Universul, ianuarie 1912 (Anul 30, nr. 1-29)
1912-01-14 / nr. 12
XXX NO. 12—SAMBATA 14 IANUARIE 1912 fonDAT LUIGI GAZZAVILLAN Bicentenarul M Frederic-cel-Mare ^onnrnsnta lui frederic-cel-Mare la Joîsâam Calendar pe anul 1912 Ortodox -Martirul Brmil Vineri 13 Ianuarie, și Strafende. Catolic Vineri 26 Ianuarie.— t’olicarp. Administrația . Redacția : « 1Us.soarelui 7.43.Apusul soarelui 5.14 Străinătatea . • „Universul“ are urmatórele linii telefonice 6/81 12/88 sera« SPECTACOLELE : Astăzi VINERI : " TEATRUL KA ț lONUL. — «Neidelbergul de altă dată». SVEATHUL LEON POPESCU {Liric, Compania Lirică Grigoriu.— «Studentul Cerșetor». TEATRUL MODERN (Compania Dosita. — Premieră: «Singura cale» și «Ce știți satul». CE S’A DISCUTAT EM 1T SECȚIILE CAMEREI f Procotul pentru vânzarea banaților de mână moartă din Camera s'a ocupat în secțiuni cu procesul de lege pentru vânzarea bunuurilor de saicinămoartă. Procotul a trecut în toate secțiile afară, de secția 1 și IV unde discuția vor mai continua și astăzi. In secția IV a luat cuvântul d. Grigore Cantacuzino care a cerut ca procesul să prevadă în mod categoric că dispozițiunile lui nu se aplică și acelor moșii cari au fost date cu clauză în testament ori actul de donațiune, că ele nu vor putea fi înstrăinate. I. • Griffore Cantacuzimo a mai cerut ca evahuarea moiștilor sa nu fie aceea care u precede procesul, adică după vechile contracte ci, evaluarea sil se facă, după moliile,contracte. ®. Grigore Cantacuzino, cu, ocaziunea observaților ce le-a făscut, a făcut parce din rezerve posibilitățea da a se aplica această lege. Deputatul de OU va continua să vorbească și azi. D. Ion TadóVari, ministrul de domenii, a promis insă d-hil Cantacuzino că va face in proect oarecare modificări în sensul indicațiunilor date de d-sa. Totusi vor lua cuvântul în secțiunea IV și d-nit N. N. Clema și C. Brăescu. • Tot cu ocazia discuției de cri, In urma unor lămuriri cerute de d-nii Mihail Vlădescu și D. Greceanu, d. Ion Lahovari a declarat că nu este exact că d-sa 'ar fi renunțat acum în urmă la ideea de a îngloba printre bunurile de mănă-moartă cuprinse în toroccrd de lege și moșiile societăților de asigurare, încă de la 1997, a spus ă. Lahovari, d-sa și-a manifestat ideea trecerein proprietatea Statului a tercțiVilor de mână-moartă, dar fără ca să fie cuprinse într'o asemenea lege și bunurilor societăților de asigurare. Aceste societăți sunt particulare și ele pot sa exploateze moșiile după cum vor, pot chiar să le vândă. Ar fi cu totul contrariu principiilor conservatoare dacă s-t ar fi cuprins in proiectul de lege și societățile de asigurare, in rezumat, d. Lahordii, a ținut să se știe că dl-sa nici odată nu is’a gândit să cuprindă în lege și societățile de asigurare și că credința acelora cari afirmă că d-sa ar fi cedat unor anume interese ori insistențe este cu totul greșita. In secțiile in care procetul delege a trecut s-au ales următorii delegați : secția II d. Rioșcanu, secția III ă. Emil Lahovari, secția V d. Melic, secția VI d. Emil Antonescu, secția IVII d. Slobozeanu. Azi se vor alege delegați și în celelalte două secțiuni rămase: I și a IV-a. Tot azi se va alege ți raportorul. Proectul incompatibilităților Toi din secțiile Camerei au discutat și proertul depus, din inițiativă parlamentară cu privire la, diferitele incompli^ite dintre anumite funcțiuni și mandatul, de reprezentant al națiunei. Proectul a trecut prin toate secțiunile care ml ales următorii delegații : d-nii Bichieaui (1), Cănânău (2), Berceanu ($, C. Uraescu (A), Scorțescu (5), Tamara (6) )și N. ■Miclescu)(7). Raportor a fost ales d. I G. Scorțescu, unul din propunătorii proedurui de lege. Ca discuțiunea generală a, dr. Giani va susține un amendament pentru întinderea și mai muciia incompatibiltăților. Creditul de 60 milioane . Secțiile Camerei au mai admis ori și proectul și lege pentru deschiderea unui credit de tiffac milioane.i.Se știe că în tcelul propus se prevede că N6 milioane vor fi date armatei. . Alte S0 milioane sunt destinate pentru căi ferate și șosele. Secțiile Camerei, ín unica propunere făcute de d-nii miniștri Carp și Arion, au modificat proceed, in sensul ca să se dea 4 milioane și pentru clădiri și reparațiuni de școli. Bucur. Exportul săritei SAMWA — Raportui d-lum atașat comercial Gh. Moroianu — Se știe că exportul camei la Viena, organizat pe baza convențiunei noastre cu Austro-Ungaria, a suferit oarecare neajunsuri în vremea din urmă din pricina insuiferenței vagoanelor de transport. Exportat prin abatorul din T.Severin se făcea foarte greu, importatorii din Viena sufereau din pricina întârzierilor, care făceau să ajungă la Viena , carnea în rele condițiuni. Făcându-se. Intervențiunile necesare, s’a reușit ca direcțiunea căilor, ferate ungare să înlăture neajunsul insuficienței de vagoane și a întârzierilor de transport. D. Gh. Moroianu, atașatul nostru comercial la Viena, care se află în Capitală și se va înapoia astăzi la post, a întocmit un interesant raport asupra acestei chestiuni, arătând demersurile făcute și rezultatul favorabil ce s-a obținut. Exportul cărnel la Vioria se va face, deci, de astăzi înainte, în excelente condițiuni. L. I. COTA APELOR DUNARH IN ROMANIA Dunărea crește la Turnu-Severin, Calafat și Giurgiu, în celelalte porturi scade. Apele au următoarele cote in raport cu etiagiul : Turnu-Severin 39, Calafat 29, Bechet 20, Turnu-Magurate 55, Giurgiu 295, Oltenița 430, Călărași 297, Cernavoda 317, GuraIalomiței 208, Brăila — Gala 280, Tulcea 108'. g 5 Bani in România» ■10 Bani in străinătate CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTREAG^ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ^1. Strada Brezoia»» % 1. București CORPURILE mm CAMERA Ședința de la 12 ianuarie 1912 Se deschide la orele 2 și 30. m. Pe banca ministerială d-niî. P. Carp, Avion, Nenițescu și Filipescu, ... Prezidează d. Deșlit. D. Pompeim Vlătdeacu depune o pers*țiune prin care aprozii cer îmbunătățirea soarbei lor. D. Vlădescu' roagă să se aducă o lege care să satisfacă doleanțele aprozilor de la tribunale.Camera trece în secțiuni la orele 3 fără 20 spre a studia câteva legi. Ședința se ridică la 3 și juni. SECATUL Ședința de la 12 Ianuarie 1912 Se deschide la orele " luni, sub presidenția d-lui Gh. Gr. Cantacuzino. Pe banca ministerială d. D. Nenițescu. Se comunică Senatului că secțiunea II-a a ales președinte în locul decedatului Episcop Tirauș al Argeșului pe P. S. S. Episcopul Nifon al Dunării de jos. Se admit recunoașterile d-lor Irimia I. Constantinescu din Ploești, AL Lazăr din București și indigenatul d-iuî Petre Demirano din București. T.M. Poate spune că a observat că sunt puse pe listă numai indigenate și recunoașteri cari au trecut prin Cameră în timpul guvernul trecut. Crede că ar fi drept să se voteze indigenatele trecute prin comisia actualului Parlament și roagă biuroul să ia dispozițiuni în acest sens. D. M. Rahtivan. .— Protestez cu energie ..contra propunereî d-lux Pacu. Chestia cetățeniei românești e prea înaltă ca să fie subordonată luptelor de partid. Sunt convins că comisiunea liberală a examinat cu aceeași, grije cererile de cetățenie și biuroul procedează foarte bine când pune la ordinea zilei cererile cele mai vechi (.4 proAize). Incidentul se închide. . . . Se admit .recunoașterile d-lor Ion Dihoiu din Sudiți (Ialomița), Ion Mustățea din București și indigenatul d-îul .Carol Socec din Crunți (Ialomița). Votul,asupra recunoașterii d-lui Mihail D. Paligora, din Sofia, enul. Se admite, recunoașterea d-lui Spiro D. Paligora din Sofia, . Votul asupra indigenatului d-lu Moser. S. Nacîimias din București e nul. ‘ Ședința se ridică la orele. 4. și Co. na. Revoluția din China DINASTIA NU MAI VREA SA ABDICE Londra.: 12. — Telegramă din Peking: Dinastia a făcut cunoscut reprezentanților puterilor europene că nu va renunța la tron ci din potrivă va lupta ca să mențină imperiul. DINASTIA MANCIURIANA CERE AJUTORUL JAPONIEI Londra. 12. — Din Peking se telegrafiază că In consiliul ținut ari la palatul imperial, impărăteasa-văduvă a stăruit ca sa se ceară ajutorul Japoniei spre a se reprima mișcarea revoluționarilor. Față de aceasta, Yuan-Shi-Kai a declarat că-și dă demisia. După unele știri Japonia ar fi promis sprijinul său dinastiei manciuriene. SAHBATOHIREA A 200 ANI DE LA MOARTEA REGELUI FRIDERIC II AL PRUSIEI Miercuri seara, 11 Ianuarie a. c. lojile din Capitală, „Zur Brüderlichkeit“, „România“ și „Sapienza“, în prezența numeroșilor delegați francmasoni de la diferite loji străine, au serbat. 200 ani de la moartea regelui francmason Frideric al II-lea. Festivitatea s’a deschis de către loja „Sapienza" printr’un imn masonic executat de d-nul Schenker. " Au Yorit ": " • D. Adolf Liebrecht despre: „Frideric cel mare"; d. Cristea Bender despre : . .Friderit cel mare autor al ritualului Scoțian" și d. Anton Drumer despre : ,,Hohenzolmit și francmasoneria" Festivitatea s’a încheiat feut „Impui fraMui Firiderie” și „Kretterried“ pe aria imnului german, executate de orgă de d. Schencker și acompaniat de întreaga adunare. La fine a urmat, un banchet la hotel Boulevard. Iăzboiul italo-turc VASELE DE RAZBOIU ITALIENE BOMBARDEAZĂ COASTELE ARABIEI Roma. 12. Vapoarele de războiu italiene au bombardat ori coastele turcești dintre Gatta și Kafa. Trupele turcești așezate în acele puncte s’au retras în interior. Tabăra turcă din Gatta a fost distrusă de focul vaselor italiane. UN TORPILOR ITALIAN IN APROPIEREA ȚĂRMULUI TUNISIAN Paria. 12. — Din Gades, port in Tunisia, se radiografiază ca un torpilor italian s-a apropiat de țărmul tunisian. In cursul nopței, populația portului a auzit dese focuri de Sun. -» -y: L:%\ 'W 1 POLITICA I1TI11A mister fracez Răsturnarea, ministeanului Caîteaux a fost un gest urât, nu prin faptul că acest guvern merita să fie menținut dar prin momentul ce s’a alea spre ad răsturna. Intr’adevăr guvernul nu trebuia cu nici un chip răsturnat înainte de votiarea acordului franco-german, pentru că prin aceasta Parlamentul francez dădea lumea spectacolul unor lupte personale, unor preocupări de ordin subaltern, într’um ceas în care el nu trebuia să dea lumei decât spectacolul rarei dbpline solidarități naționale și a unei visiuni mai înalte a datoriilor sale. Lumea era cu atât mai îndreptățită să crează că Senatul va înțelege misiunea lui cu cât în Cameră toate partidele și toți oratorii avuseseră o atitiudine care făcea cinste și Franței și lor. De altminteri poate că suntem nedrepți aruncând vina asupra întregului Senat, deoarece la urma urmei răspunderea răsturnării ministerului Caillaux cade aproape numai asupra d-lui Clemenceau. D. Clemenceau „Le grand tombeur de ministeron" cum cu drept cuvânt a fost poreclit, a răsturnat în viața lui multe guverne, dar aceasta e a treia oară când el răstoarnă guverne în împrejurări grave cari n’au răsfrânt, în mod dureros asupra destinelor poporului francez și care fac să te întrebi dacă nu cumva răul săvârșit n’a covârșit la dânsul serviciile ce le-a adus idealului democratic și cauzei republicane. . Prima oară a fost la 18S2 când provocând demisia ministerului Freyerict, cL Clemenceau a pus Franța într’o așa inferioritate în conflictul pe care îl avea în acel moment cu Anglia încât se poate spune că de atunci Francezii au pierdut Egyptul și a început pa țărmurile Nilului dominaț limea engleză. A doua oară a fost la 1885 când a dus campania nedreaptă înpotriva politicei coloniale a lui Jules Ferry ; răstiumându-l a împedicat Franța să tragă foloasele pe cari ar fi putut să le tragă din această politică. Iar a treia oară e acum. Netăgăduit ca multe se pot spune despre felul cum au fost conduse negocial lui în o fratfeo-grrmaire. De asemenea este netăgăduit ...că simt tir- genere multe lucruri de criticat în conducerea politicei externa a Franței și în deosebi în modul cum functionează la Quai d'Orsay histrocrația diplomatică Dar cel mai bun mijloc de a îndrepta aceste neajunsuri sau de a împlini acesta lipsuri nu era să răstoarne ta mijlocul votării acordului fiu neo-german un guvern care, la drept vorbind, nu era decât în parte răspunzător de această stare de lucruri, ci mijlocul cel mai eficace și cel mai patriotic era să votezi întâi convenția și pe urmă după ce conflictul era închis, atunci numai, în liniște, cu toată chibzuință cerută, să vii și că stabilești răspunderile, să aplici sancțiunile, să iai garanțiile pentru a pune viitorul la adăpostul greșelilor săvârșite în trecut. Acest mod de procedare se impunea cu atât mai mult cu cât «acordul marocan ori cari ar fi greșelile de formă sau de amănunt ce s’au putut face în negocierea și în redactarea lui, constitue o isbândâ pentru diplomația franceză, o isbândă mai presus de așteptările celor mai optimiști, o isbândă pe care nici un guvern oricare îi ar fi calitățile, nu ar fi putut s’o obție dacă Franța n’,ar fi avut în spatele ei Anglia și nu ar fi beneficiat. astfel de o întreagă situație internațională în fața căreia ambițiunile germane au trebuit să bată în retragere și să capituleze. Din fericire, Franță a înțeles repede .toată uitâțenia gestului făcut și s-a grăbit să șteargă cât mai repede reaua impresie produsă, compunând un minister de concentrare republicană care este fără îndoială cel mai strălucit guvern pe care Franța îl putea constitui azi și care cu faimosul minister al lui Gambeta numit „Lo grand ministere“ formează cele două ministere mai de seamă din a treia republică. Prin personalitățile care o compun, prin faptul că doi foști primi-miniștri de însemnătatea d-lar Bourgeois și Aristide Briand au s primit să intre ca simpli colaboratori sub preșidenția d-lui Poincaré, prin prezența în departamentul marinei a d-lui Delcassé și la rezorva unui fost socialist ca d. Milerand), Franța a vrut să arate Germaniei, că sunt momente în care ea nu trebue să conteze pe divisliunile ei interne și că în ceasurile grele, toate patimile amuțesc, toate controversele politice dispar, pentru ca toți francezii să rea se mai prezinte decât ca un bloc de o puternică și perfectă omogenitate. Aproape unanimitatea cu J cane Camera a acrobat declarația miniaterială a subliniat însă semnificatiunea pe care oamenii politici din Franța țineau e’o asta o constituire! guvernului Poincaré. . .. _. ..I In landa aceasta mișcată de atâtea interese mici și in care se agită atâtea patimi de rând, atâtaa ambițiuni drame de dispreț sau crimât de ceîmpătinire, sforțările de a te ridica deasupra lor simt întotdeauna îmbucurătoare,și de aceea fie cuvine să salutăm ca un adevărat simțimânt de înălțare sufletească considerațiunile care au prevăzut la zămislirea noului guvern căruia Franța i-a încredințat apărarea destinelor interegelur și demnitatei sale. I. G. D. CONFERINȚA 3-îul .1. Ciurcu la clubul agricol Clubul agricol a ținut eriședință la orele 4 d. a. In fața unui auditor select, d. AS Ciurcu, distinsul nostru confrate, a luat ca temă a conferinței sale „Arendășia“ și a dezvoltat pe larg acest subiect, făcând o comparație între sistemul de arendări de la noi și cele uzitate în țările care stau pe o treaptă culturală mai înaltă. D-sa scoate în relief inconvenientele sistemului de arendări cu termene scurte, cum se obicînuește la noi, cum și desinteresare a proprietarului mare de ameliorarea domeniului sau. Dovedește că arendașul cu termen scurt nu se poate considera pe moșie decât ca un nomad, fără nici un interes penttru ameliorarea fondului, fără nici rar interes pentru introducerea culturilor ameliorările, fără nici o legătură trainică cu locuitorii de la moșie, neavâând perspectiva unei conviețuiri mai îndelungate. Cu sistemul de arendări cu termene scurte, arendașul este avizat la o cultură spoliatoare; interesul sau îi dictează aceasta, însăși forma convenției îl autoriză și îl împinge spre acest fel de cultură. Vina cea mai mare pentru această stare de lucruri este a proprietarilor care se desinteresează de ameliorarea fondului, cari consideră capitalul plasat în pământ ca și pe acelea, care sunt plasate în honuri sau alte valori, drin care se mulțumește a tăia cupoanele de două ori pe an. Vina este și a lipsei de pregătiri profesionale a marilor proprietari, Pari nu știu ce comoară au în mâinile lor. Moșia este o fabrică care nu cere decât a fi înzestrată cu cele trebuincioase, pentru ca capitalurile băgate în această fabrică sub tot felul de ameliorări, să renteze mai bine și mai sigur decât toate celelalte industrii. D. Ciuncu analizează toate sistemele de arendări vizitare în Occident și după ce se compară cu sistemul dela noi, propun» următoarea «soluțiune: Proprietarul să-și arendeze moșia pe un termen de 15 până la 20 de ani, împărțit în perioade quinquenale, cu arendă progresivă din cinci în cinci ani. Proprietarul să se angajeze prin comtract ca în primii ani să execute maril« îmbunătățiri funciare, precum clădiri și altei», iar arendașul sre «ngaje» % plăti dobândă la capitalul ce s’ar învesti pentru aceste ameliorări. Proprietarii cari nu vor sau nu pot să avanseze dela ei sumele necesare, să facă împrumuturi cu destinația specială pentru ameliorări, iar anuitățile acestor împrumuturi să fie asigurate prin dobânzile ce va plăti arendașul. S’ar putea înființa chiar o societate de credit pentru ameliorări funciare, care să-șî garanteze împrumturile prin ipoteci în rangul imediat următor după Creditul funciar. Pe de altă parte, contractul de arendă să prevadă obligațiunea pentru arendaș de a introduce culturi ameliorante. Fără a stânjeni libertatea de acțiune a arendașului stipulațiunile vor prevedea în trastuturi largi care va fi natura acestor ameliorări culturale. Cu chipul acesta pe deoparte proprietarul își va putea îmbunătăți proprietatea fără a avea să deburseze capitaluri de cars momentan, nu dispune, iar pe de alta arendașul, dispunând de o moșie înzestrată cu cele trebuincioase și având înaintea sa un mare număr de ani pentru exploatare se va putea pune pe muncă cu mai multă tragere de inimă și cu mai multă iubire pentru moșie și pentru locuitori, propriul sau interes dictându-i aceasta. Nu facem aci decât un rezumat foarte succintea mult, interesantei conferințe a vechiului nostru confrate și e bine înțeles că ba trebuia să fie citită în întregul ei spre a o putea aprecia așa cum merită. Interesanta conferință s’a încheiat la orele 5 jumătate seara. £. t Engleza cumpără , colonii portughese Londra. 12. — In uma că guvernul republican portughez este dispus să vândă mai multe din coloniile Portugalia, aici s'au constituit câteva consorții de bancheri, cari vor să cumpere aceste colonii. Un asemenea sindicat financiar a oferit Portugaliei suma de 190 milioane de franci pentru insula Sao Gomes, care are o valoare mare posedând mori plantațiuni de cacao și alte plante tropicale folositoare. ; - —W)» ■ [UNK]««— mIM—. Contele RetatM GMA.V MOLNA.V Viena. 12. — Telegramă din Graz. Ziarul „Grazer Tagespost" află de la corespondentul sau din Viena, că la ministerul de externe au sosit știri neliniștitoare despre starea sănătăței contelui Aehrenthal. Poala ministrului de externe a luat o întorsătură gravă și poate fi considerații chiar ca periculoasa. Aehrenthal nu mai poate să rezolve afacerile departamentului său. Viena. 12. — „Kronen Zeitung" e informat că cri s'au răspândit știri îngrijitoare despre starea ministrului de externe. Contele Aehrenthal aflănduse ori in cabinetul sau de lucru i-a venit deodată räu și a căzut în nesimțire. Cu toate că ministrul și-a recăpătat Îndată cunoștința totuși se poate spune că starea sa nu e satisfăcătoare. Se poate spune chiar că nu se va mai putea restabili niciodată. Ca să se îmbunătățească întrucâtva starea sa, contele Aehrenthal ar trebui să urmeze, cu mare rigoare regimul prescris de medici. El a sosit la Viena fratele ministrului, Felix Aehrenthal, care a stăruit in numele familiei pe lângă fratele sau, ca să se retragă din capul departamentului externelor. Viena. 12. — „Neues Wiener Tagblat“ publică știrea, că împăratul Franz Iosif în înțelegere cu contele Aehrenthal a luat măsurii ca afacerile ministerului de externe să fie conduse fără turburân. Starea contelui Aehrenthal nu s'a ameliorat încă. Viena. 12. — „Neue Freie Presse“ e informat că retragerea contelui Aehrenthal se așteaptă zilele acestea. Ministrul va mai sta la poshd sau abia până la începutul lunii Februarie Nu se știe cu siguranță dacă Aehrenthal își va da demisia înainte de plecarea ca intrio călătorie de recreație. Se poate însă că ministrul să plece în vilegiatură iar cu conducerea afacerilor ministerului de externe să fie însărcinat consilierul de Stat de la externe Müller. Contele Aehrenthal și-a exprimat dorința sa de a pleca la Riviera, unde să se recreeze iar nu la Bozen. Anturajul sau se înăoește insă că ministrul ar putea suporta greutățile unei călătorii așa de lungi. Conflictul «câtre Franța 9 Italia PRIZONIERII TURCI DIN CAGLIARI N'AU FOST INCA LIBERAȚI Berlin. 18. — Din Roma se telegrafiază că cei 29 turci făcuți prizonieri pe vaporul francez „Manonba“ n’au fost puși încă în libertate. Unele ziare speră că liberarea lor se va face azî sau cel mai târziu mâine. Majoritatea ziarelor italiene afirmă că d-nii Giolitti și San Giuliano au promis ambasadorului francez Bariera că prizonierii turci vor fi liberați curând. SFÂRȘITUL CONFLICTULUI Paris. Î2. — Atât în cercurile politice franceze cât și în cele italiene conflictul se consideră ca aplanat. Mai rămân de rezolvat chestiuni de formă, căci în principiu, cele două guverne sunt de acord în privința rezolvărei pașnice a conflictului. O LOCOMOTIVA pleacă singură și se ciocnește cu un tren de marfă 2 RĂNIȚI GRAV, 3 MAI UȘOR Focșani, 12 Ianuarie Altă-noapte, pe la ora 2.15, se găsea tn gara Adjud, lângă depout, pe linia de garaj, mașina No. 5/17, care aștepta niște vagoane să plece spre Mărășești. Mașina, pe care nu se afla nimeni, având presiunea in creștere și regulatorul deschis, s’a pus deodată in mișcare pornind spre Mărășești cu viteză mare. Prin dreptul cantonului 210, din drumul Carcioaia, locomotiva s’a ciocnit cu trenul de marfă No. 871. Ambele mașini au suferit stricăciuni mari, 4 vagoane au deraiat. Șeful trenului de marfă Stăncescu Mihai, și frânarul Râpa Constantin, au fost răniți grav, iar Ilarei Virgilul, Hanciu Beldiman și lorescu Cristache răniți mai ușor. Vagoanele deraiate au fost ridicate și aduse in stație. Circulația s’a restabilit. ,ț Ruperea unei scheme dela lucrările cazinului din Sinaia Sinaia, 12 Saruarie. Azi, pe la orele 3 și jumătate d. a., s’a întâmpleat un grav accident la lucrările hotelului cazinului „Sinaia". Pe când mai mulți lucrători erau ocupați cu instalarea firelor pentru lumina electrică, în interiorul barocei de scânduri, apărătoare contra frigului, construită în jurul lucrărilor, schela pe care se aflau, s’a rupt. In prăbușire, 2 lucrători au rămas agățați, scăpând cu mici conturiuni; un al treilea, anume Arpad Griș, a căzut de pe o înălțime de 15 metri, rănindu-l grav la cap. Rănitul a fost dus în grabă de spital. Nu ea știa de va scăpa cu viață. Cauza accidentul este reaua construcție a abatei, care ara făriș ti éit, material mitred. VÂNZAREA moșiilor De mână moartă la țărani Art. 14. — pe lângă țăranii români, cultivatori de pământ, pot cumpăra loturi mici și mari. Preoții, institutorii, învățătorii, in caz când dânșii ar fi transferați în altă comună de cât acest în care este situat lotul cumpărat de dânșii, vor putea păstra lotul arendându-l, cu îndatorirea însă de a se reîntoarce și de a se așeza la Lot, îndată ce prin domesiuni, eșire la pensiune, sau orice altă pricină, nu ar mai ocupa funcțiunea lor. Art. 15. — Acei care vor cumpăra un lot mic sau mare vor fi datori a se așeza în termen de un an la lotul cumpărat și să-l cultive în persoană, fără a-l putea arenda, afară de cazul când proprietarul ar fi în imposibilitate de a le cultiva (femeie văduvă, copii mici, infirmitate, serviciu militar). In acest caz arendarea se va fuca cu aprobarea ministerului de agricultură și domenii, pe un termen care nu va trece peste trei ani; orice contract mai lung este nul și inexistent. Prețul arenzei nu se va putea lua înainte decât pe an singur an; orice plată anticipată pe un termen mai mare este nulă și inexistentă. Acei care nu se vor așeza la lotul cumpărat în termenul prevăzut, precum și acei care vor fi luat în arendă unui cau mai multe loturi, în contra dispozițiunilor din acest articol, vor fi deposedați, fără somațiune sau judecată, pe cale administrativă. Această sancțiune ea aplică și celor ce au cumpărat în virtutea legilor anterioare și nu ei au conformat cu îndatorirea impusă de art. 4, al legei din 5 Aprilie 1888 și alt 3 al legei din 7 Aprilie 1889. Aceștia vor avea an termen de două ani de la promulgarea legei de față, spre a se așeza la voturile lor, după care vor fi deposadați, cum sa arată mai sus. Asemenea vor fi deposedați cu aceleași forme și condiții uni, și aceia care după ce sa vor fi așezat vor fi părăsit lotul cumpărat sau îl vor fi arendat, afară de cazul și de condiții unile prevăzute mai sua O lipsă justificată și temporală de câteva luni nu se consideră ca o părăsire. 7 Cumpănătorii toUtrelor sau moștenitorilor vor fi îndatorați a se reașeza la iad și a-l cultiva îndată ce ar înceta cauza, care a justificat lipsa lor și arendarea lotului. Aceasta sub sancțiunea prevăzuă la aliniatul de sub alt 15. In caz când nu ar voia se reașeza la lot, vor putea să-l vândă cu autorizațiunea ministerului de agricultură și domenii, la unul din cele după lege au dreptul de a cumpăra taturi, pentru, aceasta li se va acorda un termen de două ani, socotiți din ziua în cara ar fi trebuit să se reașeze la lot și să-l cultive. De nu vor uza de această facultate In termenul prescris, vor fi deposedați, conform prescripțiunilor de mai sus. Femeile moștenitoare sau proprietare ale unui tot, care se vor mărita după un bărbat domiciliat în altă comună vor avea și ele dreptul de a vinde lotul lor. In condițiunile arătate mai sus, în termen de doi ani de la căsătorie. Art. 16. —- Pentru laturile plătite integral cu anticipație, cumpărătorii lor vor fi scutiți de ob Wigațiunea stabilire și de cultivare personală, le vor putea arenda sau vinde. Vânzarea o vor putea face numai către acele persoane cari, după art. 9 de mai sus, au calitatea de a cumpăra loturi. Vânzarea și arendarea se va putea face numai după 10 ani da la stabilirea efectivă și cultura personală a lotului plătit cu anticipație. Art. 17.—In caz de deposedare se va restitui celui deposedat avariul și amortizarea plătită« SECȚIUNEA IV Mijloace de înlesniri pentru stabilirea cumpărătorilor AH. 19. —■ Pentru eroarea de sate noi, în părțile țarei unde înființarea de puțuri este anevoioasă și costisitoare, Statul va face cu cheltuiala sa un număr de puțuri sau alta instalat lui îî, pentru îndestularea lor cu apă, potrivit cu trebuințele și numărul lor. Asemenea va putea face înlesniri, dând materiale cu bani cu împrumut, pentru construirea caselor și dependințelor acelora care se vor muta dela locuința lor la lotul cumpărat în altă comună. Aceste avansuri nu se vor da decât treptat cu înaintarea Lucrărilor de construcțiune, suma la care se poate ridica avansul se va hotărâ prin regulamentul de aplicare a legei de față, prețul materialului drupă estimația ce se va face, sau avansurile se vor restitui în termen de zece ani cu dobândă de 4%, prin rate semestriale. SECȚIUNEA V-a -Dispozițiuni penale Art. 19.— Acel care, primind bani sau material, ca să-șî construiască care și nu le vor fi întrebuințat pentru scopul în vederea căruia li s’a dat, se vor pedepsi ca înșelători, conform art 333 din condica penală. Această penalitate se va aplica și veteranilor, cari primind de la Stat vite, căruțe, uSflire de muscă, etc. conform legei, și se vor fi vândute, în loc de a se așeza la locul concedat și de a le întrensința pe cultura pământuluh ' — ' SECȚIUNEA Via Dispozițiuni privitoare la iap» vizibilitatea loturilor și comasarea lor . Art. 50.— Loturile cumpărate sunt indivizibile, fie că ar fi transmise prin vânzare, moștenire, cu sau fără testament, fie prin orice alt mod de achizițiune. Loturile mari nu pot fi împărțite decât numai în porțiuni, care să nu fie mai mici de 5 ha. • Când un lot mare va fi transmis la un număr de moștenitori, care să nu permită ca fiecare să aibă cel puțin 5 ha., sau când pentru un lot mic, vor fi mai mulți moștenitori,atunci lotul mic sau fracțiunile de 5 ha. ale lotului mare, ea vor «,í dă fiecare unul singur moștenitor în modul și obligațiunile cum se arată mai jos. Dacă părțile majore se înțeleg de bună voe asupra aceluia sau acelora, care urmează să fie proprietar al lotului sau al fracțiunei de lot, ele se vor prezenta înainta judecătorului de ocol, constatând această înînvoire. Ce vor fi între moștenitori minori sau interziși, ei vor fi reprezentați de tutorul sau curatorul lor, în caz când acesta va fi tatăl sau tatona, fără îndeplinirea vreui sei formalități, iar în caz când tutorul sau curatorul va fi altul, atunci judecătorul de ocol va examina dacă învoiala ocrotește intereseleminorului sau ale interzisului și în caz contrar nu va legaliza învoiala. Pentru femeile măritate va trebui consimți mânduit și al femeii și al bărbatului. Art. 51. — In caz de neînțelegere între moștenitori, după cererea oricăreia din părți, judecătorii de cop, în termen de 15 zile de la cerere, va chema părțile înaintea sa printr'o citațiune colectivă, adresată pe numele moștenirii la ultimul domîciliu al defunctului. Judecătorul va căuta mai întâi să aducă părțile în înțelegere, asupra aceluia sau acelora, care vor deveni proprietari ai lotului sau fracțiunilor de totur și asupra prețului ce va fi de plătit celorlalți comoștenitori. Și în cazul când va stabili înțelegerea, această învoială va fi constata de el printr’un procesverbal, care se va iscăli de judeător și de părți, Incașul când judecătorul nu va reuși să stabilească înțelegerea între părți, va trage la sorți totul sau fracțiunile de loturi între co moștenitorî, cari ar dori să devină proprietari, fcxând el însuși prețul, în cazul de neînțelegere și asupra acestui putru. Despre această operațiune judecătorul va încheia procesverbal. In toate aceste cazuri, procesul-verbal de constatare se va înainta în original, din oficiu, ministerului agriculturei și al domeniilor, de către judecătorul ele ocol, care va păstra în dosarul sau o copie adeverită de dânsul. Ministerul în rândul sau va trimite tribunalului situațiunei imobilului acest, proces-verbal, spre a se transcrie în registrul de mutațiuni, după care tribunalul va fi datora-t înapoia ministerului, un termen de 15 zile de la tranșeeere, sub pedeapsă pentru grefier de daune-interese. Art. 22. — Dacă nici una din părți nu voește a lua totul sau fracțiunile de tot, judecătorul va face această constatare, anunțând ministerul agriculturei și al domeniilor, care va relua totul, restuiuite moștenitorilor avansul și sumete plătite pentru amortizare. Suma de restituit se va înainta judecătorului de ocol, care o va distribui moștenitorilor, potrivit cu drepturile fiecăruia. Art. 23. — Ministerul agriculturei și al domeniilor este în drept să facă să înceteze stăpânirea în devălmășie a loturilor indivizibile atunci, când această stare de îndiviziune a ținut cinci ani; spre acest, sfârșit va invita ărțile interesate, a proceda la împărțeală, conform regulilor de mai sus, și în caz de neutrmare, vă fi în drept a cere de la judecătorul de ocol, ca din oficiu să procedeze la facerea împărțelei după regulile stabilite mai sts. Art. 2î.—Moștenitorul asupra căruia se va adjudeca lotul sau loturile, va lua de drept în sarcina sa întreaga sumă datorită Statului, iar partea succesorală cuvenită fiecărui moștenitor o va plăti la fiecare în bani, în termen de trei ani și cu o dobândă de 7% pe an, care se va plăti din 6 în 6 luni, începând după trecere de o lună de la încerea actului de împărțeală. In caz de neplată la vremea dobânzei sau a capitalului, co« moștenitorii vor putea, după o trecere de 10 zile de la data când trebuia să fie făcută plata, să ceară de la judecătorul de ocol, în formele prevăzute la articolul respectiv, rezilierea împăr» țatei și facerea unei noui împărțați, care se va face cu formele și în termenele prevăzute mai sus și cu excluderea moștenitorului care nu și-a îndeplinit obligațiunea de la dreptul de a i se atribui totul. In cazul când zisul moștenitor în cursul posesiunei sale ar fi făcut clădiri sau alte îmbununătățiri funciare, aceasta nu vai putea împedica scoaterea dit nou a totului pentru împărțeala drepturilor sale la despăgubire, urmând să și se stabilească în urmă prin judecată. Art. 25.—Spre a înlesni aceasta ta plată, moștenitorul șn ia zis și va putea imp?ünatiza . Creditul Comunal și județean, cana este autorizat ataca avansul «na»