Universul, mai 1912 (Anul 30, nr. 117-147)

1912-05-01 / nr. 117

> i Ministerul Agriculturii și al Do­meniilor.—Direcțiunea proprietă­­ței și a exploatării Moșiilor Publicațiune In ziua de 5 Marii 1912, orele 10 dimineața, se va ține în localul Ministerului licitațiune publică o­­rală pentru vânzarea locului viran în suprafață cam de 754 m. p., pro­prietate a Statului, situat in Capi­tală, str. Doamnei No. 2. Concurența va începe de la suma de lei 250.000, iar garanția va fi da 7000 lei No. 20196. — 19 Martie 1912. ___________ 1747 Dr. LEONE FRIEDMANN Medic la Spitalul Carii. Vindecă radical boalele de piele, pir, si­flis și venerice Îndreptarea nasurilor diformate și­ îngrijirea feței Crous&if» §—litru, 2~*6 FfLASQELIN 14,­­lân­g& Atonau [UNK] DOCTOR Theodor FISCHER-GALAȚi fost operator al cliuieei prof. FUCHS din VIEN A Bcali și Operațiuni de OCHI s’a stabilit in București No. 10 Str. Covaci Noi 10 Consuli. 2—S. Duminica 40—12 762 Apele minerale de SLANIC (Moldova) Expediază franco cu ramburs IOAIV WERNER — farmacist — 1§26 T A ȘI Lada de M îticl» 40 Joi 80 k V.Mi 34 50 BOMBOANE PURGATIVE DIN SUC DE FRUCTE t­șor de luat de copii și adulți. Efect sigur. . . Esotenie contra: COMSTIPAȚIEI. LENEVIEI IN­­TESTINALE, HEMOROIZILOR, CONGESTRINEI, MIGRENEI fie vânzare la toate farmaciile și drogu­rile .BUCUREȘTI” Soc. Cooperativă de Economie și Avaneori Strada SMA­RDA.91 No. ti. etajui X. Capitalul Societatei la 1 Ianuarie 1912, Le­’ 625.639.15 In scopul asigurarea copiilor și a stimulărei micilor economii Societatea dorind a procura posibilitatea unei fructificări a­­vantajoase și realizări de economii a decis a primi pe viitor depozite cu­ dobândă fixă și cu participare la beneficii. Pentru acest scop va primi vărsări de cel puțin UN LEU pe săptămână cu condițiunea ca plata să se facă regulat in interul de 5 cinci neîntrerupți pentru cari se va socoti­ o dobânda, anuală de Sn10 plus o participare la beneficii până la 1 V­ % pe an adică in total .Vî ° 1 ° 1670 Se vor primi in aceleași con­di­țiu­ni și depozite mai importante care lăsate cinci ani consecutivi se vor bucura de aceleași avantaje. Societatea face a­vansuri asupra depozitelor până la 3/4 din capitalul vărsat. Consiliul de Administrare >2 £ A £ ȚI 1 MATO 1313 2 I I mȚ WT WTf rm% m IW% W că la m­am a. O. are loc tragerea ma­m­­ei I 1 I 1 I M­I ■ iilor premii oferite de ziarul „Universul" s pr ~ Tv Aceste importante preitigi sunt de cea mai mare valore. O SPLENDIDA VII i A LA SINAIA „Vila Maria» construită anume pestru tragerea aceasta, pa str. I. C. Bratianu, is posiția cea mai putsmssa era losalitais. O CAMERA DE CULOARE IN BRONZ UN DORMITOR DE LEMN FIN O Garnitură M­OMILA. de stejar tapisată ——­Un biurou de stejar masiv și un fotoliu de biuron I 0 Jumătate garnitură mobilă de lemn roșu I lustruit, culoarea rural­ă on c­l­ui jf Un Serviciu de masă p. 12 persoane . Un Servicii de lavoir, de faianță. Una Vioară cuș, cutie și accesorii­ 1 Un gramofon prim­ea cu 6 plici marca­t Premier 1 Un Serviciu Se vin p. 6 persoane 0 îampă ultima creațiune, Slt."00“"* Una faraonică AASAT-fUS!"eu ÄÄr«ibh.iii» I Una pereche Sfeșnice 0 partimera 9e metal argintat . Una fan9olină de concert,­­.JîTinĂ 1 Una pensulă pe perete, , 1 Fructieră argintată și aurită. Una Crasă p. 9araă ““SSS *cu vece­ Kl „S.«1“.... Scrisoare din Macedonia ^­1 »Alt VS £ 4 în 0tRÎW US HladM vând și muzică.­ritabil, marcat de Stat. #1 €* Spi%llUi«€ J*MlVtinAaW«K­C chelate. *p­rAChtflUi Uf* JissutP (saep) după măsură și ale­ Una Jf­icidetă „fauman” de mare lux. 0 pendulă 9e perete, 9e lemn 9e stejar, puăriere cu pufurile lor. ■ J #Xî% *»*. — f Una ?endulă 9e perete Un Ceasornic 9e ani “‘ST1*fn" Una Trusă de manevră p. 9­ miîofițeri. JJ 8 }, . b » ”‘"»Zhor 9 Una harmonica superioară 3*s*£ 3. 0 pendulă mare de perete și 1 serviete trei Truse de piele fină p. manicare. !}{® ă °*e _ 8 h­o „ M­11M t*oaCAir Hor ho «ines lemn de stejar, a­ compus din: o lingura, furculiță și cuțit de argint ve­ T*»a« calon^ind th th te m g afau arc de cristal, ni­ ***** mail. UK UUUI Idilii 4 ochiuri. 1 Una ficicletă S ®.­­ TM(- Un Ceasornic de Uni, cu sonerie. Creț Oglinzi nichelate p. masă. g grf Ziz IR? *«~!!» Un gramofon mare. *** Un gramofon mare to falită de cusut de mină A. “* “• p”te 51 ***“ ”* Cu un mic preț puteți deveni proprietar 1 ■*"" *"“1­m. *"* * I V­NE BRAVAIS 1 „Este cel m­ai eficace dintre stimulenț­ și sto­macali, cel mai plăcut dintre remediile întări­toare și anti-nervoa­se, întrebuințate în medicină și cel mai puternic dintre tonicii cunoscuți până­­ Press• Mărfi cale et Scientifiqe Indicationi : Anemie, Debilitate, Convalescență,* Clo­­rozit. Boale cardiace și de stomac, Neurastenie, Gu­turai, Hipocondrie, etc. Veritabil numai cu semnătura «RAOUL BRAVAIS» la gâ­tul sticlei. Fie­care sticla, este însoțită de tip­ elegant pe h&rut-masur#.. prețul fixat de Onor. Serviciu Sanitar S SEI STICLA, in toate Farmaciile si Droguetile din țară. 1532 Moloviște, 21 Aprilie, 1912 ’Ar fi de dorit ca după, 4 ani de viață, constituțională, noi a­­romănii să ne găsim, azi bine consolidați pe tărâmul național­­cultural și economic­ Și într’a­­devâr care dintâi mișcări po­pulare, cari s’au manifesftat la mărețele congrese ținute doi ani de-a rândul după proclama­rea Constituției ne îndrituiau să sperăm că, în sfârșit și noi am găsit drumul adevărăt, care duce spre Isbândia. Crezând­ui-se însă că prin noua îndrumare a chestiunii naționale se pericli­tează situația unui serviciu dă­unător din toate punctele din vedere, s’a­­uzat și de ambiții vechi și de urî înverșunate pen­­­tru ca inițiatorii acestei noul îndrumări să nu fie lăsați să desăvârșească o operă atât de utile, și așa am ajuns la dezor­ganizarea completă de azi, care ameniță să distrugă tot ce a’», înfăptuit­ în decursul atâtor de­cenii cu prețul ușier mari sa­crificii morale și materiale. Căci jin când in trecut împre­jurările tulburi țineau pe toți aromânii iar'o continuă aște­ptare a loviturilor venite de la dușmani, timpurile de liniște aparente de acum pe toți îi face­re a nu se mai preocupe de acți­unea dușmanului, care este mai energică și mai amenințătoare ca ori­când. Un caz foarte grav întâmplat în comuna românească Molovie­ște, trebua să atragă luarea a­­minte a tuturor bunilor aro­mâni. Un fruntaș grecoman, Simu Belimace, care în trecut sub influența teroristă a greci­lor a trebuit să se arate un ad­versar înverșunat al mișcării nationale rognânaști, decum in urmă, revenind la sentimente mai bune, își logodise pe o fică după tânărul Dumitrache Miș­căuți, un­ aromân naționalist bine reputat în comună. Se­ con­venise între d- L. Beiimace și d. tanăr Micătă, energicul pre­ședinte al emunității aromâne și unch­­iu al logodnicului, că cu nunia religoasă să­ se facă cu preot român. Era un succes al aromânis­­muld a cărui importanță a o­­bânuitä dușmanii noștri l'au înțeles îndată și de aceea arui hotărât să împădice, realizarea lui completă. Ei știind că d. Belimace îm­preună cu fiii săi Constantin, Ioan și Teodor, se ocupă cu co­merțul la Smirna, se adresară Arh­iereului grec de acolo, ce­rând intervenția lui în această chestie. Pentru toți pare ciudată procedarea aceasta, dar fapte că ea a avut urmări cu adevărat neliniștitoare. Ar­h­iereul grec din Smirna intră în legătură cu consulul grec din Monastir, ca­re făcând o vizită la Moloviște d-lui S. Belimace, n­­u făurește ca cununia fiicei sale să o facă cu preot grec, căci în caz contrar te dă­ un exemplu dăunător pro­pagandei grecești din Moloviște. D. S. Belimace se îngrijea însă mai mult de fericirea fiicei sale de­cât de mersul grecismului, de aceea îi’a revenit asupra pri­m­ei­ hotărâri. După, câtva, timp veni în comună și d. Constantin Belimace, fiul mai mare al d-lui S. Belimace și se făceau pregă­tiri pentru nuntă. Conducătorii grecismului însă, vedeai­ bine că se dă o lovituri­ definitivă propagandei lor din Moloviște, de aceea au­ recurs la mijloacele tot­ cunoscute, teroa­rea. Arehiereul grec din Bitolia, chemă la sine pe Const. Belima­­ce și-a puse în vedere că hotă­rârea de a cununa pe sora lui ca preot român însemnează desfiin­țarea propagandei grecești de la Moloviște; de acea familia Beli­­mace va fi privită de aci înainte ca dușmana cea mai înverșuna­tă a grecismului. Ii amintește că avutul și viața lor este în mâ­na paticarilor da la Smirna cari vor ști să-și răzbune, această­ lon­vitură ce se dă grecismului. Toa­te promisiunile d-lui Const. Be­limace că pe viitor rămân cre­dincioși cauzei grecești, numai să nu se împedice cununia su­rorii sale, au fost zadarnice. Ar­hiereul grec a­­l cincii pretau­­ți­a sa, lăsând să se înțeleagă neno­rocirea ca va urma pentru fami­lia Belimace din nesatie,facerea acestei pretenții. In fața acestor amenințări cu mare durere familia Belimace a trebuit să tulbure fericirea fiicei sale, căci logodnicul,un Aromân naționalist cunoscut, nu putea primi sub nici un chip să­ fie, cu­nunat cu preot grec; de aceea după câteva zile s’a și logodit cu fata unui fruntaș aromân din comună. Gravitatea acestui caz stă în faptul că oameni străini de co­mună, și pentru interese tot a­­tăt, de străine, intervin în ches­tii familiare, strică fericirea membrilor ei, samănă ură și discordie între fiii aceleași co­mune, cari au înțeles în sfârșit că nu trebue să­ mai fie coadă de topor a­ străinilor­ Insă aces­ta este un caz izolat, din între­gul sistem de luptă pe care ad­versarii noștri îi întrebuințează în contra mișcărei noastre na­ționale. Față de aceasta noi o­­punem doar rezistenta indivi­duală, un plan de luptă comun și unitar neexistând nici până azi. Căci și noi am putea între­buința față de ei aceleași mi­jloace: sunt în România mii de greci și grecomani cari fac afa­ceri întinse, agonisesc averi mari pe cari apoi le pun la dis­poziția celor ce luptă pentru distrugerea elementului aromâ­nesc. Societatea de cultură Ma­­cedo-Rom­ână are datoria să-i aducă pe calea dreaptă, căci are mijloace să o facă. Pilda dată de consulul și ar­hiereii greci, cari îndrăznesc să amenințe pe un cetățean într'un Stat a cărui putere și conduce­re o ai­ alții, trebue să o adu­cem la cunoștința acelora, cari ori de câte ori cerem câte ceva, ne răspund că cerem prea­ mult. Pentru susținerea­ chestiunii naționale, aci s'a dat tot ce o­­menește se poate da, și sunt martore vremurile de restriște de­cât sacrificiii sunt capabili. Azi lupta se dă pe tăcute, căci împrejurările politice nu îngă­duise de­cât acest fel de luptă. Și din acest punct de vedere ne găsim într’o inferioritate, care poate să ne fie fatală. Iată de ce este nevoe de o organizie na­țională solidă, de o direcție să­nătoasă, mai ales azi când prin­­tr’o înțelegere greșită a împre­jurărilor, lăsă să fim distruși­ pe cale pacinică și pe nesimțite. Presa românească, ca in toate împrejurările, sperăm că va lu­mina întreaga opinie publică românească, pentru ca să nu fie lăsat un neam Întreg pradă dușmanilor săi, cari îl pregă­tesc peirea. ' Demisia primarului din Iași Iași, 28 Aprilie. D. Dimitrie Greceanu, prima­rul orașului Iași, și-a înaintat încă de acum trei zile demisia din această­ demnitate. In ultimul moment a sosit vestea că demisia a fost primită. Aceasta, după insistențele d-lui Greceanu. Cauza o că­ d-sa este silit de împrejurări să se ocupe de mai aproape de moșia d-sate. în locul d-lu. Greceanu este desemnat ca primar d. Gheor­­ghe Botez. Trebue să menționăm că d. Greceanu și-a mai dat până a­­cum d­e câteva ori demisia din demnitatea de primar, care în­să atunci i-a fost respinsă- BANCHETUL „ Uniunii producătorilor de petrol din România“ Ploești, 28 Aprilie. Astă-seară, la orele 8, a avut loc, în restaurantul gării, un banchet de 60 tacâmuri dat, de „Uniunea producătorilor de pe­trol din România“ și prezidat, de d. E. Nenițe­scu, ministrul industriei și comerțului, care a sosit aci cu­ acceleratul d­e 7 și 20. La șampanie d- Seceleanu, președintele „Uniune!“ a­ ridicat primul toast in sănătatea M. S. Regelui. Orchestra intonează imnul regal. Toată lumea se ri­dică in picioare. D. inginer C. E. Mircea mul­țumește d-lui ministru pentru onoarea de a fi prezidat acest banchet, care trebue considerat ■ ca un eveniment însemnat. Face apo­l ist­oricul industriei petrolu­lui, vorbind și de­ conducta Bai­­co­-Con­stanța. D.­­ministru. Nenițescu bea în sănătatea tuturor acelora cari, alături de d-sa, luptă pentru prosperarea industriei petrolu­lui în România. D. Luca Elifierescu, prefectul județului, asigură pe producăto­rii de petrol de tot concursul său, misiune care—spune d-sa—e mult înlesnită de excelenta lege a meseriilor. Rea pentru propășirea indus­triei petrolului. D. Scarlat­orescu, primarul orașului, recunoaște că înflorirea Ploeștilor se datora și­ industriei prospere a petrolului din jude­țul Prahova. R. Colibășcanu închină pen­ten d. prefect și pentru 4. procuror. D. Günter, de la soc. „Steaua Romana“ laudă administrația și legile țarei noastre. Mai vorbesc d-nn( Seearimu, db­. Aisnsaan, ing. Mircea și Puș­cării). Seria toasturilor o încheie d. ministru Nenițescu care spune că a resolvit marea problemă a neînțelegerei între munca, și ca­pital, prin legea meseriilor și a asigurărilor muncitorilor. Termină, exprim­ându-și dorin­ța de a vedea cât­ mai strânse legăturile între capital și muncă. Să nu uite nimeni că toți cami­ani sunt mari au­ fost mici și că ce mici pot deveni mari. * La sfârșitul banchetului s’a trimis următoarea telegramă M. S. Regelui: „Reprezentanții industriei de petrol, întruniți la banchetul ..V­ nituiei producătorilor de petrol din România*, în prezența d-lui ministru Nenițescu, pentru a sărbători progresul acestei in­dustrii, asigurați prin măsurile ce­­ s'aui luat in favoarea ei, con­vinși, fiind că se datorează înal­tului Vostru sprijin tot ce s'a­ făcut până azi și ce se procotea­­si s­ă se fa­ce în viitor, urează Ma­jestat­e­i Voastre viața lungă și fericită. Să trăiți Majesta­te, împreună cu augusta Voastră, familie Președintela „üuinaei producătorilor de petrol din Bouitl­ia". Nicolae N. Săceleanu i'a dat citire telegramelor tri­mise de d-nii Al. Radovici, Mra­­zek și Cotescu, care își scuză ab­sența de la banchet, care a luat sfârșit la orele 10 și jum. Agitația contra legei meseriilor Botoșani, 28­­ Aprilie Meseriașii au ținut asta seară o nouă întrunire în sala Silber­m­an. D. Gr. Arapu, subdirectorul Casei meseriilor, care a luat cu­vântul pentru apărarea legei a fost întrerupt, sgomotos. D. Vasile Teracota, președin­tele Camerei de comerț, a cerut amânarea aplicării legei. Avocatul Tudor, fost inspector controlor, a vorbit contra legei. Maistrul Ionescu, lăcătuș, sindi­calistul Radu și alți meseriași n’am­ putut vorbi din cauza tu­multului. Mâine dimineață urmând a se ține o nouă întrunire în sala Meseriașilor, poliția a interzis a­­ceastă­ întrunire. Sindicalistul Ilie Radu a­ fost arestat, dar în urma stăruinței camarazilor săi, a fost pus în li­bertate. Mâine sosește în localitate, a­­vocatul Bujor, din Iași. Ecouri ♦ Modele noul pentru zugravi au sosit la librăria Hertz. ♦ Numarul de Ma­­din „Feine Elegant"1 este un număr excep­tional. Conține pe lângă mode­lele cele mai elegante si lucru de mână, lingerie, carte de lineste, etc. Pretai 75 b. Un an lei 7, 1g, fierte- Comitetul balcanic și regizam tănăr-turc Constanttinopol, 2S. — In­cer­cările tinerilor­ turci se manife­stă o vie indignare în contra Co­mitetului balcanic din Londra care, prin recentul său manifest, preconizează instituirea unei co­­m­isiuni internaționale care să vegheze la aplicarea unui pro­gram de reforme în Macedonia și Albania. Actul Comitetului balcanic e considerat ca o demonstrație os­tilă regimului tănăr-turc și ca o nouă tentativă din partea Eu­ropei de a se amesteca în aface­rile interioare ale imperiului o­­tom­an. H—■ ■ I­I —III Agitația locuitorilor din com. Nămoloasa (Putna) Ancheta autorităților recunoaș­te dreptatea sătenilor Focșani. 27 Aprilie-Acum câtva, timp am vorbit despre agitația locuitorilor din comuna Nămoloasa, cari se plâng de abuzurile la care se dedă I. Rabinovici, administra­torul moșiei d-nei contese Ma­na de Roma pe tantorul căreia cade numita, comună, ai cărei locuitori au drepturi de besman asupra acelor pământuri din timpuri îndepărtate. Miniatorul de­ interne sesizat, fiind de diferite reclamațiuni ale locuitorilor nedreptățiți, a trimes toate acele plângeri spre cercetare prefecturei de Putna care delegând de d. M. Chiriță, directorul prefecturei, d-sa a constatat următoarele: Că în adevăr locuitorii sunt beșmănari pe locuințele cu îm­prejurimile, lor, viile și imașul ce cade în cuprinsul acelei co­mune și că ei și-au îndeplinit toate obligațiunile față de­ pro­prietate achitând la timp taxele cuvenite. Proprietatea de asemenea, a respectat drop­urile locuitorilor conferite de vechii proprietari până în 1910 când în capul ad­ministrației moșiei d-nei con­tese Maria de Roma a venit d. I. Rabinovicî, care din propria-i voință î și propusese să schimbe situația legală și de fapt a bes­­m­â­narilor târgoveți, ttăgăduin­­du-le acest drept, care fata a provocat un proces între pro­prietate și locuitori, proces care însă a fost câștigat de locuitori. A­d­m­i­nisittrat orul I. Rabinovici, văzând rezultatul procesului, a căutat să șicaneze pe locuitori la­ achitarea besmanului ca ast­fel întârziind cu plata ,să le ri­dice dreptul de stăpânire pe te­renurile și viile lor. Ceva mai mult,numitul administrator și-a angajat un număr de pandu­ri și servitori turci cari umblând înarmați pe moșie și prin sat, au început să terorizeze pe lo­cuitori alungându-i în timpul muncei ce locuitorii făceau pe proprietățile lor. Față de această stare de lu­cruri, locuitorii au început să reclame autorităților locale care însă­ n'au putut rezolva aceste conflicte, de­oare­ce numitul administrator devenise a­menim­­­tăteu , și fată de primar, jam darmî. Atunci locuitorii adu­­nați In număr de vreo 300, au­ venit la prefectură,, care a con­statat cele de mai sus. Suntem informați că locui­­­torii cari nu sunt încă satisfă­­cuți se găsesc într’o mare fer­­bere și autoritățile sunt foarte­ îngrijorate de această stare de lucruri. Numitul administrator a refuzat să se prezinte la an­cheta ce a făcut-o d. director al prefecturei Locuitorii disperați se vor a­­dresa proprietarei, d-na contesa Maria de Roma, care locuește în com.Vizirii din jud. Brăila. Vom reveni cu amănunte., De la Liga coltei Sărbătorirea lui 3 Mai« 1 Liga Culturală, secțiunea cureștâ, va sărbători, în ■ deosebit, amintirea mărețe­­i nefestațîuni naționale di ( ■ pia LibertățiiL Serbarea va avea loc în sate „Muntelui de Pietate“ Joi,­­ Mai, începând la ora 8 juni seara­ Programul cuprinde: 1) ,.S Mai 1848“ — conferință rostită de d. SL Pop. membre în comitetul Ligei. 2) D-na Constanța Hodoo —* Citiri din scrierile sale. 8) D. P. Locusteanu — Citiri umoristice.­­4 4) N-, Grigorasou — Mcmc loage. Intrarea e gratuită i membri­ de persoană se p. 50 bani, locul rezervat 1 beu Biletele se găsesc la Li seara, la casă. Serbarea popul. din Schineni (Bacău' Bacău­, 29 Aprilie. In ziua de 24 Aprilie s’a dat o mare serbare populară în satul Schineni, organizată, de d-na E­­lisabeta colonel Exarcu, În ca­sele moșiei d-sale. Ca dimineață, locuitori­ d­e toate satele vecine, învățători,, preoți, oameni de toate vârstele, au inundat curtea proprie, ti toii, toți îmbrăcat! in frumosui cost turn, național. Elevele școalei de țesători © în­­tronată tot da d-na Exarcu, re-și prezentau toate nuanțele portu­lui românesc cu toate fruimise­­țile lu!. Pe o scenă împodobită cu sta­­jar s’a jucat „Cinei Cinei“, im­moasa piesă a lui Alexandri , s’au jucat încă două piese mici în care copiii, cari poate n’ați văzut un teatru în viața lor, au jucat r­olurile cu multă drăgăla­­șie. Cu această ocazie, d-na cu a­ cununat pe două tine, fiind nașe împreună cu A. Hesselmann. La această frumoasă, ser­ba? f: au asistat, pe lângă munțim­e­­ [UNK] sătenilor și sătencelor aduna­te de prin împrejurimi, proprietar. ;M și persoanele mai de seama ■% comunele învecinate.

Next