Săulescu. Prezenți d-nn D: P. Carp, primministru, și Nenițescu, ministrul comerțului. D. P. Carp depune un proect prin care se modifică unele capitole din legea pensiilor. D. Nenițescu depune proectul de lege pentru înaintările în armată. Se admite urgență. D. Ghica cere dosarele privitoare la concesiunea pentru exploatarea liniei ferate particulare a societatei Tișița. D. N. C. Fleva se asociază la interpelare. D. Sabba Ștefănescu întreabă pe d. prim-ministru dacă, în urma declarativei sale făcute în Senat cum că un act administrativ ilegal nu poate fi anulat decât de un contencios administrativ, nu crede că e timpul să se aducă chiar în această sesiune proectul de lege pentru reînființarea Contenciosului. D. general Skelletti întreabă pe d. ministru de război dacă nu crede că e bine ca înaintările de toamnă să se facă după noua lege, iar nu după cea veche. D. Președinte.— Vi se va răspunde la această observația la discuția proectului. Ședința se ridică la ora 2,20. SEMATIÎL — Ședința dela 29 Noembrie — Se deschide La orele 2 jum. sub prezidenția d-lui general Argateianu, vice-președinte. Pe banca ministerială d-nii P. Carp, T. Maiorescu, Delavrancea. Al. Marghiloman. C. Arion. CHESTIA TRAMVAIELOR Discursul d-lui I. Brătianu La o interpelare precisă și bine documentată și la o somație de a-și dovedi acuzațiunile, d. prim-ministru a răspuns cu afirmări neexacte și cu calificări injurioase — începe d. Brătianu. Aș fi putut să-mi arăt disprețul meu tăcând. Dar voi ca țara să știe imboldul care La împins pe d. președinte al consiliului. Cu toate că pretextul acestei atitudini e chestia tramvaiului care se află pendinte în fața justiției, totuși suntem siliți sfi ieșiri din rezerva pe care ne-o impuseseră. Când legea tramvaielor a trecut prin Parlament, actualii miniștri cami erau pe băncile opoziției au discutat legea, așa că discuția de azi e tardivă. Totu iși voi discuta. Interpelațtoruii de ori mi-a ușurat mult sarcina. Incesibilitatea acțiunilor înpiedică ca alte societăți să pună mâna pe societatea tramvaielor. (Aplauze pe băncile minorității). Sistemul regiei cointeresate noi îl credem bun pentru vremurile de azi. Administrațiile comunale ne-au dat dovada că nu pot conduce niște servicii așa de complicate. Insăși moțiunea consiliului comunal dovedește că educația administrativă a comunei nu este atât de deplină încât să poată conduce în regie astfel de exploatări. Monopolul reiese din însuși spiritul legal. Avantajul comunei e participarea progresivă asupra beneficiilor care cresc cu întinderea monopolului. Oratorul dă mai multe explicațiuni asupra monopolului: Monopolul nu se putea înțelege că există numai pe stradele unde se construiesc primele linii. D. Lahovari a spus că a priceput cum că comuna nu mai poate face o altă linie pairalelă pe aceeași stradă. Las la oricare om cu puțină inteligență și bun simț să judece ! Fondul de ameliorare era necesar. Oricare societate industrială trebue să aibă un astfel de fond. Abuzuri nu se pot face, căci unde s’ar găsi acționari cari să vrea să renunțe la o parte din beneficiul lor ca să amelioreze niște linii cari mai târziu aveau să rămână proprietatea comunei ? In chestiunea exproprierei, se pune întrebarea: cum s’ar putea face linii de tramvai fără să faci expropriere ? Dar nu ați dat d-voastră prin lege dreptul de expropriere pentru linii ferate, de interes privat ? De ce n’ar avea acelaș drept și un serviciu de transport, public ? In ce privește voturile, s’ați dat comunei mai multe decât trebuia. In consiliul de administrație, nu putea ca primăria să aibă majoritatea, deoarece nu era regie. Am dat trei locuri primăriei, fiindcă tot atâtea am găsit în toate societățile formate pe aceleași baze. Trei sunt și în societatea „Sinaia“ pe care ați format-o d-voastră. Să vă judece opinia publică, pentru că cred că conștiința voastră nu va fi suficientă. INCIDENTUL DINTRE D-NII Dr. TOMA IONESCU și D. CALIMACHI D. dr. Toma Ionescu: N'aă de loc. D. Calimachi: Fiți cuviincios d-le doctor. D. dr. Toma Ionescu: Sunt atât cât trebue. D. Calimachi (apropiindu-se de banca d-lui dr. Toma Ionescu): Ești un obraznic! La acest cuvânt se produce un tumult extraordinar. Opoziția în picioare, protestează și cere chemarea la ordine a d-lui Calimachi. D. Paul Brătășanu: Iată asanatorii de moravuri! Bânteți niște bandiți și aveți o majoritate, adunată cu arcanul. Voci: La ordine! La ordine! D. Brătășanu (sfidând): Cine mă chiamă la ordine? Cine îndrăznește în această Cameră să mă cheme la ordine? Să mă cheme la ordine un conservator de baștină. Dar unde e? Să'l văd și eu? D. Ferechide (către președinte): Aveți o datorie, de îndeplinit, d-le președinte. D. președinte: Daă cuvântul d-lui Brătianu. Opoziția protestează din nou. D. Ferechide: Nu se poate. S'a pronunțat aci cuvântul obraznic și d-voastră, trebue să respectați regulamentul. D. președinte: D. Brătianu are cuvântul. D. Ferechide: Chestiile de regulament primează. Deci nu le respectați, e pe răspunderea d-voastră. D. președinte, sau toată răspunderea. Liniștea se restabilește. D. I. Brătianu continuă. D-sa face o expunere a dispozițiunilor legei tramvaielor comunale. S’au făcut, spune d-sa, multe ameliorărî față cu organizația liniilor vechi. S’au mărit, salariile, s’au scăzut orele de muncă,, etc. In ce privește liniile actuale, reiese din textul legei însăși că ele vor trece societății. Instalația actuală trebue refăcută, chiar cea electrică. Instalațiile nouă pentru liniile vechi vor costa 18 milioane, și dacă ținem seamă și de tariful pentru pasageri care va fi scăzut cu 50 la sută, de unde mai iese 1.800.000 anual cât produc actualele linii? Aceasta e gratuitatea liniilor vechi. Dar societatea plătește și monopolul liniilor vechi, și încă mai scump, căci ele sunt mai rentabile. In ce privește beneficiile, ele sunt astfel reglementate încât dacă afacerea devine în adevăr rentabilă, acționarii nu iau decât 12,30 la sută, iar restul comuna. Mai mult, când beneficiul acționarilor trece de 12 la sută primăria poate cere reducerea tarifelor până ce beneficiile se reduc la 12 la sută. Iată dată de departe suntem de afirmațiunile d-lui primministru! Această notă o găsim în tot discursul d-sale, o găsim în chestiunea petrolului și a pescăriilor. In chestia pescăriilor d. Carp a spus în particular că d. Vintilă Brătianu a tratat o afacere cu d. dr. Antipa. D. V. Brătianu a fost azi la dr. Antipa și i-a spus: Cum ți-a permis să vorbești de o afacere despre care n’am tratatat niciodată? Iar d. Antipa și-a dat cuvânt de onoare că n-a vorbit și nu știe nimic. (Aplauze pe băncile minorităței). Sau că situația d-lui Carp e astfel încât d-sa nu mai poate fi un curent cu adevărul, sau, dacă vârsta îi mai permite a cunoaște adevărul, atunci cuvintele d-sale au alt niumie.... La cuvântul d-sale de spoliator, ecoul realităței îi răspunde: calomniator! (Aplauze pe băncile minorităței). Ați desființat societatea prin contenciosul administrativ, după d-Voastră consiliul de miniștri, atunci de ce mai veniți cu o lege? Ați procedat destul de logic. Voiți să transformați Parlamentul în Contencios? Vedeți ce idee revoluționară! Cum ați conceput d-voastră această idea d-voastră care aveți cel puțin experiența vieții dacă nu a cârmuirii? Prin participarea d-voastră la votarea legii în Cameră ați colaborat la înființarea acestei societăți. Ați colaborat la ea prin acționarii d-voastră, d. R. Păltineanu, care atunci era al d-voastră, d. Emil Miclescu, d. Hagi-Tudorache, care nu ma face parte de mult din partidul nostru. Curând însă v’ați schimbat treptat ideia asupra acestei societăți, până la declarația d-lui Carp că va veni cu o nouă lege. Ba chiar se șoptește că e vorba de noul oferte în chestiunea tramvaielor. Ar fi interesant de știut dacă aceste oferte nu sunt în legătură cu o urcare de tarife, dacă nu sunt în legătură cu alte afaceri (Aplauze pe băncile minoritari). In campania d-voastră contra societății, ați voit s'o distrugeți discreditându-i acțiunile, afirmând că va avea deficite. Și dacă veți admite alte oferte, atunci să se admită oferte noui la toate contractele încheiate sub guvernul d-voastră și la păduri, și la societatea Sinaia, etc. Este acesta un merit de a guverna ? Sistemul d-voastră va discredita țara, și veți ajunge ca miniștrii streini să apere drepturile și interesele supușilor lor. Sau dacă nu, veți ajunge la două măsuri: una pentru cetățeni, alta pentru streini. Ca în țările de sud regimul capitulațiunilor. Iată cum se leagă idea de stat cu chestiunile economice. Iată cum se leagă patima cu negarea însăși a ideei de stat. Ședința se suspendă pentru zece minute la orele 4. Sa redeschidere d. I. Brătianu continuă: D. Carp a învinuit întreg sistemul economic al partidului liberal. Când guvernul liberal înființa credite, când rescumpăra monopolul de la streini, când rescumpăra și făcea nouă rețele de căi ferate, când înființa Banca Națională, și câte altele, era consecvent cu principiile sale de carce se mândrește și spera că va intra aceste principii și în sistemul adversarilor. Nu este permis ca să fie numite, în bătaie de joc, patriotice, aceste principii economice. (Aplauze pe băncile minorității). Când un război amenință și altul a izbucnit tocmai din cauze economice, s’a văzut că aceste principii sunt baza însăși a ideei de stat.Noi voim capital național, și admitem capital strein numai atunci când cel național nu e suficient Care este sistemul conservator? Ei ne învinuiesc că amestecăm politica ,în chestiunile economice, că oameni politici organizează societăți. In ce privește participarea în afaceri, în afară de d. prim-ministru, nu văd pe nimeni în această sală care să nu fi fost cel puțin in tim’un consiliu de administrație. D. I. Lahovari a fost membru în consiliul Creditului urban, d. Iorgu Cantacuzino a fost membru în consiliul Creditului funciar, d. Th. Rosetti a fost director al băncii Agricole și guvernator al Băncii Naționale. Asta nu le-a scăzut câtuși de puțin situația lor politică. însuși actualul ministru al justiției, d. M. Cantacuzino, a venit la mine, când eram la guvern, și mi-a propus, în numele unui consorțiu strein, concesiunea terenurilor învneîabile ale Statului. D. M. Cantacuzi,nu Faptul nu e așa. Am cerut o simplă lămurire. D. Brătianu are aerul că am intervenit ca un simplu samsar! D. I. Bratianu. — Eu n'am spus-o ca ceva degradator. Ați venit să-mi vorbiți despre ideea unui consorțiu strein. Și v-am răspuns că, deoarece sunteți membru al unei familii avute, de ce nu încercați o societate românească și vă dau tot concursul. N’am primit nici un răspuns și numai atunci m’am oprit, la ideea regiei. D. M. Cantacuzino. — Cer cuvântul în chestie personală. D. I. Brătianu. — In chestiunea petrolului ne găsim pe aceleași baze pe cari le-am avut la început. In aceasta stă tăria noastră. Ne-ați învinuit că in această chestie amenințăm interesele Statului făcând în streinătate un complot cu bancherii streini. Am un martor, de la a cărui realitate mă așteptam ori să întrerupă pe d. Carp. D. Iancu Lahovari știe că spoliatorul care se numește Vintilă Brătianu a venit la d-sa să-I supună un memoriu în această chestiune. Actualul ministru de interne a făcut mai târziu parte dintr’o asociație, pe aceleași baze, pentru exploatarea petrolului. D. Al. Marghiloman. — Când eram împreună? D. I. Brătianu: Da, când eram împreună, o găsesc bună. Acesta este sistemul nostru. Și revendic onoarea creării acestui sistem, o revendic și pentru acea familie despre care d. prim-ministru a vorbit în termenii de ieri. Dacă noi suntem spoliatori, atunci ce sunteți d-voastră, cari ați fost complicii noștri? (Aplauze pe băncile opoziției). In ce privește convingerile, acelea ale d-lui prim-ministru au variat înainte și după încheierea cartelului electoral cu noi, înainte de cartel, d. prim-ministru spunea că ne desparte numai unele principii, cari nu împiedică conlucrarea. Și colaborarea noastră a fost tocmai pe terenul economic , și în afacerea gazului, și multe altele. Cum ați propus cartelul, cum ați întins mâna unor oameni pe care nu-i stimați ? Aceasta era situația înainte de cartel. După cartel, vedeți: Societatea tramvaiului, campania violentă și un atentat la viața partidului nostru. Dar avem și tot o parte de răsplată în acest atentat. Partid de idei, partid de afaceri. Dar ideile, d-voastră le considerați ca pe o haină învechită. Ce partid de idei sunteți d-voastră ? D. prim-ministru, în chestia religioasă, a pedepsit pe acela care cerea modificarea^!