Universul, iunie 1912 (Anul 30, nr. 148-177)
1912-06-25 / nr. 172
& l>ani in Romănia.—in nani in străinătate ! vuumin m kwim wmbfenvibhnu NUMĂR IN 6 PAGINI Războiul ITALO-TURC DUPĂ LI7JPTA. UJE LA SJEMLA : TUrci morți pe câmpul de luptă Calendar pe aouH9i 2 Ortodox Duminică, 24 iunie. — (1) Nașterea Sf. loan Botezătorul. ^ Catolic Duminică, 7 Iulie. — Wilibald. Ransatul empaInî F1 QQ* 9YT1 Ctil S.stil Răsăritul’soarelu! 4.39; apusul 8.00 | Străinătatea...........................20/5# .Universul“ IDE URMĂTOARELE Lilin TELEFONICE Administrația • • ■ ■Redacția •«««»* . ««a . 1*83 Importanta ședință a consiliului comunal o Capitale. «etaitatul subscripțiunei publice pentru împrumutul de 30 milioane.— Noiile lucruri edilitare de executat in cursul anului.—Amenda aplicată societății de tramvaie.— Activitatea comisiunei financiare Consiliul comunal nl a întrunit ori, înainte de amiazi în ședință extraordinară, sub prezidenția d-lui primar D. Doprescu. Rezultatul subscripției pentru împrumutul de 30 milioane înainte de a se intra în ordinea de zi, se comunică membrilor consiliului rezultatul subscripțiunei publice deschise pentru acoperirea noului împrumut comunal de 30 milioane lei. Rezultatul acestei subscripțiuni făcute în zilele de 20 și 21 Iunie crt., e pe deplin satisfăcător, întrecând cu mult prevederea realizării lui. Suma subscrisă e de 78.015.800 lei. Și sunt încă în provincie câteva bănci, cari nu au comunicat până acum sumele subscrise. Lucrările de executat la cursul anului Intrându-se apoi în ordinea de zi, se aprobă repartiția cheltuelilor ce urmează a se face anul acesta din împrumutul de 80 milioane lei, pentru cheltueli de emisiune 250 mii lei, inclusiv comisionul de 150 mii lei ce se va da băncilor, prin cari s’a făcut subscripțiunea împrumutului; pentru continuarea lucrărilor de canaluri colectoare și canaluri de scurgeri lei 1.430.000 lei; pentru reconstruiri, transformări și captări la filtrele Arcuda 100.000 lei; pentru orice fel de îmbunătățiri, înfrumusețări și deschideri de piețe publice destinate a da o mai mare desvoltare vieței In Capitală 500.000 lei; pentru completarea instalațiunilor de forță motrice, necesară diferitelor servicii comunale și pentru extinderea iluminatului public 430.000 lei; pentru construire de școale și transformări pentru crematorii, pentru construiri de hale, completări și transformări 500.000 lei; pentru completarea construcțiunilor și instalațiunilor Abatorului comunal 690.000 lei; pentru înființarea parcului Herestrau și amenajeri de parcuri, sere și grădini 620.000 lei; pentru pavagii, lucrări de strade și deschideri de nouă artere, pentru poduri și extinderea rețelei de alimentare cu apă a orașului 2.100.000 lei; pentru completarea instalațiunilor crescătoriei de cai de la Bâcu, transformarea și completarea depozitelor și atelierelor comunale 150.000 lei; în total 6.770.000 lei.* Se aprobă și transacțiunea cu Epitropia bisericei Colentina pentru trecerea la comună a proprietăților acestei epitropii alipite, prin deschideri de strade, orașului. Taxele pentru vagoanele suplimentare ale vechei societăți de tramvaie In ceea ce privește reclamațiunea societăței vechi de tramvaie, cu privire la plata taxelor cerute de comună pentru vagoanele suplimentare puse în circulație, comisiunea anume instituită pentru a studia această chestiune, a opinat să se încaseze numai suma de 52.000 lei. D- V. Vlădescu, având cuvântul asupra acestei chestiuni, ține să constate că greșit s’a dat, celor spuse de d-sa în ultimele două ședințe ale consiliului, un alt înțeles, decât acela pe care a voit d-sa să li-l dea. N’a voit să jignească pe nimeni; a voit numai să constate un fapt ce nu se putea trece cu vederea. Spunând aceasta adaugă că nu e în intențiunea d-sale să facă nici o retractare. Discută apoi raportul comisiunei și încheie cerând încasarea sumei depusă de societate pentru taxele datorite. D. IV .Larvari constată că această chestiune nu poate fi discutată din punct de vedere juridic. Se poate discuta însă dacă e echitabil sau nu să se încaseze întreaga sumă depusă de societate sau numai o parte și consiliul e în drept să decidă ce anume sumă se poate încasa. Crede că suma de 100.000 lei ar fi suficientă. Dinu Grozdea și Stelian Dumitrescu, cari împreună cu d. Floru Dianu au alcătuit comisiunea însărcinată a studia chestiunea încasării acestor taxe, susțin raportul, depus. Punându-si chestiunea la vot, se decide încasarea sumei de 52.000 lei, cum a propus comisiunea. " ' Consiliul aprobă după aceea: Fixarea unei cote de 150.000 lei din suma de 300.000 lei acordată de ministerul de interne pentru parcul național; înființarea unui pod peste Ciorogârla în dreptul șoselei Clinceni; înființarea unei sere la cimitirul Belu; alinierea căei Călărași; alinierea pieței antrepozitelor și a stradelor adiacente; prelungirea bulev. Colțea din piața Romei până în Valea plângerea (Șerban - Vodă) unde se va face un parc municipal; alinierea str. Monetăriei; prelungirea str. Caimatei; prelungirea str. Frumoase, mai multe exproprieri și diferite credite. Activitatea comisiunei financiare La sfârșitul ședinței se citește un amănunțit raport asupra activităței comisiunei financiare, că a respins cererea d-lui consilier V. Vlădescu, de a i se comunica dosarul acestei comisiuni. Reese din raportul comunicat consiliului că și în trecut administrațiile comunale au avut atari comisiuni și că actuala comisiune a lucrat de la numirea sa continuu pentru revizuirea rămășițelor din taxe comunale făcând să • se urmărească încasarea a aproape un milion și jumătate de lei din sume bune de încasat dar pierdute din vedere, pentru revizuirea depozitelor comunale și alcătuirea unui regulament de percepere și constatare care a și fost aprobat și promulgat. D. Vlădescu cere cuvântul și constată, vorbind despre referatul cu care a fost prezentat raportul în chestiune, — că i se aduce o insultă. Declară că respinge Insulta adusă’și ține să precizeze că d-sa n’a atacat no ■ nimeni, ci, dimpotrivă a fost atacat. S’a crezut în drept,să ceară dosarul spym. tor la activitatea comisiunei financiare. Regretă că e silit să vorbească din nou. Contestă necesitatea unei comisiuni financiare permanente, fiind de părere că lucrările acestei comisiuni sunt prea costisitoare. Reamintește că i s-a adus învinuirea de a nu fi întocmit un proect de regulament pentru orfelinatul de la Radu Vodă, proect ce ar fi fost însărcinat a întocmi. De fapt, spune d-sa, nu mi s’a dat această însărcinare și n’am primit pentru aceasta nici o diurnă. D. Darvari observă că asupra acestui incident nu mai e locul să se vorbească. D. Dobrescu susține acelaș lucru și spune că era dator pentru deferența ce trebue să aibă față de consiliu să dea seamă de ceea ce a făcut și face comisiunea financiară. Discuțiunea se închide. Ședința se ridică la ora 1 d. a. Groaznicul accident de automobil de lîngă Pielești — ANCHETA OFICIALA — Craiova 23 Iunie D niî procuror Vernescu și judecătorul de instrucție Ionel Georgescu de la cabinetul II de instrucție, anchetează la parchet groaznicul accident de automobil de lângă Pielești. Se știe că a fost arestat, cantonierul Ghiță Antonie. El este menținut arestat, magistrații voind să stabilească pe deplin cauzele cari au provocat catastrofa. Au fost ascultați azi pichorul Crețu, revizorul Lăzărescu, șoferul Ionescu și cantonierul Ghiță Antonie, cari au dat relațiuni nouî asupra înteruperei funcționărei soneriei iar alții asupra accidentului. Cele relatate de noi mai nainte stabilesc perfect cele întâmplate. Aceasta a fost confirmată și prin declarațiunile celor interogați azi. Magistrații continuă ancheta voind să determine responsabilitățile. Până acum s’a stabilit că accidentul putea fi evitat, dacă semnalul era în bună stare. După cum sunt informat, ora seară s’a primit o telegramă, arătându-se dispoziția ca cadavrul lui Clubot să fie trimis la Paris. In urma acestora s’a decis ca mâine dimineață, Duminică să aibă loc funeraliile cu mare pompă. Costul transportării corpului în Franța privește pe guvernul nostru. In vederea funeraliilor vor sosi mâine aici ministrul Franței Blondei, membrii ligei franco-române și fruntași bucureșteni. La această tristă ceremonie vor participa toate autoritățile locale societățile românești de aici și cetățenii în număr mare. In cercurile alese din localitate se vorbește că membrii familiei Chillot ar avea intențiunea să acționeze în judecată pe vinovați cerând aproape un milion daune. Totuși nu se știe nimic oficial în această privință. Starea senatorului Târnoveanu este aceiași. Războiul slao-fure AUTONOMIA INSULELOR DIN ARCHIPELAG Boma, 23. — Guvernul italian vrea să acorde insulelor cucerite din Arhipelag, autonomia, punându-le sub protectoratul Europsî. * D-niî abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu inzistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului .1. noua adresăe Mișcarea grevistă — Aplanarea grevei metalurgiștilor dela fabrica Hang și din Ploești — S’au aplanat și greva de la Hang din Capitală și greva metalurgiștilor din Ploești. Consfătuirea greviștilor cu patronii a avut loc ori înainte de amiazi, la ministerul de industrie și comerț, de față fiind și d. Nenițescu, ca arbitru. Condițiunile pentru fabrica Haug sunt următoarele: 1. Reprimirea tuturor lucrătorilor. 2. Respectarea demunităței" omenești atât din partea lucrătorilor către patroni, cât și din partea patronilor către lucrători. 3. Ucenicii vor fi angajați prin contract conform legei meseriilor observându-se toate prescripțiunile art. 39 din această lege și neputându-se face acestora vre-o reținere. 4. Ziua de lucru va fi de 10 ore efectiv. 6. Se mărește salariul tuturor lucrătorilor cu 2 centime jur. pe oră adăugând acest spor la fostul salariu, deși ziua acum va fi de 10 ore. Acest spor nu privește pe cei cari au fost avansați în ultimele trei luni. Insă dacă sporul din aceste trei luni nu atinge adaosul din prezenta declarațiune, el se va complecta cu diferența. 6. Lucrul va fi cu ziua și cu acord, garantându-se însă în acest din urmă caz minimul de salar zilnic. 7. Sumele adunate prin cotizația lucrătorilor la casa de ajutor a fabricei Haug, se vor depune la casa de depuneri și consemnațiuni pe numele ministerului de industrie și comerț, iar recipisa va rămâne în păstrarea acestui minister, care va împărți aceste sume lucrătorilor conform statutelor sau regulamentului de cotizare. Pentru aplanarea grevei dela „Uzinele metalurgice” din Ploești s’a hotărât: 1. Reprimirea lucrătorilor. In ce privește pe lucrătorul Ispas Gherculescu se va hotăra ulterior, după ce se va stabili situația sa la Ploești și T.Severin. 2. Respectarea demnităței omenești, etc. 3. Angajarea ucenicilor prin contract conf. art. 36 37, 38 și 39. 4. 10 ore de lucru 5. Mărirea salariului cu 25 bani pe zi, la toți, afară de cei cari au fost avansați în ultimele 3 luni. Lucrătorilor plctari li se vor da 25 bani pe zi în plus. 6. Plata se va face în hârtie sau argint. 7. Nu se vor mai lucra ore suplimentare. 8. In caz de lucru prin acord se garantează minimul de salariu. * . Lucrul va fi reluat mâine. Greva croitorilor și grevele de la fabricele de tricotaje și țesătorie din Capitală continuă. $iertări de cai la Homar. Roman, 22 iunie. In zilele de 27, 28 și 29 iunie cor. vor fi la Roman concurs de călărie și alergări de cai executate de ofițerii și trupa de cavalerie și artilerie din corpul al IV-lea la armată. Se vor decerna premii în valoare de lei 2794. Beneficiul ce se va realiză din intrări este destinat „Ligei naționale adrianc”. Silfida] iEE AL ZIARULUI «UNIVERSUL» Din Străinătate DIN DRAMELE MIZERIEI Berlin, ’ 23. — Soția birjarului Reding, de aci, ne mai putând suferi mizeria în care se găsea, a hotărât să se sinucidă împreună cu doi copilași. Nefericita a dat drumul gazului aerian în timpul noptei. Unul dintre copii a murit,” iar mama și celalt a fost duși în stare gravă la spital. COMPLOT IN CONTRA PREȘEDINTELUI ȘI GUVERNULUI REPUBLICEI PORTUGHEZE Lisabona. 23. — Autoritățile au dat de urmele unui întins complot organizat în contra președintelui republicei și membrilor cabinetului. Scopul conjuraților era să înlăture actualul guvern și să pună în fruntea Statului pe fostul ministru de justiție Costa, care avea să primească puteri dictatoriale. NOUL ÎMPRUMUT BULGAR Paris. 23. —■ Negocierile cu un consorțiu de bancheri asupra împrumutului bulgar au ajuns atât de departe încât acești bancheri au pus la dispoziție un avans de 25 milioane franci pentru consolidarea rezervei de aur a Bulgariei. Finalizarea unui împrumut de 1800 milioane franci cu tipul de 4 luni. la sută a fost amânată până la toamnă. Cursul de emisiune va fi fixat la 87. Negocierile se trăgănează pentru evitarea dispozițiunilor tratatului de împrumut, care pot fi privite ca garanție reală. Guvernul bulgar are intențiunea ca acest nou împrumut să nu difere de tipul împrumutului contractat cu uniunea băncilor din Viena în anul 1910. DOUI GEMENI CIUDAȚI München. 23. — Astăzi, la clinica de aici o femee a născut doi gemeni. Copilașii sunt amândoi teferi, dar se deosebesc mult unul de altul, căci pe când unul e alb celalt e negru de tot și are părul creț. Medicii, cari au asistat la naștere întrebând femeea, ea le-a pus că tatăl copiilor e un negru. Cazul acesta a făcut mare senzație in cercurile medicale, căci doa acum se știa că toți copiii bartă caracteristica rasei tatăl, pe când acesta desminte toate ipotezele de până aci, vădind influență, în această privință, și din partea mamei. • CONDAMNAT PENTRU „LESE - MAIESTATE“ Berlin, 23. — Tribunalul din Saarmünden a condamnat pe funcționarul Schatz la 4 luni închisoare pentru „lese-majestate“. Condamnatul aflându-se într’o cafenea unde se afla bustul împăratului, s-a întors cu fața spre perete. O LIGA FRANCO-ITALIANA Paris. 23.— Mișcarea, pornită de ziarele fraceze și în primul rând de, „Echo de Paris“, spre a trezi simpatia francezilor pentru eroismul trupelor italiene, care înfruntă moartea pe câmpiile Africei, a găsit răsunet în opinia publică franceză. Astăzi, în palatul Senatului, mai mulți bărbați politici, savanți, scriitori și mari comercianți au ținut o întrunire în scopul înființărei unei ligi francoitaliene. Liga va purta numele de „France-Italie“ și va avea menirea să întreție legături de prietenie între cele două popoare. Se va hotărî un program care să determine activitatea liger menită să servească în primul rând și la ameliorarea relațiilor diplomatice dintre Franța și Italia, între cari— mai ales în timpul din urmă — începuse să se resimtă rivalitatea pentru întinderea stăpânirii în Africa. Comitetul compus din fostul președinte Loubet, Clemenceau, Pichon, De Selves, Barthou, Etienne și alții. *a hotărât să intervină în Italia, pentru înființarea unei ligi identice și acolo. PARTIDUL TINERILOR TURCI ȘI ARMATA Constantinopol. 23. — Intre ofițerii partizani ai comitetului s’a lățit vestea că pe când editorul ziarului „Tanin“, Hussein Said trecea granița Turciei, mai mulți ofițeri i-au încredințat planurile revoluționarilor. Hussein Effendi era urmărit de guvern fiind bănuit că are relațiuni cu ofițerii revoltați, și plecase în Elveția. Ajungând în gara Mustafa de la frontieră, a fost întâmpinat de mai mulți ofițeri cari l-au sfătuit să nu se mai întoarcă în Turcia, Să aștepte momentul potrivit, căci corpul ofițeresc e hotărât să răstoarne guvernul, fie pe cale pașnică, fie cu arma. STĂTUELE Stă 'n mijloc Mihai Viteazul, cu securea ’n mâna stângă. Pare s’azî că tot așteaptă o năvală de dușmani, Să dea iar cu dânsa pieptul, să o spargă, să o frângă , Ca pe oastea osmanlâe d’acum trei sute de ani. Lângă dânsul e, la stânga, Rădulescu Heliade, Iar la dreapta este Lazar, cărturarul din Ardeal.i Neclintită ca o stâncă vitejia astfel șade Intre doi ce se ’nchinară Val culturii ideal. Mai încolo Brătianu, cu mândrie se drapează Cu a țării pânză sfântă, gloriosul ei stindard. Și în fund, tot în picioare Packe agerul veghează La mișcarea ce se face peste ’ntinsu-i bulevard.Intre ei C. A. Rosetti, ziaristul vrednic care A luptat când apăsată era tara de nevoi, l-a ’nsuflat curaj, putere, i-a deschis nouă cărare. Tine ’n mâini condeiul gata să transcrie fapte noi. Statui scumpe, ce orașul îmbrăcați cu măreție. Sunteți sfinte, căci, de rele când e sufletul amar. Privind omul la voi, zice, ce a fost o să mai fie, Și din flori — al vostru suflet — alte flori eși vor iar! Artă, care dispun morții forma ce moartea sdrobește Când din corpuri își ia sborul tainicul ceresc drumeț Lângă Lascar Catargiu, Lahovari, întrunește Și pe alții mari ca dânșii, împietriți in gest măreți Schimba stradele n muzee și răspântiile si temple, înzestrate cu podoaba chipului neperilor, Ca să aibă si ceasuri grele ce să vadă, să contemple. Cu speranță ’n el nestinsă, amărâtul trecător! N. Ține. Ser permi vindecarea cancerului Berlin. 23. — Telegramă din Heidelberg : Profesorul Werner de la facultatea de medicină de aci a făcut ori, intr’o ședință medicală, o importantă comunicare asupra descoperirea unui ser pentru vindecarea cancerului. Cu ajutorul razelor Röntgen se poate obține semnalarea simptomelor cancerului și restrângerea inflamațiunilor. Prin acest procedeu umflătura ranei va fi scăzută și atunci se va aplica serul numit „colț“, care are calitatea de a opri desvoltarea rănei. Odată rana oprită de a se întinde, însemnează că tinde spre vindecare. Dr. Werner a comunicat că serul „colț“ l-a inoculat și la animale obținând o grabnică scădere a umflăturei. Acelaș rezultat l-a avut și la câteva persoane. Deocamdată nu se poate vorbi despre un succes al noului ser în contra cancerului; după multe experiențe însă se speră să se ajungă la rezultat favorabil. Serul „coli“ este un preparat foarte complicat și este totdeodată o puternică otravă, aML AAA.—Wo* 112.—LLííM 23 lilWlii IVlA LA LETURGHIE de tMiha.il Sadoveann. In ziua de Sfântul Ilie, duduia Novița trebuia să se ducă la biserică, și ochișorii negri îi sticleau de bucurie. Era veselă mai ales pentru că o dorință ascunsă i se împlinea, în sfârșit eșea de data asta în lume cu fratesău mai mare Emil, licean de șaptesprezece ani, pentru care avea o dragoste și o admirație fără margini. Nu-i vorbă, avea mulțumire și pentru altceva: îî venise de la târg rochița cea nouă, albă, și are să se uite la ea cu uimirea tot norodul satului strâns la biserica veche! Dar tot mai ales din pricina lui Emil era bucuroasă. Din casa părintească eșiseră gospodăriți două surori și doi frați mai mari, — cam în vremea când cuconu’ Neculai, fost vechil la boerul Năstureanu, își împuternicea gospodăria chiar pe moșia pe care slujise.Moșteninitorii boerului bătrân împărțiseră averea, unul din ei voind să se desfacă de partea lui de moșie, cuconu’ Neculai Adam se înfățișase și-i pusese aurul pe masă. Și cum îi creștea vaza și se cuprindea tot mai mult, copiii din urmă, băiatul și fata, se bucurară de o creștere deosebită. Băiatul intră în liceul Internat din Iași; fetiței îi aduse cuconu’ Neculai acasă profesoară de limbi străine și de piano. Cuconu Neculai nu era om cu carte, iar cucoana Natalița nu era decât o gospodină harnică de la țară; amândoi însă se înțeleseseră ca măcar cei din urmă doi copii să fie crescuți cum trebuea ca niște adevărate odrasle boerești. Cuconu’ Neculai râdea cu ușoară ironie vorbind de „odrasle boereștî“, căci deși era om necărturar, era ager la minte. Duduia Zenovia, sau Novița, cum îi zicea toată lumea, avea o dragoste mare pentru citit. Dragostea aceasta crescuse și mai mult de îndată ce domnișoara Keller, profesoara, o oprise „cu desăvârșire” să citească poezii și romane. Frate-său Emil, cu cinci ani mai mare decât dânsa, cum o văzuse răsărind în viață vioaie, deșteaptă și iute ca argintul viu, începu să se intereseze de dânsa. El îî dădea cărți, — și făcea epigrame profesoarei. In taina lecturilor ei, fetița găsea o plăcere nouă, iar epigramele liceanului, un cant de „poezii” pe care ea îl descoperise în saltarul mesei lui, gândurile, pletele și pornirile lui înpotriva nedreptăților lumii, stârniseră în sufletul fetiței un entuziasm fierbinte. Notița mai vedea că numai ea îl înțelege pe Emil: bătrânii erau reci și clătinau neîncrezători din cap; și 'n aceasta ea găsea un nou prilej de fericire: îndată ce se văzu pieptănată și cu rochița cea albă pe ea, fata se repezi fuga în cerdac, unde Emil citea cu capul sprijinit în mâna stângă și cu plete răsfirate pe frunte și peste ochi. Se învârti într-un picior și rochița albă, cu falduri dese, se roti, bătând, ca nenumărate aripi de flutur. Apoi, îmbujorată la față, se opri, se plecă spre Emil cu mâinile în șolduri și-l aținti cu ochii negri punctați cu câte-o steluță de soare. „Bădie Emil, vrai să mergem? — Mergem, mergem!“ răspunse băiatul, și cu degetele rășchirate își zvârli îndărăt de pe frunte vițele de păr. Fetița se alătură de el și-l netezi pe cap cu mânuțele-i albe. Ii aruncă o căutătură șireată pe supt genele lungi. „Da’ după leturghie, pui caii la docar și mergem la Dumești? — Ce să facem la Dumești ? întrebă cu grozavă indiferență Emil, și se sculă din jilț. — Nu știu: Ași vrea să văd pe Aglăița Aramă. Dar dacă nu vrai, nu mergem ! — Ba dacă vrai s’o vezi, de ce să nu mergem? — Eu vrau s’o văd ? Nu... numaidecât. Eu îl bucuroasă că pot merge la biserică, bădie Emil. Eu mă mulțămesc cu puțin. — Apoi pare că spuneai tu, că vrai să mergi la Dumești! — Spuneam eu? Se poate! —■ Bine, de vreme ce mergi cu mine azi la biserică, și mi-ai dat și o carte aseară, am să merg... Adică drept să-ți spun, mi se pare mie că mută de-aceia mă protejezi și faci toate pentru mine . ca să mă poți duce la Aglăița... — Ași! ce vorbești tu, Novică!...” strigă« băiatul înroșinduse fără voe. Și c’o mișcare repede apucă pe soră-sa de subsuori, o ridică în sus, o lăsă iar jos ș’o sărută pe frunte, își zvârli după aceea cu o mișcare obișnuită îndărăt șuvițele de păr. Soră-sa se alătură de el alintându-se ca o pisicuță, îi cuprinse mâna dreaptă cu amândouă mânuțele ei și-l trase după dânsa, pe scările mari de piatră. „Hai să mergem, hai să mergem, că întârziem !” Căldura lui Iulie umplea cerul și pământul; în grădina boerească și ’n livezi era o tăcere ș’o neclintire — par’că toate se odihneau deplin în zi de sărbătoare și toate ascultau ca’n vis cu urechi fine și nevăzute, leturghia care se slujea la biserica cea veche. Puncte și cercuri de lumină jucau de-asuppra satului, până la costișa unde lucea cu un tremur viu crucea1 Vovideniei. Pe drum, prin umbra copacilor, întâlniră puțini oameni. Fetița pășea mărunt, cu vioiciune săltăreață în toate mădularele. Băiatul credea că are datoria să fie grav și cam negură,Jădie Emil, la ce te gândești? îl întrebă fata. . .Ascultă, Novița, zise băiatul aplecându-șî asupra ei privirile. Astă dimineață, am văzut pe vechil cum nedreptățește la socoteală pe un om. M am dus la tata și i-am spus. Și tata i- așa a dat din mână... __ zis ? _ A zis că să nu m’amestec unde nu-mi fierbe oala! Eu, Noviță, sânt un om care sufăr, când văd o nedreptate... I-am spus tatei, tata a râs... — Da’ omul, ce spunea . ^ __Omul pe care l-am aparat. — Da. — El dădea așa din cap și nu spunea nimica... Da’ eu l-am vazut că sufere ș’avea lacrami in ochi. E Gheorghe Paraschiv. NI știi cât e de sărac. — Știu!... zise mișcata No-Copiii pășiră o vreme în tăcere prin căldura zilei„Bădie Emil, de aceea Ion ești mata mie drag“... vorbi fetița ridicând spre băiat ochii. Băiatul zâmbi mândru- și încercă să răsucească două tube de mustăcioară. „Eu, zise iar fata, totdauna mă gândesc la câte-mi spui, la nedreptățile din lumea asta, la atâtea și atâtea suferinți ! — Eu de multe ori nu aprobpe tata... vorbi încet și cu hotărâre liceanul. — De ce bădie Emil? întreba cu frică conila. — Hei! Noviță! răspunse băiatul privind în zări. Eu altfel privesc viața. Am să-ți dau eu ție cândva să citești și tu o carte. Atuncea am să-ți dai tu socoteală de multe“... Tăcură un timp, și fata era serioasă, cu ochii umezi. Simțea în ea ceva fierbinte, o pornire să oprească pe frate-său, sa-l îmbrățișeze , ar fi vrut să-i spue cu vorbe alese câtă admirație are pentru el, dar un fel de simțire de rușine o oprea. Parcă se temea să n’o vadă cineva; se gândea că chiar frate său ar putea s’o ia în râs. La biserică, rochița albă străluciea o lumină dulce între straele mohorâte ale sătenilor. Făcliile ardeau la icoale împrăștiind fum și la o strană cânta un țăran cu barba albă, cu un glas blând și moale. Preotul, părintele Dumitrache, eșea din când în când din altar, cu patrafirul revărsat peste burta mare, și cădelniță norodul și icoanele. Era o zi de slujbă mare și colaci mulți și colive, daruri ale dreptcredincioșilor, stăteau aproape de intrare între lumini de lumânări. Fetiței i se păru că părintele Dumitrache se uită înspre mesele încărcate cu prea multă luare aminte... curioasă privea apoi cum se în Capital Bella, n un aeroplan juicot, u Berna (ZrMania)